|
|
|
|
RADIOLOGIA CLINICA A INTESTINULUI SUBTIRE SI COLONULUI
1. Boala Crohn (ileita terminala)
Boala imbraca doua aspecte clinico-radiologice:
- tabloul nestenozant - ingrosarea mucoasei
- aspect pseudopolipoid cu spiculi marginali si contur flu (hipertrofia placilor Peyer);
|
|
|
Fig. 46 – Boala Crohn (triada Bodart) |
- tabloul stenozant - segmentul prevalvular ingust, tubular, fara relief;
- incontinenta valvulei ileocecale (aspect de cioc de rata - semnul Fleishner);
|
|
|
Fig. 47 – Colita ulcerativa |
c) stadiul scleros:
- retractia segmentelor interesate;
- aglutinarea anselor (de regula ultima ansa ileala este acolata la cec);
- calcificari in ganglionii mezenterici.
|
|
|
Fig. 48 – Colita ulcerativa complicata cu fistula externa |
3. Rectocolita ulcero-hemoragica
a) stadiul I sau faza edematoasa consta in:
Sunt expansiuni circumscrise ale peretelui colic, in a caror structura intra toate straturile anatomice (in cazul diverticulilor congenitali) sau numai mucoasa herniata intr-o zona de slaba rezistenta a tunicii musculare (diverticulii dobanditi). In functie de mecanismul de producere pot fi:
- diverticuli de pulsiune – apar ca imagini aditionale opace, rotunde sau ovalare, net conturate, de dimensiuni variabile, sesile sau pediculate, ce se evacueaza uneori cu dificultate (diverticulita).
- diverticuli de tractiune – realizeaza opacitati aditionale de forma triunghiulara cu baza pe lumen, neregulat conturate.
|
|
|
Fig. 49 – Diverticuli colici (magini aditionale opace, rotunde sau ovalare, net conturate, de dimensiuni variabile, sesile sau pediculate) |
5. Colita ischemica
Ischemia colonului este de obicei cronica determinand initial edem mucos si hemoragie, iar in stadiile tardive stenoza. Leziunile sunt localizate intre unghiul splenic si colonul sigmoid si constau in neregularitati de contur digitiforme si stenoze largi si extinse.
|
|
|
Fig. 50 – Colita ischemica (disparitia haustratiei si ingustare lunga, putin marcata a lumenului colic, interesand unghiul splenic) |
6. Tumori benigne
Sunt mai rar intalnite decat tumorile maligne.
Polipii, cele mai frecvente tumori benigne se manifesta radiologic prin imagine lacunara, rotunda sau ovalara, sesila sau pediculata, cu dimensiuni variate, net conturata, evidentiabila mai usor la examenul in dublu contrast. In caz de degenerare maligna imaginea creste in dimensiuni, conturul devine flu; la examenul in dublu contrast lizereul de siguranta poate fi intrerupt, iar pliurile mucoasei sunt anarhic dispuse, amputate de formatiunea tumorala. O afectiune ereditara este polipoza rectocolica generalizata caracterizata prin prezenta a numeroase imagini lacunare, rotunde, bine conturate de-a lungul intregului colon. Este considerata ca fiind o stare precanceroasa.
|
|
|
Fig. 51 – Polip solitar sigmoidian (imagine lacunara, rotund – ovalara, net conturata) |
6. Tumori maligne
Din punct de vedere histopatologic sunt adenocarcinoame si mai rar sarcoame. Se pot dezvolta pe orice segment colic dar mai ales intereseaza segmentul recto-sigmoidian, cecul si colonul ascendent.
Polipoza, diverticuloza si rectocolita ulcero-hemoragica sunt considerate factori favorizanti ai dezvoltarii cancerului de colon.
Anatomo-patologic sunt descrise trei forme de cancer, fiecare cu propriul aspect radiologic:
a) forma infiltrativa - de regula adenocarcinoame, ce dau retractii neregulate si ingustari rigide, excentrice, limitate de margini abrupte in amonte si aval;
b) forma ulcerativa - sunt adenocarcinoame ulcerate, caracterizate radiologic prin nise in menisc;
c) forma vegetanta - sunt cele mai frecvente si dau imagini lacunare centrale sau periferice, neregulate, cu baza larga de implantare.
|
|
|
|
Fig. 52 – Stenoza maligna de colon ascendent |
Fig. 53 – Tumora colica vegetanta |
|
|
|
|
Fig. 54 – Stenoza maligna a jonctiunii recto-sigmoidiene |
|
|
