Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Probleme de memorie

medicina












ALTE DOCUMENTE

MEDICAŢIA DIURETICĂ
SUBIECTE PSIHIATRIE COPIL
Masajul periostal reflexogen
MALFORMAŢIILE CONGENITALE ALE APARATULUI URO-GENITAL
BOLILE APARATULUI RESPIRATOR
Ocluzia
Hipertonia osmotica extracelulara prin hipernatremii relative
Insuficienta cardiaca prin afectarea primara a contractilitatii miocardice si sau prin scaderea eficientei contractiei
BOLILE PRIN CARENTE VITAMINICE

Probleme de memorie

2 / de modalitati pentru a uita mai putin




Daca petreceti un timp oarecare într-un grup de adulti, probabil veti auzi tot felul de povesti despre cum încep unii sa se ramoleasca - de obicei când cineva uita o întâlnire sau nu îsi poate aminti un cuvânt sau un nume care îi sta pe buze.

în ciuda glumelor despre pierderea memoriei, una dintre cele mai mari te­meri ale oamenilor este sa nu se ramoleasca sau sa-si piarda facultatile min­tale când îmbatrânesc. Merita sa ne amintim ca exista o imensa diferenta în­tre lapsusurile ocazionale si maladii precum dementa senila sau Alzheimer.

Hipertensiunea arteriala, de exemplu, poate duce la pierderi de memorie. La fel depresia, oboseala, colesterolul marit, atacul cerebral, abuzul de al­cool, efectele secundare ale medicamentelor si o multime de deficiente de nutritie. Este esential sa mergeti la medic daca memoria vi se înrautateste brusc sau pare a o lua pe o panta descendenta.

Uituceala întâmplatoare este rareori semn de boala. Dar nici nu este ceva cu care chiar trebuie sa traiti. Combinând o serie de exercitii mintale cu une­le schimbari în 454u2024e stilul de viata, exista o sansa sa va îmbunatatiti memoria si sa o mentineti activa pentru anii ce voi veni.

Faceti exercitii cu mintea. Creierul este ca orice alt organ al corpului ome-J nesc. Cu cât este exersat si provocat mai mult, cu atât devine mai puternici spune neurologul Gunnar Gouras. Oamenii activi mintal îsi formeaza conej xiuni neurale suplimentare, explica dr. Gouras. Cu alte cuvinte, au o rezerva mai bogata de circuite cerebrale, asa ca este mai probabil ca ei sa-si pastre-j ze ascutimea mintii. Un studiu asupra a 678 de calugarite, de exemplu, a con-l statat ca cele cu educatia si cu aptitudinile lingvistice cele mai solide prezen-j tau mai putine riscuri sa faca Alzheimer mai târziu în viata.

Asa ca tineti-va mintea ocupata: rezolvati cuvinte încrucisate; cititi car cu subiecte incitante; jucati scrabble sau mergeti la cinematograf. Orice ac-j tivitate care tine mintea activa ar putea sa va ajute, în principiu, la reduce-j rea riscului pierderii de memorie datorata vârstei.

Rupeti informatia în bucati mai mici. Este usor sa uitam - sau sa nu re-|

usim sa retinem - informatiile care ne vin în bucati mari. Este mult ma usor sa ni le amintim farâmate sau pe bucatele, spune psihiatrul Cynthia

522


Probleme   de   memorie

Green. Numerele de telefon sunt un asemenea exemplu. De obicei sunt com­puse din 2 sau 3 segmente - prefixul, primele 3 cifre si ultimele 4. Ele nu sunt prea greu de retinut, fiindca împartite în fragmente mici de informatii, usor de mânuit.

Faceti conexiuni mintale. "La o conferinta am întâlnit o femeie care se numea Celia", spune dr. Green. "îndata ce si-a rostit numele, am facut lega­tura cu o prietena a mea pe care o chema tot Celia, ceea ce ulterior m-a aju­tat sa îmi amintesc mai usor numele ei."

Puteti face conexiuni cu aproape orice. Sa presupunem ca utilizati pinul 1418. Legati-1 de ceva ce stiti deja, cum ar fi datele primului razboi mon­dial, sau dati fiecarei cifre litera din alfabet care îi corespunde si apoi trans­formati literele într-o scurta propozitie. Sau poate ca numarul casutei posta­le este 27: v-ati putea gândi ca asta e vârsta la care v-ati casatorit.

încercati tehnica propozitiilor. Un alt truc pentru a retine nume sau alte informatii este sa le legati în mici propozitii, sugereaza dr. Green. Daca în­tâlniti pe cineva cu numele de Dana Albu, va puteti gândi la ceva de genul: "Da' n-are parul alb?"

Luati notite. Jurnalele intime, calendarele si agendele sunt auxiliare ale memoriei de mare valoare. In afara faptului ca puteti nota diverse lucruri ca sa le gasiti mai târziu, când veti avea nevoie de ele, însusi actul scrierii le poate face mai usor de memorat.

Creati-va locuri tip "nu-ma-uita". Unele obiecte se pierd întotdeauna, de exemplu, cheile de la masina si ochelarii de citit. Unul dintre auxiliarele cele mai bune ale memoriei este pur si simplu sa puneti mereu în acelasi loc aceste articole si altele pe care de obicei le rataciti.

De îndata ce intrati pe usa, lasati cheile pe masuta din vestibul, sugerea­za dr. Green. Ţineti mereu ochelarii de citit lânga pat sau canapea. Daca sun­teti consecvent, niciodata nu va veti mai necaji ca iar ati ratacit un obiect sau altul.

Acordati prioritate somnului. Creierul are nevoie de somn pentru a lu­
cra în mod adecvat, spune psihiatrul si expertul în probleme de somn Allan
Hobson. Când dormiti, creierul lucreaza asupra informatiilor adunate în
cursul zilei, încercati sa dormiti cel putin 8 ore pe noapte. Daca sunteti mai
putin vioi decât v-ar placea, fiti atent de cât somn aveti parte si dormiti mai
mult daca este necesar, sugereaza dr. Hobson.
            « i r x

523


Probleme   de   memorie

O teorie despre pierderea memoriei sustine ca este produsa de moleculele de oxigen instabile din organism, numite radicali liberi, care deterioreaza ce­lulele si vasele sangvine ale creierului. Nu puteti scapa de radicalii liberi, dar puteti contracara unele dintre efectele lor nocive mâncând fructe si legume proaspete.

Fructele si legumele sunt bogate în antioxidant! si se considera ca un con­sum adecvat al lor ne protejeaza de diferite boli cerebrale legate de vârsta. Data viitoare când împingeti caruciorul prin raionul cu produse proaspete, decideti-va pentru fructele si legumele cu culorile cele mai vii - ardeii gal­beni, rosiile, portocalele -, caci sunt cele cu concentratia cea mai mare de antioxidant!.




Verificati-va B,r Vitaminele B, în special B12, joaca un rol-cheie în func­tionarea memoriei si a mintii. "Când oamenii îmbatrânesc, devine mai difi­cil sa asimileze vitaminele B din alimente, spune dr. Green. "O deficienta de vitamina B]2 poate duce la pierderi semnificative de memorie."

Nu exista dovezi ca luând suplimente de vitamina B va ajuta memoria daca porniti de la un nivel de vitamina B)2 normal, spune medicul de fami­lie Stephen Amiel, iar în multe cazuri de deficienta B]2 recunoscuta, numai injectiile regulate cu B12 vor ajuta. O analiza a sângelui poate stabili usor daca suferiti de avitaminoza B12.

Luati un supliment de vitamina E? Exista teorii ca vitamina E poate aju­ta în cazul pierderii de memorie în boala Alzheimer. Este un antioxidant care ajuta la blocarea efectelor nocive ale radicalilor liberi, moleculele in­stabile de oxigen din sânge. Poate reduce formarea de colesterol si alte sub­stante grase în vasele sangvine din creier, ca si din alte parti, si pare si sa re­duca inflamatia. Dovezile sunt totusi contradictorii, spune dr. Amiel, si mai trebuie facute teste pâna sa se poata stabili precis beneficiile vitaminei E. Exista si teorii ca dozele mari pot face mai mult rau decât bine, din cauza unui numar de efecte secundare recunoscute, cum ar fi înrautatirea anginei si a diabetului.

încercati cu ginkgo. în urma unor studii, s-a constatat ca persoanele între 50 si 59 de ani care au luat 120 mg de ginkgo de 3 ori pe zi au simtit îmbu­natatiri ale memoriei, puterii de concentrare si vioiciunii. Ginkgo, un leac fitoterapeutic, pare sa îmbunatateasca circulatia sangvina si sa ajute celule-

524     .".    ',. .-..-..... -.-.. .    .. '        '    :'. :    '     '


l


Probleme   de   memorie

le cerebrale sa-si obtina toti nutrientii de care au nevoie pentru a ramâne sa­natoase.

Conform fitoterapeutului Douglas Schar, ginkgo poate fi folosit pentru a preveni senilitatea legata de vârsta la persoanele cu antecedente familiale, pentru a îmbunatati memoria celor care au început sa si-o piarda si chiar pentru a-i ajuta pe cei cu memorie normala sa si-o potenteze putin. Cerce­tari recente au aratat ca ginkgo amelioreaza capacitatea de memorare a oa­menilor sanatosi, spune Schar. Asa ca daca va gânditi sa va întoarceti la fa­cultate ca student matur, ginkgo va poate ajuta sa treceti examenele.

Luati ginseng siberian. Multi sufera de tulburari de memorie când sunt ex­tenuati fizic si psihic. Când ziua e pe sfârsite, mintea a procesat atâta infor­matie câta a fost capabila sa proceseze. Daca memoria slaba este un semn de epuizare psihica, medicamentele pe baza de plante cunoscute ca adaptogene pot fi folositoare. Ele maresc rezistenta în caz de epuizare, ceea ce are un efect de soc asupra memoriei, încercati cu ginseng siberian, ginseng chine­zesc sau suc de ovaz. Toate se gasesc sub forma de capsule, tablete sau tinc-tura în magazinele specializate si trebuie luate conform instructiunilor de pe eticheta. Asteptati sa treaca 1-2 saptamâni pâna ce veti observa un efect.

Rozmarin pentru a va aminti. Asa se spune, iar fîtoterapeutul Brigitte Mars o si crede. "Când fiica mea recapitula materia pentru examenele fina­le la chimie, i-am spus sa-si picure niste ulei esential de rozmarin în par", povesteste ea. "A fâcut-o chiar înainte de a pleca la examen. Simtind miro­sul în timpul testului, a ajutat-o sa-si aminteasca tot ce învatase."

Nota: Nu luati ulei de rozmarin pe cale bucala fiindca este toxic si nu îl aplicati niciodata nediluat pe piele, pentru ca este iritant.

Faceti exercitii regulate. Mersul pe jos, cu bicicleta si alte forme de exer­citii fizice se numara printre mijloacele cele mai bune pentru a mari fluxul sangvin prin corp, inclusiv creier. Exercitiile regulate de aerobica protejea­za si în fata unor boli ca atacul cerebral, diabetul si hipertensiunea arteria­la, toate acestea având ca efect probleme de memorie, spune dr. Green.

Tratati-va creierul cu blândete. Cutia craniana protejeaza în mod optim creierul, unul dintre organele cele mai delicate, dar o lovitura la cap tot va ajunge la el, care are consistenta unei budinci, fâcându-1 sa salte în interior. O lovitura serioasa poate produce comotie sau hemoragie, însa impactul asupra memoriei al unor traume minore, dar repetate ale capului, poate fi devastator, precizeaza dr. Amiel. Studiile asupra boxerilor au evidentiat pro-




.   .   '.     . '.   .. ...        .'   .   .'. .       . .               .   . .,     ,              525


Probleme   de   memorie

bleme semnificative de memorie la majoritatea fostilor boxeri profesionisti, chiar daca nu exista semne exterioare ca ar fi "nauci" de pe urma lovituri­lor. si pentru boxerii amatori exista acest risc, în ciuda castii de protectie pe care ar trebui sa o poarte întotdeauna. si, completeaza dr. Amiel, daca dvs. sau copilul dvs. merge cu bicicleta, nu uitati casca de protectie.

Mentineti stresul la un nivel tolerabil. Persoanele aflate frecvent într-o stare de tensiune sau anxioasa au nivelul hormonilor de stres mai ridicat. Cu timpul, acestia pot afecta zona creierului responsabila de memorie.

Stresul si anxioza afecteaza memoria si indirect. Daca sunteti tot timpul încordat apar si tulburari de somn, iar oboseala care rezulta poate îngreuna procesul amintirii unor lucruri. "Nu puteti evita complet stresul", recunoas­te dr. Green, "dar îl puteti echilibra cu activitati relaxante. De exemplu, de­senati împreuna cu copiii dvs., faceti o baie prelungita sau o sedinta de ma­saj." Orice activitate, oricât de neînsemnata, care va abate atentia de la factorul de stres este benefica.

Mentineti jos nivelul colesterolului. Cercetarile mentioneaza ca adultii care iau medicamente pentru scaderea nivelului colesterolului prezinta un risc considerabil mai mic de Alzheimer. Totusi, e nevoie de noi cercetari pentru a evidentia în mod cert ca reducerea colesterolului - fie prin medi-

Atentie! Daca memoria dvs. nu este atât de buna pe cât v-ati dori, faceti un efort special pentru a va concentra pe ceea ce vreti sa va amintiti.

Cauza principala pentru care uitam este ca nu am fost atenti de la în­ceput, spune psihiatrul Cynthia Green.

O cale prin care creierul sorteaza informatia este directionând-o spre memoria pe termen scurt sau pe termen lung. Memoria pe termen lung tin­de sa ramâna cu noi, pe când cea pe termen scurt tinde sa dispara. Daca nu va concentrati atentia pe retinerea lucrurilor noi, ele nu vor face niciodata tranzitia spre memoria pe termen lung.

"Metoda mea pentru a retine numele cuiva este repetarea lui; de aceea în conversatie îi spun din nou pe nume", recunoaste dr. Green. Puteti folo­si aceeasi metoda pentru orice. Când lasati undeva cheile masinii, de pilda, pur si simplu repetati-va locul. Când faceti cunostinta cu o persoana, repe-tati-i de câteva ori în minte numele. Efortul de a va aminti diferite lucruri va va da siguranta ca vi le veti aminti cu adevarat.

526


Probleme  de   memorie

Având în vedere ca declinul memoriei poate fi cauzat de multe probleme de ordin fizic - ca depresie, tulburari tiroidiene, alcoolism, deficiente nutritio­nale sau chiar infectii ale tractului urinar -, este important sa mergeti la me­dic de îndata ce remarcati vreo modificare, recomanda psihiatrul Cynthia Green. întrebati-va daca memoria vi s-a înrautatit substantial în ultimele 6 luni. Va afecteaza modificarile ei capacitatea de a duce o viata normala? Fa­milia sau prietenii sunt îngrijorati? Raspunsul la aceste întrebari va vor face o idee asupra gravitatii lor.

Alt element de care trebuie sa se tina seama este utilizarea unui medica­ment nou. Multe pastile, inclusiv antihistaminicele si medicamentele contra arsurilor stomacale, starilor anxioase si hipertensiunii arteriale, pot include ca efect secundar tulburari de memorie. Adesea, trecerea la un medicament nou sau schimbarea dozei este suficienta pentru a rasturna problema.

Unele cazuri de pierdere usoara pâna la moderata de memorie produse de Alzheimer la persoanele mai în etate raspund bine Ia medicatie. Medica­mentele respective pot fi administrate însa numai de specialisti, în spital, deci necesita recomandarea medicului.

camente, fie prin schimbari în obisnuintele alimentare - protejeaza împo­triva maladiei Alzheimer sau a pierderii de memorie, spune dr. Gouras. Dar cum un colesterolul scazut are si numeroase alte avantaje, cum ar fi reduce­rea riscului de atac cerebral sau de boli de inima, merita efortul.

Beti mai multa apa. Circa 85 la suta din creier consta din apa. Daca nu beti suficiente lichide, deshidratarea duce rapid la oboseala si îngreuneaza activitatea de rememorare. Straduiti-va sa beti cel putin 8 pahare de 250 ml de apa pe zi.

Mai putin alcool. Informatiile privind relatia dintre consumul de alcool si memorie sunt foarte categorice, spune dr. Amiel. Chiar si în cantitati mici alcoolul dauneaza memoriei, inhibând pe termen lung transferul si consoli­darea informatiei în banca de date care este creierul. Este putin probabil sa puteti face imediat recurs la memorie daca iesiti sa beti câteva pahare, iar daca beti din greu, memoria, capacitatea de concentrare si învatare sunt afectate ulterior pâna la 72 de ore.

"Din cauza alcoolului oameni fac adesea gesturi de care îsi vor aminti prea bine, dar doresc sa le uite", spune dr. Amiel. "Dar un chef zdravan poa-

-.  ''         : ,          < : ,        ' ..    r.'.-. ""     '..              .     .   ;    .         527


Psoriazis

te duce la «amnezii»; acestea sunt mai degraba stergeri efective de memo­rie decât o pierdere a constientei si semne reale ale pericolului dependentei de alcool", avertizeaza el.

Alcoolul dauneaza si somnului, ducând la oboseala si la alte efecte per­nicioase asupra memoriei. Abuzul prelungit de alcool poate produce o va­tamare permanenta a legaturilor dintre celulele nervoase ale creierului, având ca rezultat deteriorari ireversibile ale memoriei, alterari de persona­litate si dementa, iar abuzul de alcool în timpul sarcinii poate afecta defini­tiv creierul copilului înca nenascut.

Luptati contra depresiei. Depresia face concentrarea grea si mai face ca oamenii sa se simta obositi si apatici. La persoanele mai în vârsta, depresia este adesea luata în mod gresit drept Alzheimer sau alta forma de dementa senila, apreciaza dr. Gouras.












Document Info


Accesari: 3895
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )