Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload

loading...



















































Reglarea produc§iei °i elibrňrii de alelochimice

medicina












ALTE DOCUMENTE

SINDROM ASPERGER
Vin si cafea pentru o viata mai lunga
VIRUSURILE
MASAJUL ╬N TRAUMATISME - MASAJUL ╬N CONTUZII
Acizii grasi
Clasificarea edentatiilor in terapia implanto protetica si variante de tratament
PROIECTUL UNITATII DE INVATARE - NUMERE RATIONALE
VIRUSURI SI TUMORI
TESTE ALERGOLOGICE
Voce

Reglarea produc§iei °i elibrňrii de alelochimice

4.1. Reglarea abioticň

Exudate radiculare

 


















Fig. 6. Procesele majore ale reglňrii fenolilor ţn sistemul plantň (dupň Sequeira °i Safir, 1991)

Lumina - Lumina joacň un rol important ţn sinteza alelochimiec, un rol mai important decÔt ţn eliberarea lor ţn mediu.Referitor la sintezň se °tie de asemenea cň lumina accelereazň eliberarea unor alelochimicale ca de pildň: acetofenone, furanocumariree °i furanochinone (Downum, 1992). Un caz similar a fost observat la toxicitatea poliacetilenelor °i tiofenelor la Asteraceae fa§ň de unele insecte ierbivore(Chapagne °i col., 1986) .Cu toate acestea sinteza mediatň de luminň depinde de calitatea °i cantitatea de luminň p 828d310i erceputň de plante °i de fotoperioadň.

Expunerea plantelor de tutun °i floarea soarelui la radia§ii ionizante cre°te numňrul diferi§ilor compu°i fenolici (Koeppe °i col.,1970a). Plantele expuse la radia§ii X, manifestň o cre°tere dependentň de dozň a nivelului scopoletineio dupň o cre°tere ini§ialň temporalň are loc om scňdere a acidului clorogenic(Keppe °i col., 1970 a). S-au fňcut numeroase experimente privind influen§a radia§iilor asupra sintezei alelochimice.In diferite cazuri, ocre°tere substan§ialň a flovonoidelor °i compu°ilor fenolici au fost remarcate ţn plante precum °i o cre°tere a microorganismelor.aceste schimbňri au fost socotite a avea un rol ţn mecanismul de apňrare.In orice caz, sintezele lor ca rňspuns la UV variazň cu por§iunea din plantň,ordinea acumulňrilor exiastente fiind frunze tinere>frunze bňtrÔne>tulpini>>rňdňcini(Koepp °i col.,1970).

O cre°tere ţn sinteza acidului ferulic °i acidului p-cumaric ţn tuberculii de cartof au fost observate la expunere la luminň ro°ie ţn compara§ie cu radia§ia ro°ie. Expunerea pe timp scurt la luminň ro°ie este deasemenea cunoscutň ca influen§Ônd con§inutul de alcaloizi pe cÔnd plantele expuse la luminň ro°ie au dovedit o cre°tere a nivelului acidului clorogenic °i altor fenoli solubili (Tso etal, 1970). Sinteza crescutň a acidului clorogenic a fost observatň ca rňspuns la expunerea de scurtň duratň la luminň (Zcker,1963). Pe lÔngň intensitatea luminii,lungimea zilei s-a observat a avea de asemenea influen§ň asupra sintezelor.Zilele (lungi) cre°terea concentra§iei de acid fenolic °i terpene ţn plante fa§ň de zilele scurte necesare pentru inflorire (Burbott °i Loomis, 1967; Taylor, 1965; Zucker,1969). Taylor (1965) a observat sinteza crescutň a acidului clorogenic °i acidului izoclorogenic flovonoid ogliconelor °i quercetire glycosidelor ca rňspuns la zilele lungi ţn Xanthium pennsylvanicum. Burbott °i Loomis (1967) au observat o cre°tere mai ridicatň ţn sinteza de monoterpene ţn zilele lungi la Mentha piperata . Lungimea zilelor are de asemenea o influen§ň asupra nivelului enzimelor implicate ţn sinteza diferitelor aleloclumice. Zilele mai lungi determinň o cre°tere a deriva§ilor acidului cinomic ţn Xanthium (Taylor,1965).




