Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Reglarea producõiei øi elibrårii de alelochimice

medicina












ALTE DOCUMENTE

SINDROM ASPERGER
Vin si cafea pentru o viata mai lunga
VIRUSURILE
MASAJUL ÎN TRAUMATISME - MASAJUL ÎN CONTUZII
Acizii grasi
Clasificarea edentatiilor in terapia implanto protetica si variante de tratament
PROIECTUL UNITATII DE INVATARE - NUMERE RATIONALE
VIRUSURI SI TUMORI
TESTE ALERGOLOGICE
Voce

Reglarea producõiei øi elibrårii de alelochimice

4.1. Reglarea abioticå

            Sinteza øi eliberarea de  alelochimice sunt influenõate de o varietate de factori care determinå nivelul øi toxicitatea alelochimicalelor în mediu (Berg 1986).Multe din cercetåri au fost fåcute asupra efectelor diferiõilor factori de producõie (calitativ øi cantitativ) eliberarea øi persistenõa alelochimicalelor în mediu (fig. 6).




Exudate radiculare

 


Fig. 6. Procesele majore ale reglårii fenolilor în sistemul plantå (dupå Sequeira øi Safir, 1991)

Lumina - Lumina joacå un rol important în sinteza alelochimiec, un rol mai important decât în eliberarea lor în mediu.Referitor la sintezå se øtie de asemenea cå lumina accelereazå eliberarea unor alelochimicale ca de pildå: acetofenone, furanocumariree øi furanochinone (Downum, 1992). Un caz similar a fost observat la toxicitatea poliacetilenelor øi tiofenelor la Asteraceae faõå de unele insecte ierbivore(Chapagne øi col., 1986) .Cu toate acestea sinteza mediatå de luminå depinde de calitatea øi cantitatea de luminå p 828d310i erceputå de plante øi de fotoperioadå.

            Expunerea plantelor de tutun øi floarea soarelui la radiaõii ionizante creøte numårul diferiõilor compuøi fenolici (Koeppe øi col.,1970a). Plantele expuse la radiaõii X, manifestå o creøtere dependentå de dozå a nivelului scopoletineio dupå o creøtere iniõialå temporalå are loc om scådere a acidului clorogenic(Keppe øi col., 1970 a). S-au fåcut numeroase experimente privind influenõa radiaõiilor asupra sintezei alelochimice.In diferite cazuri, ocreøtere substanõialå a flovonoidelor øi compuøilor fenolici au fost remarcate în plante precum øi o creøtere a microorganismelor.aceste schimbåri au fost socotite a avea un rol în mecanismul de apårare.In orice caz, sintezele lor ca råspuns la UV variazå cu porõiunea din plantå,ordinea acumulårilor exiastente fiind frunze tinere>frunze båtrâne>tulpini>>rådåcini(Koepp øi col.,1970).

            O creøtere în sinteza acidului ferulic øi acidului p-cumaric în tuberculii de cartof au fost observate la expunere la luminå roøie în comparaõie cu radiaõia roøie. Expunerea pe timp scurt la luminå roøie este deasemenea cunoscutå ca influenõând conõinutul de alcaloizi pe când plantele expuse la luminå roøie au dovedit o creøtere a nivelului acidului clorogenic øi altor fenoli solubili (Tso etal, 1970). Sinteza crescutå a acidului clorogenic a fost observatå ca råspuns la expunerea de scurtå duratå la luminå (Zcker,1963). Pe lângå intensitatea luminii,lungimea zilei s-a observat a avea de asemenea influenõå asupra sintezelor.Zilele (lungi) creøterea concentraõiei de acid fenolic øi terpene în plante faõå de zilele scurte necesare pentru inflorire (Burbott øi Loomis, 1967; Taylor, 1965; Zucker,1969). Taylor (1965) a observat sinteza crescutå a acidului clorogenic øi acidului izoclorogenic flovonoid ogliconelor øi quercetire glycosidelor ca råspuns la zilele lungi în Xanthium pennsylvanicum. Burbott øi Loomis (1967) au observat o creøtere mai ridicatå în sinteza de monoterpene în zilele lungi la Mentha piperata . Lungimea zilelor are de asemenea o influenõå asupra nivelului enzimelor implicate în sinteza diferitelor aleloclumice. Zilele mai lungi determinå o creøtere a derivaõilor acidului cinomic în Xanthium (Taylor,1965).



Temperatura - În general temperaturile ridicate sporesc efectul alelochimicelor (Einhellig øi Ecrich,1984). În Soaghum pragul concentraõiilor acidului ferulic pentru inhibiõie a fost 0-0,2mM la 37`C pe când concentraõia a fost 0-0,4mM la 29`C (Einhellig,1987) ceea ce indicå importanõa temperaturii în determinarea sensibilitåõii relative a plantelor la anumite alelochimicale.Glass (1976) demonstreazå o creøtere a efectului alelopatic la temperaturi scåzute similar cu cel gasit la temperaturi ridicate.Steinseik (1982) a observat cå filtrate ale grâului au cauzat o inhibare mai mare a germinårii øi creøterii ca Iponeea hederacea la 35`C faõå de 30`C sau 25`C.Blashke Si Doll au observat o alterare a efectului alelochimic la Amaranthus retroflex pe Setaria glanca legat de schimbul de temperaturå ca øi în fluxul fotosintetic de densitate.Blaschke (1977) observå influenõa temperaturii øi umiditåõii asupra producerii de etilenå din descompunerea resturilor de Picea abies.

            Temperatura influenõeazå eliberarea de alelochimice mai mult decât sinteza lor.Temperaturile ridicate favorizeazå exudarea alelochimic de cåtre rådåcini.Scåderea temperaturii, creøterea concentraõiei totale de acid clorogenic.Iu frunze øi tulpini øi descreøterea acestora în rådåcini.Chou (1986) observå o toxicitate pronunõatå la Leucaena în creøterea asupra vegetaõiei la temperaturi ridicate øi considerå aceasta ca fiind mecanismul adaptiv de prevenire a cerøterii altor buruieni .

Absorbõia la nivelul solului - Absorbõia solului este importantå pentru substanõele volatile pentru a-øi exercita acõiunea lor, pe måsurå ce multe volatileeliberate sunt în mediu absorbite de particulelel din sol øi persistå mai mult timp.In sol sustalelochimice sunt descompuse de microorganisme depinzând de specificitatea lor (Einhellig,1987). Acizii ferulic,cinomic øi cumaric sunt importanõi în sintezele de ligninå øi aceste (unele) componente sunt eliberate în timpul degradårii liguinei øi persistå în sol pentru cå sunt absorbite de particulele solilui.Este evident cå, combinarea compuøilor alelozotici exercitå deseori o acõiune aditivå øi împotriva creøterii plantelor øi microorganismelor (Rice,1984).

Textura solului - Textura solului deasemenea influenõeazå toxicitatea subtalelochimice.Majoritatea subtalelochimice volatile absobite de particulele coloidale din sol råmâne sub formå activå pentru perioade mai lungi øi migreazå în locurile de acõiune în plante (Muller øi del Moral,1966).Råsadurile crescute în soluri nisipoase au fost mult afectate comparativ cu cele crescute pe soluri argiloase probabil datoritå unei retenõii mai mari în solurile argiloase reducând posibilitatea subtalelochimice de a acõiona în plantå (del Moral and Muller,1970).Stabilitatea diferiõilor compuøi în sol depinde de natura lor chimicå øi de diferiõi factori ai mediului.Combinarea subtalelochimicå exercitå deseori acõiuni aditive øi sinergice asupra creøterii plantelor øi microorganismelor.Acõiunea sinergicå este importantå în comunitåõile vegetale øi cultivate. 

Aeraõia solului - Toxicitatea compuøilor fenolici prezenõi în solte influenõatå mai ales de aeraõia solului øi practicile de cultivare.Oxigenul din sol determinå tipul de produøi formaõi, acumularea øi persistenõa lor.In condiõii aerobice descompunerea compuøilor organici de cåtre microorganisme este mai rapidå.Conditiile anaerobice favorizeazå producerea de metan, hidrogen sulfurat, etilenå, acid acetic, acid lactic, acid butiric øi diferiõi compuøi fenolici care s-au dovedit a avea efecte toxice în condiõii de laborator (Chou øi Chiou,1979; Chon øi col., 1977).Oxigenul disponibil nu determinå numai tipul de compuøi formaõi în urma descompunerii dar afecteazå øi activitatea lor, concentraõia øi persistenõa în sol (Parr øi Renszer, 1962).

Deficienõele minerale  - Inhibarea absorbõiei nutrienõilor monerali de cåtre plante în condiõii alelopatice a fost deseori observatå (Balum øi col.,1992; Booker øi col.,1992; Glass,1973,1974).Cu toate acestea, unele investigaõii au demonstrat scåderea efectului subtalelochimice o datå cu creøterea nivelului nutrienõilor(Glass,1976;Stowe øi Osborne,1980). Ameliorarea inhibiõiei mediatå alelochimic de cåtre surplusurtile de azot,fosfor øi potasiu a fost observatå la Solidago,Festuca øi Helianthus(Fisher øi col.,1978;Hall øi col.,1983).Din contrå,Bhowmik øi Doll (1984) au demonstrat incapacitatea nivelurilor ridicate de azot øi fosfor de a reduce potenõialulalelopatic la 5 tipuri de burieni anuale.Acest lucru se evidenõiazåøi din studiile lui Buckholtz (1971) acre au aråtat eøecul fertilizårii crescute asupra efectului alelopatic a burienilor asupra porumbului sau de reducere a autotoxicitåõiila Trifolium.Este important de notat faptul cå prin fertilizare accentuatå pot apårea efecte alelopatice amplificate.De cele mai multe ori un mare numår de minewrale afecteazå biosinteza subtalelochimicå.O creøtere a sintezei acizilor scopolinic cafeic øi clorogenic au fost observate la plantele crescute în sol cu deficienõå de bor (Dear øi Armff,1965;Watanabe øi col.,1961).Creøteri similare a nivelului acizilor scopolenic øi clorogenic s-a observat øi în plantele crescute pe soluri cu deficienõe de Ca øi Mg (Armstrong øi col.,1971;Loche øi Chouteau,1963).Creøterea cantitåõii totale de acid clorogenic øi izoclorogenic în rådåcini, tulpini øi la mecanismele alelopatice care acõioneazå în repopularea terenurilor moi vechi nefertile.Koeppe øi col.(1976) au observat o creøtere a izomerilor de acid clorogenic la floarea soarelui crescutå pe soluri cu cantitåõi scåzute de P.Chouteau øi Loche (1965) au observat concentraõii scåzute de acid clorogenic øi nivel ridicat de scopolinå în frunzele de tutun când plantele au fost crescute pe soluri cu deficit de K.Plantele crescute în soluri cu deficit de S au indicat o concentraõie riodicatå de acid clorogenic (Lehman øi Rice,1972)_.De cele mai multe ori cantitåõi mari de compuøi fenolici au fost filtraõi din rådåcini întregi, rådåcini uscate øî pårõile aeriene ale plantelor cu deficit de fosfaõi decât de cele cucantitåõi sufivciente de fosfaõi.Aceste filtrate conõin scopolinå dar nici unul din izomerii acidului clorogenic sau cofeic.In felul acesta creøterea pronunõatå a concentraõiei inhibitorii în plantele rezultate datoritå deficienõei de P, sunt probabil foarte importante în mecanismele alelopatice.

            pH-ul solului - pH-ul solului influenõeazå de asemenea eliberarea subtalelochimå prin modificarea descompunerii resturilor datoritå microorganismelor.pH-ul scåzut al solului reduce descompunerea resturilor øi de asemenea eliberarea subtalelochimice (Berg,1986;Berg øi Agren,1984;Berg øi Staff,1980).




            Umiditatea - Interferarea subtalelochimice cu regimul de apå este foarte bine cunoscut. Reducerea potenõialului de apå se observå cu acidul ferulic øi cumaric la floarea-soarelui, Abutilon øi Kochia (Colton øi Einhelling,1980;Einhelling øi Schon,1982).In foarte multe cazuri efectele aleopatice cresc la potenõiale crescute de apå (Choesin øi Boerner,1991). Clorura de sodiu impune un stress determinat de apå øi secetå ceea ce are ca urmare o creøtere substanõialå a concentraõiei acidului clorogenic øi izoclorogenic î rådåcini,tulpini øi frunze,In comparaõie cu efectele lor individuale diferite ståri de stre pot avea efecte pronunõate asupra sintezei de subtalelochimice.Combaterea stresului determinat de apå øi expunerea la radiaõii suplimentare de UV creøte concentraõia totalå a acidului clorogenic øi izoclorognic mai mult decât fiecare factor în parte (Einhellig,1987).

4.2. Reglarea bioticå a producerii øi eliberårii de subtalelochimice

            Pe lângå diferiõi factori abiotici care regleazå nivelul subtalelochimice în mediu, plantele au o serie de mecanisme implicate în detoxificarea compuøilor alelopaõici (Schimabukurt,1985;Shimabukuvo øi col.,1982).Acestea include reacõii din prima fazå cum sunt oxidarea, reducerea øi/sau hidroliza.Racõiile de hidrolizå include peroxidazele, monoxidazele øi alte enzime.Aceste reacõii sunt cele mai frecvent întâlnite în plante.

            Reacõiile din faza a doua include reacõii de conjugare care include conjugarea subtalelochimice cu un substrat endogen pentru a forma un nou compus.Importanõa reacõiilor de conjugare se remarcå la conjugaõii care au mare solubilitate în apå.Modificårile structurale a subtalelochimice în timpul cojungårii reduce toxicitatea iar greutatea molecularå ridicatå a conjugårii impune limitarea miøcårii lor libere.Cele mai importante mecanisme de conjugare,în plante include glucozilarea care implicå la rândul ei cojugarea subtalelochimice cu glucoza proces mediat de enzima glucozil-transferazå.Un mare numår de glucozil-transferoze ce depind de subtalelochimice cu care au fost conjugate, au fost identificate øi izolate (Sun øi Hrazdina,1991;Yalpani øi col.,1992).

            Reacõiile din faza 3 include o conjugare mai avansatå a celor din faza 2 cu alte substrate endogene rezultând compuøi terõiari.Acest mecanism este cel mai important proces în reducere finalå a toxiciõii subtalelochimice.In general aceste reacõii de conjugare sunt procese finale implicate în detoxificarea lor;pentru cea mai mare parte le au loc în regiuni cu activitate metabolicå continuå.Toxicitatea finalå a compuøilor este determinatå de måsura în care organismul este capabil så reducå acumularea subtalelochimicelor.

            Vârsta organelor plantelor - Koeppe øi col (1976) au aråtata o creøtere ridicatå a scopolinei øi a acidului clorogenic în tutun odatå cu procesul de creøtere al plantei.Cantitatea totalå de acid izoclorogenic scade o datå cu vârsta frunzei de la apex (Koeppe øi col.,1970b).In tulpini acidul clorogenic øi izoclorogenic scade o datå cu creøterea vârstei plantei.Intr-un alt studiu, Wardle øi col (1993) au observat cå un proces inhibitor mai accentuat în stadiu timpuriu de asemenea øi în stadiu când plantele mor.Plantele aflate în stadiu de îflorire sunt mai puternice decât cele din stadiul vegetativ (Ahmed øi Wardle,1994;Wardle øi col.,1993).

Patogeni øi prådåtori - Este un lucru bine cunoscut cå infecõia creøte sinteza diferiõilor compuøi metabolici secundari dintre care unii pot avea o naturå alelopaticå øi oferå rezistenõå unor plante împotriva agenõilor patogeni.

            Multe cercetåri asupra factorilor care regleazå sinteza sau eliberarea subtanõe alelochimice se referå la fenoli sau alcaloizi, iar literatura nu oferå prea multe date asupra reglii altor subtalelochimice.Sunt necesare cercetåri aprofundate pentru a cunoaøte implicarea diferiõilor factori care determinå sinteza øi eliberarea subtalelochimice.Aceste studii aratå cå pe lângå efectele lor individuale stresul determinat de mediu tinde så måreascå potenõialul alelopatic în condiõii naturale.în felul urmårit atât în ceea ce priveøte nivelul acestor subtalelochimice cât øi a factorilor fizici øi chimici ai mediului. Agronomii ar trebui så supravegheze alelopatia indirect acõionând asupra unor factori ca nivelul nutrienõilor, umiditatea øi precipitaõiile.

Microorganismele - Microorganismele din sol joacå un rol omportant în determinarea concentraõiilor dar øi asupra potenõialului alelochimicelor.Diferite microorganisme  øi ciuperci folosesc subtalelochomoce ca surså de carbin øi în felul acesta reduc concentraõia lor în sol.Utilizarea unor compuøi fenolici de cåtre bacteriile denitrificatoare a fost de asemenea observatå (Hoagland øi Williams,1985). Cel ami important proces care scade vizibil nivelul subtalelochimic în sol este transformarea lor de cåtre bacteriile din sol.In unele cazuri producõiile microbiene exercitå o activitate biologicå egalå sau chiar mai mare decåt a compuøilor de bazå. Asemenea transformare a fost observatå la benzoxazilinona øi derivaõii ei din secarå (Sequeira øi col.,1991) øi la oxidarea  hidrojuglonei la juglonå (Rice,1984). S-a observat cå diferite recolte stimuleazå organismele fenolic degradabile în sol. (Sequeira øi col.,1991).Asemenea schimbåri la populaõiile microbiene din sol sunt importante pentru detoxificarea compuøilor fenolici. Detoxificarea alelochimicalelor de cåtre microbi implicå de asemenea reacõii de cojugare similare cu cele observate la plantele superioare (Sequeira øi col.,1991).












Document Info


Accesari: 1345
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )