PROIECT BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVA CRONICA ACUTIZATA

BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVA CRONICA ACUTIZATA

1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA PLAMANULUI STRUCTURA MUCOASEI BRONSICE

CONFIGURATIA EXTERNA A PLAMANULUI

SEGMENTELE PULMONARE

CAILE RESPIRATORII PULMONARE

Dupa ce patrund prin hilul pulmonar, bronhiile principale, care sunt bronhii de gradul 1 se numesc bronhii intrapulmonare, care se ramifica dand na&# 636d31g 351;tere arborelui bronsic.

Bronhiile principale drepte se impart in doua bronhii ( bronhii de gradul doi). Bronhia superioara - care patrunde in lobul superior si se distribuie celor trei segmente pulmonare alcatuind trei bronhii segmentare (bronhii de gradul trei). A doua ramura se numeste trunchiul bronsic intermediar care da nastere la doua bronhii lobare, fibre musculare netede. Sub aceasta este un strat subtire –BRONHIA LOBARA MIJLOCIE- care se imparte in doua bronhii segmentare repartizate segmentului lobului mijlociu.

BRONHIA LOBARA INFERIOARA– se imparte in cinci bronhii segmentare repartizate segmentului pulmonar a lobului inferior.

ARBORELE BRONSIC STANG

Dupa ce patrunde prin hilul pulmonar, bronhia principala stanga ( bronhie de gradul 1) se imparte in doua ramuri lobare ( bronhii de gradul 2).

I. Bronhia lobara mijlocie, care se imparte in doua trunchiuri:

a) trunchiul superior se termina in trei bronhii segmentare: apical, posterior, inferior.

b)trunchiul inferior se termina in doua bronhii segmentare: inferior si superior.

II. Bronhia lobara inferioara care are aceeasi impartire ca la plamanul drept. Fiecare bronhie segmentara de gradul trei da ramificatii din ce in ce mai subtiri ajungand la dimensiuni foarte reduse cu un lumen de circa 0,1 mm. In final se formeaza bronhii inferioare lobulare, bronhii terminale si bronhii respiratorii care se termina cu acinii pulmonari. Ramurile terminale ale arborelui bronsic au peretii alcatuiti de la exterior catre interior astfel:

-o teaca fibroconjunctiva care acopera o patura de fibre conjunctive, iar la interior se afla tunica mucoasa formata din celule cubice ciliate. La acest nivel nu se mai intalnesc glande mucosecretorii bronsice.

BRONHIILE

Sunt doua bronhii principale considerate ultimele segmente ale cailor respiratorii superioare. Sunt doua ramuri ce provin din bifurcatia traheei si se intind de la pintenul traheal pana la hilul plamanului unde intra in componenta pediculului pulmonar. Bronhia dreapta are o lungime de 2-3 cm este formata din 4-7 inele cartilaginoase si are un calibru mai mare, se indreapta spre plamanul drept.

INCIDENTA SI PREVALENTA PE SEXE, GRUPE DE VARSTE, REGIUNI GEOGRAFICE:

2. ETIOPATOGENIE

FACTORII DE RISC

TABLOUL CLINIC

De cele mai multe ori tabloul clinic al BPOC debuteaza dupa 40 ani la fumatori, cu toate ca este probabil ca bronsita cronica simpla si sindromul obstructiv latent in caile aeriene mici sa se instaleze mai devreme.

De obicei debutul bolii este insidios, exista insa si forme la care acesta poate fi bine precizat in timp, cum ar fi spre exemplu, abcesul pulmonar.

3.1.SEMNE SUBIECTIVE

Trepiedul simptomatic al bolii este constituit din: -dureri toracice;

-tuse;

-expectoratie;

-dispnee.

Tusea si expectoratia pot fi agravate de infectii respiratorii superioare; expunere la iritantii atmosferici sau conditii poluante.

Dispneea, initial minima sau numai la efort, tinde sa creasca progresiv. Pot sa apara si perioade bronhospatice. VEMS-ul urmarit pe spirometrii seriate se constituie progresiv in cursul unei evolutii de ani, rareori aparand dintr-o data in complexitatea sa.

TUSEA este provocata de excitantii ce pleaca de la nivelul epiteliului alterat, unul din excitantii obisnuti fiind chiar secretiile bronsice. In perioada initiala este mai intensa dimineata, la scularea din somn (tusea fumatorilor), ulterior devine permanenta fiind insotita si de expectoratie mucopurulenta.

EXPECTORATIA este un semn constant si important al bolii, poate prezenta variatii cantitative si calitative, cel mai frecvent mucopurulente.

Ea poate fi uneori:

-mai mult mucoasa (bronsita mucoasa;

-purulenta (bronsita purulenta);

-fetida, datorita prezentei in bronhiile inflamate a unor agenti patogeni anaerobi. Cantitatea de expectoratie este si ea variabila si poate deveni uneori abundenta. Prezenta unei cantitati mari de sputa impune investigatii clinice si de laborator (bronhografie), pentru a elimina sau pentru a confirma existenta unei bronsiectazii.

DISPNEEA apare uneori la distanta de ani fata de debutul bolii. La inceput este manifestata dupa efort, iar mai tarziu este prezenta si in repaus. Ea este expresia obstructiei inflamatorii bronsiolare, care scoate din functie teritoriile alveolare tributare.

Gradarea dispneii se face in trei trepte care corespunde la o anumita scadere a VEMS-ului si la o speranta de viata din ce in ce mai mica.

a)Dispneea de gradul I-apare la eforturi mari, valoarea VEMS-ului este in jur de 2 L.

b) Dispneea de gradul II-apare in cursul activitatii curente, VEMS-ul este aproximativ 1,2-1,5 l., iar speranta de viata este in medie de 10 ani.

c) Dispneea de gradul III-este perceputa la eforturi mici (spalat, imbracat, in timpul mesei) VEMS-uleste de aproximativ un litru, iar speranta de viata este de 2 ani.

3.2.SEMNE OBIECTIVE

a)INSPECTIA –torace cu diametru marit (emfizematos) in forme cu evolutie indelungata;

b)PALPAREA –accentuarea vibratiilor vocale la bazele plamanilor cand bolnavul pronunta „33”; c)PERCUTIA –sonoritatea pulmonara crescuta predominant la bazele plamanilor;

5.INVESTIGATII PARACLINICE

EXAMENE DE LABORATOR

a)Hemoleucograma evidentiaza :-poliglobulie cu cresterea Hb si Ht; -leucocitoza in formele infectioase;

-eozinofilie in formele asmatiforme;

b)VSH crescut cu valori 10-20 mm/h;

5.2.EXAMENUL RADIOLOGIC

Radiografia toracica descrie modificarile specifice celor doua tipuri clinice prezentate anterior.

Emfizemul pulmonar

-hipertransparenta pulmonara, predominant in periferie.

DATE ANTROPOMETRICE

GREUTATE - 86 Kg INALTIME -1,80 M

2. DATE VARIABILE DOMICILIUL –Localitatea Buzau ,jud. Buzau CONDITII DE LOCUIT – locuieste intr-o casa de caramida , incalzita cu sobe de teracota, racordata la reteaua electrica si la reteaua de apa potabila .

Ambianta in familie este afectuoasa , sotia si copiii il viziteaza inspirandu-i incredere in fortele proprii .

CONDITII PSIHO – SOCIALE - anxietate moderata - stare de disconfort - stres -stare de constienta - neaceptarea rolului de bolnav - grad de autonomie –prezent

DATA INTERNARII - 29-I -2009 DATA EXTERNARII -O9-II-2009

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

Antecedente – heredo – colaterale : fara importanta Antecedente personale fiziologice si patologice : astm bronsic , hernie ombilicala, fisura de perineu.

MOTIVELE INTERNARII : -dispnee cu polipnee , -astenie fizica , -cianoza perionazala , -tuse cu expectoratie mucoasa , -cefalee frontala , - inapetenta , - anxietate , - vertij , -insomnie .

ISTORICUL BOLII

Pacientul in varsta de 58 ani , vechi asmatic , se prezinta la Camera de Garda cu urmatoarele probleme : dispnee mixta cu polipnee , astenie fizica , cianoza perionazala, tuse cu expectoratie mucoasa , cefalee frontala , inapetenta , anxietate moderata , vertij. Se interneaza pentru investigatii clinico biologice si pentru stabilirea conduitei terapeutice .

EXAMEN CLINIC GENERAL - pacient afebril , -tegumente si mucoase :hipopigmentatie , cianoza, hiperemie faciala, - sistem osteo-articular :integru , normo functional , - sistem ganglionar, limfatic : ganglioni nepalpabili - tesut adipos : normal reprezentat .

APARAT RESPIRATOR

- torace normal, - dispnee cu polipnee, - tuse cu expectoratie mucoasa , - raluri bronsice pe ambele campuri pulmonare , - frecventa respiratorie 27 r/min. , - respiratie de tip costal inferior .

APARAT CARDIO – RESPIRATOR

- zgomote cardiace ritmice , - artere pulmonare pulsatile , - pulsul- 82 p/min , -T.A. – 150/100 mm/Hg ,

APARAT DIGESTIV

- abdomen meteorizat , usor dureros in hipocondrul drept , - tranzit intestinal prezent , - inapetenta , - ficat, splina, cai biliare : ficat la 2-3 cm. sub rebordul costal, spilna nepalpabila .

APARAT RENAL

- loje renale libere , nedureroase , - mictiuni fiziologice :5-6 / zi , - rinichi nepalpabili .

SISTEM NERVOS CENTRAL

- parestezii si furnicaturi la nivelul membrelor inferioare, - pacientul nu prezinta semne de iritatie meningeana ,

ELEMENTE DE IGIENA

culoare - galben deschis aspectul - clar transparent miros -amoniac SCAUN frecventa - un scaun /zi cantitate - 150-200 gr. /zi consistenta - pastoasa , omogena forma - cilindrica , diametru de cca 3-5 cm. lungime - variabila culoare - bruna miros - fecaloid

III. DIAGNOSTIC DE NURSING LA INTERNARE

1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

Dispnee cu polipnee , cauzata de obstructia cailor respiratorii superioare , manifestata prin modificarea amplitudinii si frecventei respiratiei , raluri subcrepitante.

Obstructia cailor respiratorii superioare , cauzata de prezenta secretiilor mucoase in caile respiratorii superioare , dispnee de tip polipneic manifestata prin tuse cu expectoratie mucoasa .

2.NEVOIA DE A ELIMINA

Expectoratie cauzata de obstructia cailor aeriene , manifestata prin sputa mucoasa.

Tabel-interventii, medicatie, examen laborator

EVALUAREA FINALA

1.De comun acord cu pacientul si familia , medicul a hotarat externarea acestuia in data de 09-02-2009.

CAZUL III

inapetenta, abdomen suplu, mobil , dureros in hipocondrul drept .

Ficat, cai biliare, splina : ficat la 2cm sub rebordul costal, splenomegalie .

APARAT URO-GENITAL

- loje renale libere ,

- mictiuni fiziologice.

SISTEM NERVOS CENTRAL :

-orientata temporo –spatial,

-pacienta nu prezinta semne de iritatie meningiana.

4.ELEMENTE DE IGIENA

Din relatarile pacientei:

Inaintea aparitiei episodului dureros , pacienta servea trei mese pe zi , cea mai consistenta fiind pranzul; alimentatie nedietetica.

Pacienta serveste supe , ciorbe, friptura la cuptor,

Fructe preferate:toate fructele,

Lichide preferate:ceai , suc de fructe,

Cantitate de lichide ingerate: pacienta consuma cca. 1700-2000ml/24h

Nu fumeaza, nu consuma alcool, cafea.

In prezent inapetenta -apetit absent,

Reflex de deglutitie prezent,

Digestia este lenta , nestingherita .

ELIMINARI

URINA:

Frecventa : 5-6 mictiuni/zi,

Cantitate : 1500-1600ml/zi

Ritmul mictiunilor :trei pe zi mai mic noaptea,

Culoare : galben deschis,

Aspectul :clar, transparent

Miros :amoniac.

SCAUNUL:

Frecventa : un scaun pe zi,

Cantitatea : 150-200-gr, materii fecale,

Forma : pastoasa, omogena,

Lungime : variabila,

Culoare : bruna,

Miros : fecaloid.

TRNSPIRATII : in cantitate abundenta .

EXPECTORATIE :mucopurulenta aspect galbui, cantitate 50ml/zi

VARSATURI : absente

OBISNUINTE IGIENICE

Pacienta este independenta in efectuarea ingrijirilor igienice zilnice

Pacienta isi face singura toaleta individuala,

Isi schimba lenjeria in mod regulat.

Face baie generala de trei ori pe saptamana.

Activitati recreative :

-pacienta urmareste programele TV, citeste, croseteaza .

DIAGNOSTIC MEDICAL

BPOC ACUTIZAT,

ANEMIE.

II .ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Probleme actuale:

- Dispnee cu polipnee,

- Tuse cu expectoratie galbuie,

- Dureri retrosternale,

- Febra 39 C ,

- Cianoza perionazala,

- Mialgii, artralgii.

- Inapetenta,

Probleme potentiale:

-Cord pulmonar cronic.

NEVOI FUNDAMENTALE PERTURBATE

1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.

2.Nevoia de a mentine temperatura in limite normale .

3.Nevoia de a se alimenta si hidrata.

4.Nevoia de a elimina.

5.Nevoia de a evita pericolele.

6.Nevoia de a dormi, a se odihni .

7.Nevoia de a se recrea.

8.Nevoia de a practica religia .

9.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea .

Dispnee cu polipnee, cauzata de obstructia cailor respiratorii superioare, manifestata prin modificarea amplitudinii si frecventei respiratiei, raluri subcrepitante.

Obstructia cailor respiratorii superioare cauzata de secretiile mucoase in caile respiratorii superioare, dispnee de tip polipnee, manifestata prin tuse cu expectoratie mucopurulenta .

2.Nevoia de a mentine temperatura in limite normale.

Febra ridicata , manifestata prin frison solemn.

3.Nevoia de a se alimenta si hidrata .

Alimentatie inadecvata prin deficit , cauzata de procesul inflamator obstructiv, dureri retrosternale , mialgii, artralgii, manifestata prin inapetenta.

4.Nevoia de a elimina .

Expectoratie , cauzata de obstructia cailor respiratorii superioare, manifestata prin sputa mucopurulenta .

5.Nevoia de a evita pericolele .

Mialgii si artralgii , manifestata prin dureri musculare.

6.Nevoia de a dormi a se odihni.

Insomnie cauzata de dispnee, tuse nocturna, artralgii, mialgii, manifestata prin ore insuficiente de somn, cu treziri frecvente, somn agitat.

7,Nevoia de a se recrea .

Lipsa activitatilor recreative cauzata de tuse , dureri musculare, intoleranta la efort, manifestata prin diminuarea mijloacelor recreative.

8.Nevoia de a practica religia .

Dificultatea de a actiona conform propriilor credinte, manifestata prin dificultatea de a practica religia pe prioada spitalizarii.

9.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea . Deficit de cunostinte din cauza inaccesibilitatii la informatii manifestate prin deficit de cunostinte despre diagnostic si tratament .

TABELE

EVALUARE FINALA

1.De comun acord cu pacienta si familia acesteia medicul a hotarat externarea acesteia pe data de 30-04-2009

2 .BILANT

Pacienta Tudoroiu Elena se prezinta la Camera de garda in data de 22-04-2009

cu urmatoarele simptome : tuse cu expectoratie galbuie, febra, artralgii, mialgii, hipertermie, frison, tegumente palide .

3.Interventii

Pacienta este pregatita pentru explorari clinice si paraclinice:

-Examene hematologice:hemoleucograma,

VSH,

-Examene biochimice - glicemie,

-uree sanguina,

-creatinina ,

-colesterol,

- bilirubinemie,

-transaminaze .

-Examenul bacteriologic al sputei ,

-Examenul sumar de urina,

-Explic pacientei normele igienico-dietetice pe care trebuie sa le respecte dupa externare .

4.Grad de autonomie:

-pacienta isi indeplineste singura nevoile fundamentale,

-pacienta se poate integra social.

5.Pacientei i se recomanda urmatoarele norme de igiena :

-sa se integreze in familie si comunitate,

-sa evite factorii de risc : frigul , umezeala , fumul

-sa respecte regimul igieno –dietetic .

Tabel temperatura

EVALUARE GLOBALA

TEHNICI APLICATE

TEHNICA DETERMINARII VEMS

DEFINITIE: VEMS reprezinta volumul expirat maxim pe secunda .

SCOP : -determinarea volumului expirat maxim in prima secunda ,

-depistarea unei functii obstructive .

MATERIALE NECESARE :

-expirograf GODARD in stare de functionare,

-pensa de pensat nasul

-pense de servit ,sterile ,

-piese bucale sterile ,

-recipient pentru piesele folosite ,

-scaun ,

-hartie pentru inregistrarea spirogramei .

PREGATIREA PACIENTULUI

Cu o zi inainte bolnavul este informat ca examenul se efectueaza dimineata pe nemancate sau la 3-4 ore dupa masa , bolnavul nu va mai folosi medicatie excitanta sau depresiva a centrilor respiratori cu cel putin 24 ore inainte .

Bolnavii din ambulator vor fi intrebati daca nu au consumat alimente si daca nu au luat medicamente in ziua examenului .

Asistenta asigura repaus fizic si psihic circa 30 minute inainte de proba .

Bolnavul este asezat pe un scaun comod si i se explica proba pentru a se obtine cooperarea lui.

EFECTUAREA TEHNICII

Se racordeaza bolnavul la aparat prin intermediul piesei bucale .

Se solicita bolnavului sa respire linistit cateva secunde pentru acomodare .

I se penseaza nasul cu clema .

Bolnavul respira obisnuit , 30-40-secunde cu supapa aparatului deschisa. Se inchide circuitul si se pune aparatul in pozitie de inregistrare .

INREGISTRAREA VOLUMULUI CURENT (VC)

Se inregistreaza 2-3-minute volumul curent prin respiratie linistita , normala .

Inregistrarea volumului curent : - se solicita bolnavului sa faca o inspiratie maxima urmata imediat de o expiratie maxima . Se repeta proba pana se obtin 2-3 curbe egale , sau cvasiegale .

Curba inscrisa arata CV reala =Spirograma CV=3000-5000ml.

Bolnavul este lasat sa se odihneasca prin deschiderea supapei .

DETERMINAREA VEMS:

Se reia proba pentru determinarea VEMS

Se solicita bolnavului sa faca o inspiratie maxima urmata de o expiratie maxima .

VEMS-ul se inregistreaza fixand aparatul la viteza de 1200ml/secunda.

Se repeta operatia pana se obtin trei curbe egale sau cvasiegale.

Bolnavul se decupleaza de la aparat , efectuarea probei fiind determinata .

Se masoara cantitatea de aer expirat in prima secunda , aceasta reprezentand VEMS-ul.

CONSEMNAREA DATELOR NECESARE CALCULARII

PARAMETRILOR

Se solicita datele necesare :numele , prenumele bolnavului , sex , greutate , varsta , se noteaza temperatura camerei , presiunea atmosferica , umiditatea aerului atmosferic .

INTERPRETAREA DATELOR

Valorile obtinute pe diagrama care se exprima in milimetri de aer se corecteaza cu B.T.P.S. factor de corectie teoretic care tine seama de temperatura corpului , presiunea si saturarea cu vapori de apa in atmosfera si se raporteaza la valorile teoretice CECA .

Analizand curbele se pot calcula parametrii necesari diafragmei .

Se calculeaza cel putin patru parametri:

-1.C.V.

- 2.VEMS .

- 3.I.T.

I.T. –indicile Tiffeneau este un indiciu de permeabilitate bronsica, se afla prin calculul:

I.T.=VEMS real /Cvreal x 100

VEMS –ul fiind 70% din capacitatea vitala (CV) scaderea sub aceasta limita exprima o disfunctie obstructiva .

CONCLUZII

Respiratia este un fenomen vital omul poate rezista zile fara hrana ,3-4 zile fara apa ,dar fara oxigen nu poate trai decat 3 minute .

BIBLIOGRAFIE

dr. Roxana Maria Albu, dr. Valeriu Bistriceanu, dr. Mioara Mincu - “ Anatomia si fiziologia omului “ , ed. Universul, 2001

Stefan Dutu - “ Sindromul de obstructie al cailor aeriene “, ed. Medicala, Buc. ,1997

prof.dr.Popper, dr. A.Wolf-“Supuratiile bronhopulmonare”, ed. Medicala, Buc. ,1980

Stefan Dutu, I.Teodorescu Exarcu-“ Fiziologia si fiziopatogenia respiratiei “

Pr. Dr. Dan Georgescu- “ Boli interne, vol I . Aparatul respirator si cardiovascular “, ed. National , Buc. 1998

Lucretia Titirca- “ Ghid de nursing “ ed. Viata Medicala Romaneasca, Buc. 1998

Lucretia Titirca- “ Urgente medico chirurgicale - sinteze“ , ed. Medicala , Buc.,1999

A. Moga, L. Bruckner- “ Medicina interna “- vol I, ed. Medicala si Pedagogica, Buc. , 1967