Temperatura - ╬n general temperaturile ridicate sporesc efectul alelochimicelor (Einhellig °i Ecrich,1984). ╬n Soaghum pragul concentra§iilor acidului ferulic pentru inhibi§ie a fost 0-0,2mM la 37`C pe cÔnd concentra§ia a fost 0-0,4mM la 29`C (Einhellig,1987) ceea ce indicň importan§a temperaturii ţn determinarea sensibilitň§ii relative a plantelor la anumite alelochimicale.Glass (1976) demonstreazň o cre°tere a efectului alelopatic la temperaturi scňzute similar cu cel gasit la temperaturi ridicate.Steinseik (1982) a observat cň filtrate ale grÔului au cauzat o inhibare mai mare a germinňrii °i cre°terii ca Iponeea hederacea la 35`C fa§ň de 30`C sau 25`C.Blashke Si Doll au observat o alterare a efectului alelochimic la Amaranthus retroflex pe Setaria glanca legat de schimbul de temperaturň ca °i ţn fluxul fotosintetic de densitate.Blaschke (1977) observň influen§a temperaturii °i umiditň§ii asupra producerii de etilenň din descompunerea resturilor de Picea abies.

Temperatura influen§eazň eliberarea de alelochimice mai mult decÔt sinteza lor.Temperaturile ridicate favorizeazň exudarea alelochimic de cňtre rňdňcini.Scňderea temperaturii, cre°terea concentra§iei totale de acid clorogenic.Iu frunze °i tulpini °i descre°terea acestora ţn rňdňcini.Chou (1986) observň o toxicitate pronun§atň la Leucaena ţn cre°terea asupra vegeta§iei la temperaturi ridicate °i considerň aceasta ca fiind mecanismul adaptiv de prevenire a cer°terii altor buruieni .

Absorb§ia la nivelul solului - Absorb§ia solului este importantň pentru substan§ele volatile pentru a-°i exercita ac§iunea lor, pe mňsurň ce multe volatileeliberate sunt ţn mediu absorbite de particulelel din sol °i persistň mai mult timp.In sol sustalelochimice sunt descompuse de microorganisme depinzÔnd de specificitatea lor (Einhellig,1987). Acizii ferulic,cinomic °i cumaric sunt importan§i ţn sintezele de ligninň °i aceste (unele) componente sunt eliberate ţn timpul degradňrii liguinei °i persistň ţn sol pentru cň sunt absorbite de particulele solilui.Este evident cň, combinarea compu°ilor alelozotici exercitň deseori o ac§iune aditivň °i ţmpotriva cre°terii plantelor °i microorganismelor (Rice,1984).

Textura solului - Textura solului deasemenea influen§eazň toxicitatea subtalelochimice.Majoritatea subtalelochimice volatile absobite de particulele coloidale din sol rňmÔne sub formň activň pentru perioade mai lungi °i migreazň ţn locurile de ac§iune ţn plante (Muller °i del Moral,1966).Rňsadurile crescute ţn soluri nisipoase au fost mult afectate comparativ cu cele crescute pe soluri argiloase probabil datoritň unei reten§ii mai mari ţn solurile argiloase reducÔnd posibilitatea subtalelochimice de a ac§iona ţn plantň (del Moral and Muller,1970).Stabilitatea diferi§ilor compu°i ţn sol depinde de natura lor chimicň °i de diferi§i factori ai mediului.Combinarea subtalelochimicň exercitň deseori ac§iuni aditive °i sinergice asupra cre°terii plantelor °i microorganismelor.Ac§iunea sinergicň este importantň ţn comunitň§ile vegetale °i cultivate.

Aera§ia solului - Toxicitatea compu°ilor fenolici prezen§i ţn solte influen§atň mai ales de aera§ia solului °i practicile de cultivare.Oxigenul din sol determinň tipul de produ°i forma§i, acumularea °i persisten§a lor.In condi§ii aerobice descompunerea compu°ilor organici de cňtre microorganisme este mai rapidň.Conditiile anaerobice favorizeazň producerea de metan, hidrogen sulfurat, etilenň, acid acetic, acid lactic, acid butiric °i diferi§i compu°i fenolici care s-au dovedit a avea efecte toxice ţn condi§ii de laborator (Chou °i Chiou,1979; Chon °i col., 1977).Oxigenul disponibil nu determinň numai tipul de compu°i forma§i ţn urma descompunerii dar afecteazň °i activitatea lor, concentra§ia °i persisten§a ţn sol (Parr °i Renszer, 1962).

Deficien§ele minerale - Inhibarea absorb§iei nutrien§ilor monerali de cňtre plante ţn condi§ii alelopatice a fost deseori observatň (Balum °i col.,1992; Booker °i col.,1992; Glass,1973,1974).Cu toate acestea, unele investiga§ii au demonstrat scňderea efectului subtalelochimice o datň cu cre°terea nivelului nutrien§ilor(Glass,1976;Stowe °i Osborne,1980). Ameliorarea inhibi§iei mediatň alelochimic de cňtre surplusurtile de azot,fosfor °i potasiu a fost observatň la Solidago,Festuca °i Helianthus(Fisher °i col.,1978;Hall °i col.,1983).Din contrň,Bhowmik °i Doll (1984) au demonstrat incapacitatea nivelurilor ridicate de azot °i fosfor de a reduce poten§ialulalelopatic la 5 tipuri de burieni anuale.Acest lucru se eviden§iazň°i din studiile lui Buckholtz (1971) acre au arňtat e°ecul fertilizňrii crescute asupra efectului alelopatic a burienilor asupra porumbului sau de reducere a autotoxicitň§iila Trifolium.Este important de notat faptul cň prin fertilizare accentuatň pot apňrea efecte alelopatice amplificate.De cele mai multe ori un mare numňr de minewrale afecteazň biosinteza subtalelochimicň.O cre°tere a sintezei acizilor scopolinic cafeic °i clorogenic au fost observate la plantele crescute ţn sol cu deficien§ň de bor (Dear °i Armff,1965;Watanabe °i col.,1961).Cre°teri similare a nivelului acizilor scopolenic °i clorogenic s-a observat °i ţn plantele crescute pe soluri cu deficien§e de Ca °i Mg (Armstrong °i col.,1971;Loche °i Chouteau,1963).Cre°terea cantitň§ii totale de acid clorogenic °i izoclorogenic ţn rňdňcini, tulpini °i la mecanismele alelopatice care ac§ioneazň ţn repopularea terenurilor moi vechi nefertile.Koeppe °i col.(1976) au observat o cre°tere a izomerilor de acid clorogenic la floarea soarelui crescutň pe soluri cu cantitň§i scňzute de P.Chouteau °i Loche (1965) au observat concentra§ii scňzute de acid clorogenic °i nivel ridicat de scopolinň ţn frunzele de tutun cÔnd plantele au fost crescute pe soluri cu deficit de K.Plantele crescute ţn soluri cu deficit de S au indicat o concentra§ie riodicatň de acid clorogenic (Lehman °i Rice,1972)_.De cele mai multe ori cantitň§i mari de compu°i fenolici au fost filtra§i din rňdňcini ţntregi, rňdňcini uscate °ţ pňr§ile aeriene ale plantelor cu deficit de fosfa§i decÔt de cele cucantitň§i sufivciente de fosfa§i.Aceste filtrate con§in scopolinň dar nici unul din izomerii acidului clorogenic sau cofeic.In felul acesta cre°terea pronun§atň a concentra§iei inhibitorii ţn plantele rezultate datoritň deficien§ei de P, sunt probabil foarte importante ţn mecanismele alelopatice.

pH-ul solului - pH-ul solului influen§eazň de asemenea eliberarea subtalelochimň prin modificarea descompunerii resturilor datoritň microorganismelor.pH-ul scňzut al solului reduce descompunerea resturilor °i de asemenea eliberarea subtalelochimice (Berg,1986;Berg °i Agren,1984;Berg °i Staff,1980).



Umiditatea - Interferarea subtalelochimice cu regimul de apň este foarte bine cunoscut. Reducerea poten§ialului de apň se observň cu acidul ferulic °i cumaric la floarea-soarelui, Abutilon °i Kochia (Colton °i Einhelling,1980;Einhelling °i Schon,1982).In foarte multe cazuri efectele aleopatice cresc la poten§iale crescute de apň (Choesin °i Boerner,1991). Clorura de sodiu impune un stress determinat de apň °i secetň ceea ce are ca urmare o cre°tere substan§ialň a concentra§iei acidului clorogenic °i izoclorogenic ţ rňdňcini,tulpini °i frunze,In compara§ie cu efectele lor individuale diferite stňri de stre pot avea efecte pronun§ate asupra sintezei de subtalelochimice.Combaterea stresului determinat de apň °i expunerea la radia§ii suplimentare de UV cre°te concentra§ia totalň a acidului clorogenic °i izoclorognic mai mult decÔt fiecare factor ţn parte (Einhellig,1987).


Patogeni °i prňdňtori - Este un lucru bine cunoscut cň infec§ia cre°te sinteza diferi§ilor compu°i metabolici secundari dintre care unii pot avea o naturň alelopaticň °i oferň rezisten§ň unor plante ţmpotriva agen§ilor patogeni.

Multe cercetňri asupra factorilor care regleazň sinteza sau eliberarea subtan§e alelochimice se referň la fenoli sau alcaloizi, iar literatura nu oferň prea multe date asupra reglii altor subtalelochimice.Sunt necesare cercetňri aprofundate pentru a cunoa°te implicarea diferi§ilor factori care determinň sinteza °i eliberarea subtalelochimice.Aceste studii aratň cň pe lÔngň efectele lor individuale stresul determinat de mediu tinde sň mňreascň poten§ialul alelopatic ţn condi§ii naturale.ţn felul urmňrit atÔt ţn ceea ce prive°te nivelul acestor subtalelochimice cÔt °i a factorilor fizici °i chimici ai mediului. Agronomii ar trebui sň supravegheze alelopatia indirect ac§ionÔnd asupra unor factori ca nivelul nutrien§ilor, umiditatea °i precipita§iile.


Microorganismele - Microorganismele din sol joacň un rol omportant ţn determinarea concentra§iilor dar °i asupra poten§ialului alelochimicelor.Diferite microorganisme °i ciuperci folosesc subtalelochomoce ca sursň de carbin °i ţn felul acesta reduc concentra§ia lor ţn sol.Utilizarea unor compu°i fenolici de cňtre bacteriile denitrificatoare a fost de asemenea observatň (Hoagland °i Williams,1985). Cel ami important proces care scade vizibil nivelul subtalelochimic ţn sol este transformarea lor de cňtre bacteriile din sol.In unele cazuri produc§iile microbiene exercitň o activitate biologicň egalň sau chiar mai mare decňt a compu°ilor de bazň. Asemenea transformare a fost observatň la benzoxazilinona °i deriva§ii ei din secarň (Sequeira °i col.,1991) °i la oxidarea hidrojuglonei la juglonň (Rice,1984). S-a observat cň diferite recolte stimuleazň organismele fenolic degradabile ţn sol. (Sequeira °i col.,1991).Asemenea schimbňri la popula§iile microbiene din sol sunt importante pentru detoxificarea compu°ilor fenolici. Detoxificarea alelochimicalelor de cňtre microbi implicň de asemenea reac§ii de cojugare similare cu cele observate la plantele superioare (Sequeira °i col.,1991).




loading...











Document Info


Accesari: 1398
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright ę Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )