Rezidentiat 2004 472 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Tema nr. 13
Pancreatitele acute
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
M1113001. Care din urmatoarele conditii pot determina o valoare fals normala a amilazelor serice la un
pacient cu pancreatita acuta:
Hipercolesterolemia A.
Hipertrigliceridemia B.
Hipocalcemia C.
Hiperglicemia D.
Hiperbilirubinemia E.
(pag. 1921)
M1113002. Care din urmatorii factori inhiba secretia pancreatica:
Secretina A.
Colecistokinina B.
Nervul vag C.
Somatostatina D.
Sarurile biliare E.
(pag. 1919)
M1113003. Care din urmatoarele determinari anunta instalarea sindromului de detresa respiratorie
acuta in pancreatita acuta:
Hipoalbuminemia A.
Hipoxemia B.
Acidoza respiratorie C.
Alcaloza metabolica D.
Hipocalcemia E.
(pag. 1921)
M1113004. Urmatoarele manifestari sistemice pot sa apara in pancreatitele acute cu EXCEPTIA:
Revarsate pleurale A.
Hipotensiunea arteriala B.
Pneumotorax C.
Sindrom de detresa respiratorie a adultului D.
Revarsat pericardic E.
(pag. 1922)
M1113005. Diagnosticul diferential al pancreatitei acute include urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA:
Neoplasm pulmonar A.
Perforatie viscerala abdominala B.
Infarctul miocardic acut C.
Cetoacidoza diabetica D.
Ocluzia vaselor mezenterice E.
(pag. 1921)
Rezidentiat 2004 473 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M1113006. Pierderea brusca a vederii in evolutia pancreatitei acute este datorata:
Episcleritei A.
Retinopatiei Purtscher B.
Glaucomului acut C.
Scleromalaciei perforans D.
Hemoragiei corneene E.
(pag. 1922)
M1113007. Complicatii unui pseudochist pancreatic sunt urmatoarele cu EXCEPTIA:
Durere A.
Ruptura B.
Hemoragie C.
Hidronefroza bilaterala D.
Abces E.
(pag. 1926)
M1213008. Icterul din pancreatita acuta se datoreste:
hemolizei A.
trombozei de vena porta B.
compresiei coledocului C.
in exclusivitate litiazei coledociene asociate D.
in pancreatita acuta nu apare icter E.
(pag. 1920)
M1213009. Care sunt indicatiile pentru drenaj ale pseudochisturilor pancreatice?
toate pseudochistele la orice dimensiune A.
pseudochistele peste 3 cm diametru B.
pseudochistele peste 5 cm diametru prezente la 2 saptamani dupa debutul pancreatitei acute C.
pseudochistele de orice dimensiune insotite de durere D.
pseudochistele peste 5 cm diametru si care persista mai mult de 6 saptamani E.
(pag. 1925)
M1313010. Simptomul principal in pancreatita acuta este:
durerea abdominala A.
febra B.
varsatura C.
icterul D.
socul. E.
(pag. 1920)
M1313011. Care din urmatoarele afectiuni nu este inclusa in diagnosticul diferential al pancreatitei
acute:
Perforatia viscerala A.
Ocluzia venelor mezenterice B.
Anevrism disecant de aorta C.
Sindrom de intestin iritabil D.
Cetoacidoza diabetica. E.
(pag. 1921)
M1413012. Cea mai frecventa localizare a pseudoanevrismelor ce complica pancreatita acuta este la
nivelul:
a. mezenterica superioara A.
Rezidentiat 2004 474 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
a. duodenopancreatica superioara B.
a duodenopancreatica inferioara C.
a. gastrice scurte D.
a. splenica E.
(pag. 1926)
M1413013. Factorii care predispun la dezvoltarea abcesului pancreatic sunt urmatorii, cu EXCEPTIA:
alimentatia parenterala A.
pancreatita acuta cu peste 3 factori de risc B.
laparotomia precoce C.
pancreatita postoperatorie D.
utilizarea nejudicioasa a antibioticelor E.
(pag. 1924)
M1513014. In pancreatitele acute, procesul de activare a enzimelor digestive de catre hidrolazele
lizozomale se realizeaza la nivelul:
canalului Wirsung A.
ampulei Vater B.
celulelor acinare C.
celulelor pancreasului endocrin D.
lojei pancreatice E.
(pag. 1920)
M1513015. Afectarea neuropsihica la pacientii cu pancreatita acuta consta in:
nevroza depresiva A.
paralizie de nervi periferici B.
hemipareza C.
tetraplegie D.
psihoza E.
(pag. 1922)
M1513016. Simptomul major caracteristic pancreatitelor acute il reprezinta:
distensia abdominala A.
greata B.
varsatura bilioasa C.
durerea abdominala D.
paloarea tegumentara E.
(pag. 1920)
M1513017. In pancreatitele acute icterul poate apare datorita:
edemului capului de pancreas A.
litiazei intrapancreatice B.
pseudochistelor de corp de pancreas C.
rezorbtiei abceselor din loja pancreatica D.
actiunii sistemice a enzimelor proteolitice E.
(pag. 1920)
M1513018. Principalul mecanism de aparitie a ascitei pancretice este reprezentat de:
hipertensiunea portala segmentara A.
tromboza venei splenice B.
ruperea canalului pancreatic comun C.
cresterea presiunii in vena cava inferioara D.
Rezidentiat 2004 475 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
insuficienta drenajului limfatic prin vasele mezenterice E.
(pag. 1926)
M1513019. Afectarea oculara care poate apare in evolutia pancreatitelor acute este reprezentata de:
uveita anterioara A.
iridociclita B.
keratoconjunctivita C.
amauroza acuta D.
atac acut de glaucom E.
(pag. 1922)
M1613020. Pancreatita acuta nu poate fi determinata de urmatoarele cauze:
postcolangiopancreatografie endoscopica retrograda A.
obezitate B.
etilism cronic C.
ulcer penetrant D.
pancreas septat E.
(pag. 1920)
M1613021. Simptomul major al pancreatitei acute este:
greata si varsaturi A.
distensia abdominala B.
durerea abdominala C.
diaree D.
icterul E.
(pag. 1920)
M1613022. Urmatoarele elemente clinico-biochimice sunt cuprinse in scorul Rason al pancreatitelor
acute severe:
varsta sub 55 de ani A.
hipertensiune arteriala B.
hipercalcemie C.
leucopenie D.
hiperglicemia peste 11mmol/l E.
(pag. 1921)
M1613023. Dintre complicatiile locale ale pancreatitei acute sunt:
abces pancreatic A.
gastrita eroziva B.
pneumonie C.
tromboza arterei renale D.
encefalopatie E.
(pag. 1922)
M1613024. Nu constituie complicatie a pancreatitei acute:
infarctul intestinal A.
retinopatia Purtscher B.
hemoragia gastro-intestinala C.
hipertensiunea arteriala D.
icterul obstructiv E.
(pag. 1922)
Rezidentiat 2004 476 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M1613025. Pacientii cu pancreatita severa secundara litiazei biliare se pot ameliora prin:
papilotomia in primele 36-72 de ore de la debut A.
dieta cu restrictie de lipide B.
lavajul peritoneal C.
exercitiul fizic D.
controlul diabetului E.
(pag. 1924)
M2213026. Diagnosticul pancreatitei acute este stabilit, de obicei prin prezenta unui nivel crescut al
amilazei serice de peste:
2 ori valorile normale A.
3 ori valorile normale B.
1,5 valorile normale C.
2,5 ori valorile normale D.
1,8 ori valorile normale E.
(pag. 1921)
M2213027. La electrocardiograma unui pacient cu pancreatita acuta se poate intalni una din
urmatoarele modificari:
scurtarea segmentului PR A.
bloc atrioventricular de gradul I B.
extrasistole ventriculare si supraventriculare C.
modificari ale segmentului ST si ale undei T D.
largirea complexului QRS E.
(pag. 1921)
M2213028. In pancreatita acuta, cel mai frecvent leucocitele au valori cuprinse intre:
40000-50000 leucocite/microlitru A.
15000-20000 leucocite/microlitru B.
7000-10000 leucocite/microlitru C.
50000-60000 leucocite/microlitru D.
2000-3000 leucocite/microlitru E.
(pag. 1921)
M2213029. In pancreatita acuta hipocalcemia apare in aproximativ:
25% din cazuri A.
50% din cazuri B.
75% din cazuri C.
30% din cazuri D.
10% din cazuri E.
(pag. 1921)
M2213030. Factorii etiologi ai pancreatitei acute sunt multipli. Medicamentele intervin in
etiopatogeneza bolii in proportie de:
3% A.
5% B.
7% C.
15% D.
2% E.
(pag. 1919)
M2213031. In ce procent apare afectarea pulmonara in pancreatita acuta?
25-30% A.
Rezidentiat 2004 477 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
40% B.
10-20% C.
5% D.
23% E.
(pag. 1920)
M2213032. Abcesul pancreatic complica pancreatita acuta in procent de:
3-4% A.
7-8% B.
10-12% C.
15% D.
20% E.
(pag. 1924)
M2213033. Intr-o pancreatita acuta pancreasul necrozat se infecteaza intr-un procent de:
40-60% A.
75% B.
80% C.
25% D.
10% E.
(pag. 1924)
M2213034. Intr-o pancreatita acuta pancreasul necrozat se infecteaza cel mai adesea cu:
germeni gram pozitivi A.
germeni gram negativi B.
anaerobi C.
Clostridium difficilae D.
Stafilococ aureu hemolitic E.
(pag. 1924)
M2213035. Rata mortalitatii intr-un pseudochist pancreatic complicat cu ruptura si hemoragie este de:
14% A.
25% B.
40% C.
60% D.
80% E.
(pag. 1926)
M2213036. In ascita de cauza pancreatica produsa prin ruptura ductului, concentratia amilazei din
lichid este:
5000-10000 UI/l A.
10000-15000 UI/l B.
peste 20000 UI/l C.
sub 5000 UI/l D.
15000-20000 UI/l E.
(pag. 1926)
M2213037. Pseudoanevrismele pot complica evolutia unei pancreatite acute in proportie de:
5% A.
10% B.
15% C.
20% D.
Rezidentiat 2004 478 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
25% E.
(pag. 1926)
M2213038. Pe electrocardiograma unui pacient cu pancreatita acuta se poate intalni una din
urmatoarele modificari:
devierea la stanga a axului QRS A.
modificari ale segmentului ST si ale undei T B.
scurtarea segmentului PR C.
bloc atrioventricular de gradul I D.
largirea complexului QRS E.
(pag. 1921)
M2213039. Care parazitoza intervine in etiopatogeneza pancreatitei acute?
Lambliaza A.
Ascaridioza B.
Oxiuroza C.
Taeniaza D.
Strongiloidoza E.
(pag. 1920)
M2213040. La pacientii cu pancreatita acuta hipoxemia apare in procent de:
10% A.
15% B.
20% C.
25% D.
30% E.
(pag. 1921)
M2213041. La pacientii cu pancreatita acuta modificarile radiologice pancreatice apar in proportie de:
10% A.
20% B.
25% C.
peste 50% D.
40% E.
(pag. 1921)
M2213042. Rata mortalitatii in abcesul pancreatic nedrenat este:
25% A.
45% B.
60% C.
80% D.
aproape 100% E.
(pag. 1924)
M2213043. Inhibitorul proteazic Gabexate este eficient in una din urmatoarele forme de pancreatita
acuta:
asociata hipertrigliceridemiei A.
consecutiva colangiografiei endoscopice retrograde B.
secundara consumului de alcool C.
medicamentoasa D.
din fibroza chistica E.
(pag. 1924)
Rezidentiat 2004 479 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2213044. Drenajul abceselor pancreatice prin tehnici nechirurgicale inregistreaza succes in procent
de:
20% A.
30% B.
45% C.
50-60% D.
70-75% E.
(pag. 1924)
M2213045. Exista cazuri de pancreatita acuta la care substratul etiologic nu poate fi stabilit prin
explorari conventionale. Acest aspect este intalnit in procent de:
35% A.
30% B.
25% C.
10% D.
15% E.
(pag. 1923)
M2213046. O parte din pacientii cu carcinom pancreatic se prezinta cu pancreatita acuta. In ce procent
se realizeaza aceasta?
7% A.
5% B.
2% C.
10% D.
0,5% E.
(pag. 1923)
M2213047. Care afirmatie NU este adevarata?
2/3 din pacientii cu pancreatita acuta recurenta fara cauza evidenta au litiaza biliara oculta A.
Nivelul crescut al apolipoproteinei CII reprezinta factori de risc pentru dezvoltarea unei pancreatite acute B.
Medicamentele ce cresc brusc nivelul trigliceridelor la valori de peste 100 mg/dl pot precipita un puseu de
pancreatita acuta
C.
Niveluri ale trigliceridelor serice sub 300 mg/dl nu reprezinta risc de dezvoltare a pancreatitei acute D.
Examinarea aspiratului duodenal este utila in cazurile de pancreatita acuta recurenta E.
(pag. 1920, 1923)
M2213048. Pancreatita acuta este o boala autolimitata care se remite spontan intr-un procent de:
75% din cazuri A.
85-90% din cazuri B.
60% din cazuri C.
95% din cazuri D.
65 % din cazuri E.
(pag. 1923)
M2213049. La un pacient cu pancreatita acuta, cu indexul severitatii CT 1 sau 2, probabilitatea unei
pancreatite acute prelungite sau a unor complicatii serioase este:
redusa A.
neglijabila B.
moderata C.
mare D.
foarte mare E.
(pag. 1924)
Rezidentiat 2004 480 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2213050. La un pacient cu pancreatita acuta la examenul CT dinamic cu contrast se constata marirea
in volum a pancreasului, o colectie lichidiana peripancreatica si necroza unei treimi din pancreas.
Indexul severitatii CT in acest caz este:
2 A.
5 B.
3 C.
6 D.
8 E.
(pag. 1924)
M2213051. La un pacient cu pancreatita acuta la examenul CT dinamic cu contrast se constata marirea
in volum a pancreasului, 3 colectii lichidiene peripancreatice si necroza a peste jumatate din pancreas.
Indexul severitatii CT in acest caz este:
3 A.
5 B.
7 C.
9 D.
11 E.
(pag. 1924)
M2213052. La un pacient cu pancreatita acuta la examenul CT dinamic cu contrast se constata
inflamatia pancreasului a grasimii peripancreatice si absenta colectiilor lichidiene si necrozei. Indexul
severitatii CT in acest caz este:
1 A.
2 B.
3 C.
4 D.
6 E.
(pag. 1924)
M2213053. La pacientii cu pancreatita acuta si indexul severitatii CT intre 7 si 10 rata mortalitatii este
de:
10% A.
13% B.
15% C.
17% D.
22% E.
(pag. 1924)
M2313054. Care din urmatoarele anomalii nu apar in pancreatita acuta:
Hematocrit Ht > 50% A.
Leucocitoza B.
Hipercalcemie C.
Hipoxemie. D.
Hiperglicemie E.
(pag. 1921)
M2313055. Colangiopancreatografia endoscopica retrograda este indicata in pancreatita acuta
determinata de:
alcool A.
traumatisme abdominale B.
ulcer penetrant C.
calculi biliari D.
Rezidentiat 2004 481 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
hipertrigliceridemia E.
(pag. 1924)
M2313056. Simptomul principal in pancreatita acuta este:
icterul A.
ºocul B.
durerea abdominala C.
febra D.
hematemeza E.
(pag. 1920)
M2313057. Care din urmatoarele afecþiuni nu este inclusa in diagnosticul diferenþial al pancreatitei
acute:
Anevrism disecant de aorta A.
Ocluzia venelor mezenterice B.
Sindrom de intestin iritabil C.
Cetoacidoza diabetica. D.
Perforaþia viscerala E.
(pag. 1921)
M2513058. Precizaþi care dintre urmatorii factori inhiba secreþia pancreatica:
Fenilalanina A.
Somatostatina B.
Triptofan C.
Valina D.
Acidul gastric E.
(pag. 1919)
M2513059. Precizaþi care dintre urmatoarele medicamente nu determina pancreatita acuta:
Tetraciclina A.
Ampicilina B.
Nitrofurantoin C.
Eritromicina D.
Acid valproic E.
(pag. 1920)
M2513060. Menþionaþi care dintre urmatoarele mecanisme nu sunt implicate in patogenia pancreatitei
acute:
Reacþia de hipersensibilitate determinata de unele medicamente A.
Activarea intrapancreatica a enzimelor proteolitice B.
Scaderea secreþiei de bicarbonat din sucul pancreatic C.
Actiarea ºi eliberarea de peptide bradikininice ºi substanþe vasoactive D.
Activarea intrapancreatica a zimogenelor E.
(pag. 1920)
M2513061. Simptomul major al pancreatitei acute este reprezentat de:
Durerea abdominala A.
Greaþa B.
Varsaturi C.
Distensie abdominala D.
Hipomotilitate intestinala E.
(pag. 1920)
Rezidentiat 2004 482 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2513062. Complicaþiile pulmonareale pancreatitei acute cuprind urmatoarele manifestari cu
EXCEPÞIA:
Atelectazii pulmonare A.
Pneumonie B.
Abces mediastinal C.
Bronºiectazii D.
Sindromul de detresa respiratorie a adultului E.
(pag. 1922)
M2513063. Precizaþi care dintre urmatorii factori nu predispun la dezvoltarea abcesului pancreatic:
Pancreatita postoperatorie A.
Tratamentul cu gabexate B.
Alimentarea precoce pe cale orala C.
Laparotomia precoce D.
Utilizarea nejudicioasa a antibioticelor E.
(pag. 1924)
M2513064. Precizaþi care dintre urmatoarele manifestari nu constituie complicaþii ale pseudochistului
pancreatic:
Durerea A.
Ruptura B.
Hemoragia C.
Abcesul D.
Infarctul enteromezenteric E.
(pag. 1926)
M2613065. Pancreatita acuta poate fi determinata de urmatoarele cauze cu excepþia:
Oreion A.
Obezitate B.
Etilism cronic C.
Hepatite virale D.
Pancreas septat E.
(pag. 1920)
M2613066. Simptomul major al pancreatitei acute este:
Varsaturi A.
Febra B.
Durerea abdominala C.
Diareea D.
Icterul E.
(pag. 1920)
M2613067. Semnul Cullen din pancreatita acuta este secundar:
Hemoperitoneului A.
Catabolizarii tisulare a hemoglobinei B.
Pseudochistului pancreatic C.
Trombozei de artera renala D.
Icterului E.
(pag. 1922)
M2613068. Nodulii tegumentari eritematoºi in pancreatita acuta apar prin:
Reacþii autoimune A.
Rezidentiat 2004 483 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Fenomene de vasculita B.
Necroza þesutului gras subcutanat C.
Sunt insoþiþi de prurit D.
Insoþesc intotdeauna durerea din pancreatita acuta. E.
(pag. 1920)
M2613069. Durerea din pancreatita acuta devine mai intensa:
In decubit ventral A.
In ortostatism B.
In decubit dorsal C.
Poziþia genu-pectorala D.
decubit lateral E.
(pag. 1920)
M2613070. Icterul in pancreatita acuta:
Este frecvent A.
Insoþeºte durerea intotdeauna B.
Este insoþit de hemoragie digestiva superioara C.
Nu este frecvent D.
Dispare inaintea apariþiei durerii E.
(pag. 1920)
M2813071. Simptomul principal in pancreatita acuta este:
febra A.
varsatura B.
durerea abdominala C.
icter D.
distensia abdominala E.
(pag. 1920)
M2813072. Care dintre factorii de prognostic Ramson Imrie din pancreatita acuta sunt luati in
considerare in primele 48 ore:
varsta peste 55 ani A.
LDH seric >400UI/l B.
leucocitozoza >16000/ìl C.
hipoxemia ( PO2<60mmHg) D.
hiperglicemia >11mmol/l (>200mg/dl) E.
(pag. 1921)
M2813073. Diagnosticul diferential al pancreatitei include urmatoarele boli CU EXCEPTIA:
colecistita acuta A.
colica biliara B.
colica renala C.
infarct miocardic D.
neoplasm pulmonar E.
(pag. 1921)
M2813074. Complicatiile locale ale pancreatitei sunt:
sindromul de detresa respiratorie a adultului A.
abcesul pancreatic B.
tromboza arterei/ venei renale C.
moarte subita D.
Rezidentiat 2004 484 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
encefalopatie E.
(pag. 1922)
M2813075. Examenele de laborator evidentiaza, de obicei, in pancreatita, urmatoarele modificari CU
EXCEPTIA:
leucocitoza A.
hipocalcemie B.
hiperglicemie C.
hipoglicemie D.
hipertrigliceridemie E.
(pag. 1921)
M2913076. Care din urmatoarele nu fac parte dintre criteriile Ranson apreciate la 48h pentru evaluarea
supravieþuirii in pancreatita acuta:
Hipocalcemia<1,9mmol/l (<8mg/dl) A.
Scaderea hematocritului cu peste 20%. B.
Hipoxemia PO2<60mmHg. C.
Hipoalbuminemia <32g/l. D.
Creºterea creatininei >1,8mmol/l (>5mg/dl) E.
(pag. 1921)
M2913077. Simptomul major in pancreatita acuta este:
Greaþa ºi varsaturile. A.
Distensia abdominala cu meteorism. B.
Durerea abdominala. C.
ªocul (prin hipovolemie, Kinine etc.) D.
Subfebrilitate. E.
(pag. 1920)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
M1113078. Care din urmatorii factori influenteaza nevativ supravietuirea in pancreatita acuta:
Varsta > 55 ani A.
Hipocalcemia <1,9 mmol/l (< 8 mg/dl) B.
Hipoxemia (PO2 < 60 mmHg) C.
Hiperglicemia > 11 mmol/l (> 200 mg/dl) D.
Hiperbilirubinemia > 3mg/dl E.
(pag. 1921)
M1113079. Care din urmatoarele proprietati apartin sucului pancreatic:
Are o concentratie mare de bicarbonat A.
Are un pH acid B.
Contine enzime glicolitice, lipolitice si proteolitice C.
Enzimele proteolitice sunt secretate sub forma activa D.
Toate enzimele pancreatice au un pH optim acid E.
(pag. 1919)
M1113080. Care din urmatoarele conditii sunt factori etiologici ai pancreatitei acute:
Ingestia de bauturi alcoolice A.
Litiaza biliara B.
Medicamentele C.
Rezidentiat 2004 485 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Hipercolesterolemia D.
Hipocalcemia E.
(pag. 1920)
M1113081. In patogenia pancreatitei acute sunt implicate urmatoarele:
Activarea intrapancreatica a enzimelor proteolitice A.
Scaderea concentratiei de bicarbonat din sucul pancreatic B.
Activarea si eliberarea substantelor vasoactive ( bradikinina,histamina) C.
Mecanism imun cu activarea complementului D.
Reactie de hipersensibilitate (medicamente) E.
(pag. 1920)
M1113082. Examenul fizic al pacientului cu pancreatita acuta arata:
Icter A.
Eritem marginat B.
Noduli tegumentari eritematosi C.
Disparitia matitatii hepatice D.
Hipertensiune arteriala E.
(pag. 1920)
M1113083. Diagnosticul de laborator al pancreatitei acute se bazeaza pe:
Amilaze serice crescute A.
Lipaza serica crescuta B.
Hiperglicemie C.
Leucopenie D.
Hemoculturi pozitive E.
(pag. 1921)
M1113084. Complicatiile locale ale pancreatitei acute sunt:
Necroza pancreatica A.
Colectii pancreatice lichidiene B.
Tromboza de vena porta C.
Hematurie D.
Hemotorax E.
(pag. 1922)
M1113085. Complicatiile sistemice ale pancreatitei acute sunt:
Hipovolemia A.
Coagularea intravasculara diseminata B.
Oligurie C.
Hipoglicemie D.
Hipercolesterolemie E.
(pag. 1922)
M1113086. Mecanismul producerii ascitei in pancreatita acuta este:
Ruptura canalului pancreatic comun A.
Insuficienta cardiaca B.
Pseudochistul fisurat C.
Sindromul nefrotic D.
Hipotiroidia E.
(pag. 1926)
Rezidentiat 2004 486 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M1113087. Tratamentul conventional al pancreatitei acute include:
Analgetice pentru durere A.
Aspiratie nasogastrica B.
Oprirea oricarui aport alimentar oral C.
Corticoterapie D.
Antiinflamatorii nesteroidiene E.
(pag. 1923)
M1113088. Semnele caracteristice ale abcesului pancreatic sunt urmatoarele:
Febra A.
Leucocitoza B.
Deteriorare rapida a pacientului ameliorat initial C.
Suflu sistolic paraombilical D.
Circulatie colaterala abdominala E.
(pag. 1924)
M1113089. Diagnosticul diferential al ascitei pancreatice se face cu urmatoarele afectiuni:
Carcinomatoza peritoneala A.
Peritonita tuberculoasa B.
Pericardita constrictiva C.
Sindromul Budd-Chiari D.
Sindrom Felty E.
(pag. 1926)
M1213090. Care dintre factorii enumerati cresc secretia pancreatica?
somatostatina A.
acizii grasi cu lant lung B.
triptofanul C.
metionina D.
sarurile biliare E.
(pag. 1919)
M1213091. Cauze de pancreatita acuta pot fi:
alcoolul A.
litiaza biliara B.
hipoparatiroidism C.
furosemid D.
penicilina E.
(pag. 1920)
M1213092. Care sunt cauzele de luat in considerare la pancientii cu pancreatita acuta recurenta fara o
cauza evidenta:
microlitiaza veziculara A.
alcoolul B.
medicamente C.
hipertrigliceridemia D.
pancreasul septat E.
(pag. 1920)
M1213093. Durerea in pancreatita acuta are urmatoarele caractere:
este intermitenta cu caracter colicativ A.
se amelioreaza in decubit dorsal B.
Rezidentiat 2004 487 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
este constanta, sfredelitoare C.
se amelioreaza la flexia trunchiului si ridicarea genunchilor D.
este localizata in epigastru E.
(pag. 1920)
M1213094. Cauzele socului din pancreatita acuta sunt:
durerea A.
infectia B.
hipovolemia C.
eliberarea de peptide kininice D.
actiunea sistemica a enzimelor proteolitice E.
(pag. 1920)
M1213095. Urmatoarele elemente caracterizeaza amilazemia din pancreatita acuta?
valorile sunt crescute de cel putin 3 ori A.
nivelul amilazei se coreleaza intotdeauna cu severitatea pancreatitei B.
cresterea amilazei serice este cel mai sensibil test pentru diagnosticul pancreatitei acute C.
activitatea amilazei serice creste paralel cu a lipazei serice D.
modificarile morfologice apreciate ecografic se coreleaza cu nivelul amilazei serice E.
(pag. 1921)
M1213096. Care sunt cauzele hiperglicemiei din pancreatita acuta?
secretia scazuta de insulina A.
aparitia anticorpilor antiinsulinici B.
secretia crescuta de glucagon C.
secretia crescuta de hormoni glucocorticoizi D.
secretia crescuta de catecolamine E.
(pag. 1921)
M1213097. Care sunt markerii de mare perspectiva pentru aprecierea evolutiei pancreatitei acute:
fibrinogenul A.
proteina C reactiva B.
lipaza C.
elastaza granulocitara serica D.
peptidul activator al tripsinogenului urinar (PAT) E.
(pag. 1922)
M1213098. Care modificari sunt indicatori cheie ai insuficientei organelor in pancreatita acuta?
LDH seric > 400 ui/l A.
tensiunea arteriala < 90 mmHg B.
PO2 < 60 mmHg C.
scaderea hematocitului cu peste 10% D.
albumina serica < 3,2 g/dl E.
(pag. 1921)
M1213099. Care sunt factorii de risc pentru dezvoltarea abcesului pancreatic dupa pancreatita acuta?
pancreatita postoperatorie A.
alimentarea precoce pe cale orala B.
utilizarea nejudicioasa a antibioticelor C.
leucocitoza D.
febra E.
(pag. 1924)
Rezidentiat 2004 488 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M1313100. Socul din pancreatita acuta poate fi explicat prin:
'Arsura retro peritoneala' - hipovolemie secundara exudarii sangelui si proteinelor plasmatice in spatiul
retroperitoneal.
A.
vasodilatatie si cresterea permeabilitatii vasculare. B.
hipoglicemie. C.
activarea sistemului renina angiotensina D.
eliberarea in circulatia a enzimelor lipolitice si proteolitice. E.
(pag. 1920)
M1313101. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in pancreatita acuta:
Icterul este frecvent si este datorat unei hemolize asociate. A.
Icterul este frecvent si se datoreaza in 75% din cazuri unui calcul prezent in coledocul distal. B.
Icterul nu apare in pancreatita acuta. C.
Icterul nu este frecvent in pancreatita acuta. D.
Cand apare icterul se d 242d34c atoreaza compresiunii portiunii intrapancreatice a canalului biliar secundar
edematierii pancreasului cefalic.
E.
(pag. 1920)
M1313102. Afectarea pulmonara in pancreatita acuta se caracterizeaza prin:
apare la 10-20% din pacienti A.
raluri bazale, atelectazii, revarsate pleurale B.
hemoptizii la debutul bolii C.
predominenta modificarilor pe partea stanga D.
apare la sub 5% din pacienti. E.
(pag. 1920)
M1313103. Care din urmatorii parametri sunt considerati indicatori cheie ai insuficientei organice in
pancreatita acuta ?
hipotensiuni (TA<90mmHg) A.
tahicardie (AV>130/min) B.
oligurie (mai putin de 50 ml pe ora) sau creatinina in crestere C.
calciu seric > 1,9 mmoli/l D.
albumina serica >3,2 g/l. E.
(pag. 1921)
M1313104. Care din urmatorii parametri trebuie evaluati in primele 48h in pancreatita acuta (Ranson-
Imrie)?
hematocrit A.
sechestrare lichidiana B.
bilirubina C.
glicemie D.
creatinina. E.
(pag. 1921)
M1313105. Complicatiile locale ale pancreatitei acute sunt:
necroza A.
colectia pancreatica lichidiana B.
accidentul vascular cerebral C.
ascita pancreatogena D.
icter obstructiv. E.
(pag. 1922)
Rezidentiat 2004 489 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M1313106. Complicatiile sistemice pulmonare in pancreatita acuta:
revarsat pulmonar A.
atelectazii pulmonare B.
hemoptizii C.
bronsiectazie D.
sindrom de detresa respirator. E.
(pag. 1922)
M1313107. Complicatiile sistemice cardiovasculare in pancreatita acuta sunt:
hipotensiunea A.
moartea subita B.
modificari EKG ale segmentului PQ C.
pericardita purulenta D.
infarct miocardic. E.
(pag. 1922)
M1313108. Tratamentul conventional al pancreatitei acute include:
analgetice A.
antibiotice B.
fluide IV si coloizi C.
post alimentar D.
aspiratie nazogastrica. E.
(pag. 1923)
M1313109. Urmatoarele afirmatii despre retinopatia Purtseher sunt adevarate:
complicatie frecventa a pancreatitei A.
complicatie rara a pancreatitei acute B.
se manifesta prin pierderea brusca a vederii C.
se manifesta prin diplopie D.
are modificari specifice la fundul de ochi. E.
(pag. 1923)
M1313110. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste amilazele serice in pancreatita
acuta:
Exista o corelatie stransa intre nivelul amilazelor si severitatea pancreatitei acute. A.
Sunt obisnuit crescute de 3 ori valoarea normala. B.
Amilazele tind sa se normalizeze la 48-78 de ore chiar daca pancreatita acuta ramane evidenta. C.
Pacientii cu acidoza au valori fals crescute ale amilazei serice. D.
Pacientii cu acidoza au valori fals scazute ale amilazei serice. E.
(pag. 1921)
M1313111. Care din urmatoarele anomalii pot fi intalnite in pancreatita acuta:
Leucocitoza A.
Hematocrit Ht > 50% B.
Hiperglicemie C.
Hipercalcemie D.
Hipoxemie. E.
(pag. 1921)
M1413112. Urmatoarele elemente caracterizeaza dozarea amilazei serice in pancreatita acuta:
nivelul amilazei serice se coreleaza strins cu severitatea pancreatitei acute A.
amilaza revine la valori normale dupa 12 ore de la debutul afectiunii B.
Rezidentiat 2004 490 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
pacientii cu acidoza pot prezenta valori fals crescute ale amilazei serice C.
raportul dintre clearance-ul amilazei si al creatininei este crescut la pacientii cu forme severe de
pancreatita acuta
D.
amilaza serica este strict specifica pentru diagnosticul de pancreatita acuta E.
(pag. 1921)
M1413113. Pancreatita acuta severa se caracterizeaza prin urmatoarele:
albumina serica > 32 g/l A.
LDH seric > 500 UI/l B.
valori crescute ale amilazei serice C.
semnul Cullen D.
hemoconcentratie E.
(pag. 1921)
M1413114. Medicamente responsabile in mod definit de producerea pancreatitei acute sunt:
furosemid A.
penicilina B.
rifampicina C.
acid valproic D.
pentamidina E.
(pag. 1920)
M1413115. In diagnosticul de laborator al pancreatitei acute:
dozarea lipazei pancreatice este utila la pacienti cu cauza nepancreatica de hiperamilazemie A.
amilaza serica are valori mult crescute la pacientii cu pancreatita acuta si hipertrigliceridemie B.
cetoacidoza diabetica se poate insoti de niveluri crescute ale amilazei totale C.
nivelul izoamilazei poate ramane crescut pana la 14 zile de la debutul necrozei pancreatice D.
hipocalcemia se intalneste in 80% din cazuri E.
(pag. 1921, 1922)
M1413116. Asocierea pancreatita acuta – hipertrigliceridemie se caracterizeaza prin:
niveluri ale trigliceridelor serice intre 250-300 mg/dl se asociaza cu risc crescut pentru pancreatita acuta A.
pacientii cu deficit de apolipoproteina C II au o incidenta crescuta a pancreatitei acute B.
majoritatea pacientilor cu pancreatita acuta au hipertrigliceridemie C.
amilaza serica are adesea valori fals normale la acesti pacienti D.
hipertrigliceridemia face parte din criteriile Ranson-Imrie ce influenteaza negativ supravietuirea E.
(pag. 1921, 1923)
M1413117. Factorii ce influenteaza negativ supravietuirea in pancreatita acuta sunt:
lichid peritoneal serocitrin A.
varsta > 55 ani B.
obezitatea C.
AST serica intre 100-200 UI/l D.
hipoxemia (PO2 < 60 mmHg) E.
(pag. 1921)
M1513118. Precizati care dintre urmatorele afectiuni pot constitui cauze de pancreatita acuta:
litiaza biliara A.
hipertrigliceridemia B.
ciroza hepatica C.
postoperator D.
angeita necrozanta E.
Rezidentiat 2004 491 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 1920)
M1513119. Mecanismele aparitiei socului in pancreatitele acute includ:
hipovolemia secundara exudarii sangelui si proteinelor plasmatice in spatiul retroperitoneal A.
formarea si eliberarea crescuta de peptide kininice B.
efectele sistemice ale enzimelor proteolitice C.
reflexele axonice locale D.
eliberarea de toxine microbiene in circulatia sistemica E.
(pag. 1920)
M1513120. Indicati care dintre urmatoarele afectiuni pot evolua cu niveluri serice crescute ale
amilazelor:
perforatia intestinala A.
infarctul intestinal B.
cetoacidoza diabetica C.
colecistita cronica scleroatrofica D.
colita ulcerativa E.
(pag. 1921)
M1513121. Criteriile Ranson/ Imrie de evaluare la internare a pacientilor cu pancreatita acuta includ:
leucocitoza peste 16.000/mmc A.
hipocalcemie sub 1,9 mmol/l B.
cresterea creatininei serice peste 1,8 mmol/l C.
hipoalbuminemie sub 3,2 g/dl D.
hiperglicemie peste 11 mmol/l E.
(pag. 1921)
M1513122. Afectarea pleuro-pulmonara intalnita in pancreatitele acute consta in:
atelectazie pulmonara A.
pneumonie B.
sindrom de detresa respiratorie a adultului C.
infiltrat nodular apical D.
hidrotorace E.
(pag. 1922)
M1513123. Complicatiile metabolice care pot surveni in evolutia unei pancretite acute sunt:
hiperglicemie A.
hipocalcemie B.
hipofosfatemie C.
alcaloza hipercloremica D.
hipomagnezemie E.
(pag. 1922)
M1513124. Factorii de risc care predispun la aparitia abcesului pancreatic ca o complicatie in evolutia
pancreatitelor acute sunt:
varsta peste 55 de ani A.
socul hipovolemic B.
alimentarea precoce pe cale orala C.
laparotomia precoce D.
tratamentul antibiotic incorect efectuat E.
(pag. 1924)
M1513125. La pacientii cu pancreatita acuta, pseudoanevrismele vasculare aparute in evolutie se
Rezidentiat 2004 492 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
localizeaza la nivelul:
arterei splenice A.
arterei hepatice B.
arterei renale stangi C.
arterei duodenopancreatice superioare D.
arterei duodenopancreatice inferioare E.
(pag. 1926)
M1513126. Complicatiile locale ale pancreatitelor acute sunt reprezentate de:
abcesul pancreatic A.
icterul obstructiv B.
hemoragia intraperitoneala masiva C.
tulburarile paroxistice de ritm D.
colestaza intrahepatica E.
(pag. 1922)
M1613127. Pancreatitele acute medicamentoase sunt determinate prin:
hipertrigliceridemie si hipercalcemie A.
reactie de hipersensibilitate B.
spasm oddian C.
producerea unui metabolit toxic D.
reflux duodeno-pancreatic E.
(pag. 1919)
M1613128. Pancreatitele acute pot fi cauzate de:
infectii cu mycoplasma A.
insuficienta renala B.
tratament cu sulfamide C.
boala de reflux gastro-esofagian D.
infarct miocardic E.
(pag. 1920)
M1613129. Pancreatita acuta la pacientii cu transplant renal este consecinta urmatorilor factori:
hipercalcemia A.
hipertrigliceridemia B.
infectii virale C.
medicamente (glucocoticoizi, azatioprina, L-asparaginaza, diuretice) D.
obstructia ampulei Vater E.
(pag. 1920)
M1613130. Socul in pancreatita acuta se produce prin:
contaminare microbiana A.
hipovolemia B.
formarea si eliberarea crescuta de peptide kininice C.
ileusul paralitic difuz D.
efectele sistemice ale enzimelor proteolitice si lipolitice E.
(pag. 1920)
M1613131. Care dintre urmatoarele semne indica prezenta unei pancreatite necrotice severe:
semnul Homans A.
semnulStrauss B.
semnul Cullen C.
Rezidentiat 2004 493 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
semnul Courvoisier D.
semnul Turner E.
(pag. 1921)
M1613132. Reprezinta complicatii sistemice ale pancreatitelor acute:
coagulare intravasculara diseminata A.
infarctul intestinal B.
icterul obstructiv C.
moarte subita D.
boala ulceroasa E.
(pag. 1922)
M1613133. Dintre criteriile de prognostic Ranson al pancreatitelor acute severe, la internare, fac parte:
hipoxemia (PO2 < 60mmHg) A.
leucocitoza > 16000/ul B.
AST serica >250UI/l C.
scaderea hematocritului cu peste 10% D.
hiperbilirubinemia > 4mg/dl E.
(pag. 1921)
M1613134. Complicatiile pseudochistului pancreatic sunt:
abcesul A.
infarctul intestinal B.
ruptura C.
oligurie D.
hemoragia E.
(pag. 1926)
M2213135. Afectarea pulmonara in pancreatita acuta consta in aparitia de:
revarsate pleurale A.
atelectazii B.
fibroza pulmonara C.
raluri bazale D.
pneumotorace E.
(pag. 1920, 1922)
M2213136. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pancreatita acuta sunt adevarate?
Nu exista o corelatie intre severitatea pancreatitei acute si nivelul amilazelor serice A.
Cresterea amilazelor serice de peste 3 ori valorile normale este patognomonica pentru pancreatita acuta B.
Dupa 48-72 ore de evolutie nivelul amilazei totale tinde sa se normalizeze C.
Raportul dintre clearance-ul urinar al amilazei si respectiv al creatininei este scazut D.
Pancientii cu acidoza pot prezenta valori fals crescute ale amilazei serice E.
(pag. 1921)
M2213137. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pancreatita acuta sunt adevarate?
Amilazemia normala exclude diagnosticul de pancreatita acuta A.
25% din pacienti au hipoxemie B.
Examenul CT poate confirma suspiciuna clinica de pancreatita acuta chiar si in conditiile amilazemiei
normale
C.
Hiperglicemia este determinata de eliberarea redusa de glucagon D.
Pe electrocardiograma pot apare modificari care mimeaza ischemia miocardica E.
(pag. 1921)
Rezidentiat 2004 494 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2213138. Care sunt modificarile biochimice ce pot apare intr-o pancreatita acuta?
Scaderea colestazei serice A.
Hiperbilirubinemie B.
Hiperglicemie C.
Scaderea LDH D.
Hipoalbuminemie E.
(pag. 1921)
M2213139. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la modificarile biochimice din pancreatita acuta
sunt adevarate?
Hipocalcemia apare in 80-85 din cazuri A.
Cazurile severe pot prezenta hemoconcentratie B.
25% din pacienti pot avea hipoxemie C.
Nivelul lipazei pancreatice ramane crescut pana la 7-14 zile D.
Leucocitoza apare in mod exceptional E.
(pag. 1921)
M2213140. Care din urmatoarele elemente clinice pot fi intalnite intr-o pancreatita acuta?
Durerea abdominala severa si continua A.
Greata si varsaturi B.
Bradicardie C.
Hipotensiune arteriala D.
Icter E.
(pag. 1920)
M2213141. Pancreatita acuta presupune diagnostic diferential cu:
anevrismul disecant de aorta A.
cetoacidoza diabetica B.
diverticuloza colonica C.
pneumonia D.
metroanexita E.
(pag. 1921)
M2213142. In pancreatita acuta cretiriile Ranson la internare sunt:
varsta sub 55 ani A.
leucocitoza peste 16000 leucocite/microlitru B.
AST seric sub 200 UI/ml C.
PO2 sub 60 mmHg D.
LDH seric peste 400 UI/l E.
(pag. 1921)
M2213143. In pancreatita acuta criteriile Ranson in primele 48 de ore sunt:
leucocitoza peste 16000 leucocite/microlitru A.
scaderea hematocritului cu peste 10% B.
hipoalbuminemia sub 3,2 g/dl C.
PO2 peste 60 mmHg D.
hipocalcemia sub 8 mg/dl E.
(pag. 1921)
M2213144. Care sunt factorii care influenteaza negativ supravietuirea in pancreatitaa acuta?
Scorul APACHE II sub 9 A.
Obezitatea B.
Rezidentiat 2004 495 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Lichidul peritoneal hemoragic C.
PO2 sub 60 mmHg D.
varsta sub 55 ani E.
(pag. 1921)
M2213145. Care sunt indicatorii insuficientei de organ intr-o pancreatita acuta?
PO2 sub 60 mmHg A.
Hipotensiune (TA sub 90 mmHg) B.
AST si ALT crescute C.
Hipopotasemie D.
Calciu sub 8 mg/dl E.
(pag. 1921)
M2213146. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la diagnosticul diferential dintre pancreatita acuta
si cetoacidoza diabetica nu sunt adevarate?
In cetoacidoza diabetica tabloul clinic este dominat de greturi si varsaturi, durerea abdominala lipsind A.
Amilazemia creste in pancreatita acuta si ramane normala in cetoacidoza B.
Lipaza serica creste in pancreatita acuta si ramane normala in cetoacidoza C.
In cetoacidoza diabetica amilazemia este crescuta prin intermediul izoamilazei salivare D.
La pacientii cu acidoza pot apare valori fals crescute ale amilazemiei E.
(pag. 1921)
M2213147. Care din urmatorii markeri biochimici sunt considerati factori predictivi ai evolutiei severe
in pancreatita acuta?
Leucopenia A.
Nivelul mult crescut al fosfatazei alcaline B.
Peptidul activator al tripsinogenului urinar C.
Cresterea alfa 2 globulinelor D.
Proteina C reactiva E.
(pag. 1922)
M2213148. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la pancreatita acuta sunt adevarate?
Marea majoritate a pacientilor nu au hipertrigliceridemie A.
Trigliceridele serice sub 300 mg/dl nu reprezinta factori de risc pentru dezvoltarea pancreatitei acute B.
Trigliceridele serice peste 350 mg/dl sunt asociate cu o mare probabilitate de a dezvolta pancreatita C.
Nivelul crescut al apolipoproteinei CII predispune la pancreatita acuta D.
Pacientii cu asocierea pancreatita acuta hipertrigliceridemie sunt predispusi la noi episoade de pancreatita E.
(pag. 1922-1923)
M2213149. Leziunile de citosteatonecroza din pancreatita acuta se pot localiza la nivelul:
tegumentelor A.
oaselor B.
tesutului celular subcutanat C.
pleurei D.
SNC E.
(pag. 1922)
M2213150. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pancreatita acuta nu sunt adevarate?
Pancreatita acuta edematoasa este de regula o afectiune usoara si autolimitata A.
Medicamentele pot determina pancreatita acuta prin reactie de hipersensibilitate B.
Ascaridioza poate evolua cu pancreatita acuta C.
Activarea si eliberarea de peptide bradikininice determina vasoconstrictie si ulterior leziuni necrotice D.
Rezidentiat 2004 496 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Ischemia pancreasului nu poate determina singura activarea tripsinogenului E.
(pag. 1919-1920)
M2213151. Care din urmatoarele infectii virale pot evolua cu pancreatita acuta?
Oreionul A.
Zona zoster B.
Hepatita virala C.
Infectia cu virus coxackie D.
infectia cu virusuri gripale E.
(pag. 1920)
M2213152. Precizati medicamentele cu asociatie definita in etiopatogeneza pancreatitei acute:
sulfamidele A.
metronidazol B.
furosemid C.
estrogeni D.
antiinflamatoare nesteroidiene E.
(pag. 1920)
M2213153. Precizati medicamentele cu asociatie probabila in etiopatogeneza pancreatitei acute:
inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei A.
azatioprina B.
ampicilina C.
eritromicina D.
diuretice tiazidice E.
(pag. 1920)
M2213154. Care din urmatoarele afiramatii referitoare la etiopatogeneza pancreatitei acute sunt
adevarate?
Ischemia dupa interventia chirurgicala pe cord poate determina pancreatita acuta A.
Pancreatita apare la 10% din pacientii cu transplant renal B.
Medicamentele pot determina pancreatita acuta prin reactii de hipersensibilitate C.
Cele mai frecvente cauze de pancreatita acuta sunt: ingestia de alcool si afectiunile tractului biliar D.
Hipocalcemia poate fi cauza de pancreatita acuta E.
(pag. 1919-1920, 1923)
M2213155. Cauzele metabolice ale pancreatitei acute sunt reprezentate de:
hipercolesterolemie A.
hiperuricemie B.
hipertrigliceridemie C.
insuficienta renala D.
hipopotasemie E.
(pag. 1920)
M2213156. Care din urmatoarele boli pot evolua cu pancreatita acuta?
Lupus eritematos sistemic A.
Purpura trombotica trombocitopenica B.
Sclerodermia C.
Purpura Henoch Schonlein D.
Poliartrita reumatoida E.
(pag. 1920)
Rezidentiat 2004 497 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2213157. Care din urmatoarele afectiuni metabolice pot determina pancreatita acuta?
Sindromul chilomicronemiei A.
Hipercolesterolemia comuna 'poligenica' B.
Sindromul de deficienta al apolipoproteinei CII C.
Hipertrigliceridemia D.
Hipercolesterolemia familiala E.
(pag. 1920)
M2213158. Durerea abdominala din pancreatita acuta se caracterizeaza prin:
cresterea intensitatii in decubit dorsal A.
ameliorare dupa emisia de gaze sau materii fecale B.
caracterul intermitent, colicativ C.
asezarea pacientului cu trunchiul flectat si genunchii ridicati accentueaza durerea D.
este simptomul major al pancreatitei acute E.
(pag. 1920)
M2213159. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pancreatita acuta nu sunt adevarate?
Durerea abdominala se insoteste frecvent de greata, varsaturi si distensie abdominala A.
Iradierea durerii epigastrice se face strict in etajul abdominal superior B.
Distensia abdominala este determina de hipomotilitatea gastrica si intestinala precum si de peritonita
chimica
C.
Icterul nu este frecvent D.
Nodulii tegumentari eritematosi sunt produsi printr-o vasculita a vaselor mici E.
(pag. 1920)
M2213160. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pancreatita acuta sunt adevarate?
In producerea socului intervine hipovolemia A.
Formarea si eliberarea crescuta de peptide kininice determina vasoconstrictie B.
Revarsatul pleural se localizeaza mai frecvent in pleura stanga C.
Zgomotele intestinale sunt de regula diminuate sau abolite D.
Semnul Cullen consta in coloratia rosie albastruie al flancurilor E.
(pag. 1920-1921)
M2213161. Retinopatia Purtscher care poate complica un episod de pancreatita acuta se
caracterizeaza prin urmatoarele elemente:
se datoreaza nevritei optice A.
la fundul de ochi se deceleaza hemoragii retiniene si aspect vatuit B.
este o complicatie rara C.
mecanismul de producere este reprezentat de ocluzia arterei retiniene posterioare cu granulocite agregate D.
la fundul de ochi venele apar dilatate si arteriolele spastice, cu lumen redus E.
(pag. 1923)
M2213162. Care din urmatoarele afectiuni pot constitui substratul etiologic al hemoragiei
gastrointestinale ce complica o pancreatita acuta?
Esofagita de reflux severa A.
Boala ulceroasa B.
Necroza hemoragica cu erodarea vaselor importante C.
Tromboza de porta cu dezvoltarea de varice D.
Gastrita eroziva E.
(pag. 1922)
M2213163. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la ascita pancreatogena ce complica pancreatita
acuta sunt adevarate?
Rezidentiat 2004 498 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Se produce prin ruptura canalului pancreatic comun A.
Are ca substrat un pseudochist fisurat B.
Tinde sa se acumuleze in bursa omentala C.
Lichidul peritoneal hemoragic influenteaza negativ supravietuirea in pancreatita acuta D.
Apare datorita infarctului intestinal E.
(pag. 1926)
M2213164. Hipotensiunea arteriala care poate apare intr-o pancreatita acuta se datoreaza:
hipoalbuminemiei A.
modificarilor EKG nespecifice care simuleaza un infarct miocardic acut B.
hipovolemiei C.
tahicardiei D.
emboliei grasoase la nivelul SNC cu ischemia centrilor vasopresori E.
(pag. 1922)
M2213165. Care sunt complicatiile cardiovasculare care pot apare intr-o pancreatita acuta?
Tromboza atriala A.
Modificari nespecifice ST-T B.
Colectie pericardica C.
Moarte subita D.
Largirea complexului QRS E.
(pag. 1922)
M2213166. Care din urmatorele afirmatii referitoare la abcesul ce complica o pancreatita acuta sunt
adevarate:
este o colectie purulenta flu delimitata A.
evolueaza o perioada lunga de timp (4-6 saptamani) B.
de obicei este mic C.
apare la 15-20% din pacienti D.
alimentatia precoce pe cale orala este un factor de risc E.
(pag. 1924)
M2213167. Care sunt factorii de risc ce pot favoriza dezvoltarea unui abces pancreatic la un pacient cu
pancreatita acuta?
Alimentatia precoce pe cale orala A.
Laparotomia precoce B.
Punctia unui pseudochist C.
Etiologia biliara a pancreatitei acute D.
Formele recurente de pancreatita acuta E.
(pag. 1924)
M2213168. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la necroza pancreatica ce complica o pancreatita
acuta sunt adevarate?
Necroza pancreatica infectata se trateaza prin drenaj percutan si antibiotice A.
Insuficienta multiorganica este factor de risc pentru dezvoltarea necrozei pancreatice infectate B.
Diagnosticul precoce al necrozei pancreatice infectate se face prin aspiratia cu ac sub ghidaj CT C.
Pancreasul necrozat se infecteaza cel mai adesea cu germeni anaerobi D.
Colectiile lichidiene extrapancreatice nu necesita aspiratie prompta sub ghidaj CT E.
(pag. 1924)
M2213169. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pseudochsitele ce complica o pancreatita acuta
sunt adevarate?
Peretele este constituit dintr-un epiteliu unistratificat A.
Rezidentiat 2004 499 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Se dezvolta intr-o perioada de 1-4 saptamani de la debut B.
Complica 30% din cazuri C.
Cel mai frecvent se localizeaza in capul pancreasului D.
Principala acuza este durerea abdominala E.
(pag. 1924-1925)
M2213170. Pseudochistul pancreatic ce complica o pancreatita acuta se caracterizeaza prin:
se localizeaza predominant in corpul sau coada pancreasului A.
se rezolva spontan in 15-40% din cazuri B.
nivelul amilazemiei este normal C.
peretii sunt constituiti din tesut necrozat, tesut de granulatie si tesut fibros D.
pseudochistele mai mari de 5 cm care persista mai mult de 6 saptamani se dreneaza E.
(pag. 1924-1925)
M2213171. Un pseudochist pancreatic care nu se resoarbe spontan se poate complica cu:
ruptura A.
hemoragie B.
abces pancreatic C.
necroza infectata D.
durere E.
(pag. 1926)
M2213172. Ascita pancreatica se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:
nivel crescut al amilazei in lichidul ascitic A.
albumine sub 3 g/dl in lichidul ascitic B.
se poate produce prin ruptura canalului pancreatic comun C.
apare la 75% din cazurile cu pseudochist pancreatic D.
amilazemie normala E.
(pag. 1926)
M2213173. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la patogeneza pancreatitei acute sunt adevarate?
Enzimele proteolitice sunt activate in pancreas A.
Enzimele proteolitice sunt activate in lumenul intestinal B.
Infectiile virale pot activa proenzimele C.
Ischemia nu poate declansa singura autodigestia D.
Enzimele proteolitice pot fi activate de endotoxina E.
(pag. 1920)
M2213174. Care din urmatoarele entitati pot fi cauza de pancreatita acuta?
Enteropatia glutenica A.
Diverticulul duodenal B.
Litiaza biliara C.
Steatoza hepatica acuta de sarcina D.
Polipoza colica E.
(pag. 1920)
M2213175. Care din urmatoarele afectiuni pot fi cauza de pancreatita acuta?
Boala Whipple A.
Insuficienta renala B.
Cancerul pancreatic C.
Cancerul gastric D.
Fibroza chistica E.
Rezidentiat 2004 500 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 1920)
M2213176. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pancreatita acuta NU sunt adevarate?
Disfunctia sfincterului Oddi poate evolua cu pancreatita acuta recurenta A.
Pancreatita acuta poate apare dupa interventii chirurgicale pe creier B.
In pancreatita acuta durerea este intotdeauna severa si constanta C.
Proenzimele sunt transformate in enzime proteolitice la nivelul lumenului intestinal D.
Utilizarea de contraceptive orale se poate asocia cu pancreatita acuta E.
(pag. 1920)
M2213177. Care din urmatoarele afectiuni poate fi cauza de pancreatita acuta?
Ingestia de alcool A.
Ascaridioza B.
Ulcerul esofagian C.
Rectocolita ulcerohemoragica D.
Diabetul zaharat cu cetoacidoza E.
(pag. 1920)
M2213178. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pancreatita acuta sunt adevarate?
Coloratia albastra periombilicala apare secundar hemoperitoneului A.
Majoritatea alcoolicilor nu fac pancreatita B.
15% din cazurile de pancreatita acuta sunt induse medicamentos C.
Fibroza chistica poate fi cauza de pancreatita acuta D.
Imunoreactivitatea serica tripsin-like (ITL) este scazuta in pancreatita acuta E.
(pag. 1916, 1919, 1920, 1921)
M2213179. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la datele de laborator dintr-o pancreatita acuta
sunt adevarate?
Activitatea lipazei serice creste paralel cu cea a amilazei A.
In pneumonie pot apare nivele fals crescute ale amilazei in lichidul pleural B.
Un titru crescut al lipazei si tripsinei serice stabileste diagnosticul de pancreatita acuta C.
Imunoreactivitatea serica tripsin-like (ITL) este scazuta in pancreatita acuta D.
Nivelul lipazei pancreatice poate ramane crescut pana la 7-14 zile E.
(pag. 1916, 1921)
M2213180. Care din urmatorii parametri se iau in considerare la stabilirea scorului Ranson la internare?
Varsta A.
Glicemia B.
Hematocritul C.
Creatinina D.
Albuminemia E.
(pag. 1921)
M2213181. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la complicatiile unei pancreatite acute sunt
adevarate?
Revarsatul pleural de cauza pancreatica este de regula masiv A.
15% din pacientii cu pseudochist pancreatic au si ascita de cauza pancreatica B.
Diagnosticul precoce al infectiei pancreatice poate fi stabilit prin examen CT C.
Infarctul intestinal poate complica pancreatita acuta D.
Pseudoanevrismele apar mai frecvent prin interesarea arterei splenice E.
(pag. 1924, 1926)
M2213182. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pseudochistul pancreatic care complica
Rezidentiat 2004 501 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
pancreatita acuta sunt adevarate?
25-40% din cazuri se rezolva spontan A.
Un pseudochist cu dimensiuni in scadere se trateaza conservator B.
Se dezvolta intr-o perioada de 5-6 saptamani dupa debutul unei pancreatice acute C.
Pseudochistele cronice sterile pot fi tratate prin aspiratie cu ac D.
Jumatate din pacienti au concomitent si ascita pancreatica E.
(pag. 1924, 1925, 1926)
M2213183. La care din urmatoarele medicamente este descrisa o asociere definita cu pancreatita
acuta?
Furosemid A.
Prednison B.
Tetraciclina C.
Beta blocante D.
Nifedipina E.
(pag. 1920)
M2213184. Care din urmatoarele entitati pot evolua cu pancreatita acuta?
Hipertrigliceridemia A.
Cancerul gastric B.
Ulcerul penetrant C.
Infectiile cu Mycoplasma D.
hipocalcemia E.
(pag. 1920)
M2213185. Care din urmatorii factori sunt implicati in aparitia pancreatitei acute de dupa transplantul
renal?
Interventia chirurgicala A.
Infectiile virale B.
Uremia C.
Medicamentele administrate D.
Hipocalcemia E.
(pag. 1920)
M2213186. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la durerea din pancreatita acuta sunt adevarate?
Este constanta A.
Are caracter sfredelitor B.
Se amelioreaza dupa varsaturi C.
Se accentueaza in decubit dorsal D.
Iradiaza frecvent in spate E.
(pag. 1920)
M2213187. Care din urmatorii factori influenteaza negativ supravietuirea in pancreatita acuta?
Denutritia A.
Lichidul peritoneal hemoragic B.
Oliguria (sub 50 ml/h) C.
Scorul APACHE sub 7 D.
Calciu seric sub 8 mg/dl E.
(pag. 1921)
M2213188. Care din urmatoarele elemente apartin criteriilor Ranson in primele 48 de ore?
Scaderea hematocritului cu peste 10% A.
Rezidentiat 2004 502 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Calciu seric sub 8 mg/dl B.
ALT serica peste 150 UI/l C.
Varsta sub 55 de ani D.
Obezitatea E.
(pag. 1921)
M2213189. Care din urmatoarele entitati pot evolua cu hiperamilazemie?
Cancerul ovarian A.
Abcesul pancreatic B.
Sarcina C.
Cancerul de colon D.
Pneumonia E.
(pag. 1917)
M2213190. Hiperamilazemia poate fi intalnita in:
anevrismul de aorta A.
rectocolita ulcerohemoragica B.
oreionul C.
enteropatia glutenica D.
traumatismul cerebral E.
(pag. 1917)
M2213191. Hiperamilazemia poate fi expresia biochimica a urmatoarelor boli:
cetoacidoza diabetica A.
abcesul pulmonar B.
cancerul de pancreas C.
carcinomul mamar D.
afectiunile hepatice cronice E.
(pag. 1917)
M2213192. Tratamentul pancreatitei acute asociate hipertrigliceridemiei include:
exercitiul fizic A.
blocantii H2 B.
beta blocantele C.
evitarea alcoolului D.
restrictia de lipide E.
(pag. 1924)
M2213193. Tratamentul ascitei pancreatice ce insoteste o pancreatita acuta include:
aspiratia nazogastrica A.
paracenteza evacuatorie B.
administrarea de albumina intravenos C.
octreotidul D.
interventia chirurgicala daca ascita continua sa se refaca E.
(pag. 1926)
M2213194. Care din urmatoarele medicamente au asociatie definita cu pancreatita acuta?
Diureticele tiazidice A.
Ampicilina B.
Sulfamidele C.
Eritromicina D.
Pentamidin E.
Rezidentiat 2004 503 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 1920)
M2213195. Care sunt complicatiile metabolice ce pot apare intr-o pancreatita acuta?
Alcaloza metabolica A.
Hipocalcemia B.
Hipertrigliceridemia C.
Scaderea HDL D.
Encefalopatia E.
(pag. 1922)
M2213196. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
Incidenta pancreatitei acute este crescuta la pacientii cu SIDA A.
Primele doua cauze implicate in etiologia pancreatitei acute sunt alcoolul si afectiunile tractului biliar B.
Cetoacidoza diabetica se poate complica cu un puseu de pancreatita acuta C.
Obezitatea reprezinta un factor ce influenteaza supravietuirea in pancreatita acuta D.
Pancreasul septat reprezinta o cauza de pancreatita acuta recurenta E.
(pag. 1920, 1921, 1923)
M2213197. Care din urmatoarele entitati pot fi substratul etiologic al pancreatitei acute recurente?
Cancerul pancreatic A.
Pancreasul septat B.
Hipertrigliceridemia C.
Deficitul de apolipoproteina CII D.
Sindromul chilomicronemiei E.
(pag. 1920)
M2213198. Intr-o pancreatita acuta, examenul CT dinamic cu contrast imbunatatit este indicat in
urmatoarele situatii:
la toti pacientii cu boala severa A.
scorul APACHE II sub 9 B.
deteriorare clinica progresiva C.
in pancreatitele acute la care nivelul trigliceridemiei este peste 1000 mg/dl D.
la pacientii cu 3 sau mai multe semne Ranson E.
(pag. 1924)
M2213199. Care din urmatoarele afectiuni pot fi cauza de hiperamilazemie?
Carcinomul esofagian A.
Pancreatita cronica B.
Neoplasmul de colon C.
Oreionul D.
Cetoacidoza diabetica E.
(pag. 1917)
M2213200. In care din urmatoarele afectiuni pot apare cresteri ale amilazemiei?
Pneumonia acuta A.
Insuficienta renala B.
Abcesul pancreatic C.
Traumatismul cerebral D.
Infarctul miocardic acut E.
(pag. 1917)
M2213201. Care din urmatoarele afirmatii NU sunt adevarate?
Valorile amilazei serice peste 3 ori fata de normal sunt patognomonice pentru pancreatita acuta A.
Rezidentiat 2004 504 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
In arsuri pot apare cresteri ale amilazemiei B.
In cancerul pancreatic nu apare hiperamilazemie C.
Administrarea morfinei se poate insoti de cresterea amilazemiei D.
Raportul dintre clearance-ul urinar al amilazei si respectiv al creatininei este de regula scazut in
pancreatita acuta severa
E.
(pag. 1917, 1921)
M2213202. Ce complicatii pulmonare pot apare intr-o pancreatita acuta?
Traheobronsita acuta A.
Abcesul mediastinal B.
Fibroza pulmonara C.
Pneumonia D.
Sindromul de detresa respiratorie E.
(pag. 1922)
M2213203. Tratamentul conventional al unei pancreatite acute include:
administrarea alimentelor pe sonda nazo-gastrica A.
analgezice B.
fluide intravenos C.
oprirea oricarui aport alimentar D.
antisecretoare E.
(pag. 1923)
M2213204. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul unei pancreatite acute sunt
adevarate?
Anticolinergicele nu sunt indicate A.
Administrarea alimentelor se face pe sonda nazo-gastrica B.
Antibioticele nu aduc beneficii in tratamentul formelor usoare C.
Blocantii H2 sunt ineficienti D.
Cuparea durerii intense necesita uneori morfina E.
(pag. 1923-1924)
M2213205. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul unei pancreatite acute forma usoara
sunt adevarate?
Se opreste aportul alimentar per os A.
Se administreaza lichide i.v. B.
Tratamentul cu inhibitori H2 este ineficient C.
Se impune tratamentul cu antibiotice D.
Dieta lichidiana este inceputa de obicei in zilele 3-6 E.
(pag. 1923-1924)
M2213206. Tratamentul pacientilor cu pancreatita asociata hipertrigliceridemiei include:
scaderea in greutate pana la greutatea ideala A.
evitarea beta blocantelor B.
exercitiul fizic C.
evitarea AINS D.
administrarea de blocanti H2 E.
(pag. 1924)
M2313207. Tratamentul convenþional al pancreatitei acute include
fluide intravenoase ºi coloizi A.
glucagon B.
analgezice C.
Rezidentiat 2004 505 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
oprirea oricarui aport alimentar oral D.
blocanþii H-2 E.
(pag. 1923-1924)
M2313208. Examenul TC dinamic cu contrast imbunataþit este recomandat la pacienþii cu pancreatita
acuta in urmatoarele situaþii:
pacienþi cu pancreatita moderata A.
pacienþi cu 3 sau mai multe semne Ranson B.
pacienþi care prezinta deteriorare clinica progresiva C.
pacienþi cu suspiciune de pancreatita acuta de cauza biliara D.
pacienþi cu pancreatita severa E.
(pag. 1924)
M2313209. Cauzele care pot favoriza formarea abcesului pancreatic sunt:
laparotomia precoce A.
intarzierea reluarii alimentaþiei pe cale orala B.
drenaj chirurgical inadecvat C.
etiologia postoperatorie a pancreatitei D.
etiologia biliara a pancreatitei E.
(pag. 1924)
M2313210. Pseudochisturile pancreatice:
se dezvolta intr-o perioada de 1-4 saptamani dupa debutul pancreatitei acute A.
apar la circa 35% din pacienþii cu pancreatita acuta B.
se rezolva spontan in 25-40% din cazuri C.
nu pot fi palpate in regiunea epigastrica D.
sunt localizate in 85% din cazuri in capul pancreasului E.
(pag. 1924-1925)
M2313211. ªocul din pancreatita acuta poate fi explicat prin:
eliberarea in circulaþia a enzimelor lipolitice ºi proteolitice. A.
'Arsura retro peritoneala' - hipovolemie secundara exudarii sangelui ºi proteinelor plasmatice in spaþiul
retroperitoneal.
B.
activarea sistemului renina angiotensina C.
vasodilataþie ºi creºterea permeabilitaþii vasculare. D.
hipoglicemie. E.
(pag. 1920)
M2313212. Urmatoarele afirmaþii sunt adevarate in pancreatita acuta:
Icterul este frecvent ºi se datoreaza in 75% din cazuri unui calcul prezent in coledocul distal. A.
Icterul nu este frecvent in pancreatita acuta. B.
Icterul este frecvent ºi este datorat unei hemolize asociate. C.
Icterul nu apare in pancreatita acuta. D.
Cand apare icterul se d 242d34c atoreaza compresiunii porþiunii intrapancreatice a canalului biliar secundar
edemaþierii pancreasului cefalic.
E.
(pag. 1920)
M2313213. Afectarea pulmonara in pancreatita acuta se caracterizeaza prin:
predominenþa modificarilor pe partea stanga A.
hemoptizii la debutul bolii B.
raluri bazale, atelectazii, revarsate pleurale C.
apare la 10-20% din pacienþi D.
apare la sub 5% din pacienþi. E.
Rezidentiat 2004 506 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 1920)
M2313214. Care din urmatorii parametrii evaluaþi la internare sunt consideraþi factori ce influenþeaza
negativ supravieþuirea (in cadrul criteriilor Ranson - Imrie) ?
Hiperglicemie mai mare de 200 mg/dl A.
Varsta mai mare de 65 de ani B.
Leucocitoza mai mare de 16.000/mmc C.
LDH seric > 200 UI/l. D.
Leucocitoza mai mare de 10.000/mmc E.
(pag. 1921)
M2313215. Care din urmatorii parametri sunt consideraþi indicatori cheie ai insuficienþei organice in
pancreatita acuta ?
oligurie (mai puþin de 50 ml pe ora) sau creatinina in creºtere A.
albumina serica >3,2 g/l. B.
hipotensiuni (TA<90mmHg) C.
tahicardie (AV>130/min) D.
calciu seric > 1,9 mmoli/l E.
(pag. 1921)
M2313216. Care din urmatorii parametri trebuie evaluaþi in primele 48h in pancreatita acuta (Ranson-
Imrie)?
creatinina. A.
hematocrit B.
bilirubina C.
colesterol D.
sechestrare lichidiana E.
(pag. 1921)
M2313217. Complicaþiile locale ale pancreatitei acute sunt:
necroza A.
accidentul vascular cerebral B.
icter obstructiv. C.
ascita pancreatogena D.
colecþia pancreatica lichidiana E.
(pag. 1922)
M2313218. Complicaþiile sistemice pulmonare in pancreatita acuta:
bronºiectazie A.
hemoptizii B.
atelectazii pulmonare C.
revarsat pulmonar D.
sindrom de detresa respirator. E.
(pag. 1922)
M2313219. Complicaþiile sistemice cardiovasculare in pancreatita acuta sunt:
modificari EKG ale segmentului PQ A.
infarct miocardic. B.
hipotensiunea C.
moartea subita D.
pericardita purulenta E.
(pag. 1922)
Rezidentiat 2004 507 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2313220. Tratamentul convenþional al pancreatitei acute include:
fluide IV ºi coloizi A.
analgetice B.
post alimentar C.
antibiotice D.
aspiraþie nazogastrica. E.
(pag. 1923)
M2313221. Urmatoarele afirmaþii despre retinopatia Purtscher sunt adevarate:
complicaþie rara a pancreatitei acute A.
se manifesta prin diplopie B.
complicaþie frecventa a pancreatitei C.
are modificari specifice la fundul de ochi. D.
se manifesta prin pierderea brusca a vederii E.
(pag. 1923)
M2313222. Urmatoarele afirmaþii sunt adevarate in ceea ce priveºte amilazele serice in pancreatita
acuta:
Amilazele tind sa se normalizeze la 48-78 de ore chiar daca pancreatita acuta ramane evidenta. A.
Exista o corelaþie stransa intre nivelul amilazelor ºi severitatea pancreatitei acute. B.
Pacienþii cu acidoza au valori fals scazute ale amilazei serice. C.
Sunt obiºnuit crescute de 3 ori valoarea normala. D.
Pacienþii cu acidoza au valori fals crescute ale amilazei serice. E.
(pag. 1921)
M2513223. Secreþia pancreatica este stimulata de:
Sarurile biliare A.
Triptofan B.
Somatostatina C.
Valina D.
Acidul gastric E.
(pag. 1919)
M2513224. Pancreatita acuta poate fi determinata de:
Virusul citomegalic A.
Ascaridioza B.
Giardioza C.
Tetraciclina D.
Omeprazol E.
(pag. 1920)
M2513225. La examenul fizic al pacientului cu pancreatita acuta se constata:
Tahicardie A.
Hipotensiune arteriala B.
Noduli tegumentari eritematoºi C.
Icter D.
Eritem polimorf E.
(pag. 1920)
M2513226. Prezenþa unei pancreatite necrotice severe este indicata de:
Coloraþia discreta albastra periombilicala A.
Icter B.
Rezidentiat 2004 508 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Coloraþia roºie-purpurie-albastra sau verde-maro aflancurilor C.
Subfebra D.
Hipotensiune arteriala E.
(pag. 1920)
M2513227. In pancreatita acuta datele de laborator indica:
Valori crescute de peste trei ori faþa de normal ale amilazei serice A.
Creºterea activitaþii lipazei serice B.
Leucocitoza C.
Hipercalcemie D.
Hipoglicemie E.
(pag. 1921)
M2513228. Precizaþi care dintre urmatoarele examene paraclinice nu sunt utile pentru diagnosticul de
pancreatita acuta:
Ecografia abdominala A.
Urografia renoureterovezicala B.
Endoscopia digestiva superioara C.
Tomografia computerizata abdominala D.
Colonoscopia E.
(pag. 1921)
M2513229. Diagnosticul diferenþial al pancreatitei acute include urmatoarele boli:
Colecistita acuta ºi colica biliara A.
Ocluzia vaselor mezenterice B.
Anevrismul disecant de aorta C.
Pericardita acuta D.
Ocuzia intestinala acuta E.
(pag. 1921)
M2513230. Precizaþi factorii care influenþeaza negativ supravieþuirea in pancreatita acuta la internare:
Varsta>55 ani A.
Hiperglicemie>160 mg/dl B.
LDH seric>200 ui/l C.
AST serica>250 ui/l D.
Leucocitoza> 16000/microl E.
(pag. 1921)
M2513231. Precizaþi factorii care influenþeaza negativ supravieþuirea in pancreatita acuta in primele 48
de ore:
Scaderea hematocritului cu peste 10% A.
Sechestrare de lichid>2000 ml B.
Hipoalbuminemie< 2,5 g/dl C.
Hipocalcemie<8 mg/dl D.
Hipoxemie ( PO2< 60 mmHg ) E.
(pag. 1921)
M2513232. Indicatorii cheie ai insuficienþei organelor in pancreatita acuta sunt:
Hipotensiunea ( TA< 90 mmHg ) A.
Tahicardia> 130 batai/minut B.
Calciu seric< 6 mg/dl C.
Albumina serica< 4,2 g/dl D.
Rezidentiat 2004 509 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Oliguria ( <50 ml/h ) E.
(pag. 1921)
M2513233. Care dintre urmatorii markeri poate sa prezica evoluþia la pacienþii cu pancreatita acuta:
Complementul seric A.
Proteina C reactiva B.
Elastaza granulocitara serica C.
Fibrinogenul D.
Peptidul activator al tripsinogenului urinar E.
(pag. 1922)
M2513234. Complicaþiile locale ale pancreatitei acute sunt:
Abcesul pancreatic A.
Pseudochistul pancreatic B.
Chilotoraxul C.
Hemoragia intraperitoneala masiva D.
Piuria E.
(pag. 1922)
M2513235. Complicaþiile sistemice ale pancreatitei acute sunt:
Sindromul de detresa respiratorie a adultului A.
Abcesul mediastinal B.
Hipoglicemia C.
Hipercalcemia D.
Hipotensiunea arteriala E.
(pag. 1922)
M2513236. Complicaþiile metabolice ale pancreatitei acute sunt:
Hipercolesterolemia A.
Hiperglicemia B.
Hipocalcemia C.
Hipopotasemia D.
Hipertrigliceridemia E.
(pag. 1922)
M2513237. Complicaþiile cardiovasculare ale pancreatitei acute includ:
Hipotensiunea arteriala A.
Moartea subita B.
Miocardita C.
Revarsatul pericardic D.
Endocardita E.
(pag. 1922)
M2513238. Complicaþiile unui pseudochist pancreatic sunt:
Durerea A.
Ruptura B.
Disfagia C.
Hemoragia D.
Chilotoraxul E.
(pag. 1922)
M2513239. Tratamentul convenþional al pancreatitei acute include:
Rezidentiat 2004 510 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Analgezice A.
Fluide venoase ºi coloizi B.
Oprirea oricarui aport alimentar oral C.
Colecistokinetice D.
Aspiraþia nazogastrica E.
(pag. 1923)
M2513240. Semnele caracteristice abcesului pancreatic sunt:
Febra A.
Leucocitoza B.
Hipoglicemia C.
Ileusul paralitic D.
Deteriorarea rapida a starii pacientului E.
(pag. 1924)
M2513241. Primele cauze de mortalitate ale pseudochistului pancreatic sunt:
Infarctul intestinal A.
Ruptura B.
Oliguria C.
Abcesul D.
Hemoragia E.
(pag. 1926)
M2513242. Urmatoarele semne indica posibilitatea hemoragiei dintr-un pseudochist pancreatic:
Creºterea masei tumorale pancreatice A.
Suflu localizat la nivelul masei tumorale pancreatice B.
Scaderea rapida a hematocritului ºi hemoglobinei in absenþa unor semne evidente de pierdere de sange C.
Oliguria D.
Diareea E.
(pag. 1926)
M2513243. Ascita pancreatica nu este determinata de:
Tromboza venei splenice A.
Insuficienþa drenajului limfatic prin vasele mezenterice B.
Hipertensiunea portala segmentara C.
Ruperea canalului pancreatic comun D.
Creºterea presiunii in vena cava inferioara E.
(pag. 1926)
M2513244. Diagnosticul diferenþial al ascitei pancreatice se face cu:
Carcinomatoza peritoneala A.
Peritonita tuberculoasa B.
Pericardita constrictiva C.
Tumorile abdominale gigante D.
Sindromul Budd-Chiari E.
(pag. 1926)
M2513245. ªocul din pancreatita acuta se produce prin:
Hipovolemie A.
Formarea ºi eliberarea crescuta de peptide kininice B.
Scaderea secreþiei de bicarbonat din sucul pancreatic C.
Efectele sistemice ale enzimelor proteolitice ºi lipolitice D.
Rezidentiat 2004 511 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Mecanism imun cu activarea complementului E.
(pag. 1920)
M2613246. Cauze de pancreatita acuta sunt:
Traumatisme abdominale directe A.
Obezitate B.
Consum de alcool C.
Antibiotice de tip cefalosporine D.
Oreion E.
(pag. 1920)
M2613247. Pancreatita acuta care apare la pacienþi cu transplant renal are ca ºi cauze:
Hipercalcemia A.
Medicamente (glucocorticoizi azatioprin) B.
Calculi biliari C.
Infecþii virale D.
Traumatisme E.
(pag. 1920)
M2613248. Afectarea pulmonara in pancreatita acuta consta in:
Raluri bazale A.
Atelectazii B.
Astm bronºic C.
Revarsate pleurale stangi D.
Bronhopneumonii E.
(pag. 1920)
M2613249. Cauze infecþioase de pancreatita acuta sunt:
Oreion A.
Hepatita virala B.
Ectrovirusuri C.
Helicobacter Pylori D.
Bacilul Koch E.
(pag. 1920)
M2613250. Medicamente care induc pancreatita acuta sunt:
Sulfamide A.
Furosemidul B.
Carbamazepina C.
Dideoxiinozina D.
Ceftriaxon E.
(pag. 1920)
M2613251. Modificarile paraclinice in pancreatita acuta sunt:
Leucopenie A.
Hiperamilazemie serica B.
Lipaza scazuta C.
Htc > 50 % in formele severe D.
Hiperglicemie E.
(pag. 1921)
M2613252. Complicaþiile unui pseudochist pancreatic sunt:
Rezidentiat 2004 512 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Ruptura A.
Hemoragia B.
Abcesul C.
Hipertrigliceridemia D.
Hiperglicemia E.
(pag. 1926)
M2613253. Criteriile Ranson la internare sunt:
Varsta < 55 ani A.
Leucocite > 16 000/ul B.
LDH < 400 U/l C.
Hiperglicemie > 200 mg/dl D.
AST serica > 250 U/l E.
(pag. 1921)
M2613254. Criteriile Ranson in primele 48 ore sunt:
Varsta > 55 ani A.
Leucocitoza > 16 000/ul B.
Sechestrare lichidiana > 4 000 ml C.
Hipoalbuminemie < 3,29 d/dl D.
AST serica > 250 u/l E.
(pag. 1921)
M2813255. Indicatorii cheie ai insuficientei organelor in pancreatita acuta sunt:
hipotensiune ( TA<90mmHg) A.
tahicardie (>130 batai/minut) B.
hipoxemie PO2<60mmHg C.
hipertensiune D.
oligurie (<50ml/h) E.
(pag. 1921)
M2813256. Criteriile Ramson / Imrie luati in considerare in considerare la internare sunt:
varsta >55ani A.
leucocitoza > 16000/ìl B.
hiperglicemie >200mg/dl C.
hipoxemie (PO2<60mmHg) D.
scaderea hematocritului cu peste 10% E.
(pag. 1921)
M2813257. Diagnosticul diferential al pancreatitei acute include:
perforatia viscerala A.
ocluzia intestinala acuta B.
anevrism disecant de aorta C.
cetoacidoza diabetica D.
neoplasm pulmonary E.
(pag. 1921)
M2813258. Cauze de pancreatita acuta pot fi:
alcoolul A.
acidul valproic B.
furosemid C.
litiaza biliara D.
Rezidentiat 2004 513 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
penicilamina E.
(pag. 1920)
M2813259. Durerea abdominala, simptomul major al pancreatitei acute, se caracterizeaza prin:
constanta, sfredelitoare A.
localizata in epigastru B.
intermitenta, colicativa C.
se amelioreaza cand pacientul se aseaza cu trunchiul flectat si genunchii ridicati D.
se amelioreaza in decubit dorsa E.
(pag. 1920)
M2813260. Complicatiile unui pseudochist pancreatic sunt:
durere A.
hemoragie B.
ascita C.
infectie D.
rupture E.
(pag. 1922)
M2813261. Intre complicatiile sistemice ale pancreatitei acute se incadreaza:
pulmonare A.
colectii pancreatice lichidiene B.
ascita pancreatogena C.
renale D.
metabolice E.
(pag. 1922)
M2813262. Care dintre urmatoarele semen indica o pancreatita necrotica severa:
semnul Courvoisier A.
semnul Turner B.
semnul Cullen C.
semnul Homans D.
semnul Strauss E.
(pag. 1921)
M2813263. Retinopatia Purtscher se caracterizeaza prin:
pierderea brusca si severa a vederii A.
aspect de flacoane de vata si hemoragii la examenul fundului de ochi B.
este determinate de ocluzia arterei retiniene posterioare C.
este o complicatie rara a pancreatitei acute D.
este o complicatie frecventa a pancreatitei acute E.
(pag. 1923)
M2813264. Complicatiile cardiovasculare in pancreatita acuta sunt:
hipotensiune A.
moarte subita B.
revarsat pericardic C.
tromboza de vase sanguine (vena splenica, vena porta) D.
modificari EKG nespecifice ST-T care mimeaza infarctul E.
(pag. 1922)
M2813265. Afectarea pulmonara in pancreatita acuta se caracterizeaza prin:
Rezidentiat 2004 514 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
raluri bazale, atelectazii, revarsate pleurale A.
apare la 10-2-% din pacienti B.
tuse productive de la debutul bolii C.
predominanta modificarilor pe partea stanga D.
predominanta modificarilor pe partea dreapta E.
(pag. 1920)
M2813266. Tratamentul conventional al pancreatitei include:
analgezice A.
aspiratie nazogastrica B.
fluide i.v. si coloizi C.
antibiotice D.
oprirea oricarui aport alimentar E.
(pag. 1923)
M2813267. Factorii care predispun la formarea abcesului pancreatic sunt:
pancreatita severa cu 3 sau mai multi factori de risc A.
pancreatita postoperatorie B.
alimentare precoce pe cale orala C.
laparotomie precoce D.
alimentatie parenterala E.
(pag. 1924)
M2813268. Ascita pancreatogena – diagnostic diferentiat se face cu
carcinomatoza peritoneala A.
peritonita tuberculoasa B.
pericardita constrictiva C.
sindromul Budd-Chiari D.
neoplasm pulmonary E.
(pag. 1926)
M2913269. Semnul Cullen din pancreatita acuta:
Reprezinta coloraþia discreta, albastra periombilicala. A.
Este datorat hemoperitoneului. B.
Reprezinta coloraþia roºie-purpurica-albastra a flancurilor. C.
Reflecta catabolizarea tisulara a hemoglobinei. D.
Indica pancreatita acuta necrotica severa. E.
(pag. 1921)
M2913270. Dintre criteriile Ranson pentru evaluarea pancreatitei acute la internare fac parte:
Hipoxemia PO2<60 mm Hg. A.
Leucocitoza >16000/ microl. B.
Creatinina >1,8 mmol/l (>5mg/dl) dupa lichide i.v. C.
Hiperglicemia >11mmol/l (>200mg/dl) D.
LDH seric >400 UI/l. E.
(pag. 1920)
M2913271. Primele doua cauze de pancreatita acuta, ca frecvenþa sunt:
Hipertrigliceridemia. A.
Alcoolismul. B.
Oreionul. C.
Afecþiuni ale tractului biliar. D.
Rezidentiat 2004 515 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Traumatismele. E.
(pag. 1923)
Rezidentiat 2004 516 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Tema nr. 14
Diabetul zaharat
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
M1214001. O anumita configuratie a genelor HLA poate conferi susceptibilitate pentru:
diabetul zaharat insulinodependent tip 1 A.
diabetul zaharat secundar B.
coma diabetica hiperosmolara C.
diabetul zaharat non-insulinodependent D.
diabetul juvenil de tip adult E.
(pag. 2267)
M1214002. Este necaracteristic pentru diabetul zaharat insulino-dependent:
debutul dupa varsta de 40 de ani A.
debutul brusc B.
debutul prin coma cetoacidozica C.
“luna de miere” D.
greutatea normala sau scazuta a pacientului E.
(pag. 2271)
M1214003. Prima decizie care se ia in stabilirea dietei la un pacient cu diabet zaharat este:
stabilirea aportului de hidrati de carbon A.
stabilirea aportului de lipide B.
stabilirea aportului caloric C.
stabilirea aportului de proteine D.
restrictia aportului de dulciuri E.
(pag. 2271-2272)
M1314004. Coma hiperosmolara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:
Deshidratare profunda A.
Cresterea marcata a ureei si a creatininei B.
Acidoza metabolica severa C.
Rata de mortalitate crescuta D.
Glicemie mult crescuta E.
(pag. 2281)
M1314005. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sulfonilureice sunt adevarate?
Legarea sulfonilureicelor de receptor determina deschiderea canalului K-ATP A.
Actiunile extrapancreatice ale sulfonilureicelor includ cresterea numarului receptorilor insulinici si cresterea
transportului glucozei insulino-mediat.
B.
Actiunea primara a sulfonilureicelor este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepatica C.
In contrast cu metforminul, sulfonilureicele nu dau hipoglicemie D.
Sulfonilureicele de a doua generatie sunt eficiente in doze mai mari comparativ cu cele din prima generatie E.
(pag. 2276 - 2277)
M1414006. Caracteristicile diabetului zaharat non-insulino-dependent sunt
Rezidentiat 2004 517 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Complicatia acuta este coma hiperosmolara A.
Complicatia acuta este cetoacidoza B.
Varsta instalarii obisnuit este < 40 ani C.
Glucagon plasmatic-mare,supresabil D.
Insulina plasmatica- mica spre absenta E.
(pag. 2270)
M1414007. Caracteristicile diabetului zaharat non-insulino-dependent sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA
Debut la mijlocul vietii sau mai tarziu >40 ani A.
Pacientul tipic este supraponderal B.
Simptomele debuteaza brusc cu poliurie, polidipsie, polifagie C.
Se diagnosticheaza frecvent cand o persoana asimptomatica este gasita cu glicemie crescuta la o
examinare de laborator de rutina
D.
Daca poate fi obtinuta scaderea in greutate, pacientii pot fi tratati numai prin dieta E.
(pag. 2271)
M1414008. Referitor la hemoglobina A1C se poate spune
Este un component hemoglobinic putin mobil electroforetic A.
Cand este corect determinata, procentul hemoglobinei glicate da o estimare a controlului diabetic pe o
perioada precedenta de 3 saptamani
B.
Cand este corect determinata, procentul hemoglobinei glicate da o estimare a controlului diabetic pe o
perioada de 3 luni
C.
in medie, subiectii nediabetici au valori ale hemoglobinei A1C mai mici de 10% D.
Masurarea hemoglobinei glicate nu da o evaluare obiectiva a controlului metabolic E.
(pag. 2277)
M1514009. Mecanismul de producere al diabetului zaharat insulino-dependent este reprezentat de:
scaderea eliberarii de insulina A.
producerea unei insuline anormale B.
autoimunitatea si insulita cu distructia celulelor beta C.
hiperinsulinismul si rezistenta crescuta la insulina D.
cauze hormonale precum feocromocitomul si sindromul Cushing E.
(pag. 2267-69)
M1514010. Mecanismul primar prin care derivatii de sulfoniluree scad nivelul glucozei plasmatice la
pacientii diabetici este reprezentat de:
stimularea eliberarii de insulina din celulele beta A.
scaderea numarului de receptori insulinici periferici B.
cresterea rezistentei la insulina C.
stimularea gluconeogenezei hepatice D.
eliberarea hormonilor de contrareglare E.
(pag. 2276)
M1514011. Cel mai obisnuit tablou al neuropatiei diabetice este reprezentat de:
sindromul extrapiramidal A.
polineuropatia periferica B.
epilepsie C.
sindromul de tunel carpian D.
sciatalgia E.
(pag. 2283)
M1514012. Tratamentul cu insulina in diabetul zaharat poate fi administrat sub mai multe scheme de
tratament. Tehnica cu multiple injectii subcutanate cu insulina implica:
Rezidentiat 2004 518 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
administrarea unei singure doze de insulina cu actiune lenta A.
administrarea a una sau doua injectii pe zi de insulina cu actiune intermediara B.
administrarea a doua injectii pe zi de insulina cu actiune rapida C.
administrarea de insulina cu actiune rapida inaintea fiecarei mese, impreuna cu o doza de insulina cu
actiune intermediara sau lunga seara
D.
administrarea prin folosirea unei pompe ce elibereaza insulina continuu int-un ritm bazal cu ritmuri
programate crescute inainte de mese
E.
(pag. 2272-74)
M1514013. Ce reprezinta fenomenul Somogyi la un pacient cu diabet zaharat:
hipoglicemia produsa prin administrarea unei doze crescute de insulina A.
hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemie B.
cresterea valorii glicemiei dimineata devreme C.
cresterea nivelului plasmatic al trigliceridelor cu scaderea HDL-colesterolului D.
cresterea necesarului de insulina in timpul interventiilor chirurgicale E.
(pag. 2276)
M1514014. Rezistenta la insulina in diabetul zaharat este definita arbitrar ca necesitatea administrarii
zilnice pentru controlul hiperglicemiei si prevenirii cetoacidozei a cel putin:
10 unitati de insulina A.
40 unitati de insulina B.
50 unitati de insulina C.
100 unitati de insulina D.
200 unitati de insulina E.
(pag. 2286)
M1614015. Efectele epinefrinei care intervin in reglarea metabolismului metabolismul glucidic sunt:
Blocheaza secretia de insulina A.
Stimuleaza eliberarea glucagonului B.
Activeaza glicogenoliza C.
Scade capacitatea de a raspunde la incarcare exogena de glucoza D.
Toate raspunsurile de sus sunt corecte E.
(pag. 2265)
M1614016. Cauzele formei secundare de diabet pot fi, cu EXCEPTIA:
Pancreatita cronica la alcoolici A.
Sindromul Cushing B.
Hipertiroidismul C.
Acromegalia D.
Medicamente E.
(pag. 2266)
M1614017. Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt urmatoarele:
Varsta instalarii peste 40 de ani A.
Raspunde la terapia sulfonilureica B.
Pacienti supraponderali, obezi C.
Complicatia acuta: cetoacidoza D.
Nivelul glucagonului scazut, nesupresibil cu insulina E.
(pag. 2270)
M1614018. Referitor la efectul Somogyi sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Cresterea glucozei plasmatice dimineata devreme A.
Necesita niveluri crescute de insulina pentru a mentine normoglicemia B.
Rezidentiat 2004 519 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Mecanismul de formare: valul nocturn de descarcare a hormonului de crestere C.
Se refera la hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemie D.
Este mai frecvent la varsta mai inaintata E.
(pag. 2276)
M1614019. Cetoacidoza diabetica se poate complica cu:
Dilatatie gastrica acuta A.
Tromboza vasculara B.
Sindrom de detresa respiratorie C.
Gastrita eroziva D.
Toate cele enumerate mai sus E.
(pag. 2280)
M1614020. Microalbuminuria din nefropatia diabetica se defineste prin:
Proteinurie 300-500mg/zi A.
Proteinurie 30-300mg/24 ore B.
Proteinurie sub 1,2g/24 ore C.
Proteinurie peste 0,5g/ 1 litru de urina D.
Proteinurie intre 1-5µg/ 24ore E.
(pag. 2283)
M2214021. Substratul primar pentru formarea corpilor cetonici (in cursul cetoacidozei diabetice) este:
glucoza A.
aminoacizii B.
fosfolipidele C.
acizii grasi liberi D.
colesterolul E.
(pag. 2277)
M2214022. Sindromul tardiv de edem cerebral ce poate apare in cursul tratamentului cetoacidozei
diabetice se previne cu:
solutie Ringer A.
solutie salina (ser fiziologic) B.
bicarbonat de sodiu C.
glucoza 5% D.
clorura de potasiu E.
(pag. 2279)
M2214023. Care este momentul optim de administrare a insulinei la un bolnav cu cetoacidoza diabetica
si potasiul seric foarte scazut?
Imediat ce bolnavul s-a prezentat la medic A.
Se administreaza concomitent insulina + potasiu B.
Dupa 60-90 min pana se administreaza 40-50 mmoli potasiu C.
La 10-15 min dupa administrarea solutiei Ringer D.
La 2-3 ore dupa administrarea a 40-50 mmoli potasiu E.
(pag. 2279)
M2214024. Care este antidiabeticul oral ce se prefera a fi administrat la bolnavii cu diabet zaharat noninsulino-
dependent si boala renala?
Tolbutamid A.
Metformin B.
Glipizid C.
Gliburid D.
Rezidentiat 2004 520 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Glibornurid E.
(pag. 2276)
M2214025. Testul standard de toleranta orala la glucoza se face cu:
50 g glucoza A.
75 g glucoza B.
100 g glucoza C.
150 g glucoza D.
200 g glucoza E.
(pag. 2266)
M2214026. Care este valoarea glucozei plasmatice dupa post (peste noapte) pentru diagnosticul
diabetului zaharat?
glicemia 120 mg/dl A.
glicemia mai mare sau egala cu 140 mg/dl o singura data B.
glicemia mai mare sau egala cu 140 mg/dl in doua ocazii repetate C.
glicemia mai mare sau egala cu 180 mg/dl D.
glicemia mai mare 200 mg/dl E.
(pag. 2266)
M2214027. Ce caracterizeaza diabetul zaharat noninsulino dependent?
Varsta instalarii dupa 40 de ani A.
Greutatea corporala mica B.
Se complica frecvent cu cetoacidoza C.
Insulina plasmatica scazuta D.
Nu raspunde la terapia sulfonilureica E.
(pag. 2270)
M2214028. Manifestarea clinica datorata hiperglicemiei din diabetul zaharat este:
polidipsia A.
obezitatea B.
inapetenta C.
cefaleea D.
transpiratiile E.
(pag. 2271)
M2214029. Care din afirmatiile referitoare la 'perioada lunii de miere' din evolutia diabetului zaharat
insulinodependent este adevarata?
Nu necesita tratament cu insulina A.
Doza de insulina trebuie crescuta B.
Se datoreste glucagonului plasmatic C.
Apare dupa un exces alimentar D.
Este cauzata de scaderea epinefrinei serice E.
(pag. 2270-2271)
M2214030. Care este necesarul minim de proteine pentru o buna nutritie a bolnavilor cu diabet zaharat?
0,4 g/kg/zi A.
0,9 g/kg/zi B.
2 g/kg/zi C.
1,9 g/kg/zi D.
2-3 g/kg/zi E.
(pag. 2271)
Rezidentiat 2004 521 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2214031. Care este necesarul zilnic de proteine la un bolnav cu diabet zaharat si nefropatie diabetica?
0,8 g/kg/zi A.
1,5 g/kg/zi B.
0,9 g/kg/zi C.
2 g/kg/zi D.
0,3 g/kg/zi E.
(pag. 2272)
M2214032. Care este cantitatea de grasimi din numarul total de calorii la un bolnav cu diabet zaharat,
nonobez, fara hiperlipidemie?
40% A.
30% B.
50% C.
45% D.
10% E.
(pag. 2272)
M2214033. Rata de productie zilnica a insulinei la subiectii nondiabetici de greutate normala este de:
aproximativ 25 U/zi A.
50 U/zi B.
40 U/zi C.
10 U/zi D.
100 U/zi E.
(pag. 2272)
M2214034. Cand un pacient cu diabet zaharat tratat cu insulina va reduce doza?
Premergator unei interventii chirurgicale A.
Cand anticipeaza un efort fizic semnificativ B.
In cursul unei infectii intercurente C.
Daca este hipertensiv D.
Inaintea unor explorari de laborator E.
(pag. 2273)
M2214035. La persoanele sanatoase eliminarea renala (pragul renal) a glucozei apare la o glicemie de:
150 mg/dl A.
140-160 mg/dl B.
180-200 mg/dl C.
210 mg/dl D.
120-130 mg/dl E.
(pag. 2274)
M2214036. Pierderea raspunsului catecolaminic in evolutia diabetului zaharat poate duce la:
neuropatie diabetica A.
cataracta B.
retinopatie C.
hipoglicemie ignorata D.
nefropatie diabetica E.
(pag. 2275)
M2214037. Fenomenul Somogyi se refera la:
hiperglicemia indusa prin excesul de hidrati de carbon A.
hiperglicemia cauzata de oprirea insulinei B.
Rezidentiat 2004 522 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
hiperglicemia de rebound secundara unei hipoglicemii C.
hipoglicemia indusa de foame D.
hipoglicemia indusa de insulina E.
(pag. 2276)
M2214038. Care este atitudinea cand suspectam fenomenul Somogyi?
Se creste doza de insulina A.
Se reduce doza de insulina B.
Se modifica regimul alimentar C.
Se administreaza numai insulina cu actiune rapida D.
Se recomanda efort fizic E.
(pag. 2276)
M2214039. Care este durata de actiune hipoglicemianta a preparatului Glipizid?
6-8 ore A.
pana la 24 de ore B.
4-6 ore C.
10-12 ore D.
16 ore E.
(pag. 2277)
M2214040. Care medicament antidiabetic oral poate induce acidoza lactica?
Tolbutamidul A.
Metforminul B.
Gliburidul C.
Glipizidul D.
Clorpropramidul E.
(pag. 2277)
M2214041. Tratamentul edemului cerebral ce poate apare in evolutia cetoacidozei se face cu:
solutie Ringer A.
ser fiziologic B.
bicarbonat de sodiu C.
manitol D.
clorura de potasiu E.
(pag. 2280)
M2214042. Rata de mortalitate in coma hiperosmolara din diabetul zaharat este de:
20% A.
25% B.
10% C.
peste 50% D.
40% E.
(pag. 2281)
M2214043. Leziunea proliferativa din retinopatia diabetica este:
formarea de noi vase A.
microanevrismele B.
exudate dure C.
pete vatuite D.
dilatari venoase E.
(pag. 2282)
Rezidentiat 2004 523 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2214044. Intr-o perioada de 10 ani care este procentul de bolnavi cu retinopatie diabetica simpla ce
progreseaza spre boala proliferativa?
5% A.
8% B.
2-3% C.
10-18% D.
20-25% E.
(pag. 2282)
M2214045. HTA aparuta in evolutia nefropatiei diabetice se trateaza cu:
nifedipin A.
propranolol B.
atenolol C.
captopril D.
metoprolol E.
(pag. 2283)
M2214046. Prin microalbuminurie se intelege excretia renala de albumina pana la nivelul de:
400-450 mg/zi A.
500-550 mg/zi B.
30-300 mg/zi C.
600 mg/zi D.
peste 800 mg/zi E.
(pag. 2283)
M2214047. Neuropatia vegetativa din diabetul zaharat se manifesta clinic prin:
parestezii A.
hiperestezie B.
dificultate la inghitire C.
durere ce mimeaza herpesul zoster D.
durere ce mimeaza un abdomen acut chirurgical E.
(pag. 2283)
M2214048. Diareea diabetica se trateaza cu:
codeina A.
aspirina B.
acetaminofen C.
loperamid D.
fenitoin E.
(pag. 2283)
M2214049. Ce se intelege prin memorie hiperglicemica?
Raspunsul hipoglicemic exagerat la insulina A.
Lipsa de raspuns la antidiabetice orale B.
Rezistenta periferica la insulina C.
Evolutia complicatiilor diabetice dupa normalizarea glicemiei D.
Aparitia anticorpilor antiinsulina E.
(pag. 2285)
M2214050. Necrobiosis lipoidica diabeticorum este prezenta pe:
umeri A.
palme B.
Rezidentiat 2004 524 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
fata flexorie a articulatiilor C.
fata anterioara a picioarelor D.
regiunea lombara E.
(pag. 2285)
M2214051. Mucormicoza rinocerebrala, afectiune in relatie specifica cu diabetul zaharat, se trateaza cu:
ampicilina A.
penicilina B.
amfotericina B C.
tetraciclina D.
streptomicina E.
(pag. 2285)
M2214052. Rezistenta la insulina este definita ca necesitatea a:
100 U insulina/zi A.
80-100 U insulina/zi B.
200 sau mai multe U insulina/zi C.
50-60 U insulina/zi D.
70 U insulina/zi E.
(pag. 2286)
M2214053. Rezistenta la insulina prin anticorpi antiinsulina se poate trata cu:
insulina + metformin A.
insulina + tolbutamid B.
prednison in doze mari C.
azatioprina D.
ciclofosfamida E.
(pag. 2286)
M2314054. Dieta in diabetul zaharat:
Aportul de colesterol trebuie sa reprezinte 7% din calorii A.
Se recomanda suplimentarea dietei cu ulei de peste, care contine acizi grasi 3-omega B.
La pacientii non-obezi se recomanda, in mod obisnuit, o cantitate de proteine de aproximativ 30% din
numarul total de calorii
C.
Restrictia de proteine este prudenta daca se doreste scaderea ponderala, deoarece proteinele contin o
cantitate mai mare de energie fata de lipide si carbohidrati
D.
Deoarece dietele cu glucide in cantitate mica pot incetini progresia nefropatiei, necesarul glucidic trebuie
limitat la 0,8 g/kg/zi
E.
(pag. 2271-2272)
M2314055. Paraclinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:
Concentratii plasmatice initiale ale potasiului scazute A.
Prezenta gaurii cationice B.
Niveluri plasmatice crescute ale peptidului C C.
Concentratiile plasmatice ale sodiului scazute D.
pH > 7,45 E.
(pag. 2278)
M2514056. Mecanismul de producere al diabetului zaharat insulino-dependent este reprezentat de:
hiperinsulinism A.
rezistenþa crescuta la acþiunea insulinei B.
producerea unei insuline anormale C.
autoimunitatea ºi insulita cu distrucþia celulelor beta D.
Rezidentiat 2004 525 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
cauze hormonale precum feocromocitomul ºi sindromul Cushing E.
(pag. 2267-69)
M2514057. Cel mai precoce semn al afectarii lente ºi progresive a celulelor beta ce va duce la
dezvoltarea diabetului zaharat insulino-dependent este:
creºterea nivelului glucozei sanguine A.
alterarea testului de toleranþa la glucoza B.
glicozuria C.
cetoacidoza D.
anticorpii anticelula insulara E.
(pag. 2269)
M2514058. Necesarul caloric zilnic la adulþii care desfaºoara o activitate medie se situeaza cu
aproximaþie la valoarea de:
10-12 kcal/kg A.
20-22 kcal/kg B.
34-36 kcal/kg C.
48-50 kcal/kg D.
60-62 kcal/kg E.
(pag. 2271)
M2514059. Necesarul de proteine la o persoana adulta pentru o buna nutriþie este de aproximativ:
0,5-0,6 g/kg/zi A.
0,9-1,5 g/kg/zi B.
3,5-4 g/kg/zi C.
6-7 g/kg/zi D.
8-10 g/kg/zi E.
(pag. 2271)
M2514060. Tehnica cu multiple injecþii subcutanate cu insulina in tratamentul diabetului zaharat
implica:
administrarea unei singure doze de insulina cu acþiune lenta A.
administrarea a doua injecþii pe zi de insulina intermediara B.
administrarea a doua injecþii pe zi de insulina cu acþiune rapida C.
administrarea de insulina cu acþiune rapida inaintea fiecarei mese, impreuna cu o doza de insulina cu
acþiune intermediara sau lunga seara
D.
administrarea prin folosirea unei pompe ce elibereaza insulina continuu intr-un ritm bazal cu ritmuri
programate crescute inainte de mese
E.
(pag. 2272-74)
M2514061. Iniþierea terapiei cu insulina in diabetul zaharat prin tehnica cu mai multe injecþii se face cu
o doza raportata la kilogram greutate corporala de:
0,1-0,2 unitaþi A.
0,6-0,7 unitaþi B.
1,5-2 unitaþi C.
2-3 unitaþi D.
5-10 unitaþi E.
(pag. 2273)
M2514062. Mecanismul primar prin care derivaþii de sulfoniluree scad nivelul glucozei plasmatice la
pacienþii diabetici este reprezentat de:
stimularea gluconeogenezei hepatice A.
stimularea glicolizei B.
Rezidentiat 2004 526 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
stimularea eliberarii de insulina din celulele beta C.
scaderea numarului de receptori insulinici periferici D.
eliberarea hormonilor de contrareglare E.
(pag. 2276)
M2514063. Ce reprezinta fenomenul Somogyi la un pacient cu diabet zaharat:
creºterea valorii glicemiei dimineaþa devreme A.
creºterea necesarului de insulina in timpul intervenþiilor chirurgicale B.
creºterea rezistenþei periferice la insulina C.
hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemie D.
hipoglicemia produsa prin administrarea unei doze crescute de insulina E.
(pag. 2276)
M2514064. Cel mai obiºnuit tablou al neuropatiei diabetice este reprezentat de:
sindromul extrapiramidal A.
epilepsie B.
polineuropatia periferica C.
hemiplegie D.
sindromul de hipertensiune intracraniana E.
(pag. 2283)
M2514065. Actual un pacient diabetic iºi urmareºte eficacitatea tratamentului cu insulina prin:
masurarea greutaþii corporale A.
urmarirea simptomelor (ex. frecvenþa nicturiei) B.
autodeterminarea glicemiei C.
autodeterminarea glicozuriei D.
determinarea hemoglobinei glicozilate E.
(pag. 2271)
M2614066. Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt urmatoarele:
Varsta instalarii peste 50 de ani A.
Raspunde la terapia sulfonilureica B.
Pacienþi supraponderali, obezi C.
Complicaþia acuta: cetoacidoza D.
Nivelul glucagonului scazut, nesupresibil cu insulina E.
(pag. 2276)
M2614067. Efectele epinefrinei care intervin in reglarea metabolismului metabolismul glucidic sunt:
Blocheaza secreþia de insulina A.
Stimuleaza eliberarea glucagonului B.
Activeaza glicogenoliza C.
Scade capacitatea de a raspunde la incarcare exogena de glucoza D.
Toate raspunsurile de sus sunt corecte E.
(pag. 2265)
M2614068. Cauzele formei secundare de diabet pot fi, cu excepþia:
Hipertiroidismul A.
Pancreatita cronica la alcoolici B.
Sindromul Cushing C.
Acromegalia D.
Medicamente E.
(pag. 2266)
Rezidentiat 2004 527 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2614069. Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt urmatoarele:
Varsta instalarii peste 50 de ani A.
Raspunde la terapia sulfonilureica B.
Pacienþi supraponderali, obezi C.
Complicaþia acuta: cetoacidoza D.
Nivelul glucagonului scazut, nesupresibil cu insulina E.
(pag. 2270)
M2614070. Referitor la efectul Somogyi sunt adevarate urmatoarele afirmaþii:
Creºterea glucozei plasmatice dimineaþa devreme A.
Necesita niveluri crescute de insulina pentru a menþine normoglicemia B.
Mecanismul de formare: valul nocturn de descarcare a hormonului de creºtere C.
Se refera la hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemie D.
Este mai frecvent la varsta mai inaintata E.
(pag. 2276)
M2614071. Cetoacidoza diabetica se poate complica cu:
Tromboza vasculara A.
Dilataþie gastrica acuta B.
Sindrom de detresa respiratorie C.
Gastrita eroziva D.
Toate cele enumerate mai sus E.
(pag. 2280)
M2614072. Microalbuminuria din nefropatia diabetica se defineºte prin:
Proteinurie 500-1000mg/zi A.
Proteinurie 30-300mg/24 ore B.
Proteinurie sub 1,5g/24 ore C.
Proteinurie peste 0,5g/ 1 mililitru de urina D.
Proteinurie intre 1-5ìg/ 24ore E.
(pag. 2283)
M2614073. Biguanidele
se pot administra ºi la pacienþi cu afectare renala severa A.
acþioneaza prin stimularea eliberarii de insulina din celulele beta pancreatice B.
pot determina acidoza lactica C.
sunt medicamente de prima alegere in tratamentul comei hiperosmolare noncetoacidotice D.
cresc numarul de receptori insulinici E.
(pag. 2276)
M2614074. Tratamentul comei diabetice hiperosmolare noncetoacidotice consta din:
diuretice de ansa A.
fluide intravenos B.
cardiotonice C.
glucagon i.v. D.
bicarbonat i.v E.
(pag. 2280)
M2614075. In tratamentul cetoacidozei diabetice sunt indicate urmatoarele:
medicamente din grupa glinidelor A.
beta-blocanþi B.
Rezidentiat 2004 528 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
corticosteroizi C.
insulina (25-50 unitaþi i.v.) D.
Meguan E.
(pag. 2279)
M2814076. Cauze de rezultate fals pozitive la testul de toleranta orala la glucoza:
exercitiu fizic A.
dieta adecvata B.
anxietatea din timpul punctiei C.
obezitatea D.
boli concomitente E.
(pag. 2265)
M2814077. Glucagonul in diabetul zaharat:
serveste la sustinerea majora A.
serveste in cazul postului prelungit B.
este principalul hormon de contrareglare C.
nu este necesar pentru mentinerea nivelului glucozei sanguine D.
este inlocuit de hormonul de crestere in absenta acestuia E.
(pag. 2275)
M2814078. Fenomenul Somogyi:
reprezinta glicemia de rebound in urma unui episod hipoglicemic A.
reprezinta cresterea glucozei plasmatice dimineata devreme B.
necesita cresterea insulinei pentru mentinerea normoglicemiei C.
apare datorita valorilor nocturne scadere a hormonului de crestere D.
apare datorita unui cleareance crescut al insulinei E.
(pag. 2276)
M2914079. Cel mai precoce semn de modificare retiniana in retinopatia diabetica este:
Ocluzia capilarelor retiniene. A.
ªunturile arterio-venoase. B.
Creºterea permeabilitaþii capilare. C.
Hemoragii retiniene. D.
Apariþia de anevrisme saculare ºi fusiforme. E.
(pag. 2282)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
M1214080. Care dintre urmatoarele afirmatii privind testul de toleranta oral la glucoza sunt corecte ?
valoarea predictiva a unui test pozitiv este mai putin certa A.
se efectueaza la pacientii cu simptome de diabet zaharat B.
rezultatele testului pot fi influentate de anxietate, boli concomitente, dieta inadecvata, lipsa efortului fizic C.
valori ale glicemiei intre 140 mg/dl si 200 mg/dl la 2 ore dupa ingestia de glucoza permit diagnosticul
diabetului zaharat
D.
poate diagnostica “toleranta alterata la glucoza” E.
(pag. 2265-2266)
M1214081. Diabetul zaharat primar de tip 2 este:
produs prin mecanisme imune A.
prezent numai la adulti B.
Rezidentiat 2004 529 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
rezistent la cetoacidoza C.
consecinta lipsei absolute de insulina D.
insotit frecvent de obezitate E.
(pag. 2266)
M1214082. Care dintre urmatoarele mecanisme fiziopatologice intervin in diabetul zaharat noninsulinodependent
tip 2 ?
distructia autoimuna a celulelor beta A.
insulinorezistenta B.
reducerea masei de celule endocrine pancreatice C.
depunerea de amilin in insulelel pancreatice D.
secretia anormala de insulina E.
(pag. 2270)
M1214083. In insulinoterapia conventionala se folosesc:
numai insulina rapida A.
1-2 injectii cu insulina intermediara B.
2 injectii de amestec de insulina rapida si intermediara C.
trecerea de la 1 la 2 injectii de insulina cand doza totala depaseste 50-60 de unitati D.
algoritmuri pentru ajustarea dozelor de insulina E.
(pag. 2272-2273)
M1214084. Care dintre urmatoarele afirmatii privind obiectivele terapeutice in tratamentul diabetului
zaharat sunt corecte?
glicemii a jeun de 60-130 mg/dl sunt acceptabile in insulinoterapia conventionala A.
in insulinoterapia intensiva obiectivul ideal pentru glicemia preprandiala este 60-130 mg/dl B.
glicemia masurata la ora 3 noaptea trebuie sa fie mai mare de 120 mg/dl C.
glicemia masurata la ora 3 noaptea trebuie sa fie mai mare de 65 mg/dl D.
glicemia mai mica de 200 mg/dl la 1 ora postprandial este un obiectiv acceptabil E.
(pag. 2273)
M1214085. Efectele administrarii derivatilor de sulfoniluree la pacientii cu diabet zaharat sunt:
cresterea transportului intracelular de glucoza mediat de insulina A.
inchiderea canalelor de potasiu si depolarizarea celulelor beta B.
inhibarea gluconogenezei hepatice C.
stimularea secretiei de insulina endogena D.
cresterea activitatii receptorului kinazic al insulinei E.
(pag. 2276-2277)
M1214086. La un pacient cu diabet zaharat hipoglicemiile pot fi:
produse de tratamentul cu metformin A.
rare la cei cu nefropatie diabetica B.
mai frecvente la cei la care se dezvolta o insuficienta corticosuprarenala C.
prelungita la cei tratati cu derivati de sulfoniluree D.
cauza fenomenului Somogy E.
(pag. 2276-2277)
M1214087. Care dintre urmatoarele afirmatii privind microalbuminuria la un pacient cu diabet zaharat
nu sunt corecte ?
prezice mortalitatea cardiovasculara A.
se diagnosticheaza cand albuminuria depaseste 550 mg/zi B.
este nevoie de o singura dozare pentru confirmare C.
inseamna albuminurie situata intre 30 si 300 mg/zi D.
Rezidentiat 2004 530 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
poate fi produsa de scaderea concentratiei de heparan-sulfat proteoglican din membrana glomerulara E.
(pag. 2283)
M1214088. Coma diabetica hiperosmolara se caracterizeaza prin:
deshidratare extrema A.
valori moderat crescute ale glicemiei B.
valori scazute ale bicarbonatului seric C.
rata de mortalitate peste 50 % D.
hipervascozitatea sanguina E.
(pag. 2280-2281)
M1314089. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la diabetul zaharat insulino-dependent sunt
false?
Debutul este de obicei dupa virsta de 40 de ani A.
Nivelurile de glucagon sunt crescute, dar supresibile cu insulina B.
Debutul este intotdeauna sub virsta de 40 de ani C.
De obicei pacientii sunt obezi D.
Nivelulurile plasmatice de insulina sunt normale spre mari E.
(pag. 2271)
M1314090. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la diabetul zaharat non-insulino-dependent
sunt adevarate?
Caracteristic, nivelul insulinei plasmatice este scazut sau nedetectabil A.
Nivelurile plasmatice de insulina sunt normale spre mari B.
Pacientul tipic este subponderal C.
Pacientii sunt susceptibili la a dezvolta coma hiperosmolara D.
In lipsa tratamentului cu insulina, pacientii dezvolta frecvent cetoacidoza E.
(pag. 2271)
M1314091. Dieta in diabetul zaharat:
La pacientii non-obezi se recomanda, in mod obisnuit, o cantitate de proteine de aproximativ 30% din
numarul total de calorii
A.
Restrictia de proteine este prudenta daca se doreste scaderea ponderala, deoarece proteinele contin o
cantitate mai mare de energie fata de lipide si carbohidrati
B.
Aportul de colesterol trebuie sa reprezinte 7% din calorii C.
Se recomanda suplimentarea dietei cu ulei de peste, care contine acizi grasi 3-omega D.
Necesarul minim proteic pentru o buna nutritie este in jur de 0.9g/kg greutate corporala pe zi E.
(pag. 2271 - 2272)
M1314092. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la fenomenul Somogyi sunt adevarate?
Fenomenul Somogyi se refera la o crestere a glucozei plasmatice dimineata devreme, necesitind niveluri
crescute de insulina pentru a mentine normoglicemia
A.
Fenomenul Somogyi trebuie suspectat oricind apar oscilatii mari ale glucozei plasmatice in intervale scurte
de timp, chiar daca nu sunt raportate simptome
B.
Fenomenul Somogyi necesita de obicei cresterea insulinei pentru a mentine glucoza in limite normale C.
Daca se suspecteaza fenomenul Somogyi, doza de insulina va fi scazuta de proba, chiar si atunci cind
simptomele specifice ale suprainsulinizarii sunt absente
D.
Diferentierea intre fenomenul dawn si fenomenul Somogyi poate fi facuta de obicei prin masurarea
glucozei sangvine la ora 3 P.M.
E.
(pag. 2276)
M1314093. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la Metformin sunt false?
Metforminul actioneaza in primul rind prin stimularea eliberarii de insulina din celula ß A.
Metforminul poate determina acidoza lactica B.
Rezidentiat 2004 531 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Hipoglicemia data de Metformin tinde sa fie severa si prelungita C.
Legarea metforminului de receptor determina inchiderea canalului K-ATP si depolarizare, influxul de calciu
si secretia de insulina
D.
Actiunea primara a metforminului este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepatica E.
(pag. 2276 - 2277)
M1314094. Cetoacidoza diabetica:
Apare frecvent in diabet zaharat non-insulino-dependent A.
Este cauzata de intreruperea aportului de insulina B.
Necesita deficit de insulina cuplat cu o scadere a concentratiei de glucagon C.
Poate fi determinata de o interventie chirurgicala D.
Poate fi determinata de administrarea unei doze crescute de insulina E.
(pag. 2277)
M1314095. Clinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:
Greata si varsaturi A.
Polifagie B.
Dureri abdominale C.
Deshidratare D.
Respiratie Kussmaul E.
(pag. 2278)
M1314096. Paraclinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:
Niveluri plasmatice crescute ale ß-hidroxibutiratului A.
Concentratii plasmatice initiale ale potasiului scazute B.
Prezenta gaurii anionice C.
Concentratiile plasmatice ale sodiului scazute D.
pH > 7,45 E.
(pag. 2278)
M1314097. Cetoacidoza diabetica se poate complica cu:
Infarct miocardic A.
Sindrom de detresa respiratorie B.
Edem cerebral C.
Tromboza vasculara D.
Hipercheratoza E.
(pag. 2280)
M1314098. Retinopatia diabetica simpla se caracterizeaza prin:
Dilatatie si ocluzie capilara A.
Microanevrisme B.
Sunturi arteriovenoase C.
Vase noi D.
Hemoragii in vitros E.
(pag. 2282)
M1314099. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la nefropatia diabetica sunt false?
Aproximativ 85% dintre pacientii cu diabet insulino-dependent dezvolta aceasta complicatie A.
Nefropatia diabetica poate fi functional silentioasa timp indelungat (10 - 15ani) B.
La debut, ratele de filtrare glomerulara pot fi cu 40% sub normal C.
Microalbuminuria este datorata in principal concentratiei crescute de heparan sulfat-proteoglican anionic in
membrana bazala glomerulara
D.
Rezidentiat 2004 532 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Dupa ce incepe faza macroproteinurica se instaleaza un declin constant al functiei renale, rata de filtrare
glomerulara scazind, in medie, cu 1ml/min pe luna
E.
(pag. 2282 - 2284)
M1314100. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la neuropatia diabetica sunt adevarate?
Mononeuropatia diabetica este un sindrom senzitiv in care durerea apare urmind distributia unuia sau a
mai multor nervi spinali
A.
Mononeuropatia diabetica este, de obicei, autolimitata B.
Polineuropatia periferica diabetica se caracteriseaza prin durere care se accentueaza la mers C.
Reflexele osteo-tendinoase in polineuropatia periferica diabetica sunt absente D.
Pierderea curburii cu fracturi multiple ale oaselor tarsiene este un aspect obisnuit la radiografie E.
(pag. 2283)
M1314101. Referitor la tratamentul cu insulina al pacientilor diabetici:
Terapia conventionala cu insulina implica administrarea de insulina cu actiune intermediara sau lunga
seara, o doza unica, impreuna cu insulina rapida inaintea fiecarei mese
A.
In administrarea continua s.c. de insulina cu ajutorul pompei, insulina este eliberata intr-un ritm bazal
continuu pe parcursul zilei, cu ritmuri scazute programate inainte de mese
B.
Toti pacientii vor fi sfatuiti sa-si creasca doza de insulina cind se anticipeaza o activitate sustinuta sau un
efort semnificativ
C.
Insulina este necesara pentru tratamentul tuturor pacientilor cu diabet zaharat insulino-dependent D.
Hipoglicemia este mai frecventa dupa insulina decit dupa antidiabetice orale. E.
(pag. 2272 - 2273, 2276)
M1414102. Fac parte dintre caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulino dependent
urmatoarele, cu EXCEPTIA
Locus genetic - necunoscut A.
Greutate corporala - normala sau mica B.
Insulina plasmatica - mica spre absenta C.
Complicatia acuta - coma hiperosmolara D.
Glucagon plasmatic – mare, rezistent E.
(pag. 2270)
M1414103. Cauzele formelor secundare de diabet zaharat sunt
Ataxia-teleangiectazia A.
Lipodistrofiile B.
Administrarea de hormoni steroizi C.
Arsurile usoare D.
Infectiile virale E.
(pag. 2266)
M1414104. Terapia intensiva cu insulina nu este indicata in urmatoarele cazuri, exceptand
Copii sub 7 ani A.
Persoane dupa transplant renal B.
Persoane cu boala coronariana asociata C.
Persoane cu AVC asociat D.
Femei insarcinate E.
(pag. 2274-2275)
M1414105. Complicatiile cetoacidozei diabetice sunt
Tromboza vasculara A.
Anorexie,greturi B.
Mucormicoza C.
Rezidentiat 2004 533 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Temperatura corporala sub normal D.
Sindromul de detresa respiratorie E.
(pag. 2280)
M1414106. Leziunile aterosclerotice aparute la pacientul diabetic pot cauza
Claudicatie intermitenta A.
La barbati, impotenta functionala B.
Boala arteriala coronariana C.
Hipertensiune arteriala D.
Accident vascular cerebral E.
(pag. 2282)
M1414107. Leziunile simple din retinopatia diabetica sunt, exceptand
Pete vatuite A.
Microanevrisme B.
Cicatrice C.
Hemoragii in vitros D.
Hemoragii(puncte sau pete) E.
(pag. 2282)
M1514108. Diabetul zaharat insulino-dependent prezinta urmatoarele aspecte clinice:
debut de obicei inainte de 40 de ani A.
debutul simptomelor poate fi brusc B.
prezinta pierdere in greutate dupa o perioada de mai multe zile C.
aparitia cetoacidozei in timpul unei intercurente sau dupa o interventie chirurgicala D.
nivelul insulinei plasmatice este crescut E.
(pag. 2271)
M1514109. Hipoglicemia la pacientii diabetici insulino-dependenti poate fi cauzata de:
lipsa unei mese A.
efort fizic neasteptat B.
scaderea dozei de insulina C.
eliberarea catecolaminelor ca hormoni de contrareglare D.
instalarea complicatiilor renale ale diabetului E.
(pag. 2275-76)
M1514110. Tabloul clinic al cetoacidozei diabetice cuprinde:
anorexie, greata si varsaturi A.
tuse cu expectoratie hemoptoica B.
respiratie Kussmaul C.
dureri osoase D.
alterarea starii de constienta sau coma franca E.
(pag. 2278)
M1514111. Tratamentul cetoacidozei diabetice cuprinde:
administrarea de insulina intravenos A.
administrarea de glucagon intravenos B.
administrarea intravenoasa de solutie salina izotona sau Ringer lactat C.
administrarea de potasiu D.
administrarea de diuretice E.
(pag. 2279)
Rezidentiat 2004 534 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M1514112. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta complicatii ale retinopatiei proliferative din
diabetul zaharat:
formarea anevrismelor A.
hemoragia in vitros B.
dezlipirea de retina C.
cataracta D.
pierderea vederii E.
(pag. 2282)
M1514113. Care sunt cele mai specifice leziuni ale glomerulosclerozei diabetice:
hialinizarea arteriolelor aferente glomerulare A.
proliferarea endoteliala B.
formarea de semilune celulare epiteliale C.
nodulii Kimmelstiel-Wilson D.
corpii hematoxilinici Gross E.
(pag. 2282)
M1514114. Care dintre urmatoarele clase de medicamente reprezinta agenti hipoglicemianti orali
utilizati in tratamentul diabetului zaharat:
Sulfonilureicele A.
Bipiridinele B.
Biguanidele C.
Tiazolidindionele D.
Inhibitorii de HMGCoA reductaza E.
(pag. 2276-77)
M1514115. Ateroscleroza coronariana ca si complicatie tardiva a diabetului zaharat poate conduce la
instalarea unui infarct miocardic ce poate avea urmatoarele trasaturi:
este silentios A.
debut brusc cu simptome de insuficienta ventriculara stanga B.
artere coronare angiografic normale C.
absenta semnelor electrocardiografice caracteristice D.
enzime de necroza miocardica normale E.
(pag. 2281-82)
M1614116. Derivatele de sulfoniluree:
Actioneaza prin inhibarea eliberarii de insulina din celula beta A.
Cresc numarul de receptori insulinici B.
Scad transportul insulino-mediat al glucozei C.
Cresc eliberarea de insulina D.
Au receptori, care reprezinta subunitatea canalului KATP, care controleaza potentialul de membrana a
celulei beta
E.
(pag. 2276)
M1614117. Care din preparatele sulfonilureice sunt preferate a fi administrate in caz de boala renala
semnificativa (fiind exclusiv metabolizati si inactivati de catre ficat):
Tolbutamid A.
Glipizid B.
Gliburid C.
Clorpropamid D.
Tolazamid E.
(pag. 2276)
Rezidentiat 2004 535 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M1614118. Metforminul:
Este derivat de acarboza A.
Este utila la pacientii obezi cu DZNID, care nu raspund la dieta si efort fizic B.
Nu poate fi prescris ca monoterapie C.
Poate determina acidoza lactica D.
Nu trebuie administrat in caz de boala renala E.
(pag. 2276)
M1614119. Cetoacidoza diabetica:
Este cauzata de intreruperea aportului de insulina A.
Poate fi determinata de infectii, interventii chirurgicale B.
Are ca substrat fiziopatologic: gluconeogeneza maxima cu scaderea utilizarii periferice a glucozei C.
Se dezvolta datorita blocarii procesului cetogenetic D.
Se asociaza cu scaderea relativa sau absoluta a concentratiei de glucagon E.
(pag. 2277)
M1614120. Clinic, cetoacidoza diabetica se manifesta prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:
Greturi, varsaturi, anorexie A.
Durere abdominala B.
Respiratie Kussmaul C.
Semne de supraincarcare volemica D.
Oligurie E.
(pag. 2278)
M1614121. Coma diabetica hiperosmolara noncetozica:
Este o complicatie a diabetului insulino-dependent A.
Rezulta dintr-o diureza hiperglicemica sustinutacu aport redus de lichide B.
Poate fi precipitata de hemodializa, alimentatie prin sonda cu formule bogat proteice, agenti osmotici C.
Poate fi initiata de steroizi, agenti imunosupressivi, diuretice D.
Apare la tineri E.
(pag. 2280)
M1614122. Caracteristicile clinico-biologice ale comei hiperosmolare noncetozice sunt:
Semne neurologice (comitialitate, hemiplegie tranzitorie, coma superficiala) A.
Hiperglicemie extrema B.
Scaderea azotului ureic sanguin si a creatininei C.
Cresterea osmolaritatii sangvine D.
Scaderea vascozitatii plasmatice E.
(pag. 2281)
M1614123. Polineuropatia vegetativa la nivelului tractului gastrointestinal se poate manifesta prin:
Disfunctie esofagiana cu dificultate la inghitire A.
Ulcer duodenal cronic B.
Evacuare gastrica intarziata C.
Diaree, constipatie D.
Sindrom Mallory-Weiss E.
(pag. 2283)
M2214124. Cetoacidoza diabetica apare ca urmare a:
aportului crescut de lipide A.
supradozarii insulinei B.
infectiilor intercurente C.
Rezidentiat 2004 536 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
interventiilor chirurgicale D.
intreruperii aportului de insulina E.
(pag. 2277)
M2214125. Cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:
hiperglicemie A.
diureza osmotica B.
hiperhidratare C.
deshidratare D.
hipervolemie E.
(pag. 2277)
M2214126. Subliniati afirmatiile corecte referitoare la cetoacidoza diabetica:
deficitul de insulina creste eliberarea acizilor grasi liberi A.
deficitul de insulina reduce eliberarea acizilor grasi liberi B.
glucagonul accelereaza oxidarea acizilor grasi liberi C.
glucagonul scade malonil CoA hepatica D.
glucagonul stimuleaza acetil-CoA carboxilaza E.
(pag. 2277-2278)
M2214127. Clinic, cetoacidoza incepe cu:
transpiratii A.
anorexie B.
greata C.
varsaturi D.
hipertensiune arteriala E.
(pag. 2278)
M2214128. La examinarea unui bolnav cu cetoacidoza necomplicata se poate constata:
respiratie Kussmaul A.
febra B.
temperatura normala C.
temperatura scazuta D.
alterarea starii de constienta E.
(pag. 2278)
M2214129. Care sunt anomaliile metabolice prezente in coma cetoacidotica?
Alcaloza metabolica A.
Deficitul de magneziu B.
Hipertrigliceridemie C.
Hiperamilazemie D.
Hipersodemie E.
(pag. 2278-2279)
M2214130. Diagnosticul diferential al cetoacidozei la un bolnav cu diabet zaharat nediagnosticat
anterior se face cu:
uremia A.
cetoacidoza alcoolica B.
intoxicatii C.
diabetul insipid D.
pancreatita acuta E.
(pag. 2279)
Rezidentiat 2004 537 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2214131. Care sunt primele teste de laborator ce se efectueaza pentru diagnosticul de cetoacidoza
diabetica?
hemoglobina glicozilata (A1C) A.
leucocitele din sangele periferic B.
corpii cetonici din urina C.
glucoza urinara D.
glucagonul seric E.
(pag. 2279)
M2214132. Care sunt dozele de insulina necesare pentru tratamentul cetoacidozei diabetice?
Initial in bolus i.v. 80-100 U A.
Initial in bolus i.v. 25-50 U B.
Apoi 30-40 U/h pana cand cetoacidoza se remite C.
15-25 U/h pana cand cetoacidoza se remite D.
50-60 U/h pana cand cetoacidoza se remite E.
(pag. 2279)
M2214133. Cand este indicat bicarbonatul la bolnavii cu cetoacidoza diabetica?
pH-ul seric 7,25 A.
pH-ul seric 7 B.
pH-ul seric 6,9 C.
pH-ul seric 7,3 D.
pH-ul seric 7,2 E.
(pag. 2279)
M2214134. Alcalinizarea rapida a unui bolnav cu cetoacidoza diabetica poate duce la:
cresterea eliberarii oxigenului in tesuturi A.
scaderea eliberarii de oxigen in tesuturi B.
scaderea functiei ventriculare stangi C.
diureza osmotica D.
cresterea aviditatii hemoglobinei pentru oxigen E.
(pag. 2279)
M2214135. Care sunt complicatiile digestive ce pot apare in evolutia cetoacidozei diabetice?
Ulcerul gastric A.
Ulcerul duodenal B.
Gastrita eroziva C.
Dilatatia gastrica acuta D.
Esofagita de reflux E.
(pag. 2280)
M2214136. Care dintre urmatoarele situatii pot masca prezenta cetoacidozei diabetice?
Infectiile intercurente A.
Hipoxia severa B.
Interventiile chirurgicale C.
Colapsul vascular D.
Diselectrolitemiile E.
(pag. 2280)
M2214137. Care sunt complicatiile cetoacidozei diabetice?
Infarctul miocardic A.
Tromboza vasculara B.
Rezidentiat 2004 538 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Edemul cerebral C.
Hipertensiunea arteriala D.
Sindromul de detresa respiratorie E.
(pag. 2280)
M2214138. Care sunt factorii ce pot supradiagnostica diabetul zaharat prin testul standard de toleranta
orala la glucoza?
Secretia de epinefrina A.
Eliberarea glucagonului B.
Lipsa exercitiului fizic C.
Dieta bogata in fibre vegetale D.
Anxietatea cauzata de punctia venoasa E.
(pag. 2265)
M2214139. Dupa testul standard de toleranta orala la glucoza, diagnosticul de toleranta alterata la
glucoza este sugerat de:
glicemia la 2 ore 130 mg/dl A.
glicemia la 2 ore 140-200 mg/dl B.
glicemia la 2 ore 120 mg/dl C.
o alta valoare a glicemiei in cele 2 ore mai mare sau egala cu 200 mg/dl D.
glicemia la 2 ore 115 mg/dl E.
(pag. 2266)
M2214140. Care din urmatoarele clase de diabet corespund diabetului zaharat primar?
diabetul zaharat autoimun (tip I) A.
diabetul zaharat nonautoimun (tip II) B.
diabetul zaharat datorat pancreatitei cronice C.
diabetul zaharat din distrofia miotonica D.
diabetul zaharat din feocromocitom E.
(pag. 2266)
M2214141. Diabetul zaharat de cauza hormonala apare in urmatoarele circumstante:
feocromocitom A.
acromegalie B.
hipertiroidism C.
sindrom Cushing D.
tratament cu hormoni steroizi E.
(pag. 2266)
M2214142. Referitor la diabetul zaharat subliniati corelatiile adevarate:
diabet zaharat insulino dependent - rezistent la cetoacidoza A.
diabet zaharat insulino dependent - predispus la cetoacidoza B.
diabet zaharat tip I - mediat nonimun C.
diabet zaharat tip II - mediat imun D.
diabet zaharat tip I - mediat imun E.
(pag. 2266)
M2214143. Care din afirmatiile referitoare la transmiterea diabetului zaharat insulinodependent sunt
adevarate?
transmiterea este autosomal dominanta A.
transmiterea este autosomal recesiva B.
predispozitia genetica este cauzala C.
predispozitia genetica este permisiva D.
Rezidentiat 2004 539 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
HLA la frati nonidentici scade riscul transmiterii E.
(pag. 2267)
M2214144. Ce risc are 'amprenta sexuala' in transmiterea diabetului zaharat tip I?
Tata diabetic transmite cu un risc scazut A.
Mama diabetica transmite boala cu risc mai crescut B.
Tata transmite boala cu un risc de 5 ori mai redus decat mama C.
Gena susceptibila la tati este HLA-DR4 D.
Gena susceptibila la tati este HLA-BO7 E.
(pag. 2267)
M2214145. Diabetul zaharat tip I se poate asocia cu urmatoarele boli autoimune:
poliartrita reumatoida A.
tiroidita Hashimoto B.
insuficienta suprarenala C.
lupus eritematos sistemic D.
periarterita nodoasa E.
(pag. 2269)
M2214146. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la diabetul zaharat tip I sunt adevarate?
Este o boala autoimuna A.
Insulele pancreatice sunt infiltrate cu PMN B.
Celulele beta pot fi distruse direct de un virus C.
Exista anticorpi antiinsulinici D.
Sistemul imun normal ataca tesuturile 'self' E.
(pag. 2269)
M2214147. Referitor la diabetul zaharat tip I care dintre urmatorii factori pot actiona prin asa-zisul
'mimetism molecular'?
Proteinele din soia A.
Albuminele din laptele bovin B.
Albuminele din ou C.
Proteina a virusului Coxackie D.
Proteine din carnea bovina E.
(pag. 2269)
M2214148. Subliniati afirmatiile corecte privind distructia celulelor beta si dezvoltarea diabetului
zaharat insulino dependent:
rezerva de insulina se reduce brusc A.
rezerva de insulina scade lent B.
anticorpii anticelula insulara apar precoce C.
in faza tolerantei scazute la glucoza, glicemia a jeun este normala D.
debutul poate fi brusc cu hiperglicemie E.
(pag. 2269)
M2214149. Anticorpii implicati in patogeneza diabetului zaharat insulino dependent sunt:
anticorpii antiinsulinici A.
anticorpi fata de proinsulina B.
anticorpi fata de decarboxilaza acidului glutamic C.
anticorpi antimitocondriali D.
anticorpi fata de celulele producatoare de glucagon (celule alfa) E.
(pag. 2269)
Rezidentiat 2004 540 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2214150. Celulele implicate in atacul celulelor beta si dezvoltarea diabetului zaharat insulino
dependent includ:
PMN A.
limfocitele CD8+ B.
macrofagele C.
plasmocitele D.
celulele endoteliale ale ductelor pancreatice E.
(pag. 2269)
M2214151. Aratati care sunt afirmatiile adevarate referitoare la diabetul zaharat noninsulino dependent?
Are agregare familiala A.
Se asociaza frecvent cu obezitatea B.
Se transmite autosomal dominant C.
Se transmite autosomal recesiv D.
Nu are caracter familial E.
(pag. 2270)
M2214152. Rezistenta la insulina in diabetul zaharat noninsulino dependent se explica prin:
cresterea sintezei de grasimi in ficat A.
depozitarea grasimilor in pancreas B.
excesul alimentar cu hidrati de carbon C.
depozitarea grasimilor in muschi D.
reducerea aportului alimentar de hidrati de carbon E.
(pag. 2270)
M2214153. Caracteristicile diabetului zaharat insulino dependent sunt:
apare dupa 40 de ani A.
raspunde la tratamentul cu insulina B.
glucagonul plasmatic este crescut C.
raspunde la terapia sulfonilureica D.
insulina plasmatica crescuta E.
(pag. 2270)
M2214154. Care din urmatoarele caracteristici pledeaza pentru diabetul zaharat noninsulino
dependent?
Coma cetoacidozica A.
Coma hiperosmolara B.
Glucagonul plasmatic ridicat dar supresibil C.
Glucogonul plasmatic ridicat si rezistent D.
Rezistenta periferica la insulina E.
(pag. 2270)
M2214155. Tulburarile metabolice din diabetul zaharat se datoresc:
excesului de glucagon A.
polifagiei B.
polidipsiei C.
poliuriei D.
deficitului de insulina E.
(pag. 2271)
M2214156. Care din afirmatiile referitoare la diabetul zaharat noninsulino dependent sunt adevarate?
Simptomele incep brusc A.
Rezidentiat 2004 541 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Simptomele incep gradat B.
Nu dezvolta cetoacidoza C.
Ficatul este sensibil la glucagon D.
Ficatul este rezistent la glucagon E.
(pag. 2271)
M2214157. La un bolnav cu diabet zaharat tratat cu insulina, pentru a evita hipoglicemia, distributia
caloriilor in cursul zilei este urmatoarea:
20% la micul dejun A.
45% la pranz B.
30% pentru cina C.
35% pentru pranz D.
15% pentru seara tarziu E.
(pag. 2272)
M2214158. Ce se intelege prin terapia conventionala cu insulina?
Administrarea a 3 injectii/zi insulina cu actiune rapida A.
Administrarea a 3 injectii/zi insulina rapida + 1 injectie la miezul noptii B.
Administrarea 1 injectie/zi insulina lenta C.
Administrarea a 2 injectii/zi insulina intermediara D.
Administrarea a 2 injectii/zi insulina lenta cu mici cantitati de insulina rapida E.
(pag. 2272)
M2214159. In cursul terapiei diabetului zaharat prin tehnica cu multiple injectii de insulina subcutanat,
insulina cu actiune rapida va fi divizata astfel:
40% la micul dejun A.
50% la micul dejun B.
30% la pranz C.
30% la cina D.
45% la pranz E.
(pag. 2273)
M2214160. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul diabetului zaharat prin tehnica cu
multiple injectii de insulina administrate subcutanat sunt adevarate?
Initierea terapiei se face cu 0,6-0,7 U insulina/kg A.
Ajustarea dozei de insulina intermediara se face pe baza glicemiei la 1h postprandial B.
Ajustarea dozei de insulina rapida se face pe baza glicemiei a jeun C.
Insulina intermediara se administreaza la 9 seara D.
Ajustarea insulinei rapide se face pe baza glicemiei la 1h postprandial E.
(pag. 2273)
M2214161. Preparatele de insulina cu actiune intermediara sunt folosite in:
urgentele diabetice A.
tratamentul conventional cu insulina B.
terapia prin injectii multiple de insulina subcutanat C.
administrarea subcutanata continua de insulina D.
in cursul unor infectii intercurente E.
(pag. 2274)
M2214162. La un bolnav cu diabet zaharat tratat de peste 10 ani cu insulina, actiunea insulinei rapide
are urmatoarele caracteristici:
incepe la cateva minute A.
debutul actiunii la aproximativ 1 ora B.
Rezidentiat 2004 542 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
un varf maxim la 6 ore C.
are efecte masurabile la 16 ore D.
se mentine efectul si la 24 de ore E.
(pag. 2274)
M2214163. La un bolnav cu diabet zaharat cu debut recent tratat cu insulina actiunea insulinei rapide
are urmatoarele trasaturi:
debutul actiunii la cateva minute A.
efectul maxim la 2 ore B.
durata de 6-8 ore C.
durata pana la 16 ore D.
efect maxim la 6 ore E.
(pag. 2274)
M2214164. Insulina intermediara are urmatoarele trasaturi:
actiunea incepe la 2,5 ore A.
actiunea incepe 1/2 ore B.
un varf maxim la 11 ore C.
perioada totala de actiune 25 ore D.
varf maxim la 3 ore E.
(pag. 2274)
M2214165. Prin mentinerea la o femeie cu diabet zaharat a unei glicemii normale pe timpul sarcinii se
previne:
macrosomia fetala A.
aparitia edemelor B.
mortalitatea perinatala C.
sindromul de detresa respiratorie D.
aparitia HTA E.
(pag. 2274)
M2214166. Ce categorie de bolnavi cu diabet zaharat vor fi exclusi de la tratamentul intensiv cu
insulina?
Persoanele in varsta A.
Persoanele cu boli coronariene B.
Bolnavii cu accidente vasculare cerebrale C.
Bolnavii cu ulcer gastric D.
Bolnavii cu hepatita cronica E.
(pag. 2275)
M2214167. Care sunt semnele hipoglicemiei diurne la un bolnav cu diabet zaharat?
Transpiratia A.
Nervozitatea B.
Tegumentele deshidratate C.
Foamea D.
Tremorul E.
(pag. 2275)
M2214168. Care sunt hormonii de contrareglare ce intervin in hipoglicemie?
Glucagonul A.
Epinefrina B.
Tiroxina C.
Parathormonul D.
Rezidentiat 2004 543 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Prolactina E.
(pag. 2275)
M2214169. Simptomele vegetative si modificarile functiei cerebrale declansate de hipoglicemie in
evolutia diabetului zaharat apar la o glicemie de:
50-55 mg/dl A.
70-72 mg/dl B.
90 mg/dl C.
75-85 mg/dl D.
95 mg/dl E.
(pag. 2275)
M2214170. Hipoglicemia din diabetul zaharat poate fi determinata de:
boala renala diabetica A.
hipertiroidismul B.
insuficienta suprarenala autoimuna C.
anticorpii circulanti antiinsulinici D.
excesul alimentar de hidrati de carbon E.
(pag. 2276)
M2214171. Subliniati afirmatiile adevarate referitoare la fenomenul Dawn:
apare hiperglicemie dimineata de vreme A.
este dependent de fenomul Somogyi B.
necesita cresterea dozei de insulina C.
necesita scaderea dozei de insulina D.
este independent de fenomenul Somogyi E.
(pag. 2276)
M2214172. Medicamentele antidiabetice derivate de sulfonil uree actioneaza prin:
cresterea gluconeogenezei A.
inducerea glicolizei B.
stimularea eliberarii de insulina din celulele beta C.
cresterea numarului de receptori insulinici D.
inhiba gluconeogeneza hepatica E.
(pag. 2276-2277)
M2214173. Medicamentele din clasa biguanide utilizate in tratamentul diabetului zaharat actioneaza
prin:
stimularea secretiei de insulina A.
inhiba gluconeogeneza hepatica B.
creste dispozitia glucozei la nivelul muschilor C.
creste numarul receptorilor insulinici D.
inhiba anticorpii antiinsulinici E.
(pag. 2277)
M2214174. Subliniati dozele zilnice si numarul de administrari pe zi a urmatoarelor hipoglicemiante
orale:
Clorpropramid 1500 mg de 3 ori/zi A.
Glipizid 2,5-40 mg de 1-2 ori/zi B.
Tolbutamid 500-3000 mg de 2-3 ori/zi C.
Metformin 600-800 mg de 3 ori/zi D.
Gliburid 30-60 mg de 3 ori/zi E.
Rezidentiat 2004 544 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 2277)
M2214175. Subliniati afirmatiile corecte referitoare la derivatii de tiazolidindione utilizati in tratamentul
diabetului zaharat:
scad trigliceridele A.
scad acizii grasi liberi B.
cresc activitatea receptorului kinazic al insulinei C.
reduc absorbtia intestinala a glucozei D.
stimuleaza gluconeogeneza hepatica E.
(pag. 2277)
M2214176. Precizati care sunt afirmatiile corecte referitoare la hemoglobina glicozilata (A1C):
este prezenta numai la bolnavii cu diabet A.
este prezenta si la persoanele sanatoase B.
da o estimare a controlului diabetic pe o perioada precedenta de 3 luni C.
la persoanele sanatoase este la o valoare de peste 10% D.
concentratia creste in prezenta hiperglicemiei E.
(pag. 2277)
M2214177. Care din urmatorii factori de mediu pot initia mecanismele patogenetice in diabetul zaharat
insulino-dependent?
Virusul coxsackie B4 A.
Albumina din laptele de vaca B.
Streptococul beta hemolitic C.
Stafilococul aureu D.
Virusul urlian E.
(pag. 2268)
M2214178. Care sunt semnele de prognostic prost la prezentarea unui bolnav cu cetoacidoza
diabetica?
Hiperglicemia A.
Hipotensiunea B.
Azotemia C.
Prezenta corpilor cetonici in urina D.
Coma profunda E.
(pag. 2280)
M2214179. Coma hiperosmolara ce poate sa apara in evolutia diabetului zaharat non-insulinodependent
este precipitata de:
dializa peritoneala A.
manitol B.
fenitoin C.
consum excesiv de grasimi D.
efortul fizic E.
(pag. 2280)
M2214180. Referitor la coma hiperosmolara din diabetul zaharat precizati afirmatiile corecte:
deficitul mediu de lichid este 10-11 l A.
terapia initiala se face cu glucoza 5% B.
terapia initiala se face cu solutii izotone C.
2-3 l de solutii izotone se administreaza in primele 5-6 ore D.
la obezi se fac doze mici de insulina E.
(pag. 2281)
Rezidentiat 2004 545 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2214181. La diabetici ateroscleroza apare mai devreme decat la populatia generala. Leziunile
aterosclerotice pot fi initiate de:
LDL oxidate A.
glicozilarea neenzimatica a lipoproteinelor B.
adezivitatea plachetara crescuta C.
sinteza redusa de tromboxan A2 D.
sinteza crescuta de prostaciclina E.
(pag. 2281)
M2214182. Care sunt leziunile simple din retinopatia diabetica?
Hemoragia in vitros A.
Deslipirea de retina B.
Sunturile arterio-venoase C.
Permeabilitatea vasculara redusa D.
Microanevrismele E.
(pag. 2282)
M2214183. Tratamentul retinopatiei diabetice se face cu:
fotocoagulare A.
vitrectomia pars plana B.
antiagregante plachetare C.
trombostop D.
prednison E.
(pag. 2282)
M2214184. Care sunt cele mai specifice leziuni ale glomerulosclerozei diabetice?
Largirea membranei bazale glomerulare A.
Ingrosarea mezangiala B.
Hialinizarea arteriolelor aferente glomerulare C.
Nodulii Kimmelstiel-Wilson D.
Ocluzia glomerulara E.
(pag. 2282)
M2214185. Polineuropatia periferica din diabetul zaharat se manifesta prin:
parestezii A.
durere profunda B.
hiperestezie C.
disfagie D.
diaree E.
(pag. 2283)
M2214186. Ulcerul piciorului diabetic este cauzat de:
pantofi nepotriviti A.
intepaturi prin corpi straini B.
neuropatia vegetativa C.
deformarea osoasa a picioarelor D.
boala vasculara E.
(pag. 2284)
M2214187. Sorbitolul este implicat in patogeneza urmatoarelor complicatii ale diabetului zaharat:
cetoacidoza A.
coma hiperosmolara B.
Rezidentiat 2004 546 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
neuropatie diabetica C.
retinopatie D.
nefropatie E.
(pag. 2284)
M2214188. Care dintre urmatoarele afectiuni par a avea o relatie specifica cu diabetul zaharat?
Colecistita emfizematoasa A.
Litiaza renala B.
Pielonefrita emfizematoasa C.
Murcormicoza rinocerebrala D.
Pneumonia cu streptococ betahemolitic E.
(pag. 2285)
M2214189. In care din urmatoarele situatii apare rezistenta prereceptor la insulina?
Obezitate A.
Sindrom Werner B.
Anticorpi antiinsulina C.
Insulina anormala D.
Sindrom de hipertrofie pineala E.
(pag. 2286)
M2214190. Alergia la insulina se poate manifesta prin:
greturi A.
varsaturi B.
urticarie generalizata C.
prurit local D.
anafilaxie E.
(pag. 2287)
M2314191. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la diabetul zaharat insulino-dependent sunt
false?
De obicei, pacientii sunt obezi A.
Nivelurile de glucagon sunt crescute, dar supresibile cu insulina B.
Nivelurile plasmatice de insulina sunt normale spre mari C.
Caracteristic, nivelul insulinei plasmatice este crescut D.
Debutul este de obicei dupa varsta de 40 de ani E.
(pag. 2271)
M2314192. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la diabetul zaharat non-insulino-dependent
sunt adevarate?
Pacientul tipic este obez A.
In lipsa tratamentului cu insulina, pacientii dezvolta frecvent cetoacidoza B.
Caracteristic, nivelul insulinei plasmatice este scazut sau nedetectabil C.
Nivelurile plasmatice de insulina sunt normale spre mari D.
Pacientii sunt susceptibili la a dezvolta coma hiperosmolara E.
(pag. 2271)
M2314193. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la fenomenul Somogyi sunt adevarate?
Diferentierea intre fenomenul dawn si fenomenul Somogyi poate fi facuta de obicei prin masurarea
glucozei sangvine la ora 3 P.M.
A.
Daca se suspecteaza fenomenul Somogyi, doza de insulina va fi scazuta de proba, chiar si atunci cand
simptomele specifice ale suprainsulinizarii sunt absente
B.
Fenomenul Somogyi se refera la hipoglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hiperglicemie C.
Rezidentiat 2004 547 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Fenomenul Somogyi trebuie suspectat oricand apar oscilatii mari ale glucozei plasmatice in intervale
scurte de timp, chiar daca nu sunt raportate simptome
D.
Fenomenul Somogyi necesita de obicei cresterea insulinei pentru a mentine glucoza in limite normale E.
(pag. 2276)
M2314194. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la Metformin sunt false?
Legarea metforminului de receptor determina inchiderea canalului K-ATP si depolarizare, influxul de calciu
si secretia de insulina
A.
Metforminul poate determina acidoza lactica B.
Metforminul poate creste dispozitia glucozei la nivelul muschiului si tesutului adipos C.
Actiunea primara a metforminului este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepatica D.
Hipoglicemia data de metformin tinde sa fie severa si prelungita E.
(pag. 2276-2277)
M2314195. Cetoacidoza diabetica:
Acidoza metabolica se explica prin nivelurile plasmatice crescute ale acetoacetatului si betahidroxibutiratului
A.
Poate fi determinata de o interventie chirurgicala B.
Apare frecvent in diabetul zaharat non-insulino-dependent C.
Este cauzata de intreruperea aportului de insulina D.
Leucopenia, frecvent foarte marcata, este o trasatura a acidozei metabolice in sine E.
(pag. 2277)
M2314196. Clinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:
Polifagie A.
Transpiratii profuze B.
Respiratie Kussmaul C.
Dureri abdominale D.
Anorexie E.
(pag. 2278)
M2314197. Cetoacidoza diabetica se poate complica cu:
Mucormicoza A.
Edem cerebral B.
Hipercheratoza C.
Dilatatie gastrica acuta D.
Hipopotasemie E.
(pag. 2280)
M2314198. Coma hiperosmolara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
Transpiratii profuze A.
Rata de mortalitate crescuta B.
Cresterea marcata a ureei si a creatininei C.
Acidoza metabolica severa D.
Cresterea marcata a betahidroxibutiratului si a acetoacetatului E.
(pag. 2281)
M2314199. Retinopatia diabetica simpla se caracterizeaza prin:
Vase noi A.
Pete vatuite B.
Sunturi arteriovenoase C.
Permeabilitate capilara crescuta D.
Cicatrice E.
Rezidentiat 2004 548 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 2282)
M2314200. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la nefropatia diabetica sunt false?
Nefropatia diabetica poate fi functional silentioasa timp indelungat (10-15 ani) A.
Microalbuminuria este datorata in principal concentratiei crescute de heparan sulfat-proteoglican anionic in
membrana bazala glomerulara
B.
La debut, rinichii sunt de obicei mici C.
La debut, ratele de filtrare glomerulara pot fi cu 40% sub normal D.
Microalbuminuria reprezinta eliminari urinare de albumina intre 10 si 30 mg/zi E.
(pag. 2282-2283)
M2314201. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la neuropatia diabetica sunt adevarate?
Polineuropatia periferica diabetica se caracterizeaza prin durere care se accentueaza la mers A.
Radiculopatia diabetica este de obicei autolimitata B.
Mononeuropatia diabetica este un sindrom senzitiv in care durerea apare urmand distributia unuia sau a
mai multor nervi spinali
C.
Pierderea curburii cu fracturi multiple ale oaselor tarsiene este un aspect obisnuit la radiografie D.
In polineuropatia periferica intalnim frecvent semnul Babinski E.
(pag. 2283)
M2314202. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sulfonilureice sunt adevarate?
Actiunea initiala a sulfonilureicelor este aceea de a creste eliberarea de insulina cu scaderea nivelului
glucozei sangvine
A.
Actiunile extrapancreatice ale sulfonilureicelor include cresterea numarului receptorilor insulinici si
cresterea transportului glucozei insulino-mediat
B.
Hipoglicemia este mai rara dupa agenti orali decat dupa insulina C.
Legarea sulfonilureicelor de receptor determina deschiderea canalului K-ATP D.
Actiunea primara a sulfonilureicelor este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepatica E.
(pag. 2276-2277)
M2314203. Referitor la tratamentul cu insulina al pacientilor diabetici:
Toti pacientii vor fi sfatuiti sa-si creasca doza de insulina cand se anticipeaza o activitate sustinuta sau un
efort semnificativ
A.
Hipoglicemia este mai frecventa dupa insulina decat dupa antidiabetice orale B.
In administrarea continua s.c. a insulinei sunt folosite preparatele cu actiune intermediara C.
Terapia conventionala cu insulina implica administrarea de insulina cu actiune intermediara sau lunga
seara, o doza unica, impreuna cu insulina rapida inaintea fiecarei mese
D.
In administrarea continua s.c. de insulina cu ajutorul pompei, insulina este eliberata intr-un ritm bazal
continuu pe parcursul zilei, cu ritmuri crescute programate inainte de mese
E.
(pag. 2272-2273, 2276)
M2314204. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la fenomenul dawn sunt false?
Fenomenul dawn se refera la hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemie A.
Fenomenul dawn se refera la o scadere a glucozei plasmatice dimineata devreme, necesitand scaderea
dozelor de insulina pentru a mentine normoglicemia
B.
Fenomenul dawn ar putea fi explicat prin valul nocturn de descarcare a hormonului de crestere C.
Fenomenul dawn ar putea fi evitat prin scaderea dozajelor insulinei in perioadele critice D.
Fenomenul dawn necesita de obicei scaderea insulinei pentru a mentine glucoza in limite normale E.
(pag. 2276)
M2314205. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la coma hiperosmolara sunt false?
Este precipitata de proceduri terapeutice cum ar fi dializa peritoneala sau hemodializa A.
Boala poate fi initiata de steroizi B.
Frecvent, pacientul prezinta respiratie Kussmaull C.
Rezidentiat 2004 549 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Este obisnuit o complicatie a diabetului insulino-dependent D.
Pacientii prezinta deshidratare profunda E.
(pag. 2280-2281)
M2314206. Referitor la nefropatia diabetica:
Dupa ce incepe faza macroproteinurica se instaleaza un declin constant al functiri renale, rata de filtrare
glomerulara scazand, in medie, cu 1 ml/min/luna
A.
Progresiunea bolii renale este accelerata de hipotensiunea arteriala B.
Aproximativ 85% dintre pacientii cu diabet insulino-dependent dezvolta aceasta complicatie C.
Obisnuit, azotemia incepe aproximativ la 12 ani dupa diagnosticarea diabetului D.
Hipoaldosteronismul hiporeninemic impune evitarea incarcarilor cu potasiu din exterior E.
(pag. 2282-2283)
M2314207. In ceea ce priveste tratamentul cu insulina al pacientilor diabetici:
Tratamentul intensiv cu insulina se recomanda la persoane cu boli coronariene sau AVC A.
Tratamentul intensiv nu se recomanda la pacientii in varsta B.
Tratamentul intensiv cu insulina determina o crestere semnificativa a frecventei si severitatii hipoglicemiilor C.
Tratamentul intensiv cu insulina are avantajul de a determina scaderea in greutate a pacientului D.
Tratamentul intensiv cu insulina determina reducerea complicatiilor degenerative ale diabetului E.
(pag. 2274-2275)
M2514208. Capacitatea organismului de a raspunde la o incarcare exogena cu glucoza poate fi uneori
scazuta datorita descarcarii de epinefrina ce produce:
blocarea secreþiei de insulina A.
impiedica acþiunea insulinei in þesuturile þinta B.
stimularea eliberarii de glucagon C.
stimularea producerii de glicogen D.
activarea glicogenolizei E.
(pag. 2265)
M2514209. Cauzele secundare de diabet zaharat sunt:
pancreatita cronica A.
hipertiroidia B.
acromegalia C.
insuficienþa corticosuprarenala cronica D.
deficitul de alfa-1 antitripsina E.
(pag. 2266)
M2514210. Diabetul zaharat autoimun (tip 1) poate fi frecvent asociat cu alte endocrinopatii autoimune
precum:
feocromocitomul A.
boala Cushing B.
insuficienþa suprarenala C.
tiroidita Hashimoto D.
acromegalia E.
(pag. 2269)
M2514211. Anticorpii anticelula insulara implicaþi in producerea diabetului zaharat insulino-dependent
includ anticorpii faþa de:
insulina A.
proinsulina B.
glucozo 6 fosfat dehidrogenaza C.
decarboxilaza acidului glutamic D.
Rezidentiat 2004 550 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
carboxipeptidaza H E.
(pag. 2269)
M2514212. Diabetul zaharat non-insulino-dependent tip 2 se caracterizeaza din punct de vedere
fiziopatologic prin:
secreþie anormala de insulina A.
rezistenþa la acþiunea insulinei B.
producþia de anticorpi anticelula insulara C.
distrucþie directa a celulelor beta de catre un virus sau toxina D.
scaderea nivelului glucagonului plasmatic E.
(pag. 2270)
M2514213. Diabetul zaharat insulino-dependent prezinta urmatoarele aspecte clinico-paraclinice:
debut de obicei dupa varsta de 50 de ani A.
debutul simptomelor poate fi brusc cu sete, poliurie ºi apetit crescut B.
prezinta pierdere in greutate dupa o perioada de mai multe zile C.
apariþia cetoacidozei in timpul unei intercurenþe sau dupa o intervenþie chirurgicala D.
nivelul insulinei plasmatice crescut E.
(pag. 2271)
M2514214. Diabetul zaharat non-insulino-dependent prezinta urmatoarele aspecte clinico-paraclinice:
debut de obicei inainte de 30 de ani A.
pacienþii de obicei sunt supraponderali B.
simptomele apar progresiv C.
diagnosticul este pus frecvent la o examinare de laborator de rutina D.
insulina plasmatica este scazuta E.
(pag. 2271)
M2514215. O dieta cu 50% grasimi cu 33% acizi graºi mononesaturaþi ºi 35% carbohidraþi are
urmatoarele efecte:
scade nivelul glucozei sanguine A.
scade nivelul de insulina B.
scade nivelul VLDL C.
scade nivelul HDL D.
determina scadere in greutate E.
(pag. 2272)
M2514216. Hipoglicemia la pacienþii diabetici insulino-dependenþi poate fi cauzata de:
lipsa unei mese A.
efort fizic excesiv B.
scaderea dozei de insulina C.
eliberarea catecolaminelor ca hormoni de contrareglare D.
instalarea complicaþiilor renale ale diabetului E.
(pag. 2275-76)
M2514217. Agenþii hipoglicemianþi orali folosiþi in tratamentul diabetului zaharat sunt:
Tolbutamidul A.
Glipizida B.
Metforminul C.
Carvedilolul D.
Troglitazona E.
(pag. 2276-77)
Rezidentiat 2004 551 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2514218. Tabloul clinic al cetoacidozei diabetice poate cuprinde:
anorexie, greaþa ºi varsaturi A.
dureri precordiale B.
tuse cu hemoptizie C.
respiraþie Kussmaul D.
alterarea starii de conºtienþa sau coma franca E.
(pag. 2278)
M2514219. Investigaþiile paraclinice in cetoacidoza diabetica releva:
glicemie in general peste 400mg/dl A.
glicozurie B.
cetonurie C.
pH sanguin peste 7,45 D.
hipernatremie E.
(pag. 2278-79)
M2514220. Tratamentul cetoacidozei diabetice cuprinde:
administrarea de insulina intravenos A.
administrarea de glucagon intravenos B.
administrarea intravenoasa de soluþie salina izotona sau Ringer lactat C.
administrarea de potasiu in funcþie de ionograma D.
administrarea de aminoacizi esenþiali E.
(pag. 2279)
M2514221. Ateroscleroza coronariana ca ºi complicaþie tardiva a diabetului zaharat poate conduce la
instalarea unui infarct miocardic ce poate avea urmatoarele trasaturi:
este silenþios A.
debut brusc cu simptome de insuficienþa ventriculara stanga B.
artere coronare angiografic normale C.
absenþa semnelor electrocardiografice caracteristice D.
enzime de necroza miocardica normale E.
(pag. 2281-82)
M2514222. Retinopatia proliferativa ca ºi complicaþie a diabetului zaharat poate prezenta urmatoarele
aspecte:
edem papilar A.
vase de neoformaþie B.
hemoragie in vitros C.
dezlipire de retina D.
cicatrici E.
(pag. 2282)
M2514223. Cele mai specifice leziuni ale glomerulosclerozei diabetice sunt:
proliferare endocapilara A.
proliferare extracapilara B.
hialinizarea arteriolelor aferente glomerulare C.
nodulii Kimmelstiel-Wilson D.
corpii hematoxilinici Gross E.
(pag. 2282)
M2514224. Menþinerea unui nivel sanguin normal al glucozei pe timpul sarcinii previne:
naºterea prematura A.
Rezidentiat 2004 552 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
macrosomia fetala B.
sarcina gemelara C.
sindromul de detresa respiratorie a nou-nascutului D.
mortalitatea perinatala E.
(pag. 2274)
M2514225. Hormonii de contrareglare care intra in acþiune in situaþii acute de hipoglicemie sunt:
glucagonul A.
cortizolul B.
epinefrina C.
hormonul de creºtere D.
tiroxina E.
(pag. 2275)
M2514226. Glucagonul ca ºi hormon de contrareglare in caz de hipoglicemie acþioneaza prin
urmatoarele mecanisme:
stimularea sintezei de glicogen A.
creºterea producþiei hepatice de glucoza B.
scaderea utilizarii glucozei in þesuturile nonhepatice C.
scaderea glicogenolizei D.
inhibarea secreþiei de insulina E.
(pag. 2275)
M2514227. Tratamentul atacurilor hipoglicemice consta in:
administrarea de zahar sau bauturi nealcoolice ce conþin zahar A.
perfuzia cu soluþie salina izotona B.
administrarea unei doze mai scazute de insulina C.
administrarea de glucagon D.
administrarea de beta-blocante E.
(pag. 2276)
M2614228. Tratamentul cetoacidozei diabetice consta in::
Insulinoterapie 25-50 unitaþi i.v. A.
Fluide intravenos (soluþii saline ºi Ringer lactat) B.
Suplimentarea sodiului C.
Tratamentul cu bicarbonat este contraindicata (in special daca este prezenta hipotensiunea arteriala) D.
Glucagon i.m. E.
(pag. 2279)
M2614229. Complicaþiile cetoacidozei diabetice pot fi urmatoarele, CU EXCEPÞIA:
sindrom hemoragipar A.
gastrita eroziva B.
sindrom de detresa respiratorie C.
infarct miocardic acut D.
astma bronºic E.
(pag. 2280)
M2614230. Derivatele de sulfoniluree:
Au receptori, care reprezinta subunitatea canalului KATP, care controleaza potenþialul de membrana a
celulei beta
A.
Cresc numarul de receptori insulinici B.
Scad transportul insulino-mediat al glucozei C.
Rezidentiat 2004 553 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Cresc eliberarea de insulina D.
Acþioneaza prin inhibarea eliberarii de insulina din celula beta E.
(pag. 2276)
M2614231. Care din preparatele sulfonilureice sunt preferate a fi administrate in caz de boala renala
semnificativa (fiind exclusiv metabolizaþi ºi inactivaþi de catre ficat):
Tolbutamid A.
Glipizid B.
Gliburid C.
Clorpropamid D.
Tolazamid E.
(pag. 2276)
M2614232. Metforminul:
Face parte din grupa glinidelor A.
Este utila la pacienþii obezi cu DZNID, care nu raspund la dieta ºi efort fizic B.
Nu poate fi prescris ca monoterapie C.
Poate determina acidoza lactica D.
Nu trebuie administrat in caz de boala renala E.
(pag. 2276)
M2614233. Cetoacidoza diabetica:
Este cauzata de intreruperea aportului de insulina A.
Are ca substrat fiziopatologic: gluconeogeneza maxima cu scaderea utilizarii periferice a glucozei B.
Se dezvolta datorita blocarii procesului cetogenetic C.
Se asociaza cu scaderea relativa sau absoluta a concentraþiei de glucagon D.
Poate fi determinata de infecþii, intervenþii chirurgicale E.
(pag. 2277)
M2614234. Clinic, cetoacidoza diabetica se manifesta prin urmatoarele, cu excepþia:
Semne de supraincarcare volemica A.
Greþuri, varsaturi, anorexie B.
Durere abdominala C.
Respiraþie Kussmaul D.
Oligurie E.
(pag. 2278)
M2614235. Tratamentul cetoacidozei diabetice consta in:
Insulinoterapie 25-50 unitaþi i.v. A.
Fluide intravenos (soluþii saline ºi Ringer lactat) B.
Suplimentarea sodiului C.
Tratamentul cu bicarbonat este contraindicata (in special daca este prezenta hipotensiunea arteriala) D.
Glucagon i.m. E.
(pag. 2279)
M2614236. Coma diabetica hiperosmolara noncetozica:
Este o complicaþie a diabetului insulino-independent A.
Rezulta dintr-o diureza hiperglicemica susþinutacu aport redus de lichide B.
Poate fi precipitata de hemodializa, alimentaþie prin sonda cu formule bogat proteice, agenþi osmotici C.
Poate fi iniþiata de steroizi, agenþi imunosupressivi, diuretice D.
Apare la tineri E.
(pag. 2280)
Rezidentiat 2004 554 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2614237. Caracteristicile clinico-biologice ale comei hiperosmolare noncetozice sunt:
Semne neurologice (comiþialitate, hemiplegie tranzitorie, coma superficiala) A.
Hipoglicemie B.
Scaderea azotului ureic sanguin ºi a creatininei C.
Creºterea osmolaritaþii sangvine D.
Scaderea vascozitaþii plasmatice E.
(pag. 2281)
M2614238. Polineuropatia vegetativa la nivelului tractului gastrointestinal se poate manifesta prin:
Disfuncþie esofagiana cu dificultate la inghiþire A.
Ulcer duodenal cronic B.
Evacuare gastrica intarziata C.
Diaree, constipaþie D.
Sindrom Mallory-Weiss E.
(pag. 2283)
M2614239. Cauze de diabet zaharat secundar pot fi urmatoarele afecþiuni:
corticosteroizi A.
sindromul Conn B.
hipotiroidismul C.
acromegalia D.
hepatita cronica E.
(pag. 2266)
M2614240. Caracteristicile diabetului zaharat tip 2 (insulinoindependent) sunt urmatoarele, CU
EXCEPÞIA:
apare la tineri, normo- sau subponderali A.
raspunde la terapia sulfonilureica B.
apare la pacienþi supraponderali, obezi C.
raspunde numai la tratament combinat (insulina+biguanide) D.
complicaþiile vasculare sunt rare E.
(pag. 2270)
M2614241. Complicaþiile cetoacidozei diabetice pot fi urmatoarele, CU EXCEPÞIA:
sindrom hemoragipar A.
gastrita eroziva B.
sindrom de detresa respiratorie C.
infarct miocardic acut D.
astm bronºic E.
(pag. 2280)
M2614242. Referitor la tolbutamid sunt adevarate urmatoarele afirmaþii:
face parte din grupa biguanidelor A.
este metabolizat ºi inactivat exclusiv de ficat B.
acþioneaza prin inhibarea alfa-1 glicozidazei C.
este medicamentul de prima alegere in diabetul zaharat tip 1 D.
creºte eliberarea de insulina la nivel pancreatic E.
(pag. 2276)
M2614243. Coma diabetica cetoacidotica se caracterizeaza prin urmatoarele:
este o complicaþie frecventa a diabetului tip 1 (insulinodependent) A.
se poate complica cu sindrom de detresa respiratorie B.
Rezidentiat 2004 555 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
este cauzata de supradozaj de insulina C.
se dezvolta datorita blocarii procesului cetogenetic D.
se asociaza cu valori pH de peste 7,4 E.
(pag. 2277)
M2614244. Derivatele de sulfoniluree:
nu pot fi prescrise in monoterapie A.
produc hipoglicemie B.
scad numarul de receptori insulinici C.
sunt de prima alegere la pacienþii obezi D.
cresc eliberarea de insulina E.
(pag. 2276)
M2614245. Coma hiperosmolara noncetoacidotica:
este cauzata de creºterea aportului de insulina A.
apare mai frecvent la persoane in varsta, cu un grad avansat de ateroscleroza cerebrala B.
se dezvolta datorita blocarii procesului cetogenetic C.
se asociaza cu creºterea azotului ureic sanguin ºi a creatininei D.
se poate asocia cu semne neurologice (ex. hemiplegie tranzitorie) E.
(pag. 2281)
M2814246. Diabetul zaharat se caracterizeaza prin complicatii pe termen lung ce afecteaza:
plamanii A.
rinichii B.
nervii C.
sistemul osos D.
vasele de sange E.
(pag. 2265)
M2814247. Cauze de diabet zaharat secundar:
boala pancreatica A.
infectie virala B.
tulburari hormonale C.
substante chimice D.
medicamente E.
(pag. 2266)
M2814248. Care dintre episoadele premergatoare de infectie virala sunt implicate in aparitia diabetului
zaharat:
hepatita A.
rujeola B.
mononucleoza infectioasa C.
varicela D.
oreion E.
(pag. 2268)
M2814249. Nu sunt scheme de tratament in administrarea insulinei:
standard A.
conventionala B.
administrarea intramusculara continua de insulina C.
injectii intramusculare multiple D.
administrarea subcutanata continua de insulina E.
Rezidentiat 2004 556 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 2272)
M2814250. Derivatele de sulfonil uree actioneaza prin:
inhibarea gluconeogenezei hepatice A.
simularea eliberarii de insulina din celulele beta pancreatice B.
crestrea numarului de receptori insulinici C.
cresterea transportului glucozei insulino-mediate D.
cresterea nivelului mediu de insulina plasmatica E.
(pag. 2276)
M2814251. Cetoacidoza diabetica apare in:
efort fizic A.
intreruperea aportului de insulina B.
preponderent in diabetul zaharat noninsulino dependent C.
infectii D.
interventii chirurgicale E.
(pag. 2277)
M2814252. Complicatiile cetoacidozei diabetice sunt:
hiperpotasemia A.
hipercalcemia B.
infarctul miocardic C.
edemul cerebral D.
hiperglicemia E.
(pag. 2280)
M2814253. Nu sunt caracteristice retinopatiei proliferative diabetice:
formarea de vase noi A.
permeabilitate capilara crescuta B.
cicatrizare C.
pete vatuite D.
sunturi arterio-venoase E.
(pag. 2282)
M2814254. Care sunt afectiunile neobisnuite specifice pacientului diabetic:
colecistita edematoasa A.
otita interna maligna B.
pielonefrita emfizematoasa C.
colecistita emfizematoasa D.
otita externa maligna E.
(pag. 2285)
M2814255. Rezistenta la insulina apare in:
obezitate A.
acanthosis nigricans B.
sindromul Werner C.
subponderabilitate D.
sindromul de hipoplazie pineala E.
(pag. 2286)
M2914256. Caracterele neuropatiei periferice din DZ includ:
Poate determina revenirea precoce la poziþia normala dupa testarea reflexului gleznei. A.
Rezidentiat 2004 557 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Este simetrica, bilaterala. B.
Implica precoce afectarea sensibilitaþii vibratorii ºi dispariþia ROT. C.
Implicarea fibrelor motorii duce la apariþia articulaþiilor Charcot tipice cu tulburari de mers. D.
Durerea este predominant nocturna. E.
(pag. 2283)
M2914257. Fenomenul Somogyi:
Necesita scaderea dozelor de insulina. A.
Este mai frecvent la copii. B.
Se datoreaza hipoinsulinizarii nocturne C.
Reprezinta hiperglicemia de rebound ca urmare a unui episod hipoglicemic. D.
Necesita creºterea dozelor de insulina. E.
(pag. 2275)
M2914258. Monitorizarea controlului diabetului zaharat prin HbA1c:
Estimeaza controlul glicemiei pe o perioada de 4 luni. A.
Valori peste 10% arata un diabet slab controlat. B.
Reprezinta hemoglobina glicata ireversibilºi de aceea este o evaluare obiectiva. C.
HbA1c apare prin glicarea enzimatica a unor aminoacizi di lanþul ß al HbA. D.
Este preferabila dozarii nivelului total al Hb glicate. E.
(pag. 2277)
M2914259. In tratamentul diabetului zaharat tip 2 asociat cu boala renala semnificativa se prefera
dintre sulfonilureice datorita metabolizarii hepatice:
Glipizidul. A.
Clorpropamidul. B.
Tolbutamidul. C.
Gliburidul. D.
Tolazamidul. E.
(pag. 2276)
Rezidentiat 2004 558 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Tema nr. 15
Ulcerul gastric si duodenal
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
M1115001. Osteoporoza si osteomalacia sunt complicatii postoperatorii comune pentru anumite tipuri
de interventii chirurgicale practicate pentru ulcer. Precizati care este cea mai frecventa interventie
asociata osteomalaciei
vagotomia cu bulbantrectomie A.
vagotomia cu piloroplastie B.
rezectia gastrica proximala C.
rezectia gastrica cu anastomoza gastrojejunala D.
rezectia gastrica cu anastomoza gastroduodenala E.
(pag. 1771)
M1115002. Prin examen radiologic baritat cu dublu contrast sansa detectiei ulcerului duodenal este de
50-55% A.
90% B.
25-30% C.
75-80% D.
60% E.
(pag. 1762)
M1115003. Precizati unde vor penetra cel mai frecvent ulcerele duodenale
in pancreas A.
la nivelul colecistului B.
in ficat C.
in colon D.
in tractul biliar E.
(pag. 1768)
M1115004. Osteoporoza si osteomalacia sunt complicatii postoperatorii comune pentru anumite tipuri
de interventii chirurgicale practicate pentru ulcer. Precizati care este cea mai frecventa interventie
asociata osteomalaciei
vagotomia cu bulbantrectomie A.
vagotomia cu piloroplastie B.
rezectia gastrica proximala C.
rezectia gastrica cu anastomoza gastrojejunala D.
rezectia gastrica cu anastomoza gastroduodenala E.
(pag. 1771)
M1215005. Sindromul dumping tardiv, complicatie postoperatorie precoce a ulcerului peptic, se
datoreaza:
infectiei cu Helicobacter pylori A.
consumului de antiinflamatoare nesteroidiene B.
regurgitarii bilei in stomac C.
hipoglicemiei prin eliberare excesiva de insulina D.
supracolonizarii bacteriene E.
Rezidentiat 2004 559 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 1770)
M1215006. La pacientii cu ulcer duodenal se constata prezenta frecventa a:
anticorpilor antirujeolici A.
anticorpilor antirubeolici B.
anticorpilor anti-herpes simplex C.
anticorpilor anti-Shigella D.
anticorpilor anti-citomegalovirus E.
(pag. 1761)
M1215007. Cel mai frecvent simptom al ulcerului duodenal este:
varsatura alimentara A.
hematemeza B.
durerea C.
senzatia de greata D.
scaderea ponderala E.
(pag. 1761)
M1215008. Care este cel mai precis mijloc de diagnostic al ulcerului duodenal?
examenul baritat A.
endoscopia digestiva superioara B.
ecografia abdominala C.
determinarea secretiei acide gastrice D.
testul ureazei pentru evidentierea Helicobacter pylori E.
(pag. 1762-1763)
M1215009. Cea mai redusa rata a complicatiilor aparute dupa interventia chirurgicala pentru ulcer o
are:
vagotomia + antrectomie Billrot I A.
vagotomia + antrectomie Billrot II B.
vagotomia + piloroplastie C.
vagotomia proximala gastrica D.
antrectomia izolata E.
(pag. 1768-1769)
M1215010. Pacientii supusi interventiei chirurgicale pentru ulcer peptic, avand un complex de
simptome vasomotorii aparute dupa mese, au:
ulcer recurent A.
sindrom de ansa aferenta B.
sindrom dumping C.
sindrom Zollinger-Ellison D.
malabsorbtie globala E.
(pag. 1770)
M1215011. Sindromul dumping tardiv, complicatie postoperatorie precoce a ulcerului peptic, se
datoreaza:
infectiei cu Helicobacter pylori A.
consumului de antiinflamatoare nesteroidiene B.
regurgitarii bilei in stomac C.
hipoglicemiei prin eliberare excesiva de insulina D.
supracolonizarii bacteriene E.
(pag. 1770)
Rezidentiat 2004 560 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M1315012. Care dintre urmatoarele afirmatii cu referire la mecanismele secretiei gastrice nu este
adevarata ?
Histamina stimuleaza secretia acida gastrica prin cresterea calciului citosolic in celulele parietale. A.
Gastrina stimuleaza secretia acida gastrica prin stimularea directa a celulelor parietale. B.
Gastrina stimuleaza secretia acida gastrica prin stimularea eliberarii de histamina din celulele ECL. C.
Somatostatina inhiba eliberarea de histamina din celulele ECL. D.
Stimularea vagala creste secretia acida gastrica si prin eliberarea de gastrina din celulele G antrale. E.
(pag. 1757)
M1315013. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la reglarea secretiei gastrice este neadevarata ?
Calciul administrat intravenos stimuleaza secretia acida. A.
Reducerea pH-ului gastric la 3.0 produce o inhibitie partiala a eliberarii de gastrina. B.
Secretia gastrica acida este stimulata de cafea si neinfluentata de cafeaua decofeinizata. C.
Etanolul pur este un stimulant slab al secretiei acide. D.
Prezenta acidului in duoden scade secretia gastrica de acid. E.
(pag. 1757)
M1315014. Referitor la manifestarile din ulcerul duodenal, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu
exceptia:
Durerea epigastrica apare de regula la 90 minute pana la 3 ore dupa mese. A.
Durerea ulceroasa necalmata de antiacide, cu iradiere dorsala poate sugera penetratie in pancreas B.
La pacientii cu ulcer de canal piloric alimentatia agraveaza simptomatologia. C.
Hemoragia gastrointestinala care complica ulcerul duodenal se manifesta frecvent prin rectoragii. D.
Zona de sensibilitate abdominala este situata la majoritatea pacientilor la jumatatea distantei ombilicapendice
xifoid
E.
(pag. 1761-1762)
M1415015. Un pacient cu ulcer duodenal la care durerea este amplificata de alimentatie si care
asociaza si varsaturi ne poate atrage atentia asupra urmatoarei complicatii:
penetratie in pancreas A.
malignizare B.
perforatie C.
stenoza pilorica D.
toate variantele sunt corecte E.
(pag. 1761)
M1415016. Urmatoarele afirmatii legate de tratamentul infectiei cu Helicobacter Pylori sunt adevarate
cu EXCEPTIA:
cea mai eficienta este tripla terapie doua saptamani A.
asocierea unui antagonist de H2 la tripla terapie sase saptamani creste putin eficienta B.
administrarea triplei terapii o saptamana pare la fel de eficienta C.
tetraciclina poate genera hepatotoxicitate si anafilaxie D.
inlocuirea Tetraciclinei cu Amoxicilina creste putin eficienta E.
(pag. 1763)
M1415017. Care din urmatoarele afirmatii legate de ulcerul gastric este falsa:
durerea este accentuata de ingestia de alimente A.
greturile si varsaturile reflecta de obicei obstructie mecanica B.
poate apare scadere ponderala datorita aversiunii fata de alimente C.
hemoragia apare in 25% din cazuri D.
perforatia gastrica se intalneste mai rar decat hemoragia E.
(pag. 1767)
Rezidentiat 2004 561 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M1415018. Antibioticele utilizate pentru infectia cu Helicobacter Pylori nu includ:
metronidazol A.
tetraciclina B.
claritromicina C.
amoxicilina D.
streptomicina E.
(pag. 1764)
M1515019. Daca la un pacient cunoscut cu istoric de ulcer duodenal, durerea ulceroasa devine
constanta, nu mai este ameliorata de antiacide sau ingestia de alimente, va orientati catre:
perforatia libera a ulcerului in cavitatea peritoneala A.
posibila penetratie in structurile invecinate B.
simptomatologie premergatoare hemoragiei digestive superioare C.
stenoza pilorica D.
asocierea refluxului gastroesofagian E.
(pag. 1761)
M1515020. Care dintre urmatoarele medicamente utilizate pentru eradicarea infectiei cu Helicobacter
pylori la pacientii ulcerosi poate determina ca reactie adversa colita pseudomembranoasa:
Metronidazol A.
Amoxicilina B.
Tetraciclina C.
Subsalicilat de bismut D.
Inhibitori de pompa de protoni E.
(pag. 1763)
M1515021. Incidenta ulcerului duodenal la rasa alba este mai mare la pacientii cu:
HLA B8 A.
HLA DRW3 B.
HLA B5 C.
HLA DRW4 D.
HLA B18 E.
(pag. 1761)
M1515022. Doza standard de lansoprazol utilizata in tratamentul ulcerului duodenal este:
20 mg/zi A.
20 mg de 2 ori pe zi B.
30 mg/zi C.
40 mg/zi D.
40 mg de 2 ori pe zi E.
(pag. 1766)
M1515023. Ulcerul gastric se localizeaza mai frecvent:
Pe mica curbura A.
Pe marea curbura B.
Juxtacardial C.
La nivelul fornixului D.
In regiunea antro-pilorica E.
(pag. 1767)
M1515024. Simptomul cel mai frecvent intalnit in ulcerul gastric este:
durerea epigastrica A.
Rezidentiat 2004 562 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
varsatura alimentara B.
meteorismul abdominal C.
anorexia D.
greata E.
(pag. 1767)
M1615025. Urmatoarea afirmatie este falsa:
Ulcerul duodenal este depistat clinic mai frecvent decat ulcerul gastric A.
Ulcerele gastrice benigne sunt rare la nivelul fundului stomacului B.
AINS sunt responsabile pentru 75-80% din ulcerele gastrice C.
Prezenta plicilor gastrice radiante de la marginea ulcerului gastric sugereaza benignitatea D.
Pentru excluderea malignitatii la gastroscopie se efectueaza cel putin sase biopsii de la nivelul marginii
interne a ulcerului
E.
(pag. 1767)
M1615026. Secretia gastrica de bicarbonat este:
inhibata de calciu A.
inhibata de agentii colinergici B.
inhibata de AINS, cum este aspirina C.
stimulata de agentii alfa-adrenergici D.
stimulata de etanol E.
(pag. 1759)
M1615027. Urmatorul medicament folosit in tratamentul ulcerului peptic nu este recomandat la femeile
la varsta fertila:
metronidazol A.
lansoprazol B.
misoprostol C.
sucralfat D.
cimetidina E.
(pag. 1764)
M1615028. Referitor la ulcerul gastric, urmatoarea afirmatie este adevarata:
mortalitatea prin perforatia unui ulcer gastric este de aproximativ 3 ori mai mare fata de cea prin perforatia
unui ulcer duodenal
A.
hemoragia apare in 55 % din cazuri B.
perforatia gastrica se intalneste mai frecvent decat hemoragia gastrica C.
ulcerul gastric cu aclorhidrie la pentagastrina este frecvent D.
atat ulcerele gastrice benigne cat si cele maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul marii curburi E.
(pag. 1767)
M1615029. Urmatoarea afirmatie referitoare la ulcerul duodenal este falsa:
durerea are frecvent caracter de eroziune, taietura sau de arsura A.
la circa 60 % dintre pacienti durerea este localizata in partea dreapta a epigastrului B.
durerea din ulcerul duodenal apare de regula la 90 de minute pana la 3 ore dupa masa C.
episoadele dureroase pot sa persiste pentru intervale de cateva zile pana la saptamani sau luni D.
durerea se amelioreaza de regula la cateva minute dupa masa sau dupa administrare de antiacide E.
(pag. 1761)
M2215030. Urmatoarea afirmatie cu privire la omeprazol este adevarata:
blocheaza receptorii H2 A.
doza este de 60 mg/zi B.
creste metabolismul hepatic al medicamentelor C.
Rezidentiat 2004 563 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
stimuleaza pompa de protoni D.
doza administrata este de 20 mg/zi E.
(pag. 1764)
M2215031. Secretia acida gastrica poate fi inhibata de:
ingestia de alimente A.
consumul de cofeina B.
consumul de bere si vin C.
hiperglicemie D.
calciu administrat intravenos E.
(pag. 1757, 1758)
M2215032. Eliberarea de gastrina este blocata complet la un pH gastric de:
4,5 A.
3 B.
2 C.
2,3 D.
sub 1,5 E.
(pag. 1758)
M2215033. Carbonatul de calciu este folosit de multe decenii in tratarea ulcerului peptic. Care este
afirmatia falsa?
Este un antiacid puternic si ieftin A.
Aproximativ 10% din calciu ingerat este absorbit B.
Ingestia sa determina inhibarea secretiei gastrice acide C.
Poate determina aparitia sindromului lapte-alcaline D.
In doze excesive creste nivelul seric al calcemiei E.
(pag. 1765)
M2215034. Una din urmatoarele afirmatii este falsa:
la pacientii care au suferit operatie pentru ulcer este comuna prezenta unei steatorei usoare A.
la pacientii care au suferit operatie pentru ulcer nu apare niciodata o steatoree usoara B.
steatoreea poate fi demostrata prin teste chimice C.
malabsorbtia postoperatorie poate fi cauzata de o pancreatita cronica preexistenta D.
malabsorbtia postoperatorie poate fi cauzata de un sprue celiac latent preexistent E.
(pag. 1771)
M2215035. Care afirmatie este corecta?
Vitamina B12 este absorbita in mod activ la nivelul ileonului distal A.
Vitamina B12 este absorbita in mod pasiv la nivelul ileonului distal B.
Factorul intrinsec secretat de celulele G antrale este necesar absorbtiei vitaminei B12 in ileonul distal C.
Factorul intrinsec secretat de celulele enterocromafice gastrice este necesar absorbtiei vitaminei B12 in
ileonul distal
D.
In urma rezectiei gastrice partiale anemia megaloblastica secundara deficitului de vitamina B12 este
frecventa
E.
(pag. 1770)
M2215036. Dupa rezectia gastrica partiala anemia megaloblastica secundara deficitului de vitamina
B12 este rara si apare la:
20% A.
14% B.
30% C.
10% D.
Rezidentiat 2004 564 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
50% E.
(pag. 1770)
M2215037. La pacientii cu vagotomie si antrectomie pentru ulcer duodenal gastrita bontului se
dezvolta la:
20% A.
30% B.
40% C.
50% D.
60% E.
(pag. 1770)
M2215038. Care afirmatie este corecta?
Stomacul secreta o cantitate de factor intrinsec de 60 de ori mai mare decat este necesar A.
Stomacul secreta o cantitate de factor intrinsec de 80 de ori mai mare decat este necesar B.
Stomacul secreta o cantitate de factor intrinsec de 100 de ori mai mare decat este necesar C.
Stomacul secreta o cantitate de factor intrinsec de 120 de ori mai mare decat este necesar D.
Stomacul secreta o cantitate de factor intrinsec de 130 de ori mai mare decat este necesar E.
(pag. 1770)
M2215039. Dupa interventiile chirurgicale pentru ulcer peptic, frecventa ulcerului recurent este de
aproximativ:
1% A.
5% B.
0,5% C.
20% D.
25% E.
(pag. 1769)
M2215040. Hemoragia digestiva superioara din ulcerul duodenal survine la:
5-10% din pacienti A.
30-35% din pacienti B.
15-25% din pacienti C.
1-5% din pacienti D.
40-50% din pacienti E.
(pag. 1768)
M2215041. Perforatia libera in cavitatea peritoneala in ulcerul duodenal apare la:
30% din pacienti A.
0,2% din pacienti B.
15% din pacienti C.
2-3% din pacienti D.
23% din pacienti E.
(pag. 1768)
M2215042. Cel mai frecvent ulcerul duodenal (in special cel posterior) poate penetra in:
splina A.
ficat B.
colon transvers C.
pancreas D.
rinichiul stang E.
(pag. 1768)
Rezidentiat 2004 565 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2215043. Cati dintre pacientii cu ulcer gastric au concomitent si ulcer duodenal?
1% A.
5% B.
10% C.
20% D.
25% E.
(pag. 1767)
M2215044. Care este procentul in care antiinflamatoarele nesteroidiene sunt implicate in aparitia
ulcerului gastric?
5-10% A.
10-13% B.
1-5% C.
30% D.
15-25% E.
(pag. 1767)
M2215045. Vagotomia tronculara cu antrectomie reprezinta procedeul chirurgical prin care:
se realizeaza vagotomie supraselectiva A.
se sectioneaza trunchiul vagal si se efectueaza piloroplastie B.
se efectueaza vagotomie proximala gastrica si se extirpa antrul C.
se sectioneaza trunchiul vagal, se extirpa antrul cu anastomoza Billroth I sau Billroth II D.
se sectioneaza trunchiul nervului vag E.
(pag. 1769)
M2215046. In ulcerul gastri procedeul chirurgical recomandat este:
vagotomie tronculara cu extirparea antrului A.
vagotomie selectiva cu piloroplastie B.
vagotomie proximala gastrica C.
antrectomie cu anastomoza Billroth II D.
antrectomie cu anastomoza gastroduodenala E.
(pag. 1769)
M2315047. Care dintre afirmaþiile referitoare la gastrina nu este adevarata?
stimularea vagala determina creºterea eliberarii de gastrina din celulele G antrale A.
gastrina este cel mai puternic stimulant cunoscut al secreþiei gastrice B.
secreþia de gastrina este stimulata de somatostatina C.
stimularea vagala determina scaderea pragului de raspuns al celulelor parietale la concentraþiile gastrinei
circulante
D.
gastrina este prezenta ºi in mucoasa duodenala E.
(pag. 1757)
M2315048. Cu referire la reglarea secreþiei acide gastrice, care dintre afirmaþiile urmatoare nu este
adevarata?
histamina este cel mai important stimulant al secreþiei acide gastrice A.
prostaglandinele stimuleaza secreþia acida gastrica B.
histamina stimuleaza secreþia acida gastrica prin creºterea AMPc in celulele parietale C.
gastrina este cel mai puternic stimulant cunoscut al secreþiei gastrice D.
stimulul fiziologic principal al secreþiei gastrice acide este ingestia de alimente E.
(pag. 1757)
M2315049. Care dintre urmatoarele afirmaþii referitoare la reglarea secreþiei acide gastrice este
adevarata?
Rezidentiat 2004 566 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
gastrina si acetilcolina stimuleaza puternic producþia de AMPc in celulele parietale A.
gastrina stimuleaza secreþia acida gastrica exclusiv prin acþiunea asupra celulelor parietale B.
prostaglandinele stimuleaza secreþia gastrica acida C.
histamina este eliberata de celulele ECL atat prin acþiunea gastrinei cat ºi a activitaþii colinergice D.
somatostatina stimuleaza eliberarea de histamina din celulele ECL E.
(pag. 1757)
M2315050. Urmatoarele afirmaþii privind implicarea Helicobacter pylori in patogeneza ulcerului peptic
sunt reale, cu excepþia:
H. pylori produce proteaze si fosfolipaze care determina reducerea grosimii si vascozitaþii stratului de
mucus
A.
majoritatea pacienþilor colonizaþi cu H. pylori nu dezvolta niciodata o ulceraþie ºi raman asimptomatici B.
prevalenþa colonizarii gastrice cu H. pylori scade odata cu varsta C.
producþia de ureaza de catre microorganism este necesara pentru colonizarea gastrica D.
probabilitatea de apariþie a ulcerului duodenal creºte odata cu creºterea densitaþii bacteriei in antru E.
(pag. 1760)
M2315051. Urmatoarele afirmaþii privind terapia de eradicare a H. pylori in ulcerul duodenal sunt
adevarate, cu excepþia:
tetraciclina utilizata in schemele de terapie asociata poate fi hepatotoxica A.
'noua tripla terapie” de eradicare include inhibitori de pompa de protoni B.
ranitidina citrat de bismut se poate folosi in asociere cu claritromicina C.
preparatele pe baza de bismut au rol in terapia de eradicare a H. pylori D.
sucralfatul este inclus in majoritatea schemelor de eradicare a H. pylori E.
(pag. 1764)
M2515052. La pacienþii cu ulcer duodenal valorile medii ale debitului acid bazal sunt cuprinse intre:
2-4 mEq/h A.
3-5 mEq/h B.
4-6 mEq/h C.
5-7 mEq/h D.
6-8 mEq/h E.
(pag. 1758)
M2515053. Secreþia gastrica de bicarbonat este stimulata de urmatorii factori cu EXCEPÞIA:
Acetazolamida A.
Anumite prostaglandine din clasele E ºi F B.
Calciu C.
Agenþii colinergici D.
Dibutiril-guanozinmonofosfatul ciclic E.
(pag. 1759)
M2515054. Precizaþi care dintre urmatoarele afirmaþii cu privire la prostaglandinele endogene sunt
false:
Stimuleaza secreþia de mucus gastric ºi de bicarbonat din mucoasa gastrica ºi duodenala A.
Stimuleaza regenerarea celulelor epiteliale B.
Participa la menþinerea fluxului sanguin al mucoasei gastrice C.
Contribuie la dezvoltarea gastritei erozive hemoragice D.
Participa la menþinerea integritaþii barierei mucoasei gastrice E.
(pag. 1759)
M2515055. Prevalenþa ulcerului duodenal la populaþia vestica este estimata a fi cuprinsa intre:
6-15% A.
Rezidentiat 2004 567 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
5-10% B.
7-12% C.
10-17% D.
15-20% E.
(pag. 1759)
M2515056. Urmatoarele afirmaþii cu privire la epidemiologia ulcerului duodenal sunt adevarate cu
EXCEPÞIA:
Peste 95% din ulcerele duodenale sunt localizate in partea proximala a duodenului A.
Se estimeaza ca prevalenþa ulcerului duodenal la populaþia vestica este cuprinsa intre 15 ºi 20% B.
De regula ulcerele duodenale sunt mai mici de 1 cm in diametru C.
Ulcerele duodenale apar aproximativ la fel de frecvent la barbaþi ca ºi la femei D.
Cel puþin 60% din ulcerele duodenale vindecate sufera recurenþa E.
(pag. 1759)
M2515057. Urmatoarele afirmaþii cu privire la infecþia cu Helicobacter pylori sunt corecte cu EXCEPÞIA:
H. pylori este prezent la 75-90% dintre pacienþii cu ulcer duodenal A.
H. pylori este prezent la 75-85% dintre pacienþii cu ulcer gastric B.
15-20% dintre persoanele infectate cu H. pylori vor dezvolta un ulcer in timpul vieþii C.
Infecþia preexistenta cu H. pylori creºte riscul dezvoltarii ulterioare atat de ulcer duodenal cat ºi de ulcer
gastric
D.
Nivelul de anticorpi tip IgG impotriva H. pylori se coreleaza direct cu riscul de ulcer duodenal ºi ulcer gastric E.
(pag. 1759)
M2515058. Rata recidivelor ulcerului peptic in primul an dupa terapia de eradicare, cu succes, a
Helicobacter pylori este:
Mai mica de 15% A.
Mai mare de 15% B.
Mai mica de 10% C.
Mai mare de 20% D.
25% E.
(pag. 1760)
M2515059. Cel mai frecvent simptom al ulcerului duodenal este:
Durerea epigastrica A.
Greaþa B.
Varsaturile C.
Distensia abdominala D.
Pirozisul E.
(pag. 1761)
M2515060. Obiectivul actual al tratamentului ulcerului duodenal este:
Ameliorarea durerii A.
Eradicarea Helicobacter pylori ºi vindecarea bolii B.
Prevenirea recurenþei ulceroase C.
Prevenirea complicaþiilor D.
Supresia secreþiei acide gastrice E.
(pag. 1763)
M2515061. Doza standard de Omeprazol utilizata in tratamentul ulcerului duodenal este de:
30 mg/zi A.
20 mg/zi B.
30 mg de 2 ori pe zi C.
Rezidentiat 2004 568 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
20 mg de 2 ori pe zi D.
40 mg/zi E.
(pag. 1764)
M2515062. Pentru prevenirea ulcerelor induse de antiinflamatoarele nesteroidiene se utilizeaza
Misoprostol in doza de:
100 mg de 4 ori pe zi A.
100 mg de 2 ori pe zi B.
200 mg de 2 ori pe zi C.
200 mg de 4 ori pe zi D.
200 mg de 3 ori pe zi E.
(pag. 1764)
M2515063. Simptomul cel mai frecvent in ulcerul gastric il constitiue:
Anorexia A.
Durerea epigastrica B.
Greaþa C.
Scaderea ponderala D.
Pirozisul E.
(pag. 1767)
M2515064. Aplicarea combinata a examenului radiologic, endoscopic ºi histologic permite
diferenþierea ulcerului gastric malign de cel benign cu o acurateþe de:
75% A.
80% B.
sub 90% C.
peste 97% D.
95% E.
(pag. 1767)
M2515065. Precizaþi care este cel mai frcvent simptom la pacienþii cu ulcer stomal:
Durerea abdominala A.
Distensia abdominala B.
Eructaþiile C.
Pirozisul D.
Scaderea ponderala E.
(pag. 17690)
M2515066. Sindroamele de ansa aferenta apar mai frecvent dupa urmatoarele tipuri de intervenþie
chirurgicala:
Vagotomie cu piloroplastie A.
Vagotomie proximala gastrica B.
Antrectomie cu gastrojejunstomie C.
Rezecþie gastrica parþiala cu gastrojejunostomie D.
Vagotomie cu antrectomie E.
(pag. 1770)
M2615067. Concentraþia estimativa a HCl secretat de celulele parietale este de aproximativ:
100mM A.
160mM B.
180mM C.
200mM D.
Rezidentiat 2004 569 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
250mM E.
(pag. 1756)
M2615068. Cel mai puternic stimulant cunoscut al secreþiei acide gastrice este:
Acetilcolina A.
Histamina B.
Gastrina C.
Colecistokinina D.
Somatostatina E.
(pag. 1757)
M2615069. Faza cefalica a secreþiei gastrice e determinata de urmatoarele cu excepþia:
Vederea alimentelor A.
Gustul alimentelor B.
Mirosul alimentelor C.
Distensia mecanica a stomacului D.
Anticiparea ingestiei unui aliment E.
(pag. 1757)
M2615070. Secreþia gastrica de bicarbonat este inhibata de urmatoarele, cu excepþia:
AINS A.
Acetazolamida B.
Calciu C.
Agenþi alfa adrenergici D.
Etanol E.
(pag. 1759)
M2615071. Urmatoarele stimuleaza secreþia de bicarbonat:
AINS A.
Acetazolamida B.
Dibutiril-guanozinmonofosfat ciclic C.
Etanol D.
Agenþi alfa adrenergici E.
(pag. 1759)
M2615072. Cel mai precis mijloc de diagnostic al Ulcerului duodenal este:
Examenul radiologic baritat A.
Testul HP B.
Examenul endoscopic al tractului digestiv superior C.
RMN D.
Ecografia abdominala E.
(pag. 1762)
M2815073. Cel mai precis mijloc de diagnostic in ulcerul duodenal este:
examenul baritat A.
ecografia abdominala B.
endoscopia digestive superioara C.
testul ureazei pentru evidentierea Helicobacter Pylori D.
determinarea secretiei acide E.
(pag. 1762)
M2815074. Care dintre urmatoarele medicamente utilizarea in eradicarea cu Helicobacter Pylori poate
Rezidentiat 2004 570 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
determina ca reactie adversa colita pseudomembranoasa:
amoxicilina A.
inhibitori de pompa de protoni B.
tetraciclina C.
antiacide D.
famotidina E.
(pag. 1763)
M2815075. Cea mai fracventa localizare a ulcerului gastric este pe:
marea curbura A.
mica curbura B.
la nivelul fornixului C.
regiunea antropilorica D.
juxtacardial E.
(pag. 1767)
M2815076. Dintre interventiile de mai jos, rata cea mai redusa a complicatiilor o are:
vagotomie+antrectomie Billroth I A.
vagotomie+antrectomie Billroth II B.
vagotomie+piloriplastie C.
vagotomie proximala gastrica D.
antrectomie izolata E.
(pag. 1768)
M2815077. Urmatoarele sunt complicatii postoperatorii ale ulcerului peptic, CU EXCEPTIA:
ulcer recurrent A.
sindrom de ansa aferenta B.
diareea postvagotomie C.
constipatia postvagotomie D.
sindrom dumping E.
(pag. 1770)
M2915078. Helicobacter Pylori:
Este un bacil anaerob Gram negativ. A.
Majoritatea pacientilor colonizati cu HP sunt simptomatici B.
Dupa colonizare invadeaza mucoasa gastrica. C.
Produce ureaza ce catalizeaza hidroliza ureei in amoniac ºi dioxid de carbon. D.
Majoritatea persoanelor cu infecþie cu Helicobacter Pylori dezvolta ulcer duodenal sau gastric. E.
(pag. 1759-1760)
M2915079. Cel mai puternic stimulant al secreþiei acide gastrice este:
Histamina. A.
Somatostatina. B.
Gastrina. C.
Acetilcolina. D.
Prostaglandinele. E.
(pag. 1757)
Rezidentiat 2004 571 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
M1115080. Indicati afirmatiile eronate privind ulcerul recurent postoperator
riscul de ulcer recurent postoperator este mai mare in cazul unui ulcer gastric decat pentru ulcerele
duodenale
A.
ulcerul recurent apare frecvent la nivelul intestinului subtire B.
cel mai frecvent este nedureros si de aceea riscul de complicatii este maxim C.
examenul baritat descopera aproximativ jumatate din ulcerele situate la nivelul anastomozei (ulcere
stomale)
D.
eficienta pe termen lung a antisecretoarelor in ceea ce priveste preventia recurentei ulcerelor stomale este
incerta
E.
(pag. 1769)
M1115081. Sindromul de ansa aferenta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia
apare in cazul practicarii vagotomiei cu bulbantrectomie A.
apare in cazul rezectiei gastrice cu anastomoza gastrojejunala B.
caracteristic apar distensie si durere abdominala in prima ora postprandial C.
greata si varsaturile nu sunt caracteristice D.
poate genera malabsorbtie E.
(pag. 1770)
M1115082. Indicati care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate privind sindromul dumping
sindromul dumping precoce apare la un interval de 60-90 minute dupa mese A.
se trateaza prin masuri dietetice B.
analogii de somatostatina reprezinta tratamentul standard C.
pacientii pot prezenta sincope D.
simptomele sunt precipitate de alimentele cu continut lipidic inalt E.
(pag. 1770)
M1115083. Despre implicatiile fumatului in ulcerul duodenal este adevarat ca
se asociaza cu raspuns mai slab la tratament A.
creste secretia acida gastrica B.
poate precipita golirea accelerata a acidului gastric in duoden C.
creste mortalitatea prin ulcer D.
favorizeaza metaplazia gastrica E.
(pag. 1761)
M1115084. Caracteristicile durerii din ulcerul duodenal sunt urmatoarele, cu exceptia
apare de regula in primele 3 ore dupa masa A.
cel mai frecvent recidivele sunt insotite de exacerbarea durerii B.
frecvent durerea apare noaptea si scoala bolnavul din somn C.
daca este exacerbata de ingestia de alimente/acompaniata de varsaturi sugereaza penetratia ulceroasa D.
cel mai frecvent durerea este localizata in partea dreapta a epigastrului E.
(pag. 1761)
M1115085. Despre tratamentul ulcerului duodenal este adevarat ca
transaminazele pot creste in cursul tratamentului cu ranitidina A.
doza de famotidina recomandata este de 40 mg/zi B.
sucralfatul neutralizeaza acidul clorhidric C.
preparatele de bismut reduc secretia acida gastrica D.
omeprazolul nu este indicat in tratamentul pacientilor cu sindrom Zollinger-Ellison E.
(pag. 1765, 1766)
Rezidentiat 2004 572 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M1115086. Identificati afirmatiile eronate privind epidemiologia ulcerului gastric (UG)
incidenta este aproximativ egala pe sexe A.
UG se diagnosticheaza mai frecvent decat ulcerul duodenal (UD) deoarece este aproape intotdeauna
simptomatic
B.
apare de obicei la varste mai avansate decat UD C.
UG benigne sunt frecvent descoperite la nivelul fundului gastric, aria cu densitate de celule oxintice
maxima
D.
gastrita care acompaniaza UG este mai severa in cazul ulcerelor asociate de antiinflamatoare
nonsteroidiene
E.
(pag. 1767)
M1115087. Ulcerul gastric (UG) are urmatoarele caracteristici etiopatogenice, cu exceptia
aproximativ un sfert din pacienti asociaza ulcer duodenal A.
nu se asociaza cu hipersecretie acida gastrica B.
majoritatea pacientilor prezinta nivele crescute ale gastrinei serice C.
aproximativ un sfert din UG sunt cauzate de consumul de antiinflamatoare nonsteroidiene D.
evacuarea stomacului este accelerata la pacientii cu UG E.
(pag. 1767)
M1115088. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul chirurgical al ulcerului sunt adevarate
vagotomia proximala gastrica este grevata de cea mai mare rata a recurentelor A.
mortalitatea in cazul vagotomiei asociind antrectomie este mai mica decat in cazul asocierii vagotomiei cu
piloroplastie
B.
procedeul recomandat pentru tratamentul ulcerelor gastrice este antrectomia cu anastomoza
gastroduodenala (Billrot I)
C.
in caz de vagotomie proximala este obligatorie asocierea cu un procedeu de drenaj D.
cea mai redusa rata a complicatiilor postoperatorii se inregistreaza in cazul vagotomiei proximale gastrice E.
(pag. 1768, 1769)
M1115089. Indicati afirmatiile eronate privind ulcerul recurent postoperator
riscul de ulcer recurent postoperator este mai mare in cazul unui ulcer gastric decat pentru ulcerele
duodenale
A.
ulcerul recurent apare frecvent la nivelul intestinului subtire B.
cel mai frecvent este nedureros si de aceea riscul de complicatii este maxim C.
examenul baritat descopera aproximativ jumatate din ulcerele situate la nivelul anastomozei (ulcere
stomale)
D.
eficienta pe termen lung a antisecretoarelor in ceea ce priveste preventia recurentei ulcerelor stomale este
incerta
E.
(pag. 1769)
M1115090. Sindromul de ansa aferenta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia
apare in cazul practicarii vagotomiei cu bulbantrectomie A.
apare in cazul rezectiei gastrice cu anastomoza gastrojejunala B.
caracteristic apar distensie si durere abdominala in prima ora postprandial C.
greata si varsaturile nu sunt caracteristice D.
poate genera malabsorbtie E.
(pag. 1770)
M1115091. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la gastropatia de reflux biliar sunt adevarate
apare la un numar apreciabil de pacienti dupa excluderea duodenului din circuitul digestiv A.
afectarea mucoasei este parcelara B.
tratamentul consta in administrarea de colestiramina care leaga acizii biliari, facilitand astfel excretia
acestora
C.
Rezidentiat 2004 573 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
clinic se manifesta prin disconfort abdominal si varsaturi D.
pacientii prezinta satietate precoce E.
(pag. 1770)
M1115092. Indicati care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate privind sindromul dumping
sindromul dumping precoce apare la un interval de 60-90 minute dupa mese A.
se trateaza prin masuri dietetice B.
analogii de somatostatina reprezinta tratamentul standard C.
pacientii pot prezenta sincope D.
simptomele sunt precipitate de alimentele cu continut lipidic inalt E.
(pag. 1770)
M1215093. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la ulcerul duodenal, sunt adevarate?
ulcerele penetreaza mucoasa si submucoasa A.
fundul ulcerului contine epiteliu intact B.
ulcerele duodenale au de obicei peste 1 cm diametru C.
majoritatea ulcerelor duodenale sunt localizate in partea proximala a duodenului D.
fundul ulcerului poate contine sange sau exudat proteic E.
(pag. 1759)
M1215094. Helicobacter pylori, factor patogen al ulcerului duodenal, se localizeaza in:
stratul superficial al mucusului gastric A.
stratul profund al mucusului gastric B.
intre stratul de mucus si suprafata apicala a celulelor epiteliale ale mucoasei gastrice C.
epiteliul mucoasei gastrice D.
submucoasa E.
(pag. 1759)
M1215095. Helicobacter pylori, factor patogen al ulcerului duodenal, este agresiv asupra mucoasei
gastrice prin:
productia de ureaza A.
secretia factorului activator al trombocitelor B.
sinteza complexului glicoprotein-lipidic al stratului de mucus C.
productia de superoxizi D.
absenta genei cag A E.
(pag. 1759-1760)
M1215096. Prezenta Helicobacter pylori in organismul uman poate fi diagnosticata prin:
cultura din secretia gastrica A.
hemocultura B.
testul respirator cu uree C.
examen histologic al fragmentului de mucoasa gastrica recoltat prin endoscopie D.
testul rapid al ureazei E.
(pag. 1760)
M1215097. “Noua tripla terapie” in tratarea ulcerului peptic se bazeaza pe:
subsalicilat de bismut A.
omeprazol B.
claritromicina C.
metronidazol D.
sucralfat E.
(pag. 1764)
Rezidentiat 2004 574 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M1215098. Aparitia ulcerului gastric este favorizata de:
scaderea nivelului seric al gastrinei A.
accelerarea evacuarii stomacului B.
regurgitarea continutului duodenal C.
consumul de antiinflamatoare nesteroidiene D.
prezenta ulcerului duodenal E.
(pag. 1767)
M1215099. Complicatiile ulcerului peptic sunt:
hemoragia A.
sindromul Zollinger-Ellison B.
obstructia C.
perforatia D.
malignizarea E.
(pag. 1768)
M1315100. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la vindecarea ulcerului gastric:
Monitorizarea vindecarii se face prin repetarea endoscopiei dupa tratament complet. A.
Vindecarea trebuie sa fie completa in doua saptamani de la inceperea tratamentului. B.
Absenta micsorarii ulcerului sub terapie medicala este inalt sugestiva pentru malignitate. C.
Vindecarea completa aparenta garanteaza benignitatea ulcerului. D.
in cazul nevindecarii ulcerului dupa tratament medical complet se preleveaza probe de citologie exfoliativa
si de biopsie de la nivelul acestuia
E.
(pag. 1768)
M1315101. Medicamentele utilizate pentru eradicarea Helicobacter pylori pot determina urmatoarele
efecte secundare:
Amoxicilina- rash cutanat; A.
Metronidazolul- alterarea gustului; B.
Tetraciclina- hepatotoxicitate; C.
Preparatele de bismut- scaune acolice; D.
Metronidazolul in cura scurta- convulsii. E.
(pag. 1763-1764)
M1315102. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele implicate in apararea mucoasei
gastrice si duodenale la agresiunea clorhidro-peptica sunt neadevarate ?
Mucusul gastric are rol protectiv. A.
Concentratia crescuta a sarurilor biliare prin refluxul biliar cu pH alcalin are rol protectiv. B.
Ionii de bicarbonat secretati de celulele gastrice epiteliale neparietale au rol protectiv. C.
Fluxul sagvin al mucoasei nu constituie un element esential in aparare. D.
Prostaglandinele din clasa E impiedica lezarea mucoasi gastrice. E.
(pag. 1759)
M1315103. Urmatoarele afirmatii referitoare la terapia ulcerului duodenal sunt adevarate:
Sucralfatul este absorbit la nivelul tractului intestinal in proportie de 90%. A.
Preparatele de bismut coloidal reduc secretia acida gastrica. B.
Agentii anticolinergici pot determina aritmii cardiace. C.
Toate schemele folosite in tripla terapie includ Misoprostol. D.
IPP pot determina cresteri moderate ale gastrinei serice. E.
(pag. 1766)
M1315104. Endoscopia digestiva superioara are valoare in diagnosticul ulcerelor duodenale in
Rezidentiat 2004 575 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
urmatoarele situatii:
atunci cand ulcerul duodenal a fost diagnosticat anterior pe baza examenului radiologic baritat; A.
pentru detectarea ulcerelor suspectate in absenta imaginilor radiologice diagnostice; B.
pentru excluderea ulcerului ca sursa de hemoragie gastrointestinala activa ; C.
in conditiile in care modificarile radiologice sunt nesugestive privind activitatea ulcerului ; D.
pentru identificarea ulcerelor prea mici sau prea superficiale pentru detectare radiologica. E.
(pag. 1762)
M1315105. Urmatoarele afirmatii cu privire la complicatiile ulcerului gastric sunt adevarate:
Perforatia gastrica se intalneste mai frecvent decat hemoragia. A.
Mortalitatea prin perforatia ulcerului gastric este mai mare decat cea prin perforatia ulcerului duodenal. B.
Localizarea ulcerului la nivel antral distal poate determina obstructia caii de evacuare. C.
50 % din ulcerele gastrice complica prin hemoragie. D.
Obstructia caii de evacuare este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastric. E.
(pag. 1767)
M1315106. Referitor la diagnosticul radiologic al ulcerului gastric se pot afirma urmatoarele:
Investigatia radiologica poate fi folosita ca unic criteriu de determinare a caracterului malign sau benign. A.
Benignitatea este sugerata de prezenta pliurilor gastrice radiante de la marginea ulcerului. B.
50% din ulcerele care par benigne la examenul radiologic se dovedesc maligne dupa endoscopie. C.
Ulcerele gastrice maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul micii curburi. D.
Ulcerele gastrice mari sunt mai frecvent maligne decat cele mici. E.
(pag. 1767)
M1315107. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la vindecarea ulcerului gastric:
Monitorizarea vindecarii se face prin repetarea endoscopiei dupa tratament complet. A.
Vindecarea trebuie sa fie completa in doua saptamani de la inceperea tratamentului. B.
Absenta micsorarii ulcerului sub terapie medicala este inalt sugestiva pentru malignitate. C.
Vindecarea completa aparenta garanteaza benignitatea ulcerului. D.
In cazul nevindecarii ulcerului dupa tratament medical complet se preleveaza probe de citologie exfoliativa
si de biopsie de la nivelul acestuia
E.
(pag. 1768)
M1315108. Medicamentele utilizate pentru eradicarea Helicobacter pylori pot determina urmatoarele
efecte secundare:
Amoxicilina- rash cutanat; A.
Metronidazolul- alterarea gustului; B.
Tetraciclina- hepatotoxicitate; C.
Preparatele de bismut- scaune acolice; D.
Metronidazolul in cura scurta- convulsii. E.
(pag. 1763-1764)
M1415109. Care din urmatorii factori au fost asociati cu o incidenta crescuta a ulcerului duodenal:
rudele de gradul intii ale pacientilor cu ulcer duodenal A.
grupa sanguina A2 B.
boala pulmonara cronica obstructiva C.
pacienti cu insuficienta renala cronica D.
hipoparatiroidism E.
(pag. 1761)
M1415110. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza durerea din ulcerul duodenal:
este accentuata de ingestia de alimente A.
Rezidentiat 2004 576 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
durerea apare pana la aprox. 60min. dupa masa B.
se amelioreaza la administrarea de antiacide C.
la 10% din pacienti este localizata in partea dreapta a epigastrului D.
episoadele dureroase pot persista de la cateva zile pana la saptamani sau luni E.
(pag. 1761)
M1415111. Precizati care sunt afirmatiile adevarate legate de explorarea paraclinica a ulcerului
duodenal:
explorarea cu substanta de contrast reprezinta metoda initiala cea mai utilizata A.
la examenul baritat ulcerul duodenal tipic se prezinta prin deformarea marcata a bulbului duodenal B.
explorarea cu bariu este cel mai precis mijloc de a diagnostica UD C.
endoscopia este utila in diagnosticarea ulcerului duodenal superficial D.
examenul baritat este util in identificarea ulcerelor mici. E.
(pag. 1762)
M1415112. Precizati care din urmatoarele enuntari legate de diagnosticul ulcerului gastric sunt
adevarate:
prezenta plicilor gastrice radiante la marginea ulcerului sugereaza malignitatea A.
ulcerele gastrice mari peste 3cm sunt mai frecvent maligne decat cele mici B.
pentru excluderea malignitatii sunt suficiente 2 biopsii de la marginea craterului ulceros C.
vizualizarea endoscopica permite aprecierea dimensiunilor ulcerului D.
ulcerele generate de AINS sunt de regula mai mari si pot fi diagnosticate radiologic E.
(pag. 1767)
M1515113. Mecanismele de actiune ale inhibitorilor de pompa de protoni in ulcer sunt:
stimularea secretiei de mucus protector A.
cresterea viscozitatii mucusului gastric B.
inhiba retrodifuziunea ionilor H+ C.
inactictiveaza ireversibil ATP-aza H+/K+ D.
produc inhibitie prelungita a fazelor secretiei acide gastrice E.
(pag. 1766)
M1515114. Incidenta ulcerului duodenal este mai mare la pacientii cu:
insuficienta renala acuta A.
ciroza hepatica alcoolica B.
hiperparatiroidism C.
transplant renal D.
bronhopneumopatie cronica obstructiva E.
(pag. 1761)
M1515115. La pacientii cu sindrom ulceros, endoscopia digestiva superioara este indicata pentru:
confirmarea imaginii de nisa duodenala evidentiata printr-un examen baritat anterior A.
aprecierea gradului de deformare a bulbului duodenal B.
diagnosticarea ulcerelor care determina hemoragie digestiva superioara C.
depistarea ulcerelor la pacienti simptomatici dar fara imagine radiologica caracteristica D.
la pacienti cu modificari radiologice nesigure in ceea ce priveste activitatea ulcerului E.
(pag. 1762)
M1515116. Efectele preparatelor de bismut in tratamentul ulcerului duodenal sunt:
citoprotectie A.
stimularea productiei de mucus si prostaglandine B.
antisecretor C.
Rezidentiat 2004 577 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
diminuarea tonusului sfincterului piloric D.
cresterea peristalticii gastroduodenale E.
(pag. 1763)
M1515117. Mecanismele de actiune a sucralfatului in ulcerul duodenal sunt:
Blocarea refluxului gastroesofagian A.
Blocarea retrodifuziunii ionilor de H+ B.
Diminuarea efectelor nocive ale pepsinei si acizilor biliari C.
Reducerea secretiei de gastrina D.
Stimularea prostaglandinelor tisulare endogene E.
(pag. 1766)
M1515118. Mecanismele prin care prostaglandinele E actioneaza favorabil in cicatrizarea ulcerului sunt:
Stimularea secretiei de mucus gastric A.
Diminuarea fluxului sanguin gastric B.
Stimularea secretiei de bicarbonat C.
Stimularea regenerarii celulelor mucoasei gastrice D.
Diminuarea refluxului alcalin biliar in zona antro-pilorica E.
(pag. 1766)
M1515119. Reactiile adverse ale preparatelor de hidroxid de aluminiu utilizate in tratamentul ulcerului
duodenal sunt:
hipotensiune arteriala A.
cefalee cu caracter migrenoid B.
cresteri tranzitorii ale aminotransferazelor hepatice C.
constipatie D.
depletie sistemica de fosfati E.
(pag. 1764)
M1515120. Hiperaciditatea intalnita frecvent la pacientii cu ulcer duodenal determina aparitia durerii
epigastrice prin:
spasme esogastrice etajate A.
reflux duodeno-gastric B.
stimularea acida a receptorilor chimici C.
alterarea motilitatii gastrice D.
aparitia zonelor de metaplazie intestinala E.
(pag. 1761)
M1515121. Mecanismele de actiune ale inhibitorilor de pompa de protoni in ulcer sunt:
stimularea secretiei de mucus protector A.
cresterea viscozitatii mucusului gastric B.
inhiba retrodifuziunea ionilor H+ C.
inactictiveaza ireversibil ATP-aza H+/K+ D.
produc inhibitie prelungita a fazelor secretiei acide gastrice E.
(pag. 1766)
M1615122. Urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul duodenal sunt adevarate:
sunt de regula mai mari de 1 cm in diametru A.
peste 95%din ulcerele duodenale sunt localizate in partea proximala a duodenului B.
la populatia vestica prevalenta ulcerului duodenal se estimeaza la 35-55% C.
10% din populatie prezinta manifestari clinice de ulcer intr-un moment al vietii. D.
evolutia naturala a ulcerului netratat consta in vindecare spontana si recurenta E.
Rezidentiat 2004 578 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 1759)
M1615123. “Noua tripla terapie” pentru eradicarea H.Pylori cuprinde urmatoarele medicamente:
omeprazol A.
subsalicilat de bismut B.
metronidazol C.
tetraciclina D.
claritromicina E.
(pag. 1764)
M1615124. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la H.Pylori sunt false:
doar 15-20% dintre persoanele infectate cu H.pylori vor dezvolta un ulcer in timpul vietii A.
H.pylori este un bacil spiralat Gram pozitiv B.
H.pylori invadeaza mucoasa gastrica C.
H. pylori poate adera la suprafetele luminale ale celulelor epiteliale gastrice. D.
Ureeaza produsa de H.pylori catalizeaza hidroliza ureei in amoniac si dioxid de carbon. E.
(pag. 1759)
M1615125. Referitor la ulcerul gastric sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
incidenta maxima este plasata in cel de-al saselea deceniu A.
ceva mai mult de ½ din ulcerele gastrice apar la femei B.
durerea epigastrica constituie simptomul cel mai frecvent C.
perforatia gastrica se intalneste mai rar decat hemoragia gastrica D.
ulcerele gastrice benigne nu sunt niciodata insotite de gastrita antrala. E.
(pag. 1767)
M1615126. Dozele utilizate in “tripla terapie “ sunt:
subsalicilat de bismut –1 tableta de 3 ori pe zi A.
subsalicilat de bismut – 2 tablete de 4 ori pe zi B.
amoxicilina 500mg de 2 ori pe zi C.
tetracilina 500 mg de 3 ori pe zi D.
metronidazol 250mg de 3 ori pe zi E.
(pag. 1764)
M1615127. Prostaglandinele exogene exercita urmatoarele actiuni care au ca rezultat cresterea apararii
mucoasei:
stimuleaza secretia de mucus gastric A.
stimuleaza secretia gastrica si duodenala de bicarbonat B.
scad fluxul sanguin gastric C.
mentin bariera gastrica impotriva retrodifuziunii ionilor de H+ D.
inhiba regenerarea celulelor mucoasei E.
(pag. 1766)
M1615128. Despre diagnosticul H.pylori se poate afirma:
H.pylori poate fi identificat in biopsiile de mucoasa gastrica A.
H.pylori se evidentiaza clar pe sectiunile histologice colorate cu hematoxilina B.
Testul rapid al ureeazei are o sensibilitate de 90% si specificitate de aproape 100% C.
Testul respirator cu uree are o sensibilitate de 50-60 % D.
Anticorpii (Ig G si Ig A) impotriva H.pylori au fost identificati in serul indivizilor colonizati cu H.pylori E.
(pag. 1760)
M1615129. Incidenta ulcerului duodenal s-a demonstrat a fi mai mare la pacientii cu:
boala pulmonara cronica obstructiva A.
Rezidentiat 2004 579 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
ciroza alcoolica B.
insuficienta cardiaca C.
transplant renal D.
hipoparatiroidism E.
(pag. 1761)
M1615130. Incidenta ulcerului duodenal s-a demonstrat a fi mai mare la pacientii cu:
boala pulmonara cronica obstructiva A.
ciroza alcoolica B.
insuficienta cardiaca C.
transplant renal D.
hipoparatiroidism E.
(pag. 1761)
M2215131. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate?
Infectia cu helicobacter pylori este prezenta la 95-100% dintre pacientii cu ulcer duodenal A.
Infectia cu helicobacter pylori este prezenta la 75-85% dintre pacientii cu ulcer gastric B.
Infectia cu helicobacter pylori este prezenta la 75-85% dintre pacientii cu ulcer duodenal C.
Infectia cu helicobacter pylori este prezenta la 95-100% dintre pacientii cu ulcer gastric D.
Helicobacter pylori nu este implicat in ulcerogeneza E.
(pag. 1759)
M2215132. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
helicobacter pylori este un bacil microaerofil A.
helicobacter pylori poseda un echipament enzimatic sarac B.
ureaza produsa de helicobacter pylori il protejeaza de efectele acidului gastric C.
helicobacter pylori poseda proteina cu efect chemotactic pentru polimorfonucleare D.
microorganismul produce proteaze ce cresc grosimea stratului de mucus E.
(pag. 1759, 1760)
M2215133. Testele diagnostice pentru helicobacter pylori sunt:
cultura din sucul gastric A.
examenul histologic al biopsiilor gastrice B.
cultura din biopsiile din mucoasa gastrica C.
testul rapid al ureazei D.
hemocultura E.
(pag. 1760)
M2215134. Urmatoarele teste diagnostice pentru helicobacter pylori necesita endoscopie:
testul ureazei A.
testul respirator cu uree marcata cu C13 sau C14 B.
cultura C.
examenul serologic D.
antigenul fecal E.
(pag. 1760)
M2215135. Rata de recidiva a ulcerului este:
cu 50% mai mica dupa tratamentul de eradicare a helicobacter pylori A.
de 70-80% dupa monoterapie cu antagonisti de H2 B.
mai mica de 15% dupa tratamentul de eradicare a helicobacter pylori C.
de 98% dupa monoterapie cu antagonisti H2 D.
de 45% dupa eradicarea helicobacter pylori E.
Rezidentiat 2004 580 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 1760)
M2215136. Coloratiile folosite pentru examinarea histologica in diagnosticul infectiei cu helicobacter
pylori sunt:
hematoxilina eozina A.
Giemsa B.
albastru alcian C.
Warthin-Starry D.
coloratia PAS E.
(pag. 1760)
M2215137. Afirmatiile adevarate privind testele serologice pentru helicobacter pylori sunt:
neinvazive A.
diferentiaza intre infectia activa si cea vindecata B.
necesita endoscopie C.
folosite pentru epidemiologice D.
titrul scade rapid dupa eradicare E.
(pag. 1760)
M2215138. Afirmatiile false privind cultura pentru identificarea helicobacter pylori sunt:
este utilizata larg pentru studii epidemiologice A.
este esentiala daca apare rezistenta al antibiotice B.
nu necesita endoscopie C.
nu este utilizata daca apare rezistenta la antibiotice D.
are o sensibilitate de 70-95% E.
(pag. 1760)
M2215139. Testul respirator pentru identificarea helicobacter pylori:
foloseste carbon marcat C14 sau C13 A.
necesita endoscopie B.
nu este utilizat pentru monitorizarea terapiei C.
este simplu de efectuat D.
necesita prealabil tratament cu antibiotice E.
(pag. 1760)
M2215140. Care dintre afirmatiile cu privire la ulcerul duodenal sunt adevarate?
Exista o evacuare rapida a stomacului A.
Secretia de bicarbonat este crescuta prin acidifierea din lumenul duodenal B.
Poate apare metaplazia gastrica a mucoasei duodenale C.
Se produce colonizarea cu helicobacter pylori la nivelul metaplaziei gastrice D.
Evacuarea gastrica este intarziata E.
(pag. 1761)
M2215141. Afirmatiile adevarate privind implicarea factorilor genetici in patogenia ulcerului duodenal
sunt:
frecventa la rudele de gradul I este de 10 ori mai mare decat in populatia generala A.
se constata frecventa crescuta a grupului 0I secretor B.
frecventa la rudele de gradul I este de 3 ori mai mare decat in populatia generala C.
se constata frecventa crescuta a grupului 0I nesecretor D.
apare frecvent la grupul sanguin AII E.
(pag. 1761)
M2215142. Care dintre afirmatiile de mai jos cu privire la fumat sunt corecte?
Rezidentiat 2004 581 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Se asociaza cu o incidenta crescuta a ulcerului duodenal A.
Creste secretia de acid gastric B.
Fumatul nu creste secretia acida gastrica C.
Inhiba secretia pancreatica de bicarbonat D.
Accelereaza golirea gastrica E.
(pag. 1761)
M2215143. Afirmatiile false privind incidenta ulcerului duodenal sunt:
este mai mare la fumatori A.
este mai redusa la pacientii cu hiperparatiroidism B.
este crescuta la pacientii cu ciroza hepatica C.
este crescuta la pacientii cu bronhopneumopatie cronica obstructiva D.
este scazuta in mastocitoza sistemica E.
(pag. 1761)
M2215144. Este adevarat ca in ulcerul duodenal:
stresul contribuie la activarea ulcerului A.
personalitatea de tip A se insoteste de cresterea incidentei ulcerului duodenal B.
factorii psihici au efect controversat C.
stresul nu influenteaza activarea ulcerului D.
anxietatea este un factor de activare a bolii E.
(pag. 1761)
M2215145. Durerea din ulcerul duodenal:
are frecvent caracter de arsura A.
este produsa de stimularea receptorilor chimici gastrici B.
apare imediat postalimentar C.
este determinata de alterarea motilitatii gastrice D.
este localizata in hipocondrul drept E.
(pag. 1761)
M2215146. Afirmatiile corecte cu privire la durerea din ulcerul duodenal sunt:
durerea nu se amelioreaza dupa ingestia de alimente A.
ingestia de alimente este urmata de un rebound al eliberarii de gastrina B.
episoadele dureroase sunt mai lungi decat perioadele de acalmie C.
apare la 90 min- 3 h dupa masa D.
uneori durerea are caracter nedefinit E.
(pag. 1761)
M2215147. Care dintre afirmatiile de mai jos privind ulcerul duodenal sunt false?
Modificarea caracterului durerii atentioneaza asupra aparitiei complicatiilor A.
O complicatie de temut este malignizarea ulcerului B.
Durerea calmata de ingestia de alimente sugereaza obstructie pilorica C.
Durerea care iradiaza posterior indica penetratia ulcerului in pancreas D.
Hemoragia din ulcerul duodenal se insoteste numai de melena E.
(pag. 1761)
M2215148. Urmatoarele afirmatii cu privire la cimetidina sunt adevarate:
este un inhibitor ai pompei de proton A.
doza pentru tratarea ulcerului peptic este de 800-1200 mg/zi B.
doza pentru tratarea ulcerului peptic este de 300 mg/zi C.
creste nivelul transaminazelor serice D.
Rezidentiat 2004 582 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
creste metabolismul hepatic al medicamentelor E.
(pag. 1764)
M2215149. Care sunt afirmatiile false cu privire la misoprostol?
Este un inhibitor H2 A.
Reduce secretia de acid gastric B.
Se administreaza pentru eradicarea helicobacter pylori C.
Produce constipatie D.
Se poate administra in sarcina E.
(pag. 1764)
M2215150. Care sunt afirmatiile false cu privire la sucralfat?
Se administreaza cu 3 ore inainte de masa A.
Se administreaza cu 1 ora inainte de masa si la culcare B.
Este un inhibitor ai pompei protonice C.
Leaga pepsina D.
Determina diaree E.
(pag. 1764)
M2215151. Care sunt afirmatiile corecte cu privire la administrarea antiacidelor in tratamentul ulcerului
peptic:
cele care contin magneziu provoaca constipatie A.
determina sindromul lapte-alcaline B.
se administreaza la 4 ore dupa mese C.
se administreaza la 1 si 3 ore dupa mese si la culcare D.
cele care contin aluminiu determina constipatie E.
(pag. 1764)
M2215152. Factorii etiopatogenetici implicati in ulcerul gastroduodenali sunt:
pepsina A.
prostaglandinele B.
acidul clorhidric C.
helicobacter pylori D.
AINS E.
(pag. 1756, 1758)
M2215153. Unul dintre factorii de agresiune implicati in aparitia ulcerului peptic este acidul clorhidric.
Care sunt afirmatiile corecte?
Acidul clorhidric este secretat de celulele parietale de la nivelul antrului A.
Acidul clorhidric este secretat de mucoasa oxintica de la nivelul corpului si fundului stomacului B.
Concentratia de acid clorhidric secretata este de 160 mM C.
Etapa finala a secretiei ionilor de hidrogen este pompa de protoni (H+ - K+ ATP aza) localizata la nivelul
membranei apicale a celulelor parietale
D.
Aceasta pompa de protoni schimba ionul de hidrogen cu ionul de clor la nivelul membranei microvilozitare E.
(pag. 1756)
M2215154. Helicobacter pylori este un factor important in aparitia:
polipilor gastrici A.
leiomiomului gastric B.
ulcerului gastric si duodenal C.
limfomului gastric D.
cancerului gastric E.
Rezidentiat 2004 583 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 1756)
M2215155. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre gastrina:
este un factor de agresivitate in aparitia ulcerului peptic A.
este un factor de aparare fata de aparitia ulcerului peptic B.
este secretata de celulele D ale glandelor fundice gastrice C.
stimuleaza secretia acida gastrica D.
inhiba secretia acida gastrica E.
(pag. 1757)
M2215156. Urmatoarele afirmatii privind gastrina sunt false:
secretia de gastrina este stimulata de somatostatina A.
secretia de gastrina este inhibata de somatostatina B.
este secretata de celulele G antrale C.
este inhibata de neuropeptidul eliberator de gastrina D.
poate fi gasita si in mucoasa duodenala E.
(pag. 1757)
M2215157. Secretia acida gastrica este stimulata de:
acetilcolina A.
somatostatina B.
histamina C.
gastrina D.
prostaglandine E.
(pag. 1757)
M2215158. Urmatoarele afirmatii cu privire la histamina sunt adevarate:
este continuta in granulele citoplasmatice din mastocite A.
este secretata de celulele parietale B.
este continuta in granulele celulelor enterocromafin-like C.
este secretata de celulele D antrale D.
este secretata de celulele endocrine din glandele oxintice E.
(pag. 1757)
M2215159. Mecanismele de aparare ale mucoasei gastrice sunt:
secretia de mucus A.
secretia de bicarbonat din celulele epiteliale gastrice B.
reinnoirea celulelor epiteliale C.
microcirculatia gastrica D.
secretia de pepsinogen E.
(pag. 1758)
M2215160. Urmatoarele afirmatii cu privire la somatostatina sunt false:
este secretata de celulele D ale mucoasei antrale A.
inhiba direct secretia celulelor parietale B.
stimuleaza secretia de gastrina C.
inhiba eliberarea de histamina D.
stimuleaza secretia celulelor parietale E.
(pag. 1758)
M2215161. Urmatoarele afirmatii cu privire la mucusul gastric sunt adevarate:
este un factor de aparare al mucoasei gastrice A.
Rezidentiat 2004 584 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
grosimea stratului de mucus este crescuta de prostaglandinele E B.
grosimea stratului de mucus este redusa de antiinflamatoarele nesteroidiene C.
grosimea stratului de mucus este redusa de prostaglandinele E D.
faciliteaza retrodifuziunea moleculelor de pepsina E.
(pag. 1759)
M2215162. Care dintre afirmatiile cu privire la helicobacter pylori sunt adevarate?
Este un bacil Gram pozitiv A.
Este spiralat microaerofilic B.
Colonizeaza portiunile profunde ale stratului de mucus C.
Este un bacil Gram negativ D.
Colonizeaza suprafata stratului de mucus E.
(pag. 1759)
M2215163. Mentionati raspunsurile corecte cu privire la claritromicina:
este un nou antibiotic aminoglicozid folosit in terapia de eradicare a helicobacter pylori A.
poate fi utilizata in locul metronidazolului B.
rata de eradicarea a helicobacter pylori in tripla terapie cu inhibitori de pompa de protoni este de 90% C.
rata de eradicare a helicobacter pylori in tripla terapie cu inhibitori de pompa de protoni este de 70% D.
doza este de 250 mg/zi E.
(pag. 1764)
M2215164. Dintre medicamentele utilizate in tratamentul ulcerului peptic este adevarat ca
lansoprazolul:
inhiba H+/K+ ATP aza A.
doza recomandata este de 30mg dimineata si 30 mg seara B.
doza recomandata este 30 mg dimineata C.
folosirea in doze mari la sobolani cauzeaza tumori carcinoide gastrice D.
creste metabolismul hepatic al medicamentelor E.
(pag. 1764)
M2215165. Urmatoarele afirmatii privind antagonistii receptorilor H2 sunt adevarate:
sunt inhibitori puternici ai secretiei acide bazale A.
sunt inhibitori puternici ai secretiei acide stimulate B.
sunt inhibitori puternici ai secretiei de bicarbonat C.
reduc recurenta anuala cu 20% D.
rata vindecarii ulcerului peptic este similara cu cea a tratamentului cu antiacide E.
(pag. 1765)
M2215166. Precizati afirmatiile corecte cu privire la cancerul gastric postgastrectomie partiala:
apare la 3-4 ani postoperator A.
apare la 8 ani postoperator B.
apare dupa 15 ani postoperator C.
posibilitatea dezvoltarii unui adenocarcinom gastric trebuie luata in considerare la mai multi ani
postoperator daca apar simptome abdominale
D.
apare in primul an postoperator E.
(pag. 1771)
M2215167. Malabsorbtia globala este o complicatie postoperatorie a ulcerului peptic. Care sunt
afirmatiile corecte?
Scaderea ponderala poate apare ca o manifestare a malabsorbtiei globale A.
Scaderea ponderala apare la 60% dintre pacienti dupa rezectia gastrica partiala B.
Scaderea ponderala apare la 30% dintre pacienti dupa rezectia gastrica partiala C.
Rezidentiat 2004 585 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Scaderea ponderala apare la 90% dintre pacienti dupa rezectia gastrica partiala D.
Scaderea ponderala este mai rara dupa vagotomia fara rezectie E.
(pag. 1771)
M2215168. Malabsorbtia globala este o complicatie postoperatorie pentru ulcerul peptic. Care dintre
afirmatiile de mai jos sunt corecte?
Scaderea ponderala are drept cauza principala reducerea aportului alimentar A.
La subiectii normali dupa 100 g regim lipidic pierderea de grasimi prin scaun este sub 7 g/zi B.
La subiectii normali dupa 100 g regim lipidic pierderea de grasimi prin scaun este de 10g/zi C.
La subiectii normali dupa 100 g regim lipidic pierderea de grasimi prin scaun este in jur de 15 g/zi D.
Pierderea de grasimi la bolnavii cu rezectie gastrica depaseste 15 g/zi E.
(pag. 1771)
M2215169. Cauzele maldigestiei si malabsorbtiei globale care este o complicatie postoperatorie a
ulcerului peptic sunt:
concentratia mica de bila de la nivelul lumenului intestinal A.
evacuarea gastrica rapida B.
raspunsul pancreatic redus la ingestia de alimente C.
dispersia crescuta a alimentelor in stomac D.
tranzitul accelerat al bolului alimentar prin intestinul subtire E.
(pag. 1771)
M2215170. Dintre complicatiile postoperatorii pentru ulcerul peptic fac parte osteomalacia si
osteoporoza. Care sunt afirmatiile corecte?
Apar frecvent dupa gastrectomii totale A.
Apar frecvent dupa vagotomia cu piloroplastie B.
Osteomalacia apare frecvent dupa anastomoza de tip Billroth I C.
Osteomalacia apare frecvent dupa anastomoza de tip Billroth II D.
Sunt secundare malabsorbtiei vitaminei C E.
(pag. 1771)
M2215171. Ostemalacia si osteoporoza sunt complicatii postoperatorii pentru ulcerul peptic operat.
Care dintre afirmatii sunt corecte?
Apar secundar sindromului Dumping A.
Apar secundar malabsorbtiei calciului si vitaminei D B.
Incidenta fracturilor la barbatii cu rezectie gastrica este de 2 ori mai mare comparativ cu barbatii fara
rezectie gastrica
C.
Incidenta fracturilor la barbatii cu rezectie gastrica este de 4 ori mai mare comparitiv cu barbatii fara
rezectie gastrica
D.
Postoperator se recomanda tratament profilactic cu vitamina D si calciu E.
(pag. 1771)
M2215172. Reglarea secretiei gastrice cuprinde 3 faze:
faza cefalica, gastrica si intestinala A.
faza cefalica cuprinde componentele corticala si hipotalamica B.
faza cefalica este mediata prin activare simpatica C.
faza gastrica rezulta din stimularea receptorilor chimici si mecanici din peretele gastric D.
faza intestinala este determinata de prezenta alimentelor din intestinul subtire E.
(pag. 1757)
M2215173. Preparatele de bismult coloidal sunt utilizate in terapia ulcerului. Care afirmatii sunt
corecte?
Reduc secretia acida gastrica A.
Rezidentiat 2004 586 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Inhiba activitatea pepsinei B.
Nu au efect in eradicarea helicobacter pylori C.
Stimuleaza secretia de prostaglandine D.
Stimuleaza secretia de glicoproteina din sucul gastric E.
(pag. 1766)
M2215174. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la dispepsia nonulceroasa sunt corecte?
Sunt afectiuni caracterizate prin durere persistenta in etajul abdominal superior A.
Sunt afectiuni la care nu se detecteaza o cauza organica B.
Prevalenta infectiei cu helicobacter pylori este de 50% C.
Helicobacter pylori este responsabil de simptomele acestor pacienti D.
Tratamentul de eradicare a helicobacter pylori nu este indicat E.
(pag. 1762)
M2215175. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la rolul endoscopiei in diagnosticul ulcerului
sunt corecte?
Nu este necesara in ulcerul duodenal diagnosticat radiologic A.
Nu este necesar in caz de hemoragie gastrointestinala B.
Are rol in identificare ulcerelor mici nedetectate radiologic C.
Are rol la pacientii cu modificari radiologice nesigure D.
Are rol in diagnosticarea helicobacter pylori E.
(pag. 1762)
M2215176. Cea mai eficienta strategie de eradicare a helicobacter pylori este tripla terapie. Aceasta
consta din asocierea unor medicamente in dozele:
subsalicilat de bismut 2 tb de 4 ori/zi A.
peptobismol 2 tb de 4 ori/zi B.
tetraciclina 250 mg de 4 ori/zi C.
amoxicilina 500 mg de 4 ori/zi D.
tetraciclina 4x500 mg/zi E.
(pag. 1763, 1764)
M2215177. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la agentii anticolinergici sunt adevarate?
Blocheaza receptorii muscarinici din celulele parietale gastrice A.
Reduc secretia acida gastrica B.
Pirenzepina este un agent colinergic neselectiv C.
Pot determina aritmii cardiace D.
Atropina este un agent colinergic selectiv E.
(pag. 1766)
M2215178. Dupa vagotomie cu piloroplastie pacientii cu ulcer duodenal pot dezvolta gastrita bontului
gastric. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la gastrita sunt false?
Nu contribuie la o absorbtie redusa de vitamina B12 A.
Contribuie la o absorbtie redusa de vitamina B12 B.
Nu poate progresa catre atrofie gastrica C.
Poate apare si dupa vagotomie cu antrectomie D.
Poate apare si dupa gastrectomie totala E.
(pag. 1770)
M2215179. Pacientii cu rezectie gastrica partiala nu dezvolta deficit de vitamina B12 deoarece:
stomacul secreta o cantitate de factor intrinsec de 100 de ori mai mare decat este necesar A.
corpul gastric contine o cantitate mica de celule parietale B.
portiunea de stomac rezecat este de regula corpul C.
Rezidentiat 2004 587 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
portiunea de stomac rezecat este de regula antrul D.
antrul contine o cantitate mare de celule parietale E.
(pag. 1770)
M2215180. Dupa interventia chirurgicala pentru ulcer pacientii pot prezenta niveluri serice reduse de
vitamina B12. Care afirmatii sunt corecte?
Factorul intrinsec secretat de celulele parietale gastrice este necesar absorbtiei acesteia A.
Mecanismul malabsorbtiei este dat de hipoclorhidria gastrica B.
Mecanismul malabsorbtiei este dat de supracolonizarea bacteriana C.
Anemia megaloblastica secundara este prezenta invariabil dupa gastrectomie totala D.
Anemia megaloblastica secundara este prezenta invariabil dupa gastrectomie partiala E.
(pag. 1770)
M2215181. Dupa o interventie chirurgicala pentru ulcer peptic anemia care poate apare este secundara:
unei malabsorbtii a vitaminei B12 A.
unei absorbtii deficitare a fierului la pacientii cu vagotomie si piloroplastie B.
unei absorbtii deficitare a fierului la pacientii cu gastrojejunostomie Billroth II C.
unui aport alimentar deficitar a folatilor D.
unui ulcer recurent precoce postoperator E.
(pag. 1770, 1771)
M2215182. Dupa interventia chirurgicala pentru ulcer peptic diareea care apare:
este secundara vagotomiei supraselective A.
este secundara vagotomiei tronculare B.
apare la 8 ore postprandial C.
apare la 2 ore postprandial D.
apare la 6 ore postprandial E.
(pag. 1770)
M2215183. Diareea postvagotomie este secundara urmatoarelor mecanisme:
intreruperea fibrelor simpatice care inerveaza viscerele abdominale A.
cresterii cantitatii de lichide din intestinul subtire B.
golirii intarziate a stomacului C.
actiunii osmotice a alimentelor D.
intreruperii fibrelor vagale E.
(pag. 1770)
M2215184. Care dintre afirmatiile cu privire la sindromul Dumping precoce sunt false?
Apare la un interval de 3 ore dupa mese A.
Apare la un interval de 90 min dupa mese B.
Simptomele prezentate de pacient sunt ameteli, palpitatii, diaforeza C.
Este secundar hipoglicemiei determinata de eliberarea excesiva de insulina D.
Se trateaza prin limitarea consumului de lichide la mese E.
(pag. 1770)
M2215185. Care dintre afirmatiile cu privire la sindromul Dumping tardiv sunt false?
Apare la 30-60 min dupa mese A.
Apare la 90-180 min dupa mese B.
Simptomele vasomotorii care apar sunt secundare evacuarii rapide a alimentelor C.
Simptomele vasomotorii care apar sunt datorate inhibarii reflexelor autonome secundare distensiei
intestinului subtire
D.
Simptomele nu se amelioreaza cu octreotid 50 micrograme de 3 ori/zi E.
Rezidentiat 2004 588 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 1770)
M2215186. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la sindromul Dumping secundar interventiei
chirurgicale pentru ulcer peptic sunt adevarate?
In cazurile severe simptomele se trateaza cu un antagonist de somatostatina, octreotid A.
Se recomanda un regim dietetic bogat in alimente lichide B.
Se recomanda un regim dietetic cu limitarea alimentelor lichide sau solide cu continut de zahar C.
Doza de octreotid necesara este de 100 micrograme de 3 ori/zi subcutan D.
Doza de octreotid necesara este de 50 micrograme de 3 ori/zi subcutan E.
(pag. 1770)
M2215187. Gastropatia de reflux biliar poate apare dupa interventia chirurgicala pentru ulcer peptic si
se trateaza cu:
colestiramina administrata cu scopul legarii acizilor biliari A.
devierea continutului duodenal printr-o anastomoza Y a la Roux B.
administrare de cisaprid 10 mg inainte de mese si la culcare C.
administrare de cisaprid 20 mg inainte de mese si la culcare D.
administrare de cisaprid 5 mg inainte de mese si la culcare E.
(pag. 1770)
M2215188. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la gastropatia de reflux secundara interventiei
pentru ulcer peptic sunt adevarate?
Refluxul biliar poate fi demonstrat prin scintigrafie cu Tc99m-HIDA A.
Un alt termen folosit pentru aceasta complicatie este cel de varsaturi bilioase B.
Diagnosticul poate fi stabilit prin endoscopie care evidentiaza inflamatia mucoasei C.
Bila refluata este singura raspunzatoare de aparitia simptomelor D.
Satietatea precoce care apare nu poate fi ameliorata printr-o anastomoza in Y a la Roux E.
(pag. 1770)
M2215189. Care sunt afirmatiile corecte cu privire la sindromul de ansa aferenta?
Se manifesta prin distensia abdominala, durere la 90-120 min postalimentar A.
Apare frecvent dupa anastomoza Billroth II B.
Distensia abdominala si durerea nu se calmeaza dupa varsaturi C.
Este cauzat de drenajul insuficient al ansei intestinale aferente D.
Este cauzat de distensia prin secretie biliara si pancreatica E.
(pag. 1770)
M2215190. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la sindromul de ansa aferenta sunt corecte?
Deseori ansa aferenta este dificil de evidentiat cu ajutorul examenului radiologic baritat A.
In acest sindrom nivelul amilazelor serice poate fi moderat crescut B.
In acest sindrom nu apare cresterea serica a amilazelor C.
Tratamentul consta in corectarea chirurgicala a obstructiei incomplete a ansei intestinale aferente D.
Tratamentul consta in transformarea anastomozei Billroth II in anastomoza gastroduodenala E.
(pag. 1770)
M2215191. La pacientii cu rezectie gastrica si anastomoza gastrojejunala poate apare sindromul de
ansa aferenta. Care sunt afirmatiile adevarate cu privire la aceasta complicatie?
Este cauzat de suprapopularea bacteriana a ansei aferente A.
Este cauzat de staza in ansa eferenta B.
Se insoteste de malabsorbtia grasimilor dar nu si a vitaminei B12 C.
Se insoteste de malabsorbtia grasimilor si a vitaminei B12 D.
Cedeaza prin tratamentul chirurgical al ansei eferente E.
(pag. 1770)
Rezidentiat 2004 589 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2215192. Subliniati afirmatiile corecte referitoare la pacientii cu antrectomie si
gastrojejunoanastomoza:
hipersecretie acida gastrica secundara cresterii masei celulelor parietale A.
hipersecretie acida gastrica secundara eliberarii de gastrina din mucoasa antrala reziduala B.
nivelul seric al gastrinei poate fi normal la acesti pacienti C.
nivelul seric al gastrinei poate fi moderat crescut la acesti pacienti D.
endoscopia cu biopsia anastomozei poate gasi mucoasa antrala E.
(pag. 1770)
M2215193. Care afirmatii sunt corecte referitor la ulcerul recurent (postoperator)?
Este determinat de infectia persistenta cu helicobacter pylori A.
Este o complicatie a unei rezectii gastrice de obicei defectuoase B.
Este depistat in 95% din cazuri prin examen baritat C.
Cel mai frecvent simptom este durerea D.
Examenul endoscopic nu este indicat decat rareori E.
(pag. 1769)
M2215194. Mecanismele implicate in aparitia ulcerului recurent postoperator sunt:
vagotomia incompleta A.
vagotomia supraselectiva B.
rezectia gastrica defectuoasa C.
persistenta infectiei cu helicobacter pylori D.
stenoza gurii de anastomoza E.
(pag. 1769)
M2215195. Dupa interventiile chirurgicale pentru ulcer peptic frecventa ulcerului recurent este
aproximativ:
3-10% pentru ulcerele duodenale A.
3-10% pentru ulcerele gastrice B.
2% pentru ulcere gastrice C.
2% pentru ulcerele duodenale D.
20% pentru ulcerul duodenal E.
(pag. 1769)
M2215196. Tratamentul ulcerului recurent dupa interventiile chirurgicale pentru ulcer peptice se face
cu:
inhibitori de pompa de protoni A.
prokinetice B.
agonisti de receptori H2 C.
vagotomie transtoracica in cazul unei vagotomii anterioare incomplete D.
ranitidina, cimetidina, famotidina E.
(pag. 1769)
M2215197. Diagnosticul ulcerului recurent postoperator se stabileste prin:
examen baritat in aproximativ 50-60% din cazuri A.
evidentierea infectiei cu helicobacter pylori B.
examen endoscopic C.
determinarea debitului acid bazal D.
determinarea debitului acid bazal si stimulat E.
(pag. 1769)
M2215198. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la ulcerul recurent pe antru restant sunt corecte?
Rezidentiat 2004 590 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Nivelul gastrinei la acesti pacienti poate fi normal sau moderat crescut A.
Nivelul gastrinei dupa administrarea de secretina este scazut, constant sau usor crescut B.
La pacientii cu gastrinom nivelul gastrinei dupa administrarea de secretina este substantial scazut C.
La pacientii cu gastrinom nivelul gastrinei dupa administrarea de secretina este substantial crescut peste
200 ng/l
D.
Tratamentul consta in rezectia antrului restant E.
(pag. 1770)
M2215199. Complicatiile ulcerului peptic includ:
diareea A.
perforatia B.
penetratia C.
sindromul Mallory-Weiss D.
obstructia caii de evacuare gastrica E.
(pag. 1768)
M2215200. Principalele tipuri de interventii chirurgicale pentru ulcer sunt:
gastrectomia totala A.
vagotomie cu antrectomie B.
vagotomie cu piloroplastie C.
vagotomie supraselectiva cu piloroplastie D.
vagotomie proximala gastrica E.
(pag. 1768)
M2215201. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate?
Ulcerul duodenal apare cu 10 ani mai tarziu decat ulcerul gastric A.
Ulcerul gastric apare cu 10 ani mai tarziu decat ulcerul duodenal B.
Din punct de vedere clinic ulcerul duodenal este depistat mai frecvent C.
La autopsie ulcerul gastric are aceiasi frecventa cu a ulcerului duodenal D.
Ulcerele gastrice sunt superficiale E.
(pag. 1767)
M2215202. Tratamentul sangerarii active din ulcerul peptic se face prin:
fotocoagulare cu laser A.
electrocauterizare B.
injectare locala a unui agent vasoconstrictor C.
termocauterizare D.
antiacide E.
(pag. 1768)
M2215203. Care sunt afirmatiile corecte cu privire la ulcerul gastric?
Frecvent este profund depasind mucoasa A.
Din punct de vedere histologic prezinta arii de gastrita adiacenta mai extinse decat in ulcerul duodenal B.
Din punct de vedere histologic prezinta arii de gastrita adiacenta mai putin extinse decat in ulcerul duodenal C.
Aproape toate ulcerele gastrice benigne sunt situate distal de jonctiunea mucoasei antrale cu mucoasa
gastrica secretanta de acid gastric
D.
Aproape toate ulcerele gastrice benigne sunt situate proximal de jonctiunea mucoasei antrale cu mucoasa
gastrica secretanta de acid gastric
E.
(pag. 1767)
M2215204. Care sunt caracteristicile ulcerului gastric benign?
Aproape toate ulcere gastrice benigne sunt situate distal de jonctiunea mucoasei antrale cu mucoasa
gastrica secretanta de acid gastric
A.
Rezidentiat 2004 591 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Sunt rare la nivelul fundului stomacului B.
Sunt frecvent acompaniate de gastrita cronica atrofica corporeala C.
Sunt frecvent acompaniate de gastrita antrala cu grade variabile de atrofie a mucoasei D.
Gastrita este frecvent prezenta in cele secundare consumului de AINS E.
(pag. 1767)
M2215205. Simptomatologia obstructiei caii de evacuare gastrica include:
greturi A.
diaree B.
distensie abdominala C.
scadere din greutate D.
varsaturi E.
(pag. 1768)
M2215206. Dintre factorii patogenetici implicati in aparitia ulcerului gastric mentionam:
acidul clorhidric si pepsina A.
rata secretiei gastrice de acid clorhidric este normala sau scazuta B.
helicobacter pylori C.
nivelul seric al gastrinei este crescut D.
nivelul seric al gastrinei este scazut E.
(pag. 1767)
M2215207. Urmatoarele afirmatii cu privire la ulcerul gastric sunt adevarate:
helicobacter pylori este un factor patogenetic important A.
contractarea infectiei cu helicobacter pylori se face mai tarziu in cursul vietii fata de pacientii cu ulcer
duodenal
B.
evacuarea gastrica este intarziata C.
AINS sunt un factor patogenetic important D.
regurgitarea continutului duodenal in stomac nu este implicata in patogeneza E.
(pag. 1767)
M2215208. Care dintre afirmatiile privind ulcerul gastric sunt false?
Durerea epigastrica este simptomul cel mai frecvent A.
Durerea nu este accentuata de ingestia de alimente B.
Ameliorarea durerii dupa ingestia de antiacide este frecventa comparativ cu ulcerul duodenal C.
Scaderea ponderala apare ca rezultat al anorexiei D.
Scaderea ponderala nu apare ca rezultat al unui sindrom de malabsorbtie E.
(pag. 1767)
M2215209. Mortalitatea prin perforatie unui ulcer gastric este:
de 10 ori mai mare fata de perforatia prin ulcer duodenal A.
de 3 ori mai mare fata de perforatia prin ulcer duodenal B.
mortalitatea mai mare este determinata de varsta mai inaintata a pacientilor C.
mortalitatea mai mare este determinata de invazia masiva a peritoneului prin perforatia gastrica D.
mortalitatea mai mare este determinata de intarzierea diagnosticului E.
(pag. 1767)
M2215210. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte?
Ulcerele gastrice pot fi identificate la examenul radiologic baritat A.
Ulcerele gastrice benigne si maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul micii curburi B.
Ulcerele gastrice produse de AINS sunt mai profunde si pot fi identificate la examenul radiologic baritat C.
Pliurile gastrice radiante de la marginea ulcerului gastric sugereaza benignitatea D.
Rezidentiat 2004 592 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
1-8% din ulcerele gastrice benigne la examenul radiologic se dovedesc a fi maligne E.
(pag. 1767)
M2215211. Care sunt afirmatiile corecte cu privire la ulcerul gastric?
Endoscopia permite diagnosticul de localizare si aprecierea dimensiunilor sale A.
Pentru excluderea malignitatii sunt necesare cel putin 4 biopsii din marginile ulcerului B.
Pentru excluderea malignitatii sunt necesare cel putin 6 biopsii din marginile ulcerului C.
Prin combinarea examenelor endoscopic, radiologic si histologic diferentierea de un ulcer malign se face
cu o acuratete de 97%
D.
Prin combinarea examenelor endoscopic si radiologic diferentierea de un ulcer malign se face cu o
acuratete de 97%
E.
(pag. 1767)
M2215212. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ce priveste carbenoxolona:
a fost utilizata pentru tratamentul ulcerului gastric A.
este un produs de hidroliza a acidului glicirizinic B.
reduce secretia acida gastrica C.
creste secretia si vascozitatea mucusului gastric D.
nu influenteaza durata de viata a celulelor epiteliale gastrice E.
(pag. 1768)
M2215213. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ce priveste ulcerul gastric:
cele benigne trebuie sa se vindice in 2-3 luni de la inceperea tratamentului A.
cele benigne trebuie sa se vindece in 2-3 saptamani de la inceperea tratamentului B.
absenta micsorarii ulcerului sub tratament sugereaza malignitatea C.
repetarea gastroscopiei nu este necesara dupa tratament D.
70% din ulcerele depistate maligne se pot vindeca incomplet sub tratament medical E.
(pag. 1768)
M2315214. Urmatoarele afirmaþii cu referire la mecanismele secreþiei gastrice nu sunt adevarate:
gastrina stimuleaza secreþia gastrica acida prin influenþarea producþiei de AMPc A.
acetilcolina stimuleaza producerea de AMPc B.
distensia mecanica gastrica stimuleaza secreþia acida C.
histamina reprezinta factorul principal de stimulare a secreþiei gastrice acide D.
stimularea vagala creºte secreþia acida gastrica prin eliberarea de gastrina din celulele G antrale E.
(pag. 1757)
M2315215. Care dintre urmatoarele afirmaþii referitoare la mecanismele secreþiei gastrice sunt
adevarate?
stimularea vagala determina inhibarea eliberarii de somatostatina din celulele D antrale A.
gastrina stimuleaza direct celulele parietale gastrice B.
histamina determina creºterea calciului citosolic in celulele parietale gastrice C.
prostaglandinele reduc generarea de AMPc D.
gastrina stimuleaza secreþia acida prin promovarea eliberarii de somatostatina din celulele D antrale E.
(pag. 1757)
M2315216. Care dintre urmatoarele afirmaþii cu privire la mecanismele apararii mucoasei gastrice si
agresiunii clorhidropeptice sunt adevarate?
sarurile biliare au rol protectiv prin refluxul biliar cu pH alcalin A.
bicarbonatul, secretat de celulele gastrice parietale, are rol protectiv B.
prostaglandinele participa la menþinerea fluxului sanguin al mucoasei gastrice C.
grosimea stratului de mucus protector este crescuta de prostaglandinele E D.
secreþia gastrica de bicarbonat este stimulata de etanol E.
Rezidentiat 2004 593 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 1759)
M2315217. Care dintre urmatoarele afirmaþii referitoare la reglarea secreþiei acide gastrice sunt
adevarate?
prezenþa acidului in duoden creºte secreþia acida gastrica A.
etanolul pur este un stimulant slab al secreþiei acide gastrice B.
hiperglicemia stimuleaza secreþia acida gastrica C.
secretina promoveaza secreþia acida gastrica prin stimularea secreþiei de pepsinogen D.
un factor stimulant al secreþiei acide gastrice este calciul administrat intravenos E.
(pag. 1758)
M2315218. Urmatoarele afirmaþii privind masurarea secreþiei acide gastrice sunt false:
agentul preferat pentru stimularea debitului acid maximal este pentagastrina A.
debitele acide masurate la femei au in general valori mai mari decat cele masurate la barbaþi B.
subiecþii cu ulcer gastric au secreþia acida normala sau diminuata faþa de subiecþii normali C.
evaluarea debitului acid gastric este utila in sindromul Zollinger Ellison D.
la pacienþii cu ulcer duodenal valorile medii ale DAB sunt cuprinse intre 2-3 mEq/h E.
(pag. 1758)
M2315219. Care dintre urmatoarele afirmaþii referitoare la factorii implicaþi in patogeneza ulcerului
duodenal sunt adevarate?
factorii genetici au rol in patogeneza ulcerului duodenal A.
fumatul nu creºte secreþia acida gastrica B.
incidenþa ulcerului duodenal este mai mica la pacienþii cu bronhopneumopatie cronica obstructiva C.
ulcerul duodenal este frecvent intilnit inainte de 15 ani D.
incidenþa crescuta a ulcerului duodenal la fumatori poate fi determinata de inhibarea secreþiei pancreatice
de bicarbonat
E.
(pag. 1761)
M2315220. Care dintre urmatoarele afirmaþii cu privire la tratamentul infecþiei cu H. Pylori folosind
metronidazol sunt adevarate?
folosirea indelungata de metronidazol poate determina apariþia convulsiilor A.
asocierea alcoolului in timpul terapiei poate cauza reacþii analoage celei la disulfiram B.
rezistenþa la metronidazol apare la mai puþin de 5% din tulpinile de H. Pylori izolate in America de Nord C.
utilizarea metronidazolului poate determina apariþia colitei pseudomembranoase D.
alterarea gustului este o reacþie secundara posibila in cazul utilizarii de scurta durata a medicamentului E.
(pag. 1764)
M2315221. Care dintre urmatoarele afirmaþii privind manifestarile clinice ale ulcerului duodenal sunt
neadevarate?
la pacienþii cu ulcer de canal piloric, mesele calmeaza simptomatologia A.
durerea epigastrica apare postprandial precoce B.
hemoragia care complica evoluþia ulcerului duodenal se poate manifesta prin hematemeza ºi/sau melena C.
modificarile caracterului durerii ulceroase pot sugera apariþia complicaþiilor D.
durerea se amelioreaza la administrarea de antiacide E.
(pag. 1761)
M2315222. Care dintre urmatoarele afirmaþii referitoare la mecanismele acþiunii prostaglandinelor sunt
adevarate?
determina creºterea fluxului sanguin gastric A.
au acþiune pe Helicobacter pylori B.
stimuleaza secreþia de mucus gastric C.
inhiba secreþia gastrica ºi duodenala de ioni de bicarbonat D.
Rezidentiat 2004 594 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
stimuleaza regenerarea celulelor mucoasei digestive E.
(pag. 1766)
M2315223. Urmatoarele afirmaþii privind terapia in ulcerul duodenal sunt adevarate:
schemele de eradicare a Helicobacter pylori includ misoprostolul A.
sucralfatul acþioneaza prin legarea acizilor biliari, reducand efectele lor nocive asupra mucoasei B.
rolul principal al preparatelor pe baza de bismut in tratamentul UD este determinat de efectul acestora pe
H. pylori
C.
agenþii anticolinergici pot determina efecte secundare cardiace D.
sucralfatul se absoarbe in tractul intestinal in proporþie de 80% E.
(pag. 1766)
M2315224. Urmatoarele afirmaþii cu privire la vindecare in ulcerul gastric sunt neadevarate:
persistenþa ulcerului la aceleaºi dimensiuni dupa 2-3 luni de terapie medicala corecta sugereaza
malignitatea
A.
vindecarea completa aparenta confera certitudinea benignitaþii ulcerului B.
nevindecarea ulcerului dupa terapia medicala completa impune probe bioptice de la nivelul leziunii
ulceroase
C.
monitorizarea vindecarii se face prin examen radiologic gastroduodenal dupa tratament complet D.
vindecarea trebuie sa fie completa la 3 saptamani de tratament E.
(pag. 1768)
M2315225. Care dintre urmatoarele afirmaþii referitoare la examenul radiologic in diagnosticul ulcerului
gastric sunt reale?
80% din ulcerele gastrice care par benigne la examenul radiologic baritat se dovedesc maligne dupa
examen anatomopatologic
A.
ulcerele gastrice produse de AINS pot fi diagnosticate intotdeauna radiologic B.
ulcerele gastrice maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul marii curburi gastrice C.
investigaþia radiologica nu poate fi utilizata ca unic criteriu de stabilire a caracterului malign/benign al unui
ulcer gastric
D.
ulcerele gastrice mari sunt mai frecvent maligne E.
(pag. 1767)
M2315226. Care dintre urmatoarele entitaþi pot fi complicaþii postoperatorii ale ulcerului?
gastropatia de reflux biliar A.
sindromul de ansa aferenta B.
diareea postvagotomie C.
sindromul Zollinger Ellison D.
ulcerul recurent E.
(pag. 1769)
M2315227. Care dintre urmatoarele afirmaþii privind complicaþiile ulcerului sunt adevarate?
ulcerele duodenale localizate posterior pot penetra in pancreas A.
ulcerele localizate la nivelul canalului piloric pot determina obstrucþia evacuarii gastrice B.
ulcerul la care se evidenþiaza endoscopic vas vizibil in crater are risc crescut de resangerare C.
perforaþia libera in cavitatea peritoneala este cea mai frecventa complicaþie intilnita in ulcerul duodenal D.
cea mai frecventa complicaþie a ulcerului gastric este obstrucþia caii de evacuare gastrica E.
(pag. 1767)
M2315228. Care dintre urmatoarele afirmaþii privind complicaþiile hematologice dupa intervenþiile
chirurgicale pentru ulcer peptic sunt adevarate?
anemia megaloblastica secundara este frecventa in cazul rezecþiei gastrice parþiale A.
hipoclorhidria ºi supracolonizarea bacteriana sunt implicate in malabsorbþia vitaminei B12 B.
Rezidentiat 2004 595 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
anemia dupa intervenþie chirurgicala pentru ulcer se instaleaza de obicei rapid in cateva saptamani C.
absorbþia deficitara a fierului alimentar poate reprezenta o cauza de anemie la pacienþii cu stomac operat
ºi gastojejunoanastomoza
D.
anemia postoperatorie poate fi secundara pierderii de sange printr-un ulcer recurent precoce E.
(pag. 1771)
M2515229. Secreþia acida gastrica este stimulata de:
Histamina A.
Colecistokinina B.
Acetilcolina C.
Cafea D.
Hiperglicemie E.
(pag. 1757)
M2515230. Precizaþi care dintre urmatorii factori nu inhiba secreþia acida gastrica:
Hiperglicemie A.
Ingestia de bere ºi vin B.
Prezenþa acidului in stomac C.
Prezenþa de soluþii hipertone sau de grasimi in duoden D.
Histamina E.
(pag. 1758)
M2515231. Secreþia de mucus este stimulata de:
Iritarea mecanica a mucoasei gastrice A.
Iritarea chimica a mucoasei gastrice B.
Distensia mecanica a stomacului C.
Cafea D.
Stimularea colinergica E.
(pag. 1759)
M2515232. Indicaþi care dintre urmatorii factori inhiba secreþia gastrica de bicarbonat:
Aspirina A.
Acetazolamida B.
Calciu C.
Agenþii alfa-adrenergici D.
Etanol E.
(pag. 1759)
M2515233. Precizaþi care dintre urmatoarele afirmaþii cu privire la infecþia cu Helicobacter pylori sunt
corecte:
Este un bacil scurt, spiralat, Gram negativ A.
Poate adera la suprafeþele luminale ale celulelor epiteliale gastrice B.
Invadeaza mucoasa gastrica C.
Joaca un rol principal in patogeneza ulcerului gastric ºi duodenal D.
Nivelul de anticorpi tip IgG impotriva H. pylori nu se coreleaza cu direct cu riscul de ulcer gastric ºi
duodenal
E.
(pag. 1759)
M2515234. Helicobacter pylori intervine in patogeneza ulcerului gastric ºi duodenal prin:
Producerea de ureaza A.
Secreþia de factor activator al trombocitelor B.
Stimularea secreþiei gastrice de bicarbonat C.
Producerea de proteaze ºi fosfolipaze D.
Rezidentiat 2004 596 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Stimularea secreþiei de mucus gastric E.
(pag. 1759-1760)
M2515235. Urmatoarele afirmaþii cu privire la epidemiologia infecþiei cu Helicobacter pylori sunt
corecte:
Prevalenþa colonizarii gastrice cu H. pylori creºte cu varsta A.
Ratele de infecþie cu H. pylori cresc in condiþii socioeconomice precare B.
In þarile in curs de dezvoltare H. pylori apare in general la persoanele de pste 60 de ani C.
Majoritatea pacienþilor colonizaþi cu H. pylori nu dezvolta niciodata o ulceraþie D.
Rata de infecþie cu H. pylori este mai crescuta la asiatici E.
(pag. 1760)
M2515236. Prezenþa Helicobacter pylori in organism nu poate fi identificata prin:
Testul respirator cu uree A.
Testul rapid al ureazei B.
Examen histologic al fragmentului de mucoasa gastrica recoltat prin endoscopie C.
Cultura din secreþia gastrica D.
Hemocultura E.
(pag. 1760)
M2515237. Rolul factorilor genetici in patogeneza ulcerului duodenal este argumentat prin:
Frecvenþa de aproximativ trei ori mai mare a bolii la rudele de gradul intai ale pacienþilor cu ulcer duodenal
comparativ cu populaþia generala
A.
Frecvenþa crescuta a grupului sanguin BIII la pacienþii cu ulcer duodenal B.
Frecvenþa crescuta a grupului sanguin OI nesecretor la pacienþii cu ulcer duodenal C.
Incidenþa crescuta la barbaþii albi cu ulcer duodenal a antigenului HLA-B5 D.
Incidenþa crescuta la barbaþii albi cu ulcer duodenal a antigenului HLA-B27 E.
(pag. 1761)
M2515238. Precizaþi care dintre urmatorii factori intervin in patogeneza ulcerului duodenal:
Helicobacter pylori A.
Factorii genetici B.
Fumatul C.
Prostaglandinele din clasa E D.
Dibutiril-guanozinmonofosfatul ciclic E.
(pag. 1760-1761)
M2515239. Incidenþa ulcerului duodenal este mai mare la pacienþii cu:
Liliaza renala A.
Insuficienþa renala cronica B.
Hiperparatiroidism C.
Mastocitoza sistemica D.
Ciroza hepatica alcoolica E.
(pag. 1761)
M2515240. Durerea din ulcerul duodenal se caracterizeaza prin:
Localizare in partea dreapta a epigastrului la circa 10% dintre pacienþi A.
Nu trezeºte pacientul þn timpul nopþii B.
Apare de regula la 90 de minute pana la 3 ore dupa masa C.
Se accentueaza la cateva minute dupa masa D.
Se amelioreaza dupa administrarea de antiacide E.
(pag. 1761)
Rezidentiat 2004 597 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2515241. Pentru diagnosticarea ulcerul duodenal se utilizeaza:
Radiografia abdomonala simpla A.
Examenul baritat al tractului gastrointestinal superior B.
Tomografia computerizata abdominala C.
Ecoendoscopia D.
Examenul endoscopic al tractului gastrointestinal superior E.
(pag. 1762)
M2515242. Endoscopia digestiva superioara are o mare valoare diagnostica in urmatoarele cazuri:
Detectarea ulcerelor suspectate in absenþa imaginii radiologice diagnostice A.
La pacienþii cu modificari radiologice nesigure in ceea ce priveºte activitatea ulcerului B.
Examinarea ulcerului diagnosticat pe baza examenului radiologic baritat C.
Identificarea ulcerelor prea mici sau prea superficiale pentru a putea fi detectate radiologic D.
Identificarea sau excluderea ulcerului ca fiind sursa unei hemoragii gastrointestinale active E.
(pag. 1762)
M2515243. Endoscopia digestiva superioara are o mare valoare in diagnosticul ulcerului duodenal
deoarece permite:
Vizualizarea directa ºi fotografierea ulcerului A.
Localizarea ulcerului B.
Biopsia de mucoasa duodenala pentru definirea caracteristicilor histologice ale ulcerului C.
Determinarea marimii ulcerului D.
Stabilirea unei baze de referinþa pentru confirmarea vindecarii ulcerului E.
(pag. 1762-1763)
M2515244. Precizaþi care dintre urmatoarele afimaþii cu referitoare la ulcerul duodenal sunt corecte:
Pentru eradicarea infecþiei cu H. pylori cea mai eficienta este tripla terapie timp de doua saptamani A.
Tripla terapie in combinaþie cu administrarea unui antagonist de receptori H2 timp de 6 saptamani
imbunataþeºte uºor rata de vindecare a ulcerului
B.
Inlocuirea tetraciclinei cu amoxiciclina in tratamentul ulcerului duodenal creºte puþin eficienþa C.
Eficienþa triplei terapii este mai redusa in cazul administrarii timp de o saptamana faþa de doua saptamani D.
Supresia secreþiei acide gastrice nu contribuie dispariþia simptomelor E.
(pag. 1763)
M2515245. Medicamentele utilizate pentru eradicarea Helicobacter pylori pot determina urmatoarele
efecte secundare:
Amoxicilina-reacþii alergice A.
Tetraciclina-rash cutanat B.
Sucralfat-diaree C.
Ranitidina-perturbarea gustului D.
Cimetidina-creºterea creatininei E.
(pag. 1763)
M2515246. Folosirea de scurta durata a metronidazolului in terapia de eradicare a infecþiei cu
Helicobacter pylori poate determina urmatoarele reacþii adverse:
Greaþa A.
Voma B.
Diaree C.
Alterarea gustului D.
Constipaþie E.
(pag. 1764)
M2515247. Folosirea indelungata a metronidazolului in terapia de eradicare a infecþiei cu Helicobacter
Rezidentiat 2004 598 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
pylori poate produce urmatoarele reacþii adverse:
Parestezii A.
Creºterea creatininei B.
Creºterea nivelului transaminazelor serice C.
Convulsii D.
Constipaþie E.
(pag. 1764)
M2515248. Prostaglandinele exogene utilizate in tratamentul ulcerului duodenal exercita urmatoarele
acþiuni:
Stimuleaza secreþia de mucus gastric A.
Inhiba secreþia gastrica ºi duodenala de bicarbonat B.
Menþin sau cresc fluxul sanguin gastric C.
Menþin bariera gastrica impotriva retrodifuziunii ionilor de hidrogen D.
Stimuleaza regenerarea celulelor mucoasei gastrice E.
(pag. 1766)
M2515249. In patogeneza ulcerului gastric sunt implicate:
Hiposecreþia acida gastrica A.
Evacuarea intarziata a stomacului B.
Creºterea secreþiei gastrice de bicarbonat C.
Regurgitarea conþinutului duodenal D.
Antiinflamatoarele nesteroidiene E.
(pag. 1767)
M2515250. Metodele majore de diagnostic ale ulcerului duodenal sunt:
Radiografia abdominala simpla A.
Ecografia abdominala B.
Examenul radiologic baritat C.
Tomografia computerizata abdominala D.
Endoscopia digestiva superioara E.
(pag. 1767)
M2515251. Precizaþi care dintre urmatoarele afirmaþii cu privire la ulcerul recurent sunt corecte:
Riscul de apariþie este de 3-10% in cazul ulcerelor duodenale A.
Recurenþa este de aproximativ 15% in cazul ulcerelor gastrice B.
Recurenþa este mai frecventa dupa vagotomie cu piloroplastie C.
Riscul de apariþie este scazut dupa vagotomia proximala gastrica D.
Recurenþa este mai frecventa dupa vagotomia cu antrectomie decat dupa vagotomie cu piloroplastie E.
(pag. 1769)
M2515252. Menþionaþi care dintre urmatoarele afirmaþii cu privire la rolul examenului baritat in
diagnosticul ulcerului recurent sunt adevarate:
Constituie investigaþia de elecþie in diagnosticul ulcerului recurent A.
Are o valoare limitata B.
Are o valoare diagnostica superioara endoscopiei digestive superioare C.
Identifica aproximativ 50-60% din ulcerele stomale D.
Identifica aproximativ 75% din ulcerele stomale E.
(pag. 1769)
M2515253. Manifestarile clinice cele mai frecvente ale gastropatiei de reflux biliar sunt:
Saþietatea precoce A.
Rezidentiat 2004 599 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Sincopa B.
Disconfortul abdominal C.
Varsaturile D.
Diaforeza E.
(pag. 1770)
M2515254. Sindromul dumping precoce se manifesta prin:
Palpitaþii A.
Tahicardie B.
Sincope C.
Ameþeli D.
Hipotensiune posturala E.
(pag. 1770)
M2515255. Pacienþii cu sindrom dumping tardiv prezinta:
Ameþeala A.
Dureri osoase B.
Palpitaþii C.
Diaforeza D.
Confuzie E.
(pag. 1770)
M2615256. Secreþia gastrica acida este stimulata de:
Gastrina A.
Somatostatina B.
Histamina C.
Acetilcolina D.
Prostaglandinele E.
(pag. 1757)
M2615257. Factorii protectori ai mucoasei gastrice sunt:
acidul clorhidric A.
Pepsina B.
Mucusul C.
Bicarbonatul D.
Prostaglandinele E.
(pag. 1759)
M2615258. Care din urmatoarele afirmaþii referitoare la ulcerul duodenal sunt adevarate:
Intre 75-85% dintre pacienþii cu UD au infecþia cu H.pylori A.
Nivelul de anticorpi tip IgG impotriva H.pylori se coreleaza direct cu riscul de UD B.
Doar 15-20% dintre persoaele infectate cu H.pylori vor dezvolta un ulcer in timpul vieþii C.
In ultimii 40 de ani frecvenþa UD a cres cut in Statele Unit D.
evoluþia naturala a ulcerului netratat consta in vindecare spontana si recurenþa E.
(pag. 1759)
M2615259. Care dintre urmatoarele afirmaþii referitoare la H.Pylori sunt adevarate:
H.pylori produce proteaze ºi fosfolipaze A.
H.pylori este un bacil spiralat Gram negativ B.
H.pylori invadeaza mucoasa gastrica C.
H. pylori poate adera la suprafeþele luminale ale celulelor epiteliale gastric D.
In þarile in cus de dezvoltare infecþia cu H.pylori este rara E.
Rezidentiat 2004 600 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 1759-1760)
M2615260. Carbenoxolona are urmatoarele efecte:
reduce secreþia acida gastrica A.
creºte durata de viaþa a celulelor epiteliale ale mucoasei gastrice B.
creºte vascozitatea mucusului gastric C.
scade secreþia de mucus gastric D.
este un produs de hidroliza a acidului glicirizinic E.
(pag. 1768)
M2615261. Urmatoarele afirmaþii despre ulcerul recurent sunt adevarate:
apare la 5% din pacienþii operaþi pentru ulcer peptic A.
Riscul unui ulcer recurent este de 3-10% in cazul ulcerelor duodenale B.
Varsaturile sunt cel mai frecvent simptom C.
Examenul baritat este cel mai important pentru diagnostic D.
Durerea abdominala constituie cel mai frecvent simptom E.
(pag. 1769)
M2615262. Complicaþiile tratamentului chirurgical in UG ºi UD sunt:
Gastropatia de reflux biliar A.
Constipaþia postvagotomie B.
Sindromul dumping tardiv C.
Sindromul dumping precoce D.
Pancreatita acuta E.
(pag. 1770)
M2615263. Urmatoarele afirmaþii referitoare la tratamentul chirurgical al UD sunt false:
Procedeul Billroþ II presupune anastomoza stomacului restant la duodenul proximal A.
Prin vagotomia selectiva sunt secþionate numai ramurile vagale care inerveaza stomacul B.
Vagotomia proximala gastrica cruþa ramurile vagale care inerveaza antrul. C.
Vagotomia cu antrectomie constituie un procedeu cu o rata ridicata de recurenþa D.
Complicaþiile imediat cat ºi tardive sunt mai rare dupa vagotomia proximala gastrica decat dupa vagotomia
tronculara
E.
(pag. 1769)
M2615264. “Noua tripla terapie” pentru eradicarea H.Pylori cuprinde urmatoarele medicamente:
omeprazol A.
amoxicilina B.
ranitidina C.
carbenoxolona D.
claritromicina E.
(pag. 1764)
M2715265. Secreþia gastrica de bicarbonat este stimulata de:
ionii de calciu A.
prostaglandinele E si F B.
alcool C.
antiinflamatoarele nesteroidiene D.
acetazolamida E.
(pag. 1759)
M2715266. Despre gastrina si secretia ei se pot afirma urmatoarele:
secretia este stimulata de somatostatina produsa de celulele D din antru A.
Rezidentiat 2004 601 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
este cel mai puternic stimulant cunoscut al secretiei gastrice B.
forma heptadecapeptidica este forma principala a gastrinei in mucoasa antrala C.
este prezenta si in mucoasa duodenala in zonele proximale D.
neuropeptidul inhibitor al secretiei de gastrina este secretat de celulele D antrale E.
(pag. 1757)
M2715267. Pompa de protoni de la nivelul celulelor parietale gastrice este:
etapa finala a secretie ionilor de hidrogen A.
este o enzima Ca++/K+-ATP-aza B.
este localizata la distanta de membrana apicala a celulei parietale C.
schimba hidrogenul pentru potasiu prin membrana microvilozitara D.
pentru fiecare ion de H+, pompa elibereaza un ion de bicarbonat in circulatia venoasa gastrica E.
(pag. 1756)
M2715268. Implicarea fumatului in ulcerul duodenal se face prin urmatoarele mecanisme:
creste secretia acida gastrica A.
inhiba secretia pancreatica de bicarbonat B.
incetineste trecerea acidului gastric in duoden C.
se asociaza cu predispozitia pentru infectia cu Helicobacter Pylori D.
fumatorii au o rata de raspuns mai buna la tratamentul citoprotector E.
(pag. 1761)
M2715269. Durerea in ulcer:
jumatate din cazurile de recurenta a ulcerului duodenal sunt asimptomatice A.
exista o discordanta intre activitatea ulcerului, rezolutia simptomatologiei si vindecarea ulcerului B.
absenta durerii de tip ulceros exclude ulcerul C.
se insoteste frecvent de scadere ponderala D.
se insoteste frecvent de diaree E.
(pag. 1762)
M2815270. Helicobacter Pylori se localizeaza in:
submucoasa A.
stratul superficial al mucusului gastrice B.
stratul profound al mucusului gastrice C.
epiteliul mucoasei gastrice D.
intre stratul de mucus si suprafata apicala a celulelor epiteliale ale mucoasei gastrice E.
(pag. 1759)
M2815271. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul duodenal:
durerea epigastrica este simptomul cel mai frecvent A.
apare de regula la 90 minute pana la 3 ore dupa masa sau trezeste pacientul din somn B.
durerea se amelioreaza la cateva minute dupa masa sau dupa administrarea de antiacide C.
durerea apare imediat dupa masa D.
episoadele pot persista de la cateva zile pana la saptamani sau luni E.
(pag. 1761)
M2815272. Factorii favorizanti ai ulcerului duodenal sunt:
factorii genetici A.
fumat B.
consumul de inhibitori de pompa de protoni C.
intarzierea evacuarii gastrice D.
infectia cu Helicobacter Pylori E.
Rezidentiat 2004 602 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 1760)
M2815273. “Noua tripla terapie” a ulcerului peptic include:
omeprazol A.
claritromicina B.
metronidazol C.
subsalicilat de bismuth D.
tetraciclina E.
(pag. 1764)
M2815274. Factorii protectori ai mucoasei gastrice sunt:
mucus A.
acidul gastric B.
pepsina C.
bicarbonat D.
prostaglandinele E.
(pag. 1759)
M2815275. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate CU EXCEPTIA:
monitorizarea vindecarii se face prin repetarea endoscopiei dupa tratamentul complet A.
vindecarea trebuie sa fie completa in 2 saptamani de la inceperea tratamentului B.
absenta micsorarii ulcerului sub terapie medicala este inalt sugestiva pentru malignitate C.
vindecarea completa garanteaza benignitatea ulcerului D.
in cazul nevindecarii ulcerului dupa tratament medical complet se preleveaza probe de citologie exfoliativa
si de biopsie de la nivelul acestora
E.
(pag. 1768)
M2815276. Antibioticele utilizate pentru infectie cu Helicobacter Pylori sunt:
metronidazol A.
amoxicilina B.
claritromicina C.
tetraciclina D.
streptomicina E.
(pag. 1764)
M2815277. Prostaglandinele E actioneaza favorabil in cicatrizarea ulcerului prin:
diminuarea fluxului sanguine gastric A.
stimuleaza secretia de mucus B.
stimuleaza secretia de bicarbonate C.
stimuleaza regenerarea celulelor mucoasei gastrice D.
inhiba secretia de bicarbonate E.
(pag. 1766)
M2815278. Medicamentele folosite in tratarea ulcerului peptic au urmatoarele efecte secundare:
ranitidina-perturbarea gustului A.
cimetidina-creste nivelul transaminazelor serice B.
antiacide-pot produce diaree sau constipatie C.
sucralfatul-diaree D.
omeprazol-creste metabolismul hepatic al medicamentelor E.
(pag. 1764)
M2815279. Incidenta ulcerului este crescuta la pacientii cu:
BPOC A.
Rezidentiat 2004 603 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
ciroza hepatica alcoolica B.
IRA C.
hiperparatiroidism D.
transplant renal E.
(pag. 1761)
M2815280. Helicobacter pylori actioneaza asupra mucoasei prin:
productie de ureaza A.
productie de superoxizi B.
secretie de factor activator al trombocitelor C.
sinteza complexului glicoprotein lipidic al stratului de mucus D.
absenta genei cag A E.
(pag. 1759-1760)
M2915281. In ceea ce priveºte ulcerul peptic ºi medicamentele:
Aspirina produce mai frecvent ulcer duodenal decat ulcer gastric. A.
Glucocorticoizii nu sunt ulcerogeni. B.
Nu exista dovezi ca vreunul din AINS ar avea un risc ulcerogenmai mare decat celelalte. C.
AINS produc ulcer prin afectarea mai degraba a apararii mucoasei decat prin exacerbarea factorilor
agresivi.
D.
Discomfortul gastrointestinal dupa AINS se coreleaza puternic cu apariþia ulcerelor cronice. E.
(pag. 1772)
M2915282. Factorii de risc dovediþi pentru leziunile mucoasei produse de AINS sunt:
Sexul masculin. A.
Asocierea AINS cu glucocorticoizi. B.
Varsta inaintata. C.
Sexul feminin. D.
Infecþia cu Helicobacter Pylori. E.
(pag. 1772)
M2915283. Eradicarea Helicobacter Pylori:
Se indica atunci cand infecþia se asociaza cu ulcer gastric. A.
Nu e necesara daca ulcerul gastric survine in cursul terapiei cu AINS. B.
Se indica atunci cand infecþia se asociaza cu ulcer duodenal. C.
Cel mai eficient regim terapeutic pentru eradicare este tripla terapie (preparat de bismut, metronidazol,
tetraciclina).
D.
Asocierea supresiei secreþiei acide la tripla terapie nu creºte rata de eradicare. E.
(pag. 1763, 1768)
Rezidentiat 2004 604 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Tema nr. 16
Ciroza hepatica si complicatiile cirozei
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
M1116001. Dintre indivizii cu consum alcoolic excesiv dezolta ciroza:
10-15% A.
20% B.
30-35% C.
50% D.
60% E.
(pag. )
M1116002. In diagnosticul diferential al encefalopatiei hepatice intra urmatoarele entitati, cu una sau
mai multe exceptii:
encefalopatia Wernicke A.
delirium tremens B.
intoxicatia acuta cu metanol C.
psihoza Korsakoff D.
supradoza de sedative E.
(pag. )
M1116003. Unii pacienti cu encefalopatie hepatica pot dezvolta:
degenerescenta cerebeloasa A.
parapareza spastica B.
sindrom de lob parietal C.
sindrom de lob frontal D.
sindrom Leriche E.
(pag. )
M1116004. Compusii si metabolitii care pot contribui la dezvoltarea encefalopatiei hepatice sint:
flumazenilul A.
fenolii B.
ionii amoniu C.
acizii grasi cu lant lung D.
acizii grasi cu lant mediu E.
(pag. )
M1116005. Presiunea normala in vena porta este:
20 cm solutie salina A.
10-15 cm solutie salina B.
sub 5 cm solutie salina C.
15-20 cm solutie salina D.
5-10 cm solutie salina E.
(pag. )
M1116006. Asociat vasopresinei, in singerarea din varice esofagiene se mai folosesc:
Rezidentiat 2004 605 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
octreotidul A.
nitroglicerina in perfuzie venoasa B.
nitroprusiatul de sodiu C.
metronidazolul D.
diazoxidul E.
(pag. )
M1116007. Pacientii cu ascita:
excreta surplusul de apa in mod normal A.
nu prezinta reducerea sensibilitatii la peptidul natriuretic atrial B.
prezinta reabsorbtie renala crescuta de sodiu C.
prezinta reabsorbtie renala scazuta de sodiu D.
prezinta, in 95% din cazuri, peritonita bacteriana spontana E.
(pag. )
M1116008. In sindromul hepato-renal:
biopsia renala este frecvent normala A.
biopsia renala arata modificari similare cu cele din glomerulonefrita membrano-proliferativa B.
pielografia (urografia) arata modificari ale sistemului pielo-caliceal C.
examenul urinei arata modificari similare cu cele din glomerulonefrite D.
in mod tipic concentratia de soooodiu urinar este mai mare de 5 mmol/L E.
(pag. )
M1116009. Despre stadiul I al encefalopatiei hepatice este adevarat ca:
este prezenta letargia A.
pacientul poate fi in coma, cu raspuns la stimuli durerosi B.
pacientul poate avea confuzie marcata C.
pacientul poate fi in coma, fara raspuns la stimuli durerosi D.
pacientul prezinta tulburari de somn E.
(pag. )
M1216010. Ce cantitate de alcool si cat timp trebuie sa consume un pacient pentru a dezvolta ciroza
hepatica alcoolica?
500 ml whisky/zi cel putin 10 ani A.
100 ml whisky/zi 5 ani B.
2 sticle (a 500 ml) de bere/zi 8 ani C.
200 ml vin/zi 10 ani D.
150 ml vin/zi 9 ani E.
(pag. 1878)
M1216011. Tratamentul pruritului din ciroza biliara primitiva se face cu:
vitamina D A.
vitamina A B.
colestiramina C.
silimarina D.
vitamina K E.
(pag. 1883)
M1216012. Care este boala ce determina hipertensiune portala la nivel sinusoidal?
sindromul Budd-Chiari A.
tromboza venei cave inferioare B.
boala venoocluziva C.
Rezidentiat 2004 606 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
schistosomiaza D.
ciroza hepatica E.
(pag. 1885)
M1216013. Cum se calculeaza doza de propranolol in tratamentul hipertensiunii portale?
mg/kg corp A.
g/kg corp B.
se ajusteaza pana la reducerea pulsului de repaus cu 25% C.
se ajusteaza pana la scaderea tensiuni arteriale diastolice la cel putin 70 mmHg D.
se calculeaza in functie de nivelul albuminelor serice E.
(pag. 1886)
M1216014. Sindromul hepatorenal din ciroza hepatica se caracterizeaza prin:
azotemie crescuta A.
poliurie B.
biopsia renala cu modificari de tip glomerulonefritic C.
eliminarea excesiva de natriu prin urina D.
hematurie E.
(pag. 1890)
M1216015. Tratamentul sangerarilor prin ruptura varicelor esofagiene se face cu:
somatostatina A.
lactuloza B.
ursofalk C.
silimarina D.
colchicina E.
(pag. 1886)
M1316016. Urmatoarele afirmatii privind sindromul hepato-rena sunt adevaratel:
este de obicei salvator. A.
se face eficient prin perfuzie intravenoasa cu dopamina la pacientii hipovolemici. B.
se face eficient prin perfuzie cu albumina desodata la pacientii hipovolemici. C.
se face corect cu vasodilatatoare. D.
se face doar prin administrare de diuretice de ansa. E.
(pag. 1890)
M1316017. Urmatoarele afirmatii despre ciroza biliara secundara sunt adevarate, cu exceptia:
febra si durerile colicative de tip biliar sunt tipice pentru tabloul clinic. A.
in ser exista lipoproteina X. B.
colangita este o complicatie frecventa. C.
ruperea ductelor biliare duce la formarea de lacuri biliare. D.
pentru ca obstructia biliara se produca ciroza sunt suficiente 3 luni. E.
(pag. 1883)
M1316018. Urmatoarele afirmatii referitoare la caracteristicele clinice ale cirozei biliare primitive sunt
adevarate, cu exceptia:
fatigabilitatea este frecvent un simptom important. A.
icterul precede intotdeauna aparitia pruritului. B.
cresterea prelungita a nivelului lipidelor serice releva aparitia xantelasmelor si xantoamelor. C.
la 75% la pacientii cu ciroza biliara primitiva pot fi evidentiate semne clinice de sindrom Sicca. D.
artrita reumatoida, sindromul CREST, sclerodermia pot fi intalnite cu frecventa crescuta in ciroza biliara
primitiva.
E.
Rezidentiat 2004 607 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 1882)
M1316019. Testele de laborator in ciroza biliara primitiva releva, cu exceptia:
activitatea 5 nucleatidazei este crescuta in ser. A.
rareori la pacientii cu caracteristici histologice sugestive pentru ciroza biliara primitiva Ac antimitocondriali
pot fi negativi.
B.
prezenta unei lipoproteine serice anormale in ser, lipoproteina X. C.
cresterea cantitatii cuprului in ficat. D.
cresterea lipidelor in ser in putine cazuri. E.
(pag. 1882)
M1416020. Bacterascita monomicrobiana non neutrocitica este definita de urmatoarele date de analiza
a lichidului de ascita:
absenta bacteriilor in culturi A.
> 500 leucocite/microlitru B.
> 500 neutrofile/microlitru C.
< 250 neutrofile/microlitru D.
> 10.000 leucocite/microlitru E.
(pag. 1890)
M1416021. Masuri eficiente dovedite in terapia cirozei biliare primitive sunt urmatoarele:
glucocorticoizii A.
D-penicilamina B.
metotrexat C.
acid ursodezoxicolic D.
ciclosporina E.
(pag. 1883)
M1416022. Stadiul II al leziunilor histopatologice din ciroza biliara primitiva este caracterizat de:
corpi Mallory si scleroza hialina centrala A.
noduli de regenerare mari separati de benzi fibroase B.
infiltrat inflamator redus, ductopenie si proliferarea canaliculelor biliare mici C.
congestie pasiva, fibroza si necroza pericentrolobulara D.
hepatocite incarcate lipidic E.
(pag. 1882)
M1416023. Sindromul hepatorenal, complicatie a cirozei hepatice se caracterizeaza prin urmatoarele,
cu EXCEPTIA:
sediment urinar neremarcabil A.
hipotensiune B.
rinichi normal la biopsia renala C.
concentratie urinara a Na > 5 mmol/l D.
ineficienta administrarii de dopamina intravenos E.
(pag. 1890)
M1516024. Care dintre urmatorii neurotransmitatori este implicat in aparitia encefalopatiei hepatice:
levodopa A.
bromocriptina B.
cetoanalogi ai aminoacizilor esentiali C.
acid gama-aminobutiric D.
aminoacizi cu lant ramificat E.
(pag. 1891-1892)
Rezidentiat 2004 608 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M1516025. Care dintre urmatoarele medicamente este utilizat in tratamentul cirozei biliare primitive:
ursodiolul A.
lamivudina B.
salazopirina C.
glucocorticoizii D.
interferonul alfa-2b E.
(pag. 1883)
M1516026. Hipertensiunea portala este definita la valori ale presiunii sanguine in vena porta de:
10 cm solutie salina A.
15 cm solutie salina B.
20 cm solutie salina C.
12 cm solutie salina D.
peste 30 cm solutie salina E.
(pag. 1885)
M1516027. Pentru tratarea hemoragiei determinata de gastropatia portal hipertensiva la pacientii
cirotici se utilizeaza:
propranolol A.
blocanti de H2 B.
protectoare de mucoasa gastrica C.
saruri de aluminiu sau magneziu D.
prostaglandine cu efect citoprotector E.
(pag. 1887)
M1516028. Ascita poate fi evidentiata la examenul clinic atunci cand cantitatea de lichid peritoneal este:
100 ml A.
300 ml B.
10 ml C.
peste 500 ml D.
peste 1000 ml E.
(pag. 1888)
M1516029. In tratamentul sindromului hepato-renal din ciroza hepatica un efect benefic il poate avea:
administrarea de vasodilatatoare A.
albumina desodata B.
perfuzia cu dopamina C.
sunturile chirurgicale porto-cave selective D.
propranololul intravenos E.
(pag. 1890)
M1616030. Care din urmatoarele modificari ale analizelor de laborator nu caracterizeaza ciroza biliara
primara?
Cresteri marcate ale fosfatazei alcaline. A.
Hiperlipidemie. B.
Anticorpi antinucleari in titru peste 1:40. C.
Crestere progresiva a bilirubinemiei. D.
Hipoprotrombinemie. E.
(pag. 1882)
M1616031. Ciroza biliara primitiva este asociata cu numeroase afectiuni presupus autoimune, cu
EXCEPTIA:
Tiroidita autoimuna. A.
Rezidentiat 2004 609 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Glomerulonefrita membranoproliferativa. B.
Sindrom Sicca. C.
Sindrom CREST. D.
Fenomene Raynaud. E.
(pag. 1881)
M1616032. Urmatoarele afectiuni sunt cauze mai frecvente de ciroza biliara secundara cu EXCEPTIA:
Stricturi postoperatorii ale cailor biliare. A.
Calculi biliari. B.
Pancreatita cronica. C.
Tumori maligne ale pancreasului sau coledocului. D.
Colangita sclerozanta primara. E.
(pag. 1883)
M1616033. Care este prima masura terapeutica intr-o hemoragie digestiva superioara de cauza
variceala?
Administrare de vasopresina, 0,1 – 0,4 unitati/minut. A.
Sclerozare endoscopica a varicelor. B.
Tamponament cu sonda Sengstaken-Balkemore C.
Evaluare a pierderii de volum si substitutie volemica. D.
Administrare de somatostatina in bolus 250 µg urmat de perfuzie 250µg/ora. E.
(pag. 1886)
M1616034. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane se bazeaza pe analiza lichidului ascitic, care
prezinta:
Peste 50 leucocite polimorfonucleare/microlitru. A.
Peste 250 leucocite/microlitru. B.
Peste 250 lecocite polimorfonucleare/microlitru. C.
Peste 80% limfocite. D.
Aspect chilos. E.
(pag. 1890)
M1616035. Encefalopatia hepatica poate fi controlata prin urmatoarele masuri:
Restrictie sodata. A.
Sunt portosistemic intrahepatic transjugular (SPTI). B.
Sunturi portosistemice selective. C.
Tratament diuretic D.
Restrictie de proteine in alimentatie. E.
(pag. 1892)
M2216036. Care dintre urmatorii neurotransmitatori este implicat in aparitia encefalopatiei hepatice:
levodopa A.
bromocriptina B.
cetoanalogi ai aminoacizilor esentiali C.
acid gama-aminobutiric D.
aminoacizi cu lant ramificat E.
(pag. 1891-1892)
M2216037. Hipertensiunea portala este definita la valori ale presiunii sanguine in vena porta de :
10 cm solutie salina A.
15 cm solutie salina B.
20 cm solutie salina C.
Rezidentiat 2004 610 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
12 cm solutie salina D.
peste 30 cm solutie salina E.
(pag. 1885)
M2216038. Pentru tratarea hemoragiei determinata de gastropatia portal hipertensiva la pacientii
cirotici se utilizeaza:
propranolol A.
blocanti de H2 B.
protectoare de mucoasa gastrica C.
saruri de aluminiu sau magneziu D.
prostaglandine cu efect citoprotector E.
(pag. 1887)
M2216039. Ascita poate fi evidentiata la examenul clinic atunci cand cantitatea de lichid peritoneal este:
100 ml A.
300 ml B.
10 ml C.
peste 500 ml D.
peste 1000 ml E.
(pag. 1888)
M2216040. In tratamentul sindromului hepato-renal din ciroza hepatica un efect benefic il poate avea:
administrarea de vasodilatatoare A.
albumina desodata B.
perfuzia cu dopamina C.
sunturile chirurgicale porto-cave selective D.
propranololul intravenos E.
(pag. 1890)
M2216041. Care este prima masura terapeutica intr-o hemoragie digestiva superioara de cauza
variceala?
administrarea de vasopresina 0,1-0,4 unitati/minut A.
sclerozarea endoscopica a varicelor B.
tamponament cu sonda Sengstaken-Balkemore C.
evaluare a pierderii de volum si substitutie volemica D.
administrarea de somatostatina in bolus 250 micrograme urmat de perfuzie 250 micrograme/ora E.
(pag. 1886)
M2216042. Sindromul hepatorenal din ciroza hepatica se caracterizeaza prin:
azotemie crecuta A.
poliurie B.
biopsia renala cu modificari de tip glomerulonefritic C.
eliminarea excesiva de natriu prin urina D.
hematurie E.
(pag. 1890)
M2216043. Bacterascita monomicrobiana non neutrocitica este definita de urmatoarele date de analiza
a lichidului de ascita:
absenta bacteriilor in culturi A.
> 500 leucocite/microlitru B.
> 500 neutrofile/microlitru C.
< 250 neutrofile/microlitru D.
> 10.000 leucocite/microlitru E.
Rezidentiat 2004 611 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 1890)
M2216044. Sindromul hepatorenal, complicatie a cirozei hepatice se caracterizeaza prin urmatoarele,
cu EXCEPTIA:
sediment urinar neremarcabil A.
hipotensiune B.
rinichi normal la biopsia renala C.
concentratie urinara a Na > 5 mmol/l D.
ineficienta administrarii de dopamina intravenos E.
(pag. 1890)
M2216045. Alegeti situatia in care se aplica denumirea de colangita autoimuna:
caracteristici histologice de ciroza hepatica si anticorpi antinucleari pozitivi A.
anticori anti-muschi neted si aspect histologic de ciroza biliara B.
caracteristici histologice de ciroza biliara primitiva si anticorpi antimitocondriali pozitivi C.
anticorpi antimitocondriali negativi si aspect histologic de ciroza biliara primitiva D.
caracteristici histologice de ciroza biliara primitiva si anticorpi antimitocondriali negativi dar cu prezenta
anticorpilor antinucleari si anti-muschi neted
E.
(pag. 1882)
M2216046. Care este terapia specifica pentru ciroza biliara primitiva?
nu exista A.
glucocorticoizi B.
D-penicilamina C.
azatioprina D.
vitaminele liposolubile E.
(pag. 1883)
M2216047. Care este la adulti cauza cea mai frecventa de ciroza biliara secundara?
calculii biliari cu colangita infectioasa suprapusa A.
colangita sclerozanta primara B.
tumori pancreatice C.
fibroza chistica D.
chisturile coledociene E.
(pag. 1883)
M2216048. La ce nivel este situata de obicei hipertensiunea portala ce complica ciroza hepatica?
sinusoidal A.
presinusoidal B.
postsinusoidal C.
la nivelul venelor hepatice D.
proximal de sinusoidele hepatice E.
(pag. 1885)
M2216049. Alegeti situatia in care ciroza alcoolica ar trebui sa fie prima luata in considerare ca
diagnostic:
ingestie prelungita de alcool A.
semne fizice de boala hepatica cronica B.
istoric de ingestie prelungita sau excesiva si semne fizice de boala hepatica cronica C.
hepatomegalie si teste functionale hepatice modificate D.
icter, febra, hepatomegalie sensibila si ascita E.
(pag. 1880)
Rezidentiat 2004 612 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2216050. Care din urmatoarele terapii medicamentoase este rezervata cazurilor severe de hepatita
alcoolica si encefalopatie ?
prednison sau prednisolon A.
colchicina B.
aminoacizi cu lant ramificat C.
tiamina D.
acetaminofen E.
(pag. 1880)
M2216051. Care din urmatoarele aspecte morfopatologice este tipic pentru ciroza postnecrotica ?
ficatul este micsorat de volum A.
predomina hepatomegalia B.
mai frecvent se intalnesc noduli mari de regenerare C.
tesutul conjunctiv este discret reprezentat D.
exista dilatari marcate ale canaliculelor biliare E.
(pag. 1881)
M2216052. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane se bazeaza pe analiza lichidului ascitic, care
prezinta:
peste 50 leucocite polimorfonucleare/microlitru A.
peste 250 leucocite/microlitru B.
peste 250 leucocite polimorfonucleare/microlitru C.
peste 80% limfocite D.
aspect chilos E.
(pag. 1890)
M2216053. Encefalopatia hepatica poate fi controlata prin urmatoarele masuri:
restrictie sodata A.
sunt portosistemic intrahepatic transjugular (SPTI) B.
sunturi portosistemice selective C.
tratament diuratic D.
restrictie de proteine in alimentatie E.
(pag. 1892)
M2216054. In diagnosticul diferential al encefalopatiei hepatice intra urmatoarele entitati, cu una sau
mai multe exceptii:
encefalopatia Wernicke A.
delirium tremens B.
intoxicatia acuta cu metanol C.
psihoza Korsakoff D.
supradoza de sedative E.
(pag. 1891)
M2216055. Unii pacienti cu encefalopatie hepatica pot dezvolta:
degenerescenta cerebeloasa A.
parapareza spastica B.
sindrom de lob parietal C.
sindrom de lob frontal D.
sindrom Lerche E.
(pag. 1891)
M2216056. Compusii si metabolitii care pot contribui la dezvoltarea encefalopatiei hepatice sunt:
flumazenilul A.
Rezidentiat 2004 613 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
fenolii B.
ionii amoniu C.
acizii grasi cu lant lung D.
acizii grasi cu lant mediu E.
(pag. 1891)
M2216057. Presiunea normala in vena porta este:
20 cm solutie salina A.
10-15 cm solutie salina B.
sub 5 cm solutie salina C.
15-20 cm solutie salina D.
5-10 cm solutie salina E.
(pag. 1885)
M2216058. Asociat vasopresinei, in sangerarea din varice esofagiene se mai folosesc:
octreotidul A.
nitroglicerina in perfuzie venoasa B.
nitroprusiatul de sodiu C.
metronidazolul D.
diazoxidul E.
(pag. 1886)
M2216059. Pacientii cu ascita:
excreta surplusul de apa in mod normal A.
nu prezinta reducerea sensibilitatii la peptidul natriuretic atrial B.
prezinta reabsorbtie renala crescuta de sodiu C.
prezinta reabsorbtie renala scazuta de sodiu D.
prezinta, in 95% din cazuri, peritonita bacteriana spontana E.
(pag. 1888)
M2316060. Sindromul Budd-Chiari se caracterizeaza prin:
ocluzia venei porte A.
ocluzia venei mezenterice superioare B.
ocluzia arterei hepatice C.
ocluzia venelor suprahepatice D.
ocluzia trunchiului celiac E.
(pag. 1884)
M2316061. Urmatoarele manifestari caracterizeaza encefalopatia hepatica, cu excepþia:
flapping tremor A.
obnubilare B.
modificari EEG C.
disociaþii puls temperatura D.
tulburari ale ritmului somn/veghe E.
(pag. 1890)
M2316062. Prognosticul nefavorabil in hepatita alcoolica se asociaza cu, exceptand:
Creºterea > 1,5 ori faþa de control a indicelui de protrombina; A.
Hiperbilirubinemie marcata; B.
Indice de diferenþiere > 32; C.
Ascita ºi encefalopatia; D.
Creºterea transaminazelor. E.
Rezidentiat 2004 614 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 1880)
M2316063. Urmatoarele afirmaþii referitoare la sindromul Budd-Chiari sunt adevarate:
Ascita este uºor remisibila sub tratament; A.
Diagnosticul este stabilit prin venografie hepatica sau biopsie hepatica; B.
Semnele ºi simptomele de insuficienþa cardiaca sunt intotdeauna prezente; C.
Cauza cea mai frecventa este tromboza de vena porta; D.
Biopsia hepatica arata proliferarea ºi dilatarea canaliculelor ºi ductelor biliare portale . E.
(pag. 1884)
M2516064. Ciroza alcoolica are cel mai frecvent aspect
macronodular A.
micronodular B.
de steatoza hepatica heterogena C.
de staza biliara D.
pseudonecroze E.
(pag. 1878)
M2516065. Frecvenþa alcoolicilor care dezvolta ciroza hepatica este de:
10-15% A.
1-5% B.
10-15 ‰ C.
1-5 ‰ D.
20-25% E.
(pag. 1878)
M2516066. Care din urmatoarele entitaþi este considerata precursorul major al cirozei alcoolice:
steatoza A.
hepatita autoimuna B.
glicogenoza C.
hepatita alcoolica D.
hiperlipemia E.
(pag. 1878)
M2516067. Fibroza fasciei palmare (Dupuytren) se asociaza frecvent cu:
granulomatoza Wegener A.
ciroza postvirala B.
ciroza biliara C.
hepatita autoimuna D.
ciroza alcoolica E.
(pag. 1879)
M2516068. In orientarea etiologiei colestazei la un pacient cu ciroza alcoolica, prima metoda de
investigaþie pentru excluderea obstrucþiei biliare extrahepatice este:
biopsia hepatica A.
scintigrafia hepatica B.
ultrasonografia C.
radiografia abdominala D.
colangiografia E.
(pag. 1880)
M2516069. Tratamentul cu colchicina este indicat in:
ciroza postvirala A.
Rezidentiat 2004 615 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
hepatita autoimuna B.
hepatita cronica virala C.
hepatopatiile alcoolice D.
ciroza biliara secundara E.
(pag. 1880)
M2516070. Ciroza postnecrotica are un aspect morfologic:
micronodular A.
steatozic B.
cu dilatarea venelor hepatice C.
macronodular D.
cu microtromboze pe ramurile porte E.
(pag. 1880)
M2516071. Ciroza criptogenica este descrisa atunci cand etiologia este:
determinata genetic A.
virala B.
alcoolica C.
biliara D.
necunoscuta E.
(pag. 1881)
M2516072. Ciroza care se asociaza cu sindromul CREST este:
ciroza postvirala A.
ciroza alcoolica B.
ciroza cardiaca C.
ciroza biliara primitiva D.
ciroza biliara secundara E.
(pag. 1881)
M2516073. Mecanismul patogenic in ciroza biliara primitiva este dat de:
obstrucþia cailor biliare extrahepatice A.
raspuns imun alterat B.
necroza hepatocitara C.
steatoza heterogena D.
transformarea cavernoasa a venei porte E.
(pag. 1881)
M2516074. Anticorpii antimitocondriali circulanþi de tip IgG (IgM) sunt decelaþi frecvent in:
ciroza alcoolica A.
hepatita alcoolica B.
ciroza biliara secundara C.
ciroza postvirala D.
ciroza biliara primitiva E.
(pag. 1881)
M2516075. Dupa aspectul morfologic, evoluþia cirozei biliare primitive este imparþita in:
4 stadii A.
2 stadii cu sau fara asocierea tulburarilor de coagulare B.
stadiu compensat sau decompensat C.
cu sau fara prezenþa encefalopatiei hepatice D.
cu sau fara asocierea anemiei E.
Rezidentiat 2004 616 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 1882)
M2516076. Sindromul sicca se evidenþiaza frecvent in:
ciroza postvirala A.
ciroza biliara secundara B.
ciroza biliara primitiva C.
ciroza alcoolica D.
hepatita alcoolica E.
(pag. 1882)
M2516077. Presiunea venoasa in vena porta (in cm soluþie salina) este de:
30-35 cm A.
1-5 cm B.
5-9 cm C.
40-45 cm D.
10-15 cm E.
(pag. 1885)
M2516078. Cea mai frecventa cauza a hipertensiunii portale este:
sindromul Budd-Chiari A.
boala veno-ocluziva hepatica B.
insuficienþa cardiaca C.
predispoziþia genetica D.
ciroza hepatica E.
(pag. 1885)
M2516079. Octreotidul utilizat in hemoragiile varicelor eso-gastrice este:
vasodilatator splanhnic A.
anestezic local B.
sedativ C.
blocant al receptorilor H1 D.
vasoconstrictor splanhnic direct E.
(pag. 1886)
M2516080. Doza eficienta de octreotid in hemoragiile variceale eso-gastrice este de:
25-50 microgr/h A.
25-50 g/zi B.
25-50 mg/min C.
500-1000 microgr/h D.
25-50 microgr/saptamana E.
(pag. 1886)
M2516081. Gastropatia portal-hipertensiva se vizualizeaza prin:
ecografie A.
radioscopie baritata B.
CT C.
RMN D.
endoscopie E.
(pag. 1887)
M2516082. Sub tratament ambulator de diminuare a ascitei ºi edemelor la un pacient cu ciroza
hepatica este recomandata o scadere zilnica de:
3 kg A.
Rezidentiat 2004 617 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
1 kg B.
0,5 kg C.
4 kg D.
5 kg E.
(pag. 1889)
M2516083. Un regim adecvat pentru a induce o balanþa negativa a sodiului ºi a permite diureza la un
pacient cu ciroza hepatice ºi ascita conþine NaCl in cantitate de:
10 g A.
0,2 g B.
2 mg C.
20 g D.
2 g E.
(pag. 1889)
M2516084. Doza maxima de spironolactona administrata in ciroza hepatica decompensata este de
aproximativ:
400 mg/zi A.
100 mg/zi B.
25 mg/zi C.
400 g/zi D.
400 microgr/zi E.
(pag. 1889)
M2516085. In tratamentul iniþial al ascitei voluminoase, cea mai eficienta ºi puþin costisitoare motoda
este:
paracenteza evacuatorie A.
administrarea de vasopresina B.
injectarea de somatostatina C.
ligatura endoscopica a varicelor esofagiene D.
restricþia de sodiu E.
(pag. 1889)
M2616086. Care din urmatoarele virusuri nu produc ciroza hepatica?
Virusul hepatitei A.
Virusul hepatitei B B.
Virusul hepatitei C C.
Virusul hepatitei D D.
Citomegalovirusul E.
(pag. 1881)
M2616087. Urmatoarele medicamente pot precipita encefalopatia portala cu excepþia:
Diuretice A.
Sedative B.
Corticoterapia C.
Tranchilizante D.
Narcotice E.
(pag. 1891)
M2616088. Care din urmatoarele medicamente nu se folosesc in tratamentul hemoragiei din varicele
esofagiene:
Octerotid A.
Nitroglicerina B.
Rezidentiat 2004 618 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Betablocante C.
Blocante ale canalelor de calciu D.
Somatostatin E.
(pag. 1886)
M2616089. Care din ummatoarele afirmatii cu privire la tratamentul hipertensiunii portale sunt false?
Betablocantele se folosesc in doze care reduc frecvenþa cardiaca cu 25%. A.
Betablocantele nu mai sunt indicate la pacientii care au avut sangerare variceala B.
Se poate folosi propranololul sau nadololul. C.
ªunturile portosistemice chirugicale nu cresc supravieþuirea bolnavilor cirotici. D.
Exista posibilitatea realizarii unor sunturi portosistemice nechirugical E.
(pag. 1886)
M2616090. Peritonita bacteriana spontana se caracterizeaza prin urmatoarele modificari ale lichidului
de ascita, cu exceptia:
Peste 500 leucocite/microlitru A.
Peste 250 leucocite/microlitru B.
Peste 50% polimorfonucleare neutrofile C.
Lichid ascitic tulbure D.
Culturi bacteriene pozitive E.
(pag. 1890)
M2616091. Care din urmatoarele nu sunt factori majori in definirea encefalopatiei portale:
Aspect caracteristic al EEG A.
Combinaþii schimbatoare de semne neurologice (asterixis, rigiditate, hipereflexie) B.
Alterari ale starii de conºtienþa. C.
Afecþiuni hepatocelulare acute sau cronice sau ºunturi porto-sistemice D.
Fetorul hepatic E.
(pag. 1891)
M2616092. In tratamentul encefalopatiei hepatice se folosesc urmatoarele medicamente cu excepþia:
Neomicina A.
Lactuloza B.
Metronidazol C.
Antagonisti de benzodiazepine D.
Betablocante E.
(pag. 1893)
M2616093. Care din urmatoarele modificari ale hemogramei nu pot fi intalnite in hepatita alcoolica
acuta?
Anemie hemolitica A.
Anemie prin deficit de acid folic si vitamina B12. B.
Anemie prin pierderi de sang C.
Leucocitoza D.
Trombocitoza. E.
(pag. 1879)
M2616094. Urmatorii parametri biologici ºi clinici sunt indicatori de prognostic nefavorabil in hepatita
alcoolica acuta, cu exceptia:
Encefalopatia A.
Ascita B.
Icterul sever C.
Varsta inaintata D.
Rezidentiat 2004 619 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Retenþia azotata E.
(pag. 1880)
M2616095. Urmatoarele medicamente pot produce ciroza hepatica, cu excepþia:
Contraceptivele orale A.
Metilprednisolon B.
Metotrexat C.
Isoniazida D.
Oxifenisatin E.
(pag. 1881)
M2716096. Sindromul hepatorenal din ciroza hepatica se caracterizeaza prin:
hipernatremie A.
hipertensiune B.
diagnosticul impune biopsia renala C.
azotemie care se agraveaza in absenta unor cauze identificabile de disfunctie renala D.
sediment urinar incarcat cu cilindrii hialini E.
(pag. 1890)
M2816097. Ciroza alcoolica se intalneste cel mai frecvent in:
America Centrala A.
America de Nord, Europa de Vest, America de Sud B.
Europa de Est C.
India D.
China E.
(pag. 1878)
M2816098. Tratamentul de prima linie in scopul controlarii sangerarilor acute ale varicelor esofagiene
se face cu:
interventie endoscopica A.
tratament perfuzabil cu vasopresina cu o rata de 0,1-0,4 u/min B.
administrarea de betablocanti C.
nitroglicerina in perfuzie D.
isosorbid dinitrat sublingual E.
(pag. 1887)
M2816099. Folosirea glucocorticoizilor in tratamentul cirozei alcoolice se face:
intotdeauna cu rezultate bune A.
este controversata B.
ar trebui, probabil, sa fie rezervata cazurilor severe de boala cu un indice de diferentiere mai mare de 32 C.
se face, de regula, indiferent de valoarea indicelui de diferentiere D.
nici un raspuns nu este corect E.
(pag. 1880)
M2916100. Substanþa cel mai des incriminata in patogeneza encefalopatiei hepatice:
Acidul gama-amino butiric. A.
Amoniacul. B.
Mercaptanii. C.
Fenolii. D.
Acizii graºi cu lanþ scurt. E.
(pag. 1891)
Rezidentiat 2004 620 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2916101. Cel mai frecvent factor precipitant pentru encefalopatia hepatica la pacientul cirotic este:
Excesul proteic in alimentaþie. A.
Dezechilibrele electrolitice. B.
Infecþiile acute. C.
Constipaþia. D.
Sangerarile gastrointestinale. E.
(pag. 1891)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
M1116102. Corpii Mallory se intilnesc in:
ciroza biliara secundara A.
hepatita alcoolica B.
by-pass jejuno-ileal C.
boala Wilson D.
hepatita autoimuna tip I E.
(pag. )
M1116103. Tulburarile metabolice intilnite in ciroza alcoolica sint:
acidoza respiratorie A.
hiperfosfatemia B.
hipofosfatemia C.
azotemia prerenala D.
hipomagnezemia E.
(pag. )
M1116104. In encefalopatia fepatica se folosesc urmatoarele antibiotice cu spectru larg, cu una sau
mai multe exceptii:
tetraciclinei A.
cefriaxonului B.
ampicilinei C.
oxacilinei D.
metronidazolului E.
(pag. )
M1116105. Majoritatea pacientilor cu ciroza alcoolica mor prin:
hemoragii masive din varice eso-gastrice A.
complicatii ale unei insuficiente renale cronice B.
hemoragii din leziuni Mallory-Weiss C.
encefalopatie hepatica D.
complicatii ale acidozei respiratorii E.
(pag. )
M1116106. Ciroza biliara primitiva este asociata cu alte afectiuni cum ar fi:
tiroidita autoimuna A.
cancerul medular tiroidian B.
esofagita de reflux C.
acidoza tubulara renala D.
boala Wilson E.
(pag. )
Rezidentiat 2004 621 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M1116107. Leziunile histologice din ciroza biliara primitiva se aseamana cu cele din:
ciroza biliara secundara A.
hemocromatoza B.
reactia grefa contra gazda consecutiva transplantului hepatic C.
reacti agrefa contra gazda consecutiva transplantului de maduva osoasa D.
hepatita cronica virala cu virus hepatitic B E.
(pag. )
M1116108. Semne clinice tardive in ciroza biliara primitiva sint:
icter de intensitate variabila A.
xantelasme B.
splenomegalie C.
cianoza centrala D.
glosita E.
(pag. )
M1116109. Aproape intotdeauna in ciroza biliara secundara sint prezente:
hiperfosfatemie A.
cresterea fosfatazei alcaline B.
hiperbilirubinemie conjugata C.
hipocolesterolemie D.
cresterea 5-nucleotidazei serice E.
(pag. )
M1116110. Semnele asociate singerarii din varicele esofagiene ar putea fi:
tahicardie posturala usoara A.
bradicardie B.
episoade de fibrilatie atriala paroxistica C.
alcaloza metabolica D.
soc hemoragic E.
(pag. )
M1116111. Encefalopatia hepatica este un sindrom neuro-psihiatric caracterizat prin:
asterixis A.
modificari ale comportamentului B.
modificari ale starii de constienta C.
modificari electroencefalografice similare cu cele din epilepsie D.
halucinatii vizuale si auditive E.
(pag. )
M1116112. Factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatice sint:
hiperpotasemia A.
hipovolemia B.
administrarea de sedative C.
hipopotasemia D.
singerarile gastrointestinale E.
(pag. )
M1116113. Cei mai importanti factori patogenetici ai encefalopatiei hepatice sint:
disfunctia severa hepatocelulara A.
hemoragia digestiva superioara B.
hemoragia digestiva inferioara C.
Rezidentiat 2004 622 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
suntarea intra- si extrahepatica a singelui venos portal spre circulatia sistemica D.
hipopotasemia E.
(pag. )
M1216114. Care din urmatoarele semne sugereaza ciroza hepatica de etiologie alcoolica?
marirea de volum a glandelor parotide A.
ascita sub tensiune B.
hipertrofia falangelor distale C.
sindromul hemoragipar D.
flapping tremor E.
(pag. 1879)
M1216115. Ciroza biliara primitiva se poate asocia cu urmatoarele boli autoimune:
tiroidita autoimuna A.
pielonefrita cronica B.
acidoza tubulara renala C.
sindromul CREST D.
glomerulonefrita cronica E.
(pag. 1881)
M1216116. Care sunt semnele si simptomele in ciroza biliara primitiva?
pruritul A.
fatigabilitatea B.
icterul C.
dureri osoase D.
dispneea E.
(pag. 1882)
M1216117. Cauzele cirozei biliare secundare sunt:
litiaza coledociana A.
pancreatita cronica B.
alcoolul C.
virusul B D.
colangita sclerozanta primara E.
(pag. 1883)
M1216118. Care sunt medicamentele utilizate in tratamentul asictei din ciroza hepatica si actioneaza
prin economisirea de potasiu?
spironolactona A.
acidul etacrinic B.
furosemidul C.
triamterenul D.
amiloridul E.
(pag. 1889)
M1216119. Care afirmatii privind diagnosticul peritonitei bacteriene spontane prin analiza lichidului
ascitic sunt adevarate?
PMN>250/microlitru si cultura bacteriana pozitiva A.
limfocite > 300/microlitru B.
PMN < 250/microlitru si cultura bacteriana pozitiva (monomicrobiana) C.
limfocite > 500/microlitru D.
leucocite > 10.000/microlitru si cultura bacteriana pozitiva (pentru mai multe microorganisme) E.
Rezidentiat 2004 623 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 1890)
M1216120. Care sunt factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatice?
hemoragiile gastrointestinale A.
excesul de glucide din alimentatie B.
constipatia C.
consumul exagerat de legume D.
hipopotasemia E.
(pag. 1891)
M1216121. Subliniati mijloacele terapeutice ce pot fi utilizate in tratamentul encefalopatiei hepatice:
lactuloza A.
metronidazolul B.
diazepamul C.
proteine alimentare pana la 150-200 g/zi D.
ampicilina E.
(pag. 1892)
M1316122. Urmatoarele afirmatii despre hemoragia digestiva superioara prin ruptura varicelor
esofagiene sunt adevarate:
80% din cazuri se opresc spontan. A.
controlul terapeutic al sangerarii se obtine la 50% din cazuri. B.
resangerea apare la mai putin de 50% din cazuri. C.
50% se opresc spontan D.
tratamentul medicamentos consta in folosirea vasopresinei si stomatostatinei. E.
(pag. 1886)
M1316123. Aspectele morfopatologice caractersitice pentru ciroza hepatica postnecrotica sunt
urmatoarele cu exceptia:
pierdere extensiva confluenta de celule hepatice. A.
prezenta de granuloame periductale si foliculi limfatici. B.
colaps al stromei si fibroza producand benzi extensive de tesut conjunctiv. C.
pierderea hepatocitelor doar la nivelul limitantei interne. D.
noduli neregulati de hepatocite regenerative. E.
(pag. 1880)
M1316124. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul cirozei biliare primitive sunt adevarate, cu
exceptia:
exista terapie specifica, eficienta. A.
glucocorticoizii sunt intotdeauna eficienti. B.
D-penicilamina nu pare a fi eficienta si prezinta multiple efecte secundare. C.
tratamentul cu Ursodiol determina ameliorarea simptomatica. D.
colestiramina poate fi utila pentru tratamentul pruritului. E.
(pag. 1883)
M1316125. Metodele de profilaxie a recidivelor hemoragice la bolnavii cu varice esofagiene sunt:
tratamentul cu doze de propranolol care sa scada cu un sfert frecventa cardiaca. A.
inhibitorii de H2 receptori in doze mari. B.
suntul porto sistemic transjugular intrahepatic. C.
sunturile chirurgicale porto sistemice D.
omeprazolul in administrare cronica. E.
(pag. 1887)
Rezidentiat 2004 624 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M1316126. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul cirozei biliare secundare, sunt adevarate, cu
exceptia:
indepartarea obstructiei biliare este cel mai important pas. A.
antibioticele pot fi utile ca terapie profilactica sau in infectiile acute supradaugate. B.
in absenta dezobstructiei evolutia este constant catre ciroza hepatica. C.
tratamentul cu Ursodiol este de electie. D.
corticoterapia este frecvent eficienta. E.
(pag. 1883)
M1316127. Care din urmatoarele afirmatii despre ciroza cardiaca sunt adevarate?
examenul macroscopic al ficatului arata adesea 'ficat cu aspect tigrat'. A.
dimensiunile ficatului sunt intotdeauna scazute. B.
pot aparea dureri in hipocondrul drept prin dilatarea capsulei Glisson. C.
sangerarea de la nivelul varicelor esofagiene sunt evidente. D.
nu exista teste hepatice specifice constant alterate. E.
(pag. 1884)
M1316128. Urmatoarele afirmatii privind sindromul Budd-Chiari sunt adevarate:
ascita este severa si netratabila. A.
semnele si simptomele de insuficienta cardiaca sunt intotdeauna prezente. B.
cauza cea mai frecventa este tromboza de vena porta. C.
diagnosticul este stabilit prin venografie hepatica sau biopsie hepatica. D.
biopsia hepatica demonstreaza congestie centrolobulara si dilatarea sinusoidelor. E.
(pag. 1884)
M1316129. Care din urmatoarele medicamente pot fi implicate in etiopatogenia cirozei hepatice:
Izoniazida A.
rifampicina B.
metotrexatul C.
azatioprina D.
metildopa E.
(pag. 1881)
M1416130. In patogeneza cirozei biliare primitive intervin urmatorii factori:
anticorpi anti LKM1 A.
anticorpi antimitocondriali B.
anticorpi anti-SLA C.
expresia aberanta a moleculelor de histocompatibilitate clasa I la nivelul epiteliului biliar D.
defectul limfocitelor T supresoare E.
(pag. 1882)
M1416131. Elemente clinice care pledeaza in favoarea etiologiei etanolice a unei ciroze hepatice sunt:
hipertrofia parotidiana A.
pruritul B.
contractura Dupuytren C.
pericardita cronica constrictiva D.
episoade de orbire nocturna E.
(pag. 1879)
M1416132. Examenele de laborator in diferitele tipuri de ciroza hepatica pot furniza urmatoarele
informatii:
nivelul seric al ALT in hepatita cronica alcoolica este crescut disproportionat fata de AST A.
Rezidentiat 2004 625 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
acantocitoza poate fi prezenta la alcoolicii ce asociaza ciroza cu anemie hemolitica B.
lipoproteina X este specifica cirozei biliare primitive C.
in ciroza cardiaca nivelul AST poate creste tranzitor foarte mult dupa episoade de debit cardiac scazut D.
in ciroza biliara secundara se inregistreaza cresteri moderate a AST si ALT E.
(pag. 1879, 1883, 1884)
M1416133. Etiologia cea mai frecventa a cirozei biliare secundare la copil este reprezentata de:
colangita sclerozanta primara A.
stricturile postoperatorii B.
atrezia biliara congenitala C.
fibroza chistica D.
chisturile de coledoc E.
(pag. 1883)
M1416134. In terapia complicatiilor majore ale cirozei, urmatoarele afirmatii sunt corecte:
blocantele receptorilor H2 sunt utile in tratamentul gastropatiei portal hipertensive A.
administrarea de albumina iv. dupa practicarea paracentezei este utila la pacienti fara edeme B.
terapia cu nadolol este eficienta in prevenirea recidivei sangerarii variceale C.
durata terapiei antibiotice in peritonita bacteriana spontana este de 10-14 zile D.
administrarea intraarteriala selectiva a vasopresinei este superioara administrarii iv. in controlul hemoragiei
variceale
E.
(pag. 1886, 1889, 1890)
M1416135. In tratamentul sangerarilor varicelor din cirozele hepatice:
scleroterapia profilactica in absenta unei sangerari dovedite reduce mortalitatea A.
propranololul administrat la pacienti cu varice mari care nu au sangerat prelungeste supravietuirea B.
riscul encefalopatiei hepatice este mai mare in cazul efectuarii sunturilor chirurgicale comparativ cu suntul
portosistemic transjugular intrahepatic (SPTI)
C.
vasopresina controleaza sangerarea variceala si previne resangerarea la peste 80% dintre pacienti D.
hiponatremia si insuficienta renala acuta sunt efecte secundare ale terapiei cu vasopresina E.
(pag. 1886, 1887)
M1516136. Aparitia trombocitopeniei la pacientii cu ciroza hepatica alcoolica se datoreaza:
anticorpilor antitrombocitari A.
sindromului antifosfolipidic asociat B.
carentei de acid folic C.
hipersplenismului D.
efectului inhibitor al alcoolului asupra maduvei osoase E.
(pag. 1879)
M1516137. Modificarile anatomo-patologice caracteristice stadiului I al cirozei biliare primitive sunt:
distrugerea ductelor biliare mici si medii A.
infiltrat cu celule inflamatorii si granuloame periductale B.
proliferarea canaliculelor biliare de dimensiuni mici C.
fibroza periportala sub forma unei retele de tesut conjunctiv cicatricial D.
diminuarea numarului hepatocitelor E.
(pag. 1882)
M1516138. In patogeneza ascitei din ciroza hepatica sunt implicati urmatorii factori:
hipoalbuminemia A.
scaderea rezistentei vasculare intrahepatice B.
cresterea volumului intravascular efectiv C.
Rezidentiat 2004 626 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
reducerea presiunii oncotice plasmatice D.
scaderea perfuziei renale E.
(pag. 1888)
M1516139. Reducerea dozelor de spironolactona in tratamentul ascitei din ciroza hepatica este impusa
de:
cresterea azotemiei A.
hiperpotasemie B.
scaderea densitatii urinare C.
aparitia hematuriei D.
hipomagneziemie E.
(pag. 1889)
M1516140. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane la pacientii cu ciroza hepatica este sustinut de:
prezenta unui lichid tulbure la paracenteza A.
culturile bacteriene din lichidul de ascita pozitive B.
numarul neutrofilelor este 150/microlitru C.
debut acut cu febra, frisoane, dureri abdominale difuze D.
rectoragii recidivante E.
(pag. 1890)
M1516141. Principalele caracteristici ale sindromului hepato-renal sunt:
azotemie A.
hipotensiune B.
hipernatremie C.
oligurie D.
concentratia urinara a sodiului peste 5mmol/l E.
(pag. 1890)
M1516142. Encefalopatia hepatica este un sindrom neuropsihiatric complex caracterizat prin:
modificari ale starii de constienta A.
nevroza obsesivo-fobica B.
areflexie osteotendinoasa in stadiile incipiente C.
asterixis D.
modificari electroencefalografice distincte E.
(pag. 1890)
M1616143. Care din urmatoarele modificari paraclinice sunt frecvente la pacientii cu ciroza alcoolica?
Raport AST/ALT>2. A.
Raport ALT/AST>2. B.
Hipofosfatemie. C.
Hipomagneziemie. D.
Hipocalcemie. E.
(pag. 1878,1879)
M1616144. Care din urmatoarele principii terapeutice ale ascitei sunt adevarate?
Restrictia de sare reprezinta cea mai importanta masura terapeutica. A.
Este indicat repausul la pat B.
Scopul tratamentului este de a elimina maximum 0,5 kg/zi daca pacientul prezinta ascita si edeme. C.
Scopul tratamentului este de a elimina maximum 1 kg/zi daca exista numai ascita. D.
Diureticele de prima intentie sunt diureticele de ansa, cum este furosemidul. E.
(pag. 1889)
Rezidentiat 2004 627 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M1616145. Profilaxia recurentelor peritonitei bacteriene spontane se face cu:
Norfloxacin. A.
Ciprofloxacin. B.
Cefotaxim. C.
Trimetoprim-sulfametoxazol. D.
Ampicilina. E.
(pag. 1890)
M1616146. Care dintre urmatoarele sunt factori precipitanti ai encefalopatiei hepatice?
Tratamentul diuretic. A.
Constipatia. B.
Excesul de proteine in alimentatie. C.
Hiponatriemia. D.
Hiperkaliemia. E.
(pag. 1891)
M1616147. Care din urmatoarele medicamente pot cauza ciroza hepatica?
Acetaminofen. A.
Izoniazida. B.
Metotrexat. C.
Contraceptive orale. D.
Corticosteroizi. E.
(pag. 1881)
M1616148. Tromboza venelor hepatice (sindromul Budd-Chiari) poate aparea in urmatoarele boli, cu
EXCEPTIA:
Consumul de contraceptive orale. A.
Sindroame mieloproliferative. B.
Hemoglobinurie paroxistica noctuna. C.
Invazie tumorala a venei cave superioare. D.
Sindrom Raynaud. E.
(pag. 1884)
M1616149. Tratamentul cirozei biliare primitive se face cu:
Glucocorticoizi. A.
D- peniciliamina. B.
Acid ursodeoxicolic. C.
Colchicina. D.
Acid chenodeoxicolic E.
(pag. 1883)
M2216150. In patogeneza ascitei din ciroza hepatica sunt implicati urmatorii factori:
hipoalbuminemia A.
scaderea rezistentei vasculare intrahepatice B.
cresterea volumului intravascular efectiv C.
reducerea presiunii oncotice plasmatice D.
scaderea perfuziei renale E.
(pag. 1888)
M2216151. Reducerea dozelor de spironolactona in tratamentul ascitei din ciroza hepatica este impusa
de:
cresterea azotemiei A.
Rezidentiat 2004 628 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
hiperpotasemie B.
scaderea densitatii urinare C.
aparitia hematuriei D.
hipomagneziemie E.
(pag. 1889)
M2216152. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane la pacientii cu ciroza hepatica este sustinut de:
prezenta unui lichid tulbure la paracenteza A.
culturile bacteriene din lichidul de ascita pozitive B.
numarul neutrofilelor este 150/microlitru C.
debut acut cu febra, frisoane, dureri abdominale difuze D.
rectoragii recidivante E.
(pag. 1890)
M2216153. Principalele caracteristici ale sindromului hepato-renal sunt:
azotemie A.
hipotensiune B.
hipernatremie C.
oligurie D.
concentratia urinara a sodiului peste 5 mmol/l E.
(pag. 1890)
M2216154. Encefalopatia hepatica este un sindrom neuropsihiatric complex caracterizat prin:
modificari ale starii de constienta A.
nevroza obsesivo-fobica B.
areflexie osteotendinoasa in stadiile incipiente C.
asterixis D.
modificari electroencefalografice distincte E.
(pag. 1890)
M2216155. Care din urmatoarele principii terapeutice ale ascitei sunt adevarate?
restrictia de sare reprezinta cea mai importanta masura terapeutica A.
este indicat repausul la pat B.
scopul tratamentului este de a elimina maximum 0,5 kg/zi daca pacientul prezinta ascita si edeme C.
scopul tratamentului este de a elimina maximum 1 kg/zi daca exista numai ascita D.
diureticele de prima intentie sunt diureticele de ansa, cum este furosemidul E.
(pag. 1889)
M2216156. Profilaxia recurentelor peritonitei bacteriene spontane se face cu:
norfloxacin A.
ciprofloxacin B.
cefotaxim C.
trimetoprim-sulfametoxazol D.
ampicilina E.
(pag. 1890)
M2216157. Sindromul hepato-renal, complicatie a cirozei hepatice, se caracterizeaza prin:
oligurie progresiva A.
hipernatriemie B.
hiperazotemie C.
hipernatriurie D.
hipotensiune arteriala E.
Rezidentiat 2004 629 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 1890)
M2216158. Care din urmatoarele sunt factori precipitanti ai encefalopatiei hepatice?
tratamentul diuretic A.
constipatia B.
excesul de proteine in alimentatie C.
hiponatriemia D.
hiperkaliemia E.
(pag. 1891)
M2216159. Care din urmatoarele medicamente pot cauza ciroza hepatica?
acetaminofen A.
izoniazida B.
metotrexat C.
contraceptive orale D.
corticosteroizi E.
(pag. 1881)
M2216160. Tromboza venelor hepatice (sindromul Budd-Chiari) poate aparea in urmatoarele boli, cu
EXCEPTIA:
consumul de contraceptive orale A.
sindroame mieloproliferative B.
hemoglobinurie paroxistica nocturna C.
invazie tumorala a venei cave superioare D.
sindrom Raynaud E.
(pag. 1884)
M2216161. Alegeti cauzele posibile de dezvoltare a trombozei de vena porta:
policitemia vera A.
trombocitemie esentiala B.
deficit de proteina C si S C.
deficit de antitrombina III D.
fibroza portala usor cirotica E.
(pag. 1885)
M2216162. Care din urmatoarele sunt manifestari clinice majore ale hipertensiunii portale?
hemoragiile din varicele gastro-esofagiene A.
splenomegalia cu hipersplenism B.
ascita C.
encefalopatia hepatica acuta si cronica D.
icterul E.
(pag. 1885)
M2216163. Alegeti afirmatiile corecte despre diagnosticul hipertensiunii portale:
existenta varicelor esofagiene este cel mai bine documentata de esofagoscopia cu fibroscop optic A.
prezenta varicelor esofagiene ofera un sprijin indirect diagnosticului de hipertensiune portala B.
presiunea venoasa portala poate fi masurata prin cateterizare percutana transhepatica sau prin canularea
transjugulara a venelor hepatice
C.
presiunea din vena hepatica masurata prin canulare transjugulara este de obicei crescuta in
hipertensiunea portala presinusoidala
D.
angiografia mezenterica si hepatica pot fi utile pentru evaluarea preoperatorie E.
(pag. 1885)
Rezidentiat 2004 630 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2216164. Alegeti afirmatiile corecte despre terapia cu propranolol a hipertensiunii portale:
reduce presiunea portala A.
are efecte vasodilatatoare asupra patului arterial splanhnic B.
are efecte asupra sistemului venos portal C.
creste debitul cardiac D.
este eficienta in prevenirea primei sangerari de la nivelul varicelor esogastrice E.
(pag. 1886)
M2216165. Alegeti caracteristicile clinice corecte ale sangerarilor variceale esogastrice:
au loc adesea datorita unor factori precipitanti A.
de obicei se prezinta ca o hematemeza nedureroasa, masiva B.
semnele asociate merg de la tahicardie postural usoara pana la soc profund C.
pacientii cu varice pot sangera si datorita existentei altor leziuni gastro-intestinale D.
la pacientii cu hemoragii anterioare nu e necesara excluderea altor surse de sangerare E.
(pag. 1886)
M2216166. Alegeti afirmatiile corecte legate de tratamentul cu vasoconstrictoare al hemoragiilor acute
de la nivelul varicelor esogastrice:
perfuzia intravenoasa cu vasopresina determina cresterea fluxului sanguin in sistemul venos portal A.
controlul sangerarii variceale cu vasopresina se obtine intr-o proportie de pana la 80% din cazuri B.
terapia cu vasopresina se poate asocia cu ischemia cardiaca si a tractului gastro-intestinal C.
izosorbid dinitratul sublingual poate reduce complicatiile terapiei cu vasopresina D.
somatostatina si octreotidul sunt mai putini eficienti si produc mai multe complicatii decat vasopresina E.
(pag. 1886)
M2216167. Terapia cu agenti blocanti beta-adrenergici are urmatoarele indicatii in hipertensiunea
portala:
in tratamentul sangerarilor acute la nivelul varicelor esogastrice cu hipertensiune si hipovolemie A.
reducerea riscului hemoragiilor digestive superioare recurente B.
tratamentul profilactic cu blocanti neselectivi la pacientii cu varice mari care nu au sangerat niciodata C.
tratamentul cu propranolol in prevenirea sangerarilor recurente la cirotici cu gastropatie hipertensiva
portala severa
D.
pentru prelungirea supravietuirii la ciroticii fara sangerare variceala E.
(pag. 1886)
M2216168. Care din urmatorii parametri de laborator sunt specifici cirozei biliare primitive?
anticorpii antimitocondriali, titrul > 1:40 A.
fosfataza alcalina crescuta B.
cresterea aminotransferazelor serice C.
VSH crescuta D.
nivelul crescut de IgM serica E.
(pag. 1882)
M2216169. Care sunt medicamentele utilizate in tratamentul ascitei din ciroza hepatica si actioneaza
prin economisirea de potasiu?
spironolactona A.
acidul etacrinic B.
furosemidul C.
triamterenul D.
amiloridul E.
(pag. 1889)
M2216170. Care afirmatii privind diagnosticul peritonitei bacteriene spontane prin analiza lichidului
Rezidentiat 2004 631 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
ascitic sunt adevarate?
PMN > 250/microlitru si cultura bacteriana pozitiva A.
limfocite > 300/microlitru B.
PMN < 250/microlitru si cultura bacteriana pozitiva (monomicrobiana) C.
limfocite > 500/microlitru D.
leucocite > 10.000/microlitru si cultura bacteriana pozitiva (pentru mai multe microorganisme) E.
(pag. 1890)
M2216171. Care sunt factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatice?
hemoragiile gastrointestinale A.
excesul de glucide din alimentatie B.
constipatia C.
consumul exagerat de legume D.
hipopotasemia E.
(pag. 1891)
M2216172. Alegeti mijloacele terapeutice ce pot fi utilizate in tratamentul encefalopatiei hepatice:
lactuloza A.
metronidazolul B.
diazepamul C.
proteine alimentare pana la 150-200 g/zi D.
ampicilina E.
(pag. 1892)
M2216173. Urmatoarele afirmatii despre hemoragia digestiva superioara prin ruptura varicelor
esofagiene sunt adevarate:
80% din cazuri se opresc spontan A.
controlul terapeutic al sangerarii se obtine la 50% din cazuri B.
resangerarea apare la mai putin de 50% din cazuri C.
50% se opresc spontan D.
tratamentul medicamentos consta in folosirea vasopresinei si somatostatinei E.
(pag. 1886)
M2216174. Metodele de profilaxie a recidivelor hemoragice la bolnavii cu varice esofagiene sunt:
tratamentul cu doze de propranolol care sa scada cu un sfert frecventa cardiaca A.
inhibitorii de H2 receptori in doze mari B.
suntul porto-sistemic transjugular intrahepatic C.
sunturile chirurgicale porto-sistemice D.
omeprazolul in administrare cronica E.
(pag. 1887)
M2216175. Care din urmatoarele afirmatii despre ciroza cardiaca sunt adevarate?
examenul macroscopic al ficatului arat adesea 'ficat cu aspect tigrat' A.
dimensiunile ficatului sunt intotdeauna scazute B.
pot apare dureri in hipocondrul drept prin dilatarea capsulei Glisson C.
sangerarea de la nivelul varicelor esofagiene sunt evidente D.
nu exista teste hepatice specifice constant alterate E.
(pag. 1894)
M2216176. Urmatoarele afirmatii privind sindromul Budd-Chiari sunt adevarate:
ascita este severa si netratabila A.
semnele si simptomele de insuficienta cardiaca sunt intotdeauna prezente B.
Rezidentiat 2004 632 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
cauza cea mai frecventa este tromboza de vena porta C.
diagnosticul este stabilit prin venografie hepatica sau biopsie hepatica D.
biopsia hepatica demonstreaza congestie centrolobulara si dilatarea sinusoidelor E.
(pag. 1884)
M2216177. Examenele de laborator in diferitele tipuri de ciroza hepatica pot furniza urmatoarele
informatii:
nivelul seric al ALT in hepatita cronica alcoolica este crescut disproportionat fata de AST A.
acantocitoza poate fi prezenta la alcoolicii ce asociaza ciroza cu anemie hemolitica B.
lipoproteina X este specifica cirozei cirozei biliare primitive C.
in ciroza cardiaca nivelul AST poate creste tranzitor foarte mult dupa episoade de debit cardiac scazut D.
in ciroza biliara secundara se inregistreaza cresteri moderate a AST si ALT E.
(pag. 1879, 1883, 1884)
M2216178. In terapia complicatiilor majore ale cirozei, urmatoarele afirmatii sunt corecte:
blocantele receptorilor H2 sunt utile in tratamentul gastropatiei portal hipertensive A.
administrarea de albumina iv. dupa practicarea paracentezei este utila la pacientii fara edeme B.
terapia cu nadolol este eficienta in prevenirea recidivei sangerarii variceale C.
durata terapiei antibiotice in peritonita bacteriana spontana este de 10-14 zile D.
administrarea intra-arteriala selectiva a vasopresinei este superioara administrarii iv. in controlul
hemoragiei variciale
E.
(pag. 1886, 1889, 1890)
M2216179. Caracteristicile morfopatologice cardinale ale cirozei hepatice cuprind:
fibroza extensiva A.
formarea de noduli regenerativi B.
necroza hepatocitara C.
colapsul retelei de reticulina de sustinere D.
steatoza E.
(pag. 1878)
M2216180. Ciroza reprezinta o entitate
definita morfopatologic A.
ce se asociaza cu un spectru de manifestari clinice caracteristice B.
reflecta lezarea cronica ireversibila a parenchimului hepatic C.
entitate exclusiv morfopatologica D.
entitate exclusiv clinica E.
(pag. 1878)
M2216181. Caracteristicile morfopatologice ale cirozei hepatice rezulta din:
necroza hepatocitara A.
colapsul retelei de reticulina de sustinere B.
depunerea ulterioara de tesut conjunctiv C.
distorsiuni ale patului vascular D.
steatoza macroveziculara E.
(pag. 1878)
M2216182. Caracteristicile clinice ale cirozei hepatice:
deriva din alterarile morfologice A.
adesea reflecta severitatea lezarii hepatice B.
sugereaza intotdeauna etiologia cirozei C.
indica cu exactitate patogeneza D.
Rezidentiat 2004 633 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
precizeaza gradul fibrozei E.
(pag. 1878)
M2216183. Pierderea functiei masei celulare hepatice in ciroza hepatica poate conduce la:
icter A.
edeme B.
coagulopatii C.
o varietate de tulburari metabolice D.
hipertensiune portala E.
(pag. 1878)
M2216184. Fibroza si modificarile vasculare hepatice in ciroza hepatica conduc la:
hipertensiune portala A.
varoice gastro-esofagiene B.
splenomegalie C.
hepatomegalie D.
steatoza E.
(pag. 1878)
M2216185. Ascita si encefalopatia hepatica in ciroza hepatica poate rezulta din:
insuficienta hepatocelulara A.
hipertensiunea portala B.
ambele de mai sus C.
fibroza perisinusoidala D.
steatoza microveziculara E.
(pag. 1878)
M2216186. Ciroza alcoolica se caracterizeaza prin:
existenta unor cicatrice fine, difuze A.
pierderea destul de uniforma a celulelor hepatice B.
mici noduli regenerativi C.
steatoza macroveziculara D.
corpi Mallory E.
(pag. 1878)
M2216187. Alegeti afirmatiile corecte legate de etiologia cirozei alcoolice:
doar 10-15% dintre alcoolici dezvolta ciroza A.
femeile par a dezvolta leziuni hepatice induse de alcool la niveluri de consum mai mici B.
femeile au niveluri crescute ale alcool-dehidrogenazei din mucoasa gastrica si rata crescuta de
metabolizare a alcoolului
C.
mecanismele imune sunt nesemnificative D.
factorii genetici sunt foarte importanti E.
(pag. 1878)
M2216188. Alegeti afirmatiile corecte legate de etiologia leziunilor hepatice induse de alcool:
ficatul gras alcoolic apare la majoritatea marilor bautori A.
ficatul gras alcoolic este reversibil la oprirea consumului de alcool B.
hepatita alcoolica este considerata precursorul major al cirozei C.
ficatul gras alcoolic este un precursor inevitabil al hepatitei alcoolice sau cirozei D.
depunerea de colagen in spatiile perivenulare in hepatita alcoolica apare tardiv in procesul de cirogeneza E.
(pag. 1878)
Rezidentiat 2004 634 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2216189. Alegeti situatiile corecte in care diagnosticul de ciroza postnecrotica poate fi pus sau
suspicionat la unii pacienti:
accidental, intraoperator A.
postmortem, la autopsie B.
prin biopsie hepatica percutana in caz de hepatosplenomegalie asimptomatica C.
simptome si semne de hipertensiune portala D.
icter colestatic sever E.
(pag. 1881)
M2216190. Selectionati abordarile terapeutice utilizate de obicei in ciroza postnecrotica:
tratarea complicatiilor hipertensiunii portale, incluzand controlul ascitei A.
terapia antifibrotica B.
tratamentul prompt al infectiilor C.
ingestie crescuta proteica la ciroticul subnutrit D.
sedarea pacientului cu coma hepatica E.
(pag. 1881)
M2216191. Alegeti afirmatiile corecte legate de etiologia si patogeneza cirozei biliare primitive:
cauza ramane necunoscuta A.
poate fi implicat un raspuns imun alterat B.
este frecvent asociata cu afectiuni autoimune C.
este rezultatul obstructiei indelungate a ductelor extrahepatice de calibru mare D.
la majoritatea pacientilor se identifica niveluri serice crescute de IgG si Complement E.
(pag. 1881)
M2216192. Care din urmatoarele alterari sunt cel mai frecvent intalnite in ciroza biliara primitiva ?
anticorpi antimitocondriali circulanti de tip IgG A.
niveluri serice crescute de IgM si crioproteine B.
anticorpi antinucleari circulanti C.
IgA serica crescuta D.
limfocitoza E.
(pag. 1881-1882)
M2216193. Alegeti modificarile morfo-patologice intalnite in stadiul I al cirozei biliare primitive:
distrugerea ductelor biliare mici si medii A.
infiltrat dens de celule inflamatorii de faza acuta si cronica B.
usoara fibroza C.
proliferarea canaliculelor biliare mai mici D.
descrestere a numarului ductelor interlobulare E.
(pag. 1881-1882)
M2216194. Alegeti caracteristicile clinice care survin precoce in ciroza biliara primitiva:
pruritul A.
fatigabilitatea B.
icterul C.
melanoza D.
steatoreea si malabsorbtia vitaminelor liposolubile E.
(pag. 1881-1882)
M2216195. Care dintre urmatoarele manifestari clinice reflecta alterarea excretiei bilei in ciroza biliara
primitiva ?
echimozele A.
Rezidentiat 2004 635 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
durerile osoase B.
orbirea nocturna C.
dermatita D.
splenomegalia E.
(pag. 1881-1882)
M2216196. Selectati afirmatiile corecte despre examenul fizic in ciroza biliara primitiva:
poate fi in intregime normal in stadiul incipient al bolii A.
initial apare icterul, hiperpigmentarea B.
xantelasmele, xantoamele, hepatomegalia, splenomegalia apar mai tarziu in evolutia bolii C.
sindromul sicca survine rar D.
alte modificari frecvente sunt artrita reumatoida, sclerodermia E.
(pag. 1881-1882)
M2216197. In ciroza biliara primitiva se intalnesc urmatoarele caracteristici de laborator intr-un stadiu
presimptomatic:
fosfataza alcalina serica de 2-5 ori crescuta A.
activitate serica a 5'-nucleotidazei scazuta B.
nivelul bilirubinei serice de obicei crescut C.
aminotransferazele serice de obicei normale D.
testul anticorpilor antimitocondriali pozitivi in titru de mai mare de 1:40 E.
(pag. 1882)
M2216198. Alegeti afirmatiile corecte despre testul anticorpilor antimitocondriali in ciroza biliara
primitiva:
testul este absolut specific pentru boala A.
testul este sensibil pentru boala B.
testul pozitiv se intalneste la peste 90% dintre pacientii simptomatici C.
diagnosticul bolii, cand bilirubina si aminotransferazele serice sunt normale, este sprijinit de pozitivitatea
testului
D.
titrul este mai mic de 1:40 cand testul este pozitiv E.
(pag. 1882)
M2216199. In care dintre urmatoarele situatii trebuie luat in considerare diagnosticulde ciroza biliara
primitiva?
femeile de varsta mijlocie cu prurit neexplicat A.
nivel crescut al fosfatazei alcaline la femeile de varsta mijlocie B.
determinarea pozitiva a anticorpilor antimitocondriali C.
anticorpi impotriva proteinei E2 absenti D.
anticorpi antinucleari si anti-muschi neted prezenti E.
(pag. 1882)
M2216200. Alegeti medicamentele care pot fi utile in incetinirea progresiunii ciroza biliara primitiva:
azatioprina A.
colchicina B.
glucocorticoizi C.
metotrexat sau ciclosporina in doze mici D.
ursodiol (13-15 mg/Kg pe zi) E.
(pag. 1883)
M2216201. Care din urmatoarele tratamente au fost invocate pentru controlul pruritului in ciroza biliara
primitiva?
colestiramina A.
Rezidentiat 2004 636 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
rifampicina B.
vitaminele A si K C.
plasmafereza D.
suplimentarea zincului E.
(pag. 1883)
M2216202. Alegeti simptomele si semnele tipice pentru ciroza biliara secundara:
febra, reflectand atacul de colangita A.
durerile in hipocondrul drept sau colici biliare B.
hipertensiunea portala C.
pruritul D.
icterul E.
(pag. 1883)
M2216203. Alegeti din urmatoarele modificari ale testelor de laborator pe cele prezente in ciroza biliara
primitiva:
hiperbilirubinemia neconjugata A.
cresterea fosfatazei alcaline B.
cresteri pronuntate ale aminotransferazelor in colangita de complicatie C.
anticorpi antimitocondriali pozitivi de obicei D.
steatoree E.
(pag. 1883)
M2216204. Alegeti afirmatiile corecte despre patogeneza hipertensiunii portale:
presiunea normala in vena porta este inalta (>30 cm solutie salina) A.
rezistenta vasculara din sinusoidele hepatice este mare B.
hipertensiunea portala rezulta cel mai frecvent din rezistenta opusa curgerii sangelui portal C.
sistemului venos portal ii lipsesc valvele D.
ciroza hepatica complicata cu hipertensiune portala determina rezistenta crescuta de obicei la nivel
sinusoidal
E.
(pag. 1885)
M2216205. Alegeti, dintre urmatoarele, cauzele frecvente de hipertensiune portala:
ciroza hepatica A.
obstructia de vena porta B.
tromboza de vena hepatica C.
boala venoocluziva hepatica D.
fibroza portala non cirotica E.
(pag. 1885)
M2216206. Acumularea de grasime in ficatul alcoolicilor este rezultatul unei combinatii dintre:
alterarea oxidarii acizilor grasi A.
preluarea si esterificarea crescuta a acizilor grasi in scopul formarii de trigliceride B.
diminuarea biosintezei si secretiei lipoproteinelor C.
neoglucogeneza crescuta hepatica D.
glicogenoliza hepatica diminuata E.
(pag. 1878)
M2216207. Caracteristicile morfologice ale hepatitei alcoolice include:
degenerarea si necroza hepatocitelor adesea cu aspect de balon A.
infiltrat de leucocite polimorfonucleare si limfocite B.
prezenta in hepatocitele lezate de corpi Mallory sau hialin alcoolic C.
Rezidentiat 2004 637 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
hepatocite cu mari vacuole citoplasmatice macroveziculare de lipide D.
septuri conjunctive periportale si pericentrale cu formare de noduli de regenerare E.
(pag. 1878)
M2216208. Corpii Mallory sau hialinul alcoolic sunt:
inalt sugestivi dar nu sunt specifici pentru hepatita alcoolica A.
aglomerari de material perinuclear intens eozinofil B.
apar frecvent in obezitate, diabet zaharat C.
material similar morfologic se poate intalni in asociere cu B. Wilson si ciroza indiana a copilariei D.
reprezinta o probabilitate crescuta a evolutiei catre ciroza E.
(pag. 1878)
M2216209. Morfopatologia si patogeneza cirozei alcoolice implica:
consumul continuu de alcool A.
distrugerea continua de hepatocite B.
aparitia fibroblastelor la locul leziunii C.
de obicei evolutia cirozei continua si dupa oprirea consumului de etanol D.
pierderea de hepatocite nu depaseste in general capacitatea de inlocuire E.
(pag. 1878-1879)
M2216210. Caracteristicile clasice ale ficatului gras alcoolic sunt adesea:
minime sau in intregime absente A.
hepatomegalia, uneori acompaniata de sensibilitate B.
icter sever C.
ascita moderata D.
edeme exprimate E.
(pag. 1879)
M2216211. Alegeti caracteristicile clasice prezentate adesea de pacientii cu hepatita alcoolica:
anorexie, greata, varsaturi A.
stare de rau general, scadere ponderala B.
icter C.
diaree D.
splenomegalie E.
(pag. 1879)
M2216212. Caracteristici clinice frecvente in ciroza alcoolica sunt:
icterul A.
eritroza palmara, stelutele vasculare B.
marirea de volum a glandelor parotide si lacrimale C.
hipertrofia falangelor distale D.
contracturile Dupuytren E.
(pag. 1879)
M2216213. Alegeti afirmatiile corecte despre testele hematologice si biochimice de rutina la pacientii
cu ficat gras alcoolic:
sunt de obicei normale A.
se pot intalni minime cresteri ale aspartat aminotransferazei serice B.
ocazional sunt crescute nivelurile fosfatazei alcaline C.
bilirubina este intotdeauna normala D.
leucocitoza este adesea prezenta E.
(pag. 1879)
Rezidentiat 2004 638 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2216214. Anemia din afectiunile hepatice si ciroza indusa de alcool poate rezulta din:
pierderi gastrointestinale acute si cronice difuze A.
deficienta nutritionala coexistenta (in special de acid folic si vit. B12) B.
hipersplenism C.
efect direct supresiv al alcoolului asupra maduvei osoase D.
deficit de eritropoetina E.
(pag. 1879)
M2216215. Alegeti raspunsurile corecte legate de examinarile de laborator in afectiunile hepatice si
ciroza indusa de alcool:
leucocitoza este adesea prezenta in hepatita alcoolica severa A.
nivelurile serice ale AST sunt frecvent crescute B.
nivelul ALT este tipic mai mare decat nivelul AST in steatohepatita alcoolica C.
nivelurile globulinelor serice sunt de obicei normale D.
timpul de protrombina in ser este frecvent prelungit E.
(pag. 1879)
M2216216. In care din urmatoarele situatii ar trebui luat in considerare diagnosticul de hepatita
alcoolica ?
alcoolic care a consumat cantitati importante de alcool A.
alcoolic care prezinta icter, febra B.
alcoolic cu ficat marit de volum si sensibil C.
alcoolic cu atrofie hepatica nedureroasa D.
alcoolic cu teste functionale hepatice minim modificate E.
(pag. 1880)
M2216217. Alegeti situatiile in care o biopsie hepatica percutana poate fi utila pentru diagnosticul bolii
hepatice alcoolice sau cirozei:
in deosebirea pacientilor cu afectare hepatica mai putin avansata de cei cu ciroza A.
excluderea hepatitei virale B.
evaluarea pacientilor care neaga consumul de alcool C.
pentru a confirma constatarile tipice pentru hepatita alcoolica sau ciroza D.
pentru excluderea prezentei obstructiei biliare extrahepatice E.
(pag. 1880)
M2216218. Alegeti afirmatiile corecte legate de prognosticul afectiunilor hepatice si cirozei induse de
alcool:
ficatul gras alcoolic si fara complicatii are un prognostic bun A.
hiperbilirubinemia marcata, cresterea creatininei serice, prelungirea marcata a timpului de protrombina,
ascita si encefalopatia sunt asociate cu un prognostic nefavorabil pe termen scurt la pacientii cu hepatita
alcoolica
B.
abstinenta de la alcool, terapie precoce si adecvata pentru a preveni sau impiedica aparitia complicatiilor C.
recuperarea clinica poate fi completa in atacurile repetate de hepatita alcoolica D.
prognosticul global al pacientilor cu afectare hepatica avansata ramane in general favorabil E.
(pag. 1880)
M2216219. Alegeti factorii de prognostic nefavorabil pe termen scurt in hepatita alcoolica:
bilirubinemia moderata A.
cresterea creatininei serice B.
prelungirea moderata a timpului de protrombina C.
ascita D.
encefalopatie E.
Rezidentiat 2004 639 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 1880)
M2216220. Alegeti dintre urmatorii termeni pe cei sinonimi cu ciroza postnecrotica:
ciroza macronodulara A.
ciroza posthepatitica B.
ciroza multilobulara C.
ciroza micronodulara D.
ciroza Laennec E.
(pag. 1880)
M2216221. Ciroza postnecrotica se caracterizeaza morfologic prin:
pierdere extensiv, confluenta, de celule hepatice A.
colaps al stromei si fibroza B.
benzi extinse de tesut conjunctiv continand ramasite ale multor triade portale C.
noduli neregulati de hepatocite regenerative variind ca marime D.
proces inflamator necrozant al triadelor portale E.
(pag. 1880)
M2216222. Alegeti afirmatiile corecte legate de etiologia cirozei postnecrotice:
are numai cauze specifice A.
hepatita B sau C poate reprezenta un factor preexistent pana la trei sferturi din ciroza postnecrotica
aparent criptogenica
B.
hepatita C explica numarul mare de cazuri de ciroza posttransfuzionala C.
ciroza postnecrotica se poate dezvolta la pacientii cu hepatita cronica de tip autoimun D.
ciroza postnecrotica nu poate surveni in afectiunile hepatice avansate sau ciroza biliara primitiva E.
(pag. 1881)
M2216223. De care dintre urmatoarele caracteristici clinice sunt legate de obicei simptomele clinice in
ciroza postnecrotica ?
ascita A.
splenomegalia B.
hipersplenismul C.
encefalopatia si varicele esofagiene cu potential de sangerare D.
icterul colestatic intens E.
(pag. 1881)
M2216224. Tratamentul cirozei biliare primitive se face cu:
glucocorticoizi A.
D-penicilamina B.
acid ursodeoxicolic C.
colchicina D.
acid chenodeoxicolic E.
(pag. 1883)
M2216225. In encefalopatia hepatica se folosesc urmatoarele antibiotice cu spectru larg, cu una sau
mai multe EXCEPTII:
tetraciclinei A.
ceftriaxonului B.
ampicilinei C.
oxacilinei D.
metronidazolului E.
(pag. 1892)
Rezidentiat 2004 640 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2316226. Manifestarile clinice majore ale hipertensiunii portale includ urmatoarele, cu excepþia:
ascita A.
splenomegalia B.
edemele C.
icterul D.
hemoragiile prin ruptura variceala E.
(pag. 1885)
M2316227. Factorii care intervin in geneza ascitei sunt:
hipertensiunea portala A.
hipertensiunea arteriala esenþiala B.
hipoalbuminemia C.
hiperaldosteronismul secundar D.
tratamentul cu diuretice E.
(pag. 1883)
M2316228. Peritonita bacteriana spontana se caracterizeaza prin:
prezenþa in lichidul de ascita a mai mult de 250 de polimorfonucleare pe microlitru A.
culturi bacteriene intotdeauna pozitive B.
debut brusc uneori C.
agravarea progresiva a icterului ºi instalarea encefalopatiei hepatice D.
peste 10.000 leucocite pe microlitru ºi flora polimicrobiana E.
(pag. 1890)
M2316229. Factorii precipitanþi ai encefalopatiei hepatice sunt:
diuretice tiazidice A.
sangerari digestive B.
infecþii C.
antibiotice din clasa penicilinelor D.
intervenþii chirurgicale E.
(pag. 1891)
M2316230. Tratamentul encefalopatiei hepatice presupune urmatoarele:
restricþie proteica A.
laxative B.
antibiotice cu spectru larg C.
neuroleptice D.
antidepresive E.
(pag. 1892)
M2316231. De utilitate in tratamentul hemoragiilor variceale sunt:
vasopresina A.
tamponamentul cu sonda Sengstaken- Blakemore B.
somatostatina C.
splenectomia D.
sclerozarea endoscopica E.
(pag. 1886-1887)
M2316232. Care dintre urmatoarele afirmaþii referitoare la etiopatogenia cirozei alcoolice sunt
adevarate:
Cantitatea ºi durata ingestiei de etanol par sa fie cei mai importanþi factori care determina lezarea hepatica; A.
Perioada de latenþa care precede dezvoltarea cirozei este direct proporþionala cu nivelul consumului zilnic B.
Rezidentiat 2004 641 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
de alcool;
Este posibil ca factorii nutriþionali sa amplifice efectele nefaste ale ingestiei cronice de alcool; C.
Femeile par a dezvolta leziuni hepatice la niveluri de consum mai mari decat barbaþii; D.
80 – 85% dintre alcoolici dezvolta ciroza. E.
(pag. 1878)
M2316233. Care dintre urmatoarele afirmaþii privitoare la aspectele morfologice sunt sugestive pentru
etiologia alcoolica a cirozei:
Prezenþa de hepatocite lezate care conþin corpi Mallory; A.
Staza biliara ºi zone focale de necroza centro-lobulara; B.
Colangita sterila sau infectata; C.
Prezenþa unor cicatrici fine cu pierdere de celule hepatice ºi formare de noduli regenerativi mici; D.
Colaps al stromei ºi fibroza care produce benzi extensive de þesut conjunctiv. E.
(pag. 1878/1879)
M2316234. Afecþiunile hepatice induse de alcool se exprima paraclinic prin:
Testele biochimice de rutina sunt de obicei normale la pacienþii cu ficat gras; A.
Nivelurile serice ale AST sunt frecvent crescute; B.
Raportul AST/ALT este < 2; C.
La unii alcoolici este prezenta anemia hemolitica; D.
Leucocitoza este adesea prezenta in hepatita alcoolica. E.
(pag. 1879)
M2316235. Care dintre afirmaþiile urmatoare referitoare la tabloul clinic al cirozei biliare primitive sunt
false:
90% dintre pacienþi sunt femei cu varsta peste 70 de ani; A.
Fatigabilitatea este frecvent un simptom precoce important; B.
Pruritul este adesea un simptom tardiv; C.
Xantelasmele ºi xantoamele se datoreaza creºterii prelungite a nivelului lipidelor serice; D.
75% dintre pacienþi pot prezenta semne clinice de sindrom sicca. E.
(pag. 1882)
M2316236. Probele de laborator in ciroza biliara primitiva releva, cu excepþia:
Creºterea de 2 – 5 ori a nivelului fosfatazei alcaline; A.
Scaderea activitaþii 5-nucleotidazei in ser; B.
Titrul anticorpilor antimitocondriali > 1/40 la 90% dintre pacienþi; C.
Scaderea cantitaþii de cupru in ficat; D.
Scaderea importanta a colesterolului seric neesterificat (pag. 1882). E.
(pag. 1882)
M2316237. Care dintre afirmaþiile privind tratamentul cirozei biliare primitive sunt adevarate:
Nu exista terapie specifica; A.
Glucocorticoizii amelioreaza afectarea osoasa; B.
D-Penicilamina prezinta multiple efecte secundare; C.
Tratamentul cu ursodiol determina ameliorarea simptomatica ºi biochimica; D.
Rifampicina ºi antagoniºtii opiacei se administreaza pentru ameliorarea pruritului. E.
(pag. 1883)
M2516238. Caracteristicile morfopatologice ale cirozei hepatice rezulta din
infiltraþia limfocitara difuza A.
necroza hepatocelulara B.
distorsiuni ale patului vascular C.
Rezidentiat 2004 642 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
colapsul reþelei de reticulina ºi depunerea de þesut conjunctiv D.
regenerarea nodulara a parenchimului hepatic E.
(pag. 1878)
M2516239. Aspectele morfopatologice de definire ale cirozei cuprind
infiltrarea grasa A.
trombozele in sistemul port B.
chistele hepatice C.
fibroza extensiva D.
nodulii regenerativi E.
(pag. 1878)
M2516240. Ascita ºi encefalopatia hepatica rezulta datorita
tulburarilor de coagulare A.
icterului B.
insuficienþei hepatocelulare C.
creºterii transaminazelor D.
hipertensiunii portale E.
(pag. 1878)
M2516241. Aspectul de corpi Mallory este dewscris la nivelul hepatocitului in:
hepatita autoimuna A.
boala Wilson B.
diabetul zaharat slab controlat C.
by-pass-ul jejuno-ileal D.
hepatita alcoolica E.
(pag. 1878)
M2516242. Anemia in ciroza alcoolica se datoreaza:
hipersplenismului A.
deficienþei de acid folic B.
sangerarilor gastro-intestinale C.
hemolizei D.
infiltraþiei limfocitare hepatice E.
(pag. 1879)
M2516243. Ciroza biliara primitiva este mai frecventa la:
barbaþi A.
varstnici B.
copii C.
femei D.
intre 35 ºi 60 ani E.
(pag. 1882)
M2516244. Simptomele precoce in ciroza biliara primitiva sunt:
fatigabilitatea A.
pruritul palmo-plantar B.
apariþia echimozelor C.
steatoreea D.
ascita E.
(pag. 1882)
Rezidentiat 2004 643 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2516245. In stadiul presimptomatic al cirozei biliare primitive, diagnosticul paraclinic este orientat de:
creºterea fosfatazei alcoline serice A.
creºterea 5-nucleotidazei B.
titrul anticorpilor antimitocondriali peste 1/40 C.
hiperamoniemie D.
hipoprotrombinemie E.
(pag. 1882)
M2516246. In ciroza biliara primitiva este indicat tratament cu:
ursodiol (acid ursodeoxicolic) A.
colestiramina B.
vitamina K parenteral C.
vitamina A parenteral D.
sulfasalazina E.
(pag. 1883)
M2516247. Sindromul Budd-Chiari este favorizat de:
folosirea contraceptivelor orale A.
policitemia rubra vera B.
hipertensiunea portala C.
ascita D.
sindroame mieloproliferative E.
(pag. 1884)
M2516248. Din complicaþiile majore ale cirozei hepatice fac parte:
encefalopatia hepatica A.
peritonita bacteriana spontana B.
sindromul Raynaud C.
sindromul sicca D.
sindromul hepato-renal E.
(pag. 1885)
M2516249. Manifestarile de hipertensiune portala sunt:
icterul A.
hemoragiile variceale gastro-esofagiene B.
splenomegalia C.
ascita D.
encefalopatia hepatica E.
(pag. 1885)
M2516250. In tratamentul hipertensiunii portale se folosesc:
transplantul hepatic A.
inhibitorii de pompa de protoni B.
blocanþii de calciu C.
propranololul D.
inhibitori ai enzimei de conversie E.
(pag. 1886)
M2516251. Tratamentul hemoragiilor acute la nivelul varicelor eso-gastrice include.
heparina A.
vasopresina B.
scleroterapia C.
Rezidentiat 2004 644 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
ligaturile endoscopice D.
papaverina E.
(pag. 1886)
M2516252. Efectele secundare severe la vasopresina administrata pentru tratamentul sangerarilor
varicelor eso-gastrice includ:
insuficienþa renala acuta A.
ischemia cardiaca B.
crioglobulinemia C.
hiponatremia D.
ischemia tractului gastro-intestinal E.
(pag. 1886)
M2516253. Pentru reducerea complicaþiilor tratamentului cu vasopresina in hemoragiile variceale esogastrice,
se poate administra:
nitroglicerina in perfuzie venoasa A.
isosorbid dinitrat sublingual B.
amoxicilina C.
silimarina D.
preparate cu fier E.
(pag. 1886)
M2516254. Factorii patogenici ai ascitei din ciroza hepatica includ:
hipertensiunea portala A.
hipertonia vagala B.
hipoalbuminemia C.
creºterea adrenalinei ºi noradrenalinei serice D.
hiponatremia E.
(pag. 1888)
M2616255. Ciroza biliara primitiva se caracterizeaza biologic prin:
Creºterea fosfatazei alcaline A.
Prezenta anticorpilor antinucleari B.
Creºteri peste 200 UI ale transaminazelor serice C.
Hipercolesterolemie D.
Prezenþa anticorpilor ANCA E.
(pag. 1882)
M2616256. Ciroza biliara primitiva beneficaza de tratament cu:
Corticosteroizi A.
Ursodiol B.
Colestiramina C.
Interferon D.
Vitamine hidrosolubile E.
(pag. 1883)
M2616257. Hepatita alcoolica acuta se poate manifesta clinic prin:
Greþuri ºi varsaturi A.
Febra B.
Dureri abdominale C.
Erupþii cutanate D.
Mialgii ºi artralgii E.
Rezidentiat 2004 645 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 1879)
M2616258. Care din urmatoarele afirmaþii referitoare la epidemiologia cirozei alcoolice sunt adevarate?
Alcoolul este cea mai frecventa cauza a cirozei. A.
Perioada de latenta a apariþiei cirozei este direct proporþionala cu durata consumului. B.
Doar 25-50% din alcoolici vor dezvolta ciroza hepatica. C.
Tipul bauturii alcoolice ºi modalitatea consumului sunt factori determinanþi faþa de cantitatea consumata. D.
Femeile sunt mai susceptibile decat barbaþii la acþiunea alcoolului. E.
(pag. 1878)
M2616259. Care din urmatoarele manifestari cutanate pot aparea in ciroza alcoolica?
Stelute vasculare A.
Eritroza palmara B.
Diminuarea pilozitaþii corporale C.
Icter D.
Atrofie testiculara. E.
(pag. 1879)
M2616260. Examinarile de laborator pot releva in ciroza alcoolica urmatoarele:
Cresteri predominate ale ALT A.
Cresteri predominante ale AST B.
Raport AST/ALT peste 2 C.
Raport AST/ALT sub 2 D.
Scurtarea timpului de protrombina. E.
(pag. 1879)
M2716261. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre perfuzia intravenoasa cu vasopresina in cazul
rupturii de varice esofagiene la un cirotic:
conduce la vasodilatatie generalizata si scadere a presiunii sanghine in varice A.
controleaza singerarea la peste 80% din cazuri B.
resingerarea apare la peste jumatate din pacienti dupa intrerupere C.
insuficienta renala acuta poate fi o complicatie a acestui tratament D.
asocierea cu venodilatatoare (nitroglicerina, isosorbid dinitrat) ii scad eficienta E.
(pag. 1886)
M2716262. Metode de scadere a presiunii in sistemul venos portal folosite la pacientul cirotic sunt:
sunt porto-sistemic transjugular intrahepatic A.
sclerozarea varicelor esofagiene B.
blocaj beta-adrenergic cu propranolol sau nadolol C.
somatostatina in doze mici D.
scleroterapia iterativa E.
(pag. 1886)
M2716263. Suntul chirurgical porto-sistemic la un bolnav cirotic:
nu reduce riscul hemoragiei recurente A.
mortalitatea globala a pacientilor operati este egala cu cea a pacientilor neoperati B.
creste morbiditatea prin encefalopatie portal-sistemica C.
este intotdeauna selectiv D.
in cele de urgenta, mortalitatea postoperatorie precoce depaseste 30% E.
(pag. 1887)
M2716264. Diagnosticul encefalopatie hepatice din ciroza hepatica este:
un diagnostic de excludere A.
Rezidentiat 2004 646 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
insotit de crestere marcata a transaminazelor B.
poate fi sugerat de cresterea amoniacului seric, in anumite situatii clinice C.
asociat neconditionat cu icter D.
pentru confirmare necesita tomografie computerizata hepatica E.
(pag. 1891)
M2816265. Corpii Mallory sunt prezenti in:
numai in hepatita alcoolica A.
se intalnesc in obezitatea morbida B.
by-passul jejuno-ileal C.
diabetul zaharat slab controlat D.
boala Wilson, ciroza indiana a copilariei E.
(pag. 1878)
M2816266. Datele paraclinice in ciroza indusa de alcool indica urmatoarele modificari:
cresterea disproportionata a nivelurilor serice de ASAT fata de nivelele ALAT, adica raportul ASAT/ALAT>2 A.
hipoalbuminemie B.
leucopenie si trombocitopenie C.
leucocitoza in hepatita alcoolica sever D.
timp de protrombina in ser frecvent nu este modificat E.
(pag. 1878)
M2816267. Prognosticul nefavorabil pe termen scurt al ficatului gras alcoolic consta in:
hiperbilirubinemie marcata A.
cresterea creatinei serice B.
prelungirea marcata a timpului de protrombina, ascita, encefalita C.
indicele de diferentiere (valoare>32) D.
indicele de diferentiere (valoare<32) E.
(pag. 1880)
M2816268. Eficacitatea agentilor a-adrenergici arata ca:
beta-blocantii reduc riscul hemoragiilor digestive superioare A.
scad incidenta sangerarilor si prelungesc supravietuirea B.
propranololul previne sangerarile recurente in cazul pacientilor cu ciroza si gastropatie hipertensiva severa C.
eficacitatea acestora este complet nula D.
nici un raspuns nu este corect E.
(pag. 1887)
M2816269. In peritonita bacteriana spontana, complicatia cirozei:
debutul este abrupt cu febra, frisoane, dureri abdominale generalizate A.
exista un numar mai mare de 500 leucocite/ml sau mai mult de 250 leucocite/PMN B.
determinarea pH este intotdeauna necesara C.
lipsa ameliorarii dupa terapia standard de 48 ore sugereaza ca peritonita poate fi secundara unei infectii D.
toate raspunsurile sunt corecte E.
(pag. 1888)
M2816270. Tromboza venei porte apare in:
stari de hipercuagulabilitate incluzand policitemia vera A.
trombocitemia esentiala B.
deficit de proteina C C.
deficit de proteina S, antitrombina III D.
nici un raspuns nu este corect E.
Rezidentiat 2004 647 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 1885)
M2816271. In formarea lichidului de ascita sunt implicatii urmatorii factori:
hipoalbuminemia A.
reducerea presiunii oncotice plasmatice B.
hipertensiunea portala C.
hiperreactivitatea marcata a axului renina-angiotensina-aldosteron D.
scaderea activitatii simpatico E.
(pag. 1888)
M2816272. Sindromul hepato-renal se caracterizeaza prin:
agravarea azotemiei A.
oligurie B.
retentie avida de sodium C.
hipotensiune D.
poliurie E.
(pag. 1890)
M2816273. Ciroza postnecrotica se caracterizeaza morfopatologic prin:
pierderea extensive, confluenta de celule hepatice A.
colaps al stromei si fibroza producand benzi extensive de tesut conjunctiv B.
noduli neregulati de hapatocite regenerative variind ca marime C.
prezenta corpilor Mallory D.
toate raspunsurile sunt incorecte E.
(pag. 1880)
M2816274. In tratamentul chirurgical al hipertensiunii portale se folosesc:
sunturi neselective termino-terminale A.
sunturi latero-laterale B.
anastomoza spleno-renala proximala C.
sunturi selective D.
nici un raspuns nu este corect E.
(pag. 1887)
M2816275. Obstructia postsinusoidala apare in urmatoarele afectiuni:
sindromul Budd-Chiari A.
obstructii la nivelul cavei inferioare B.
boala venoocluziva hepatica C.
tromboza de vena porta D.
nici un raspuns nu este corect E.
(pag. 1885)
M2916276. In ciroza biliara primitiva:
Sunt caracteristici AAM (ac. Antimitocondriali) de tip IgM. A.
Adesea primul simptom este pruritul. B.
Fosfataza alcalina creºte de 2-5 ori dar in stadiile tardive. C.
Cel mai adesea sunt afectate femeile. D.
Se asociaza frecvent cu afecþiuni de natura imuna (CREST, sicca). E.
(pag. 1881/1882)
M2916277. Factorii implicaþi in ascita din ciroza hepatica sunt:
Hipoaldosteronismul secundar. A.
Rezidentiat 2004 648 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Hipertensiunea portala. B.
Creºterea descarcarii simpatice la nivel central. C.
Creºterea sensibilitaþii la acþiunea peptidului natriuretic atrial. D.
Resorbþia renala crescuta de Na. E.
(pag. 1888)
M2916278. Peritonita bacteriana spontana la pacienþii cu ciroza si ascita:
Se diagnosticheaza cand exista >500 leucocite/microlitru in lichidul de ascita. A.
Cel mai frecvent este determinata de pneumococi. B.
Cel mai frecvent este determinata de bacili enterici gram-negativi. C.
Terapia empirica se face cu cefotaxim sau cu ampicilina cu aminoglicozid. D.
Recurenþa este relativ frecventa. E.
(pag. 1890)
Rezidentiat 2004 649 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Tema nr. 17
Sindromul icteric
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
M1117001. Urmatoarele situatii se asociaza cu risc crescut de icter nuclear, cu o exceptie
hemoliza A.
alcaloza metabolica B.
hipoalbuminemia C.
unele medicamente D.
excesul de acizi grasi liberi E.
(pag. 276)
M1117002. In afectiunile biliare extrahepatice asociate cu icter obstructiv concentratia de bilirubina
creste, ulterior atingandu-se un platou; precizati la ce nivel se situeaza acesta
3-4 mg/dl A.
30-40 mg/dl B.
5-10 mg/dl C.
10-15 mg/dl D.
20-25 mg/dl E.
(pag. 279)
M1117003. Care este cea mai frecventa cauza de crestere usoara a bilirubinei neconjugate
anemia hemolitica autoimuna A.
resorbtia unui hematom voluminos B.
anemia hemolitica microangiopatica C.
sindromul Gilbert D.
hepatita acuta E.
(pag. 280)
M1117004. Specificitatea ecografiei abdominale in detectarea canalelor biliare extrahepatice dilatate, in
lipsa antecedentelor chirurgicale hepatobiliare este de
peste 90% A.
70-75% B.
58-63% C.
88% D.
sub 50% E.
(pag. 280)
M1217005. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la bilirubina delta (biliproteina) sunt adevarate:
reprezinta o forma de bilirubina neconjugata A.
este legata reversibil, necovalent de albumina B.
este excretata prin rinichi C.
reprezinta bilirubina conjugata legata covalent, ireversibil de albumina D.
are un timp de injumatatire scurt si dispare rapid din ser E.
(pag. 275)
Rezidentiat 2004 650 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M1217006. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de producerea icterului este falsa:
poate apare prin supraproductie de bilirubina A.
se poate datora captarii hepatice scazute B.
se produce prin preluare hepatica crescuta C.
se poate datora conjugarii hepatice scazute D.
se poate datora excretiei scazute a bilirubinei in bila E.
(pag. 278)
M1217007. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de hiperbilirubinemia predominant conjugata din
boala hepatocelulara si colestatica hepatica este falsa:
se poate produce prin ocluzia canaliculelor de catre bila ingrosata A.
se poate produce prin ocluzia canaliculara de catre hepatocitele umflate B.
se poate produce prin obstructia ductelor biliare intrahepatice terminale prin celule inflamatorii C.
se poate produce prin scaderea permeabilitatii membranei hepatocelulare D.
se poate produce prin inhibitia specifica a proteinelor de transport membranare E.
(pag. 279)
M1217008. In care dintre urmatoarele tulburari hepatocelulare, icterul nu este de tip obstructiv sau
colestatic:
hepatita alcoolica si steatoza alcoolica A.
colestaza intrahepatica recurenta benigna B.
colangita sclerozanta primitiva C.
ciroza biliara primitiva D.
icterul indus de acidul flavaspidic E.
(pag. 278-279)
M1217009. Care dintre urmatoarele cauze nu produce scaune acolice hem-pozitive (scaune”de argint”):
carcinomul ampular A.
carcinomul periampular B.
colangiocarcinomul C.
hepatocarcinomul D.
carcinomul pancreatic invaziv in caile biliare E.
(pag. 279)
M1317010. Ce diagnostic sugereaza la un pacient icteric palparea unei vezicule biliare destinse,
nedureroase ?
Litiaza coledociana. A.
Colecistita acuta. B.
Obstructie biliara distala prin tumora maligna. C.
Colangiocarcinom. D.
Colangita. E.
(pag. 280)
M1317011. Afectarea excretiei bilirubinei este frecventa in ciroza de orice etiologie in stadiul tardiv, dar
apare mult mai devreme intr-un caz:
Ciroza alcoolica. A.
Ciroza virala B. B.
Ciroza virala C. C.
Ciroza biliara primitiva. D.
Boala Wilson. E.
(pag. 279)
M1317012. Absenta completa a glucuronil transferazei caracterizeaza icterul din:
Rezidentiat 2004 651 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Sindromul Rotor. A.
Ciroza biliara primitiva. B.
Sindromul Crigler Najjar tip I. C.
Hepatita alcoolica. D.
Colangiocarcinom. E.
(pag. 278)
M1317013. Icterul din sindromul Gilbert este determinat de:
Deficitul dobandit usor de glucuronil transferaza. A.
Deficitul ereditar usor de glucuronil transferaza. B.
Absenta ereditara a glucuronil transferazei. C.
Obstructia biliara extrahepatica. D.
Tulburari ereditare in excretia hepatica a bilei. E.
(pag. 278)
M1317014. Icterul fiziologic neo natal este determinat de:
Leziuni hepatocelulare. A.
Hemoliza. B.
Deficit tranzitor de glucuronil transferaza. C.
Malformatii biliare. D.
Stare septica. E.
(pag. 278)
M1417015. Precizati care din urmatoarele reprezinta o cauza atat de hiperbilirubinemie conjugata cit si
neconjugata:
pancreatita A.
hemobilia B.
litiaza biliara C.
Sdr. Crigler-Najjar de tip.1 D.
starile septice E.
(pag. 278)
M1417016. Un pacient cu o nuanta verzuie a icterului ce asociaza scadere ponderala,adenopatii si
splenomegalie spre ce afectiune ne poate orienta:
colangiocarcinom A.
carcinom ampular B.
carcinom periampular C.
hepatita cronica grava D.
cancer pancreatic E.
(pag. 280)
M1417017. Un pacient ce prezinta un icter progresiv cu nuanta verzuie,scadere ponderala,scaune
acholice hem pozitive si o vezicula biliara palpabila la examenul fizic ne orienteaza spre urmatorul
diagnostic:
hepatocarcinom A.
hepatita cronica grava B.
ciroza biliara C.
carcinom ampular D.
colangita sclerozanta E.
(pag. 280)
M1417018. Precizati care din urmatoarele explorari noninvazive este cea mai utila in diagnosticul
Sdr.Budd-Chiari:
Rezidentiat 2004 652 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
tomografia computerizata A.
rezonanta magnetica nucleara B.
ecografia C.
ecografia combinata cu analiza Doppler D.
radiografia E.
(pag. 280)
M1517019. Sindromul Rotor se caracterizeaza prin:
icter prin captare hepatica scazuta a bilirubinei A.
icter prin conjugare scazuta a bilirubinei B.
icter prin eritropoeza ineficienta C.
afectarea excretiei hepatice a bilirubinei D.
icter prin compresia ductelor biliare E.
(pag. 278)
M1517020. Mecanismul de aparitie a icterului neonatal este:
eritropoeza ineficienta A.
hemoliza intra si extravascularaexcesiva B.
deficit tranzitor de transferaza hepatica C.
infectii neonatale D.
stricturi ale cailor biliare intrahepatice E.
(pag. 278)
M1517021. Icterul Crigler Najjar tip II apare datorita:
deficitului moderat de transferaza hepatica A.
supraproductiei de bilirubina B.
captarii hepatice scazute a bilirubinei C.
afectarii excretiei hepatice a bilirubinei D.
colangitei sclerozante E.
(pag. 278)
M1517022. In conditii normale, excretia zilnica a urobilinogenului este de maxim:
1 mg A.
2 mg B.
4 mg C.
10 mg D.
2 g E.
(pag. 276)
M1517023. Icterul asociat cu prezenta scaunelor acholice si hem-pozitive (scaune 'de argint') se
intalneste in:
hepatita acuta virala A.
boala hepatica alcoolica B.
carcinomul hepatocelular primitiv C.
carcinomul ampular D.
hemangiom hepatic E.
(pag. 279)
M1517024. Care dintre urmatoarele forme de icter evolueaza cu bilirubinurie:
icterul din colangita sclerozanta A.
sindromul Gilbert B.
sindromul Crigler-Najjar tip I C.
Rezidentiat 2004 653 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
icterul hemolitic D.
icterul neonatal E.
(pag. 278)
M1617025. Coloratia icterica a tegumentelor, sclerelor si mucoaselor devide vizibila cand nivelul
plasmatic al bilirubinei depaseste:
1-1,5 mg/dl A.
2-2,5 mg/dl B.
4-5 mg/dl C.
3,5-4 mg/dl D.
1,5-2 mg/dl E.
(pag. 275)
M1617026. Concentratiile serice normale ale bilirubinei varieaza intre:
2-10 micromol/l A.
7-22 micromol/l B.
5-17 micromol/l C.
20-54 micromol/l D.
33-75 micromol/l E.
(pag. 275)
M1617027. Prezenta bilirubinuriei marcate este un semn pentru:
Ciroza hepatica A.
Hepatita acuta B.
Hemoglobinopatie C.
Obstructia biliara completa D.
Sindromul Gilbert E.
(pag. 279)
M2217028. Care din tulburarile metabolismului bilirubinei se asociaza cu hiperbilirubinemie
predominant conjugata si bilirubinurie:
conjugare hepatica inadecvata A.
excretie redusa de pigment conjugat B.
preluare hepatica scazuta a bilirubinei C.
productie crescuta de pigment D.
functie hepatocelulara alterata E.
(pag. 1841)
M2217029. Icterul fiziologic neonatal este determinat de:
leziuni hepatocelulare A.
hemoliza B.
afectarea preluarii hepatice a bilirubinei C.
deficit tranzitor de glucuronil transferaza D.
hiperproductie de bilirubina E.
(pag. 1842)
M2217030. Un pacient cu hiperbilirubinemie neconjugata usoara la care se accentueaza gradul
icterului dupa post prelungit, are mai probabil:
Sindrom Dubin - Johnson A.
Sindrom Rotor B.
Sindrom Crigler - Najjar tip I C.
Sindrom Gilbert D.
Sindrom Crigler - Najjar tip II E.
Rezidentiat 2004 654 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 1843)
M2217031. Urina pacientilor cu sindrom Dubin Johnson contine predominant:
coproporfirina III A.
acizi biliari B.
urobilinogen C.
coproporfirina I D.
coproporfirina II E.
(pag. 1844)
M2217032. La pacientii cu ciroza si hepatita, nivelul bilirubinei serice are tendinta sa nu depaseasca:
25 mg/dl A.
50 mg/dl B.
35 mg/dl C.
60 mg/dl D.
15 mg/dl E.
(pag. 1846)
M2217033. Inelul Kayser-Fleischer observat la examenul obiectiv al unui pacient icteric, sugereaza:
ciroza biliara primitiva A.
colangita sclerozanta primitiva B.
boala Wilson C.
tumora hepatica D.
carcinom ampular E.
(pag. 280)
M2217034. Cea mai frecventa cauza de crestere usoara a bilirubinei neconjugate este:
sindrom Rotor A.
sindrom Dubin-Johnson B.
sindrom Gilbert C.
sindrom Crigler-Najjar tip I D.
sindrom Crigler-Najjar tip II E.
(pag. 280)
M2217035. Diagnosticul neinvaziv al sindromului Budd-Chiari este pus de:
rezonanta magnetica nucleara A.
punctie biopsie hepatica B.
computer tomografie C.
ecografie abdominala combinata cu Doppler D.
radiografia E.
(pag. 280)
M2217036. Specificitatea ecografiei si a tomografiei computerizate in identificarea ductelor biliare
extrahepatice dilatate este:
50% A.
75% B.
peste 90% C.
80% D.
60% E.
(pag. 280)
M2217037. In afectiunile biliare extrahepatice asociate cu icter obstructiv, concentratia de bilirubina
Rezidentiat 2004 655 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
creste atingandu-se un platou la valori de:
3-4 mg/dl A.
30-40 mg/dl B.
5-10 mg/dl C.
20-25 mg/dl D.
10-15 mg/dl E.
(pag. 279)
M2217038. La un pacient icteric, palparea unei vezicule biliare destinse, nedureroase, sugereaza:
litiaza coledociana A.
colecistita acuta B.
obstructie biliara distala prin tumora maligna C.
colangita D.
ciroza biliara primitiva E.
(pag. 280)
M2217039. Cea mai frecventa cauza de urina galben maronie intensa , exceptand urina concentrata
este :
bilirubinuria A.
porfiria B.
hemoglobinuria C.
ocronoza D.
melanomul E.
(pag. 278)
M2217040. Icterul Criegler-Najjar tip II apare datorita:
supraproductiei de bilirubina A.
captarii hepatice scazute a bilirubinei B.
afectarea excretiei bilirubinei C.
leziuni hepatocelulare severe D.
deficit moderat de transferaza hepatica E.
(pag. 278)
M2217041. Icterul fiziologic neonatal este determinat de:
leziuni hepatocelulare A.
hemoliza B.
afectarea preluarii hepatice a bilirubinei C.
deficit tranzitor de glucuronil transferazaq D.
hiperproductie de bilirubina E.
(pag. 1842)
M2217042. Un pacient cu hiperbilirubinemie neconjugata usoara la care se accentueaza gradul
icterului dupa post prelungit, are mai probabil:
Sdr. Dubin - Johnson A.
Sdr. Rotor B.
Sdr. Crigler - Najjar tip I C.
Sdr. Gilbert D.
Sdr. Crigler - Najjar tip II E.
(pag. 1843)
M2217043. Inelul Kayser-Fleischer observat la examenul obiectiv al unui pacient icteric, sugereaza:
CPB A.
Rezidentiat 2004 656 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
colangita sclerozanta primitiva B.
boala Wilson C.
tumora hepatica D.
carcinom ampular E.
(pag. 280)
M2217044. Diagnosticul neinvaziv al sindromului Budd-Chiari este pus de:
RMN A.
punctie biopsie hepatica B.
CT C.
ecografie abdominala combinata cu Doppler D.
radiografia E.
(pag. 280)
M2217045. Specificitatea ecografiei si a TC in identificarea ductelor biliare extrahepatice dilatate este:
50% A.
75% B.
peste 90% C.
80% D.
60% E.
(pag. 280)
M2317046. Colangita sclerozanta se asociaza frecvent cu:
ulcerul gastric A.
diverticuloza colonica B.
polipoza adenomatoasa familiala C.
colita ulceroasa D.
sindromul de intestin iritabil E.
(pag. 279)
M2317047. Sindromul icteric neinsoþit de durere in epigastru sau hipocondru drept apare de obicei in:
litiaza coledociana A.
obstrucþia biliara maligna B.
colangita acuta C.
colecistita acuta D.
tumora hepatica cu ritm de creºtere rapid E.
(pag. 280)
M2317048. Inelele Kayser-Fleischer sunt specifice pentru:
ciroza alcoolica A.
sindrom Gilbert B.
colangiocarcinom C.
boala Wilson D.
sindrom Dubin-Johnson E.
(pag. 280)
M2317049. Ce diagnostic sugereaza la un pacient icteric palparea unei vezicule biliare destinse,
nedureroase ?
Obstrucþie biliara distala prin tumora maligna. A.
Colangita. B.
Colecistita acuta. C.
Litiaza coledociana. D.
Rezidentiat 2004 657 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Colangiocarcinom. E.
(pag. 280)
M2317050. Afectarea excreþiei bilirubinei este frecventa in ciroza de orice etiologie in stadiul tardiv, dar
apare mult mai devreme intr-un caz:
Ciroza biliara primitiva. A.
Boala Wilson. B.
Ciroza virala C. C.
Ciroza virala B. D.
Ciroza alcoolica. E.
(pag. 279)
M2317051. Absenþa completa a glucuronil transferazei caracterizeaza icterul din:
Ciroza biliara primitiva. A.
Sindromul Crigler Najjar tip I. B.
Hepatita alcoolica. C.
Sindromul Rotor. D.
Colangiocarcinom. E.
(pag. 278)
M2317052. Icterul din sindromul Gilbert este determinat de:
Absenþa ereditara a glucuronil transferazei. A.
Deficitul dobandit uºor de glucuronil transferaza. B.
Obstrucþia biliara extrahepatica. C.
Deficitul ereditar uºor de glucuronil transferaza. D.
Tulburari ereditare in excreþia hepatica a bilei. E.
(pag. 278)
M2317053. Icterul fiziologic neo natal este determinat de:
Deficit tranzitor de glucuronil transferaza. A.
Leziuni hepatocelulare. B.
Malformaþii biliare. C.
Hemoliza. D.
Stare septica. E.
(pag. 278)
M2317054. In sindroamele icterice, cand tabloul clinic este mai sugestiv pentru colestaza sau ciroza
biliara, calea cea mai directa pentru diagnostic este furnizata de:
Colangiopancreatografia endoscopica retrograda. A.
Biopsia hepatica. B.
Ecografia abdominala. C.
Colangiografia transhepatica. D.
Computertomografie. E.
(pag. 281)
M2517055. Icterul poate fi detectat cand nivelul bilirubinei serice depaºeºte:
4-4,5 mg/dl A.
3-3,5 mg/dl B.
2-2,5 mg/dl C.
1,5-2 mg/dl D.
2-3 mg/dl E.
(pag. 275)
Rezidentiat 2004 658 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2517056. Concentraþiile serice normale ale bilirubinei variaza intre:
0,5-1,5 mg/dl A.
0,5-1 mg/dl B.
1-2 mg/dl C.
0,3-1 mg/dl D.
1-1,5 mg/dl E.
(pag. 275)
M2517057. Valorile normale ale fracþiunii directe sau conjugate a bilirubinei masurate prin teste clinice
de rutina sunt estimate la:
0,3-1 mg/dl A.
0,1-0,5 mg/dl B.
0,5-1 mg/dl C.
0,3-0,6 mg/dl D.
0,5-1,5 mg/dl E.
(pag. 275)
M2517058. In condiþii normale,excreþia urinara zilnica de urobilinogen nu depaºeºte:
4 mg A.
2 mg B.
3 mg C.
5 mg D.
1,5 mg E.
(pag. 276)
M2517059. Care dintre urmatoarele afirmaþii referitoare la bilirubina neconjugata sunt false:
Reprezinta mai mult de 90% din bilirubina serica la indivizii normali A.
Aproximativ 80% deriva din disrugerea eritrocitelor imbatranite B.
Este hidrosolubila C.
Este legata necovalent de albumina D.
Poate produce efecte neurotoxice neonatale prin retenþia in ganglionii bazali ai creierului E.
(pag. 275)
M2517060. Precizaþi in care dintre urmatoarele tulburari hepatocelulare icterul asociat nu este
obstructiv sau colestatic:
Hepatita alcoolica ºi infiltrarea grasa a ficatului indusa de alcool A.
Sindromul Gilbert B.
Sindromul Dubin-Johnson C.
Sindromul Rotor D.
Colestaza intrahepatica benigna recurenta E.
(pag. 279)
M2517061. In obstrucþia completa a ductelor biliare extrahepatice nu se constata:
Icter A.
Hiperbilirubinemie predominant conjugata B.
Bilirubinurie marcata C.
Scaune acolice D.
Absenþa bilirubinemiei in urina E.
(pag. 279)
M2517062. Nuanþa verzuie a icterului nu se intalneºte in:
Ciroza biliara A.
Rezidentiat 2004 659 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Colangita sclerozanta B.
Hepatosteatoza C.
Hepatita cronica grava D.
Obstrucþia maligna cu evoluþie lunga E.
(pag. 279-280)
M2517063. In sindromul Gilbert creºterile variabile ale bilirubinei neconjugate nu se asociaza cu:
Stresul fizic A.
Administrarea de contraceptive orale B.
Febra C.
Infecþia recurenta D.
Ingestia masiva de alcool E.
(pag. 280)
M2517064. Precizaþi care dintre urmatoarele afirmaþii privitoare la colangiopancreatografia
endoscopica retrograda sunt false:
Ofera oportunitatea inspectarii ºi biopsierii ampulei Vater ºi duodenului inconjurator A.
Permite vizualizarea ductelor pancreatice pentru a detecta semne de litiaza a canalelor pancreatice sau
mici tumori pancreatice
B.
Este abordarea preferata a calculilor intraductali restanþi dupa colecistectomia chirurgicala sau
laparoscopica
C.
Permite biopsierea directa a epiteliului ductal biliar ºi capului pancreatic D.
Nu permite vizualizarea ampulei Vater E.
(pag. 281)
M2617065. Concentraþiile serice normale ale bilirubinei variaza intre:
2-10 micromol/l A.
5-17 micromol/l B.
7-22 micromol C.
20-54 micromol/l D.
33-75 micromol/l E.
(pag. 275)
M2617066. Concentraþia serica a bilirubinei atinge un platou la nivelul:
200-300 micromol/l A.
375-522 micromol/l B.
450-570 micromol/l C.
620-854 micromol/l D.
510-680 micromol/l E.
(pag. 279)
M2617067. Prezenþa bilirubinuriei marcate este un semn pentru:
Ciroza hepatica A.
Hepatita cronica B.
Hemoliza extravasculara C.
Obstrucþia biliara completa D.
Sindromul Dubin Johnson E.
(pag. 279)
M2617068. Concentraþia serica normala a bilirubinei directe sau conjugate este:
2,5-6,8 micromol/l A.
7,3-22 micromol/l B.
2,5 –10,5micromol/l C.
Rezidentiat 2004 660 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
1,7–8,5 micromol/l D.
3,3-7,5 micromol/l E.
(pag. 275)
M2617069. Coloraþia icterica a tegumentelor, sclerelor ºi mucoaselor devine vizibila cand nivelul
plasmatic al bilirubinei depaºeºte:
1-1,5 mg/dl A.
3–3,5 mg/dl B.
4-5 mg/dl C.
3,5-4 mg/dl D.
2–2,5 mg/dl E.
(pag. 275)
M2617070. Scaunele acholice pledeaza pentru:
Icter din sindromul Rotor A.
Icter din hepatocitoliza B.
Icter din sindromul Gilbert C.
Icter cu bilirubinemie predominant conjugata D.
Icter cu bilirubinemie predominant neconjugata E.
(pag. 275)
M2717071. In legatura cu excretia renala a bilirubinei sunt adevarate urmatoare afirmatii:
urina contine bilirubina detectabila doar prin procedee spectro-fotometrice sensibile A.
exista un proces de secretie tubulara pentru bilirubina neconjugata B.
sarurile biliare scad filtrarea glomerulara a bilirubinei conjugate C.
prezenta bilirubinei in urina apare doar in hiperbilirubinemiile neconjugate D.
bilirubina neconjugata este filtrata la nivelul glomerulilor renali E.
(pag. 276)
M2817072. In conditii normale, excretia urinara zilnica de urobilinogen nu depaseste:
3 mg A.
8 mg B.
4 mg C.
6 mg D.
1 mg E.
(pag. 276)
M2817073. Icterul neonatal apare:
in pima zi de viata A.
intre a cincea zi si a zecea zi de viata B.
intre a doua zi si a cincea zi de viata C.
dupa o saptamana de viata D.
intre a sasea zi si a noua zi de viata E.
(pag. 278)
M2817074. O activitate moderat scazuta a glucuronil-transferazei apare in:
sindromul Crigler-Najjar tip ll A.
sindromul Rotor B.
icter neonatal C.
sindromul Crigler-Najjar tip l D.
sindromul Gilbert E.
(pag. 278)
Rezidentiat 2004 661 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2817075. Cel mai frecvent simptom asociat cu colestaza cronica este:
durerea abdominala A.
icterul B.
pruritul C.
altralgii D.
febra E.
(pag. 279)
M2917076. Cea mai frecventa cauza de creºtere uºoara a fracþiunii neconjugate a bilirubinei este:
Eritropoieza ineficienta. A.
Sdr. Gilbert. B.
Anemia hemolitica autoimuna. C.
Anemia hemolitica microangiopatica. D.
Resorbþia hematoamelor. E.
(pag. 280)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
M1117077. Care din urmatoarele afirmatii privind proprietatile bilirubinei conjugate sunt adevarate
este hidrosolubila A.
se caracterizeaza printr-o mare afinitate pentru lipide, spre deosebire de bilirubina neconjugata B.
se excreta renal C.
poate forma cu albumina un complex covalent ireversibil D.
in mod normal reprezinta circa 90% din bilirubina circulanta serica E.
(pag. 275)
M1117078. Precizati unde nu poate fi dozata bilirubina
in lichide articulare A.
in lichidul cefalorahidian B.
lacrimi C.
saliva D.
lichid pleural E.
(pag. 275, 276)
M1117079. Urmatoarele pot fi surse de bilirubina, cu exceptia
eritrocitele A.
promielocitele B.
citocromii hepatici C.
nucleoproteinele D.
mioglobina E.
(pag. 275)
M1117080. Precizati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate
icterul scleral apare in general mai precoce decat icterul generalizat A.
consemnarea icterului scleral nu este utila pentru diagnosticul diferential al icterului cu carotenemia B.
la pcientii anemici icterul este mai pronuntat C.
in zonele edematoase icterul este mai pronuntat D.
zonele cu deficit motor au tendinta de a ramane necolorate in cazul icterului E.
(pag. 275, 276)
Rezidentiat 2004 662 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M1117081. In care din urmatoarele sitatii vom avea urobilinogenul crescut in urina
colestaze A.
hemolize B.
boli hepatocelulare C.
obstructii biliare extrahepatice D.
consum medicamentos E.
(pag. 276)
M1117082. Identificati afirmatiile adevarate
testele uzuale detecteaza in mod normal cantitati mici de bilirubina in urina A.
bilirubina conjugata este filtrata renal B.
detectarea bilirubinei in urina sugereaza o hiperbilirubinemie neconjugata C.
prezenta sarurilor biliare intensifica eliminarea renala a bilirubinei conjugate D.
pacientii cu obstructii de tract biliar au in mod obisnuit nivele mai mari ale bilirubinei serice comparativ cu
cei cu leziuni hepatocelulare grave
E.
(pag. 276)
M1117083. Precizati care din urmatoarele situatii se asociaza cu cresterea predominanta a bilirubinei
neconjugate
eritropoieza accelerata A.
hemoliza intravasculara B.
tratamentul cu cloramfenicol C.
tratamentul cu clorpromazina D.
activitatea scazuta a glucuronil-transferazei hepatice E.
(pag. 278)
M1117084. Precizati prin care din urmatoarele mecanisme bilirubina poate creste in starile septice
captare hepatica scazuta A.
supraproductia de bilirubina B.
conjugare scazuta a bilirubinei C.
obstructie intraductala D.
afectarea excretiei hepatice E.
(pag. 278)
M1117085. In care din urmatoarele afectiuni ereditare apare icter prin afectarea excretiei hepatice
sindromul Rotor A.
icterul neonatal B.
sindromul Gilbert C.
sindromul Crigler-Najjar D.
sindromul Dubin-Johnson E.
(pag. 278)
M1117086. Care din urmatoarele situatii sunt favorizate de existenta unei sarcini
colestaza A.
steatoza B.
congestia hepatica C.
insuficienta hepatica acuta D.
intreruperea selectiva a transportului bilirubinei E.
(pag. 279)
M1117087. In care din urmatoarele circumstante clinice poate sa apara 'sindromul ductului biliar
disparut'
ciroza biliara primitiva A.
Rezidentiat 2004 663 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
boala de iradiere B.
colangiocarcinom C.
infectia cu citomegalovirus D.
SIDA E.
(pag. 281)
M1117088. Precizati care din urmatoarele cauze de colestaza intrahepatica asociaza frecvent semne
clinice de colestaza cu ducte de calibru normal
ciroza biliara primitiva A.
chimioterapia intraarteriala hepatica B.
colangita sclerozanta primara C.
unele medicamente D.
alcoolism E.
(pag. 281)
M1117089. In care din urmatoarele circumstante vom identifica frecvent hiperbilirubinemie conjugata
fara anomalii enzimatice hepatice
colangiocarcinom A.
hepatita acuta la debut B.
sarcina C.
septicemie D.
dupa interventii chirurgicale recente E.
(pag. 280)
M1117090. Precizati care sunt factorii care favorizeaza cresterea bilirubinei serice la pacientii cu
sindrom Gilbert
febra A.
efortul fizic B.
postul C.
alcoolul D.
expunerea la soare E.
(pag. 280)
M1217091. Care sunt caracteristicile bilirubinei neconjugate:
reprezinta majoritatea bilirubinei serice la indivizii normali A.
deriva in cea mai mare parte din distrugerea eritocitelor imbatranite B.
este legata covalent de albumina C.
in perioada neonatala are afinitate crescuta pentru celulele din ganglionii bazali ai creierului D.
in hiperbilirubinemii persistente formeaza cu albumina un complex covalent numit bilirubina delta E.
(pag. 275)
M1217092. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la conjugarea bilirubinei sunt adevarate:
bilirubina neconjugata preluata in hepatocit este hidrosolubila A.
conjugarea bilirubinei cu acidul glucuronic ii creste hidrosolubilitatea B.
reactia de conjugare are loc in microzomii hepatici (reticul endoplasmic) C.
reactia de conjugare este catalizata de bilirubin-glucuronil-transferaza D.
bilirubin-monoglucuronidul reprezinta forma principala de bilirubina excretata in bila E.
(pag. 276)
M1217093. Care dintre urmatoarele conditii favorizeaza nivelurile circulante crescute de bilirubina
neconjugata, nelegata de albumina si riscul de icter nuclear:
hemoliza A.
hipoalbuminemia B.
Rezidentiat 2004 664 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
acidoza C.
expunerea la lumina albastra D.
niveluri serice crescute de acizi grasi liberi E.
(pag. 276)
M1217094. Hiperbilirubinemia predominant neconjugata datorata deficitului activitatii glucuroniltransferazei
se intalneste in urmatoarele circumstante:
sindromul Crigler-Najjar A.
sindromul Gilbert B.
icterul neonatal C.
sindromul Dubin-Johnson D.
sindromul Rotor E.
(pag. 278-279)
M1217095. Obstructia completa a ductelor biliare extrahepatice se caracterizeaza prin:
icter si hiperbilirubinemie predominant conjugata A.
bilirubinurie marcata B.
absenta bilirubinei in urina C.
scaune hiperpigmentate D.
scaune acolice E.
(pag. 279)
M1217096. Icterul asociat hiperbilirubinemiei predominant conjugate se poate datora:
hemolizei A.
unei boli hepatocelulare B.
resorbtiei unui hematom voluminos C.
unei obstructii biliare intrahepatice D.
unei obstructii biliare extrahepatice E.
(pag. 279)
M1217097. Colangiopancreatografia endoscopica retrograda este tehnica cea mai utila pentru
diagnosticul:
colestazei intrahepatice A.
tumorilor ampulei Vater B.
tumorilor ductelor pancreatice C.
calculilor coledocieni pe coledoc nedilatat D.
colangiocarcinomului E.
(pag. 280-281)
M1317098. Care dintre urmatoarele afirmatii despre colangiopancreatografia endoscopica retrograda
(CPER) sunt adevarate ?
Este frecvent tehnica preferata pentru diagnosticul si tratamentul obstructiilor biliare distale. A.
Este abordarea preferata a calculilor intraductali restanti dupa colecistectomie chirurgicala sau
laparoscopica.
B.
Este metoda de explorare de prima intentie in orice sindrom icteric. C.
Are dezavantajul ca nu permite vizualizarea ampulei Vater. D.
Permite vizualizarea ductelor pancreatice si biopsierea directa a epiteliului ductal. E.
(pag. 281)
M1317099. Care dintre urmatoarele afirmatii despre icterul determinat de supraproductia de bilirubina
sunt adevarate ?
Este secundar hemolizei intra sau extravasculare. A.
Apare in stari cu eritropeieza ineficienta. B.
Rezidentiat 2004 665 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Este insotit de prurit. C.
Nivelul bilirubinei serice creste de obicei peste 10 mg%. D.
Nivelul bilirubinei serice este de regula crescut pana la 3 - 4 mg%. E.
(pag. 278)
M1317100. Care dintre urmatoarele ictere asociaza hiperbilirubinemie predominant conjugata ?
Colangita sclerozanta. A.
Administrare de contraceptive orale. B.
Icterul neo natal. C.
Administrare de cloramfenicol. D.
Sindromul Crigler Najjar. E.
(pag. 278)
M1317101. Care dintre urmatoarele ictere sunt determinate de hiperbilirubinemie predominant
neconjugata ?
Hemoliza. A.
Litiaza biliara. B.
Sindromul Gilbert. C.
Sindromul Dubin Johnson. D.
Icterul colestastic de sarcina. E.
(pag. 278)
M1317102. Obstructia completa a ductelor biliare extrahepatice determina icter cu:
Hiperbilirubinemie predominant conjugata. A.
Hiperbilirubinemie predominant neconjugata. B.
Absenta bilirubinuriei. C.
Bilirubinurie marcata. D.
Scaune acholice. E.
(pag. 279)
M1317103. Care dintre urmatoarele medicamente pot produce colestaza ?
Androgeni. A.
Acid ursodezoxicolic B.
Izoniazida. C.
Contraceptive orale. D.
Clorpromazina. E.
(pag. 278)
M1317104. Tulburarile hepatocelulare in care icterul poate fi asociat cu o faza obstructiva sau
colestatica includ:
Hepatita alcoolica. A.
Infiltrarea grasa a ficatului indusa de alcool. B.
Sindromul Gilbert. C.
Sindromul Rotor. D.
icterele din ultimul trimestru de sarcina E.
(pag. 279)
M1417105. Care din urmatoarele reprezinta cauza unei hiperbilirubinemii neconjugate:
eritropoeza insuficienta A.
Sindromul Gilbert B.
Sindromul Rotor C.
Sindromul Dubin-Johnson D.
Rezidentiat 2004 666 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Nutritie parenterala E.
(pag. 278)
M1417106. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugata recunoaste drept cauza:
hepatitele virale A.
ciroza B.
pancreatita C.
post prelungit D.
sindromul Gilbert E.
(pag. 278)
M1417107. Identificati care din medicamentele enuntate pot reprezenta o cauza a unui proces
colestatic:
clorpromazina A.
fenobarbitalul B.
acetaminofenul C.
izoniazida D.
steroizii anabolizanti E.
(pag. 279)
M1417108. Prezenta unor scaune acholice ne pot orienta spre urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA:
colangita sclerozanta A.
cancer de cap de pancreas B.
litiaza coledociana C.
chist coledocian inflamat D.
ciroza biliara primitiva E.
(pag. 279)
M1417109. Prezenta la un pacient a unor scaune acholice hem pozitive poate fi data de:
cancer de cap de pancreas A.
litiaza coledociana B.
ciroza biliara primitiva C.
colangiocarcinom D.
intoxicatie cu acetaminofen E.
(pag. 279)
M1417110. Precizati spre ce boli hepatice ne pot orienta un icter cu o nuanta verzuie:
ciroza biliara A.
hepatita acuta virala tip B B.
hepatita cronica grava postvirusala C.
cancer de cap de pancreas D.
litiaza coledociana E.
(pag. 279)
M1517111. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant neconjugata aparut ca urmare a captarii hepatice
scazute a bilirubinei se intalneste in:
hemoliza extravasculara A.
post prelungit B.
stari septice C.
inhibitie medicamentoasa D.
colangita sclerozanta E.
(pag. 278)
Rezidentiat 2004 667 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M1517112. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugata datorita afectarii excretiei hepatice se
intalneste in:
colestaza intrahepatica recurenta A.
colestaza de sarcina B.
colestaza indusa medicamentos C.
colangiocarcinom D.
postoperator E.
(pag. 278)
M1517113. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugata prin obstructie biliara intraductala se
intalneste in:
boala hepatica alcoolica A.
ciroza biliara primitiva B.
chistele coledociene C.
carcinomul ampular D.
hemobilie E.
(pag. 278)
M1517114. Sindromul Dubin Johnson se caracterizeaza prin:
icter prin supraproductie de bilirubina A.
icter prin hemoliza intravasculara in exces B.
icter prin afectarea excretiei hepatice a bilirubinei C.
icter prin colestaza extrahepatica D.
hiperbilirubinemie conjugata E.
(pag. 278, 280)
M1517115. Indicati care dintre urmatoarele forme de icter evolueaza cu hiperbilirubinemie predominant
neconjugata:
icterul Crigler Najjar tip I A.
icterul laptelui de san B.
icterul dupa nutritie parenterala prelungita C.
icterul din colangiohepatita orientala D.
icterul determinat de chistele coledociene E.
(pag. 278)
M1517116. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugata sunt:
icterul indus de contraceptive orale A.
icterul din boala hepatica alcoolica B.
icterul postoperator C.
icterul din starile de post prelungit D.
icterul hemolitic E.
(pag. 278)
M1517117. Examenul clinic al unui pacient evidentiaza numeroase escoriatii si prezenta icterului cu
tenta verzuie. Indicati posibila etiologie a sindromului icteric:
sindrom Gilbert A.
ciroza biliara B.
colangita sclerozanta C.
obstacol malign pe caile biliare cu evolutie indelungata D.
hiperplazie nodulara focala E.
(pag. 279-280)
M1517118. Icterul colestatic din sindromul ductului biliar disparut (SDBD) poate fi intalnit in
Rezidentiat 2004 668 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
urmatoarele circumstante etiologice:
colangita sclerozanta primara A.
ciroza biliara primitiva B.
rejetul de transplant hepatic C.
boala de iradiere D.
SIDA E.
(pag. 281)
M1617119. Hiperbilirubinemia predominant neconjugata apare in urmatoarele afectiuni:
Sindromul Gilbert A.
Sindromul Dubin-Johnson B.
Sindroame de hemoliza. C.
Litiaza coledociana D.
Neoplasm de cap de pancreas E.
(pag. 278)
M1617120. Hiperbilirubinemia predominant conjugata apare in urmatoarele afectiuni:
Litiaza coledociana A.
Sindromul Crigler-Najjar B.
Sindromul Gilbert C.
Ciroza biliara D.
Sindromul Dubin-Johnson E.
(pag. 278)
M1617121. Pentru bilirubina conjugata sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Este excretata in bila A.
Se absoarbe din intestin B.
Nu se absoarbe din intestin C.
Apare in urina D.
Nu apare in urina E.
(pag. 276)
M1617122. Riscul de icter nuclear este crescut in urmatoarele conditii:
Hemoliza A.
Tratament cu lumina albastra B.
Hipoalbuminemie C.
Efort fizic D.
Alcaloza metabolica E.
(pag. 276)
M1617123. Pentru sindromul Dubin- Johnson sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Este un deficit ereditar de glucuronozil transferaza A.
Este un defect al excretiei biliarubinei B.
Este caracterizata prin hiperbilirubinemie neconjugata C.
Este caracterizata prin hiperbilirubinemie conjugata D.
Este prezenta si o anomalie in excretia coproporfirinelor E.
(pag. 1844)
M1617124. Pentru icterul recurent de sarcina sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
Este de tip colestaza extrahepatica A.
Este de tip colestaza intrahepatica B.
Clinic se manifesta prin prurit si icter C.
Rezidentiat 2004 669 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Fosfataza alcalina si colesterolul sunt semnificativ crescute D.
Modificarile clinice si de laborator persista dupa nastere E.
(pag. 1845)
M2217125. Dintre tulburarile metabolismului bilirubinei, care se asociaza cu hiperbilirubinemie
predominant neconjugata:
productie crescuta de pigment A.
preluare hepatica scazuta a bilirubinei B.
conjugare hepatica inadecvata C.
excretie redusa de pigment conjugat D.
functie hepatocelulara alterata E.
(pag. 1841)
M2217126. Icterul din anemiile hemolitice se caracterizeaza prin:
este datorat hiperbilirubinemiei neconjugate A.
adesea exista si o crestere usoara a bilirubinemiei conjugate B.
in prezenta febrei gradul icterului va fi mai mic C.
reticulocitoza D.
intensitate mai mare in prezenta sepsisului E.
(pag. 1842)
M2217127. Hemoliza ca si cauza a icterului este sugerata de:
cresterea urobilinogenului fecal A.
prezenta reticulocitozei B.
scurtarea duratei de viata a eritrocitelor C.
nivelul mediu al bilirubinei serice de peste 8 mg/dl D.
absenta unor semne de boala hepatica E.
(pag. 1842)
M2217128. Icterul prin productie crescuta de pigment poate fi intalnita in:
infarcte pulmonare A.
rupturi de anevrisme aortice B.
functie hepatica alterata C.
scurgeri din vase sanguine dupa cateterisme D.
sindrom Gilbert E.
(pag. 1842)
M2217129. Complicatiile hemolizei cronice includ:
calculi pigmentari in colecist A.
icter nuclear la varsta adultului B.
depunerea de bilirubina in ganglionii bazali la toti pacientii C.
icter nuclear la valori peste 20 mg/dl la nou nascuti D.
cresterea bilirubinei neconjugate serice nu este nociva per se cu exceptia stadiului de sugar E.
(pag. 1842)
M2217130. Fractiunea timpuriu marcata a bilirubinei reprezinta:
bilirubina derivata din alte surse decat distrugerea eritrocitelor circulante A.
sinteza bilirubinei din hemul nonhemoglobinic din ficat B.
este scazuta in porfiria congenitala eritropoietica C.
este crescuta in talasemie D.
sinteza bilirubinei din hemul hemoglobinic in maduva osoasa E.
(pag. 1842)
Rezidentiat 2004 670 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2217131. Afectarea preluarii hepatice a bilirubinei se caracterizeaza prin:
poate fi determinata de unele medicamente A.
este intalnita in unele cazuri de sindrom Gilbert B.
apare dupa administrarea de acid flavaspidic C.
hiperbilirubinemie conjugata D.
nu diminua dupa oprirea medicamentului care e incriminat E.
(pag. 1842)
M2217132. Icterul fiziologic al nou-nascutului:
se datoreaza alterararii conjugarii bilirubinei A.
se insoteste de hiperbilirubinemie conjugata B.
este prezent in momentul nasterii C.
se manifesta prin hiperbilirubinemie neconjugata tranzitorie D.
apare intre a doua si a cincea zi de viata E.
(pag. 1842)
M2217133. Diagnosticul icterului neonatal se bazeaza pe:
hiperbilirubinemie neconjugata sub 5 mg/dl A.
in prezenta eritroblastozei, nivelul bilirubinei depaseste 20 mg/dl B.
revenirea la normal a nivelului bilirubinei serice pana la 2 saptamani C.
hiperbilirubinemie conjugata peste 5 mg/dl D.
prezenta icterului in momentul nasterii exclude diagnosticul E.
(pag. 1842)
M2217134. Sindromul de bila vascoasa reprezinta:
cresterea excretiei bilirubinei conjugate A.
afectarea preluarii hepatice a bilirubinei B.
defectul de excretie a bilirubinei conjugate C.
hiperbilirubinemie conjugata la copii cu eritroblastoza D.
apare in contextul unui ficat 'imatur' E.
(pag. 1842)
M2217135. Urmatoarele afectiuni referitoare la encefalopatia bilirubinica sunt false:
apare la nou nascutii cu hiperbilirubinemie neconjugata de peste 20 mg/dl A.
se produce prin depunerea bilirubinei neconjugate in ganglionii bazali B.
abordarea terapeutica este fototerapia C.
protoporfirinele sintetice nu au efect in redurecerea bilirubinemiei serice D.
nu duce la deces E.
(pag. 1842-1843)
M2217136. Sindromul Gilbert este:
deficit partial ereditar de glucuronozil transferaza A.
are transmitere genetica clara B.
evolueza cu hiperbilirubinemie neconjugata peste 7 mg/dl C.
bilirubina serica a pacientilor este aproape toata neconjugata D.
deficit tranzitor de glucuronozil tranferaza E.
(pag. 1843)
M2217137. Icterul din sindromul Gilbert se caracterizeaza prin:
este fluctuent A.
se accentueaza dupa interventii chirurgicale, febra, infectii B.
se atenueaza dupa ingestia de alcool C.
Rezidentiat 2004 671 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
teste functionale hepatice normale D.
este prezent la 3-10% din populatia generala E.
(pag. 1843)
M2217138. Mecanismele posibile ale hiperbilirubinemiei din sindromul Gilbert sunt:
scaderea preluarii bilirubinemiei A.
accentuarea hemolizei B.
functie hepatocelulara alterata C.
scaderea glucuronozil transferazei D.
absenta glucuronozil transferazei E.
(pag. 1843)
M2217139. Scaderea usoara a glucuronozil tranferazei in sindromul Gilbert se reflecta prin:
scaderea bilirubinemiei serice dupa Fenobarbital A.
scaderea bilirubinemiei monoconjugate in bila B.
cresterea bilirubinemiei serice dupa Fenobarbital C.
cresterea bilirubinemiei monoconjugate in bila D.
aparitia hemolizei E.
(pag. 1843)
M2217140. Diagnosticul sindromului Gilbert se bazeaza pe:
hiperbilirubinemie neconjugata usoara A.
absenta simptomelor sistemice B.
fara hemoliza exprimata sau identificabila clinic C.
teste de rutina normale ale functiei hepatice D.
biopsie hepatica cu modificari la microscopia optica E.
(pag. 1843)
M2217141. Sindromul Crigler - Najjar tip I se caracterizeaza prin:
niveluri crescute ale bilirubinei neconjugate 20-45 mg/dl A.
deficit partial de glucuronozil transferaza B.
transmitere autosomal recesiva C.
decesul survine datorita icterului nuclear D.
nu raspunde la terapia cu Fenobarbital E.
(pag. 1843-1844)
M2217142. Terapia in sindromul Crigler - Najjar tip I include:
plasmafereza A.
administrarea de Fenobarbital B.
transplant hepatic ortopic C.
terapie genetica D.
fototerapie E.
(pag. 1843-1844)
M2217143. Icterul din sindromul Crigler - Najjar tip II se diferentiaza de tipul I prin:
bilirubina serica intre 6 si 20 mg/dl A.
bilirubina monoconjungata in bila in cantitate crescuta B.
aparitia icterului nuclear C.
raspuns la administrarea de Fenobarbital D.
absenta bilirubinei conjugate in bila E.
(pag. 1843-1844)
Rezidentiat 2004 672 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2217144. Icterul 'alaptarii la san' apare prin:
inhibarea glucuronozil transferazei de unele componente din laptele matern A.
actiunea unor medicamente (novobiocin) B.
la copii tratati cu vitamina K C.
diminua la intreruperea alaptarii D.
la copii tratati cu Cloramfenicol E.
(pag. 1844)
M2217145. Inhibarea glucuronozil tranferazei este data de:
novobiocin A.
hipotiroidism B.
vitamina K C.
pregnandiol din laptele matern D.
cloramfenicol E.
(pag. 1844)
M2217146. Urmatoarele stari produc sau contribuie la icterul post operator:
anemia hemolitica A.
hipertensiune B.
agenti anestezici (halotan) C.
soc D.
tranfuzii cu sange conservat E.
(pag. 1845)
M2217147. In ceea ce priveste sindromul Rotor urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
nu se deceleaza pigment in celulele hepatice A.
prezenta in hepatocite a unui pigment negru B.
exista o crestere a coproporfirinelor urinare totale C.
exista o crestere tardiva a curbei de eliminare a BSP-ului la 90 de minute D.
exista o alterare a capacitatii de stocare a ficatului E.
(pag. 1844)
M2217148. Caracteristice pentru sindromul Dubin Johnson sunt:
defect al excretiei biliare a bilirubinei A.
hiperbilirubinemie predominant neconjugata B.
valorile bilirubinei serice cuprinse intre 3-15 mg/dl C.
homozigotii prezinta niveluri semnificative ale bilirubinemiei neconjugate serice D.
serul contine mai multa bilirubina monoconjugata decat biconjugata E.
(pag. 1844)
M2217149. Manifestarile clinice al sindromului Dubin Johnson include:
pruritul si steatoreea A.
hepatomegalie usoara B.
gradul icterului este accentuat de boli intercurente C.
contraceptivele orale pot produce prima aparitie a icterului D.
in aproximativ un sfert din cazuri exista o usoara sensibilitate hepatica E.
(pag. 1844)
M2217150. Biopsia hepatica la pacientii cu sindrom Dubin Johnson arata:
ficat normal A.
ficat negru B.
nu exista pigment negru in hepatocite C.
Rezidentiat 2004 673 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
prezenta pigmentului negru in zona centrolobulara D.
alterari severe de structura E.
(pag. 1844)
M2217151. Referitor la colestaza intrahepatica recurenta benigna, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
exista obstructie biliara mecanica A.
se caracterizeaza prin atacuri recurente de prurit si icter B.
evolueaza spre ciroza C.
nivelul fosfatazei alcaline este marcat crescut D.
etiologia e necunoscuta E.
(pag. 1844-1845)
M2217152. Icterul recurent de sarcina se manifesta prin:
prurit si icter A.
colestaza intrahepatica B.
nivelul bilirubinei serice de obicei <6 mg/dl C.
anomaliile clinice si de laborator nu diminua dupa nastere D.
fosfataza alcalina este normala E.
(pag. 1845)
M2217153. Modificarile functiei hepatice din timpul unei sarcini normale:
apar in special in ultimul trimestru A.
bilirubina serica fie nu creste sau fie creste <2mg/dl B.
constau in cresteri usoare ale fosfatazei alcaline serice C.
bilirubina serica creste peste 2 mg/dl D.
constau in cresteri ale retentiei de BSP E.
(pag. 1845)
M2217154. Icterul recurent de sarcina trebuie diferentiat de:
hepatita virala A.
steatoza hepatica acuta idiopatica de sarcina B.
steatoza hepatica indusa de tetraciclina C.
sindrom Rotor D.
Crigler - Najjar tip I E.
(pag. 1845)
M2217155. Manifestarile clinice induse de medicamente ce produc colestaza si leziuni de hepatita
acuta sunt:
rash A.
febra B.
reactie inflamatorie hepatica C.
artralgii D.
neutrofilie E.
(pag. 1845)
M2217156. Colestaza intrahepatica postoperatorie benigna se caracterizeaza prin:
hiperbilirubinemie predominant conjugata, poate atinge 20-40 mg/dl A.
apare postoperator in a 2-a a 3-a zi B.
intervine dupa operatii majore C.
tipic, ALAT/GPT e usor crescut D.
morfologie hepatica normala E.
(pag. 1845)
Rezidentiat 2004 674 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2217157. Cele mai frecvente afectiuni asociate cu icter sunt:
hepatita A.
medicamente B.
ciroza C.
obstructie biliara D.
icter neonatal E.
(pag. 1846)
M2217158. Cele mai frecvente cauze de obstructie biliara extrahepatica sunt:
calculi A.
tumori B.
adenopatii C.
paraziti D.
stricturi E.
(pag. 1846)
M2217159. Tabloul clinic sugestiv pentru obstructia biliara extrahepatica este:
febra, durere, frison, (dar nu sunt prezente intotdeauna) A.
se asociaza cu cresterea bilirubinei conjugate si FA B.
nivelul bilirubinei serice rar depaseste 35 mg/dl C.
se asociaza cu cresterea bilirubinei neconjugate D.
FA e normala E.
(pag. 1846)
M2217160. Prezenta la un pacient icteric a scaunelor acholice, hem pozitive ne orienteaza spre
diagnosticul de:
carcinom ampular A.
litiaza coledociana B.
colangiocarcinom C.
carcinom pancreatic D.
ciroza biliara primitiva E.
(pag. 279)
M2217161. Icterul, in cazul unor interventii chirurgicale biliare precedente, poate sugera:
boala litiazica remanenta A.
stricturi biliare B.
obstructie recurenta data de o tumora in crestere C.
boala litiazica recurenta D.
colangita sclerozanta primitiva E.
(pag. 279)
M2217162. Sarcina poate predispune la:
colestaza A.
obstructie biliara B.
steatoza C.
insuficienta hepatica acuta D.
congestie hepatica E.
(pag. 279)
M2217163. Un pacient icteric care prezinta un ficat marit, sensibil are mai probabil:
inflamatie hepatica acuta A.
ciroza biliara B.
Rezidentiat 2004 675 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
tumora hepatica ce creste rapid C.
litiaza coledociana D.
carcinom pancreatic E.
(pag. 280)
M2217164. Icterul insotit de febra, sensibilitate epigastrica sau in hipocondru drept este mai frecvent
determinat de:
colecistita A.
litiaza coledociana B.
colangita C.
carcinom ampular D.
cancer de cap de pancreas E.
(pag. 280)
M2217165. Atrofia testiculara, care se datoreaza statusului hiperestrogenic din ciroza hepatica, poate fi
foarte accentuata in:
ciroza hepatica alcoolica A.
ciroza hepatica virala B.
hemocromatoza C.
ciroza hepatica autoimuna D.
ciroza hepatica medicamentoasa E.
(pag. 280)
M2217166. Urmatoarele semne clinice sugereaza ciroza hepatica de etiologie alcoolica:
eritem palmar A.
teleangiectazii faciale B.
limfadenopatia C.
retractie Dupuytren D.
splenomegalia E.
(pag. 280)
M2217167. La examenul fizic al pacientului icteric, prezenta splenomegaliei, ne orienteaza spre
diagnosticul:
hepatita cronica activa A.
ciroza hepatica B.
hepatita alcoolica grava C.
litiaza coledociana D.
hepatita acuta virala E.
(pag. 280)
M2217168. La un pacient cu icter, scadere ponderala, limfadenopatie, splenomegalie, diagnosticul
este, mai probabil de:
colangiocarcinom A.
limfom metastatic larg diseminat B.
carcinom ampular C.
hepatita cronica severa D.
carcinom pancreatic E.
(pag. 280)
M2217169. Nuanta verzuie a icterului sugereaza:
ciroza biliara primitiva A.
colangita sclerozanta B.
hepatita cronica grava C.
Rezidentiat 2004 676 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
obstructie maligna cu evolutie indelungata D.
litiaza coledociana E.
(pag. 279-280)
M2217170. Constatarea la examenul de laborator a unei hiperbilirubinemii predominant neconjugata,
ne orienteaza spre:
anemie hemolitica autoimuna A.
eritropoieza ineficienta B.
resorbtia unui hematom voluminos C.
hepatita colestatica D.
obstructie biliara intrahepatica E.
(pag. 280)
M2217171. Hiperbilirubinemia conjugata fara anomalii enzimatice hepatice se poate intalni in:
sarcina A.
hepatita cronica activa B.
septicemie C.
dupa interventii chirurgicale recente D.
obstructie biliara extrahepatica E.
(pag. 280)
M2217172. Hiperbilirubinemia conjugata izolata apare in:
sindromul Rotor A.
sidrom Dubin-Johnson B.
sindrom Gilbert C.
sindromul colestazei intrahepatice recurente benigne D.
sindrom Crigler-Najjar tip I E.
(pag. 280)
M2217173. Cresterea disproportionata a aminotransferazelor fata de alte enzime hepatice ne orienteaza
spre diagnosticul de:
hepatita toxica A.
hepatita virala B.
ciroza biliara primitiva C.
leziuni hepatocelulare ischemice D.
colangita sclerozanta E.
(pag. 280)
M2217174. Cresterea importanta a fosfatazei alcaline, 5 nucleotidazei si/sau gamma-glutamiltranspeptidaza
este sugestiva pentru:
colestaza intrahepatica A.
obstructia biliara extra hepatica B.
ciroza hepatica C.
hepatita acuta virala D.
hepatita toxica E.
(pag. 280)
M2217175. Printre cauzele frecvente de hepatita toxica se numara:
acetaminofenul A.
isoniazida B.
agenti anestezici halogenati C.
Rifampicina D.
Etambutol E.
Rezidentiat 2004 677 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 280)
M2217176. Urmatoarele virusuri pot determina leziuni de hepatita:
Epstein-Barr A.
citomegalic B.
Urlian C.
rotavirusuri D.
virusul hepatitic E E.
(pag. 280)
M2217177. Colangiopancreatografia endoscopica retrograda, pe langa colangiografie, ofera
urmatoarele avantaje:
este preferata pentru diagnostic si tratamentul obstructiilor biliare distale A.
permite biopsierea ampulei Vater B.
vizualizeaza ductele pancreatice C.
poate detecta semne de litiaza a canalelor pancreatice D.
nu permite biopsierea directa a epiteliului ductal biliar E.
(pag. 280-281)
M2217178. Un pacient cu semne clinice de colestaza dar cu ducte biliare de calibru normal, are mai
probabil:
ciroza biliara primitiva A.
colestaza intrahepatica medicamentoasa B.
colestaza intrahepatica alcoolica C.
litiaza coledociana D.
carcinom ampular E.
(pag. 281)
M2217179. Obstructia biliara extrahepatica fara dilatare ductala se intalneste in:
colangita sclerozanta primitiva A.
chimioterapia arteriala intrahepatica B.
ocazional in colangiocarcinom C.
sindromul ductului biliar disparut D.
carcinom pancreatic E.
(pag. 281)
M2217180. Sindromul ductului biliar disparut apare in:
rejectia postransplant hepatic A.
SIDA B.
infectia cu virus citomegalic C.
boala de iradiere D.
limfom non Hodgkin E.
(pag. 281)
M2217181. la un pacient cu icter si ducte nedilatate, cu pierdere ponderala, adenopatii sau afectiune
inflamatorie instestinala, pentru diagnostic este indicata:
punctie biopsie hepatica A.
CT B.
RMN C.
colangiografie D.
analiza citologica a bilei E.
(pag. 281)
Rezidentiat 2004 678 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2217182. Rareori, sindromul ductului biliar disparut se asociaza cu:
boala Hodgkin A.
sarcoidoza B.
administrarea de Flucloxacilina C.
anticonvulsivante D.
hemocromatoza E.
(pag. 281)
M2217183. Prezenta bilirubinei in urina este dovada:
hiperbilirubinemiei conjugate A.
hiperbilirubinemiei neconjugate B.
punct de diferentiere in evaluarea precoce a icterului C.
sindromul Gilbert D.
sindromul Crigler-Najjar tip I E.
(pag. 276)
M2217184. Urmatoarele pot fi surse de bilirubina, cu exceptia:
eritrocitele A.
promielocitele B.
citocromii hepatici C.
nucleoproteine D.
mioglobina musculara E.
(pag. 275)
M2217185. Care din urmatoarele afirmatii privind proprietatile bilirubinei conjugate sunt adevarate:
se excreta renal A.
are o mare afinitate pentru lipide spre deosebire de bilirubina neconjugata B.
este hidrosolubila C.
poate forma cu albumina un complex covalent ireversibil D.
reprezinta in mod normal 90% din bilirubina serica circulanta E.
(pag. 275)
M2217186. Care din urmatoarele mecanisme sunt implicate in cresterea bilirubinei din starile septice:
supraproductie de bilirubina A.
conjugare scazuta a bilirubinei B.
obstructie intraductala C.
afectarea excretiei hepatice D.
captare scazuta E.
(pag. 278)
M2217187. Precizati care sunt factorii care favorizeaza cresterea bilirubinei serice la pacienti cu
sindrom Gilbert:
febra A.
efort fizic B.
post C.
alcool D.
expunerea la soare E.
(pag. 280)
M2217188. Bilirubina nu poate fi dozata in:
lichide articulare A.
lichid cefalo-rahidian B.
Rezidentiat 2004 679 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
lacrimi C.
saliva D.
sucul pancreatic E.
(pag. 275-276)
M2217189. Urmatoarele afirmatii legate de metabolismul urobilinogenului sunt adevarate:
se produce prin hidroliza bilirubinei conjugate sub actiunea bacteriilor colonice A.
o parte este preluata in ficat prin circulatia portala si reexcretata in bila B.
in colestaza excretia urinara a urobilinogenului creste semnificativ C.
in hemoliza excretia urinara a urobilinogenului creste semnificativ D.
excretia urinara zilnica nu depaseste 4 mg E.
(pag. 276)
M2217190. Care din afirmatiile urmatoare despre colangiopancreatografia endoscopica retrograda sunt
adevarate?
este metoda de prima intentie in orice sindrom icteric A.
permite vizualizarea ampulei Vater B.
permite vizualizarea ductelor pancreatice si biopsierea directa a epiteliului ductal C.
are dezavantajul ca nu permite biopsierea ampulei Vater D.
este tehnica preferata pentru diagnosticul si tratamentul obstructiilor biliare distale E.
(pag. 281)
M2217191. Care dintre urmatoarele medicamente pot produce colestaza:
androgeni A.
contraceptive orale B.
acid ursodezoxicolic C.
clorpromazina D.
izoniazida E.
(pag. 278)
M2217192. In colestaza intrahepatica cresc urmatoarele enzime:
5 nucleotidaza A.
fosfataza alcalina B.
colinesteraza C.
gama glutamil transpeptidaza D.
glutation 5 transferaza E.
(pag. 280)
M2217193. Urmatoarele afirmatii referitoare la icterul recurent de sarcina sunt false:
clinic se manifesta prin prurit si icter A.
este de tip colestaza extrahepatica B.
este de tip colestaza intrahepatica C.
fosfataza alcalina si colesterolul sunt crescute D.
modificarile clinice persista dupa nastere E.
(pag. 1845)
M2217194. Icterul este:
detectat cand bilirubina serica este mai mare sau egal de 34-43 micromoli/l A.
intalnit numai in afectiuni cu hiperbilirubinemie conjugata B.
diferentiat de carotinemie prin absenta icterului scleral in aceasta afectiune C.
insotit de nuanta verzuie a pielii in hiperbilirubinemie conjugata, accentuata sau de lunga durata D.
detectabil la valori mai mici de bilirubina decat 2-2,5 mg/dl la pacientii cu edeme E.
Rezidentiat 2004 680 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 275)
M2217195. Bilirubina conjugata are urmatoarele caracteristici:
este hidrosolubila A.
reprezinta mai mult de 90% din bilirubina serica B.
este capabila sa fie excretata de rinichi C.
poate forma un complex covalent ireversibil cu albumina, denumita bilirubina delta D.
in perioada neonatala celulele creierului au o afinitate pentru ea, facilitand retentia sa in creier E.
(pag. 275)
M2217196. Referitor la metabolismul bilirubinei, urmatoarle afirmatii sunt false:
reactia de conjugare are loc in reticului endoplasmatic, fiind catalizata de bilirubin-glucuronil tranferaza A.
in conditii normale numai bilirubina conjugata poate fi excretata in bila B.
excretia urinara zilnica de urobilinogen nu depaseste 14 mg C.
prezenta bilirubinei in urina este dovada hiperbilirubinemiei conjugate D.
bilirubina conjugata serica tinde sa atinga un platou la niveluri sub 510-680 micromoli pe ora la pacienti cu
leziuni hepatocelulare grave
E.
(pag. 276)
M2217197. Icterul nuclear:
poate fi prevenit prin tratament intens cu lumina albastra la pacientii cu icter neonatal A.
este accentuat de hemoliza B.
este micsorat de hipoalbuminemie C.
este marit de acidoza D.
este diminuat de niveluri crescute ale acizilor grasi liberi E.
(pag. 276)
M2217198. Hiperbilirubinemia predominant neconjugata:
este considerata cand reactia Van den Bergh indica 50% din bilirubina serica totala ca fiind neconjugata A.
este sugerata de absenta bilirubinei in urina B.
este considerata cand reactia Van den Bergh indica 80-85% din bilirubina serica totala ca fiind conjugata C.
este sugerata de prezenta bilirubinei in urina D.
poate sa apara in deficitul ereditar de transferaza E.
(pag. 278)
M2217199. Hiperbilirubinemia predominant conjugata poate sa apara in:
boala hepatica alcoolica A.
colestaza indusa de contraceptivele orale B.
colangiocarcinom C.
icterul laptelui de san D.
icterul neonatal E.
(pag. 278)
M2217200. Tulburarile hepatocelulare in care icterul poate fi asociat ca faza obstructiva sau colestatica
sunt:
hepatita alcoolica A.
colestaza intrahepatica benigna recurenta B.
sindromul Gilbert C.
reactii medicamentoase (Clorpromazina) D.
sindrom Crigler- Najjar tip II E.
(pag. 279)
M2217201. Mecanismele care explica excretia scazuta a bilirubinei conjugate in boala hepatocelulara si
Rezidentiat 2004 681 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
boala colestatica sunt:
ocluzia canaliculara de catre hepatocitele umflate A.
obstructia ductelor terminale intrahepatice prin celule inflamatorii B.
activarea proteinelor de transport membranare C.
ocluzia canaliculara de bila ingrosata D.
impiedicarea recaptarii pigmentului excretat E.
(pag. 279)
M2217202. Obstructia completa a ductelor biliare extrahepatice se manifesta prin:
icter cu hiperbilirubinemie predominant neconjugata A.
bilirubinurie marcata B.
absenta bilirubinuriei C.
scaune acolice D.
atigerea unui platou al bilirubinei serice la nivelul de 30-40 mg/dl E.
(pag. 279)
M2217203. Obstructia partiala a ductelor biliare extrahepatice se manifesta prin:
icter, daca clearence-ul bilirubinei in duoden este incapabil sa echilibreze nivelul productiei de pigment A.
presiunea intrabiliara crescuta B.
gradul icterului depinde de prezenta unei boli hepatocelulare simultane C.
prezenta colangitei poate exacerba afectarea excretiei de bilirubina D.
nu apare icter decat daca este intrerupt drenajul biliar la peste 90% din parenchimul hepatic E.
(pag. 279)
M2217204. Icterul din bolile hepatocelulare se caracterizeaza prin:
sunt afectate toate cele trei etape ale metabolismului bilirubinei A.
in cea mai mare masura este afectata captarea bilirubinei B.
predomina bilirubina neconjugata in ser C.
in cea mai mare masura este afectata excretia bilirubinei D.
predomina bilirubina conjugata in ser E.
(pag. 278)
M2217205. Cauze de hiperbilirubinemie predominant neconjugata:
sindromul Dubin-Johnson A.
sindromul Gilbert B.
sindromul Rotor C.
colangita sclerozanta D.
sindromul Criegler-Najjar tip II E.
(pag. 278)
M2217206. Care dintre urmatoarele afectiuni se asociaza cu hiperbilirubinemia predominant conjugata?
nutritie parenterala A.
ciroza biliara primitiva B.
colangiohepatita orientala C.
post prelungit D.
icterul laptelui de san E.
(pag. 278)
M2217207. In evaluarea pacientului icteric, scaunele acholice sugereaza:
chist coledocian inflamat A.
litiaza coledociana B.
ciroza biliara primitiva C.
Rezidentiat 2004 682 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
colangita sclerozanta D.
colita ulceroasa E.
(pag. 279)
M2217208. Care dintre urmatoarele forme de icter evolueaza cu bilirubinurie:
icter hemolitic A.
icter neonatal B.
icterul Rotor C.
colangita sclerozanta D.
colestaza recurenta benigna intrahepatica E.
(pag. 1846)
M2217209. In bolile hepatocelulare (hepatite si ciroze) icterul poate fi determinat de :
afectarea excretiei biliare A.
reducerea conjugarii bilirubinei B.
cresterea conjugarii bilirubinei C.
reducerea captarii bilirubinei D.
obstructie biliara extrahepatica E.
(pag. 278)
M2217210. Icterul postoperator este accentuat de :
afectare renala concomitenta A.
sepsis B.
stare de soc C.
hipertensiune arteriala D.
hipotensiune arteriala E.
(pag. 1845)
M2217211. Bilirubina neconjugata se caracterizeaza prin:
circula in plasma stans legata de albumina A.
celulele creierului au o mare afinitate fata de ea B.
formeaza cu albumina un complex ireversibil C.
se excreta renal D.
are afinitate pentru lipide E.
(pag. 275)
M2217212. Icterul prin productie crescuta de pigment poate fi intalnita in:
infarcte pulmonare A.
rupturi de anevrisme aortice B.
functie hepatica alterata C.
scurgeri din vase sanguine dupa catererisme D.
sindrom Gilbert E.
(pag. 1842)
M2217213. Complicatiile hemolizei cronice include:
calculi pigmentari in colecist A.
icter nuclear la varsta adultului B.
depunerea de bilirubina in ganglionii bazali la toti pacientii C.
icter nuclear la valori peste 20 mg/dl la nou nascuti D.
cresterea bilirubinei neconjugate serice nu este nociva per se cu exceptia stadiului de sugar E.
(pag. 1842)
Rezidentiat 2004 683 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2217214. Icterul din sindromul Gilbert se caracterizeaz prin:
este fluctuent A.
se accentueaza dupa interventii chirurgicale, febra, infectii B.
se atenueaza dupa ingestia de alcool C.
teste functionale hepatice normale D.
este prezent la 3-10% din populatia generala E.
(pag. 1843)
M2217215. Scaderea usoara a glucuronozil tranferazei in sdr. Gilbert se reflecta prin:
scaderea bilirubinemiei serice dupa Fenobarbital A.
scaderea bilirubinemiei monoconjugate in bila B.
cresterea bilirubinemiei serice dupa Fenobarbital C.
cresterea bilirubinemiei monoconjugate in bila D.
aparitia hemolizei E.
(pag. 1843)
M2217216. Modificarile functiei hepatice din timpul unei sarcini normale:
apar in special in ultimul trimestru A.
bilirubina serica fie nu creste sau fie creste <2mg/dl B.
constau in cresteri usoare ale FA serice C.
bilirubina serica creste peste 2 mg/dl D.
constau in cresteri ale retentiei de BSP E.
(pag. 1845)
M2217217. Icterul recurent de sarcina trebuie diferentiata de:
hepatita virala A.
steatoza hepatica acuta idiopatica de sarcina B.
steatoza hepatica indusa de tetraciclina C.
sindrom Rotor D.
Crigler - Najjar tip I E.
(pag. 1845)
M2217218. Manifestarile clinice induse de medicamente ce produc colestaza si leziuni de hepatita
acuta:
rash A.
febra B.
reactie inflamatorie hepatica C.
artralgii D.
neutrofilie E.
(pag. 1845)
M2217219. Cele mai frecvente afectiuni asociate cu icter:
hepatita A.
medicamente B.
ciroza C.
obstructie biliara D.
icter neonatal E.
(pag. 1846)
M2217220. Cresterea disproportionata a aminotransferazelor fata de alte enzime hepatice ne orienteaza
spre diagnosticul de:
hepatita toxica A.
Rezidentiat 2004 684 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
hepatita virala B.
CBP C.
leziuni hepatocelulare ischemice D.
colangita sclerozanta E.
(pag. 280)
M2217221. Cresterea importanta a FA, 5 nucleotidazei si/sau gamma-glutamil-transpeptidaza este
sugestiva pentru:
colestaza intrahepatica A.
obstructia biliara extra hepatica B.
ciroza hepatica C.
hepatita acuta virala D.
hepatita toxica E.
(pag. 280)
M2217222. Un pacient cu semne clinice de colestaza dar cu ducte biliare de calbru normal, are mai
probabil:
ciroza biliara primitiva A.
colestaza intrahepatica medicamentoasa B.
colestaza intrahepatica alcoolica C.
litiaza coledociana D.
carcinom ampular E.
(pag. 281)
M2217223. Urmatoarele afirmatii legate de metabolismul urobilinogenului sunt adevarate:
se produce prin hidroliza bilirubinei conjugate sub actiunea bacteriilor colonice A.
o parte este preluata in ficat prin circulatia portala si reexcretata in bila B.
in colestaza excretia urinara a urobilinogenului creste semnificativ C.
in hemoliza excretia urinar a urobilinogenului creste semnificativ D.
excretia urinara zilnica nu depaseste 4 mg E.
(pag. 276)
M2217224. Tulburarile hepatocelulare in care icterul poate fi asociat ca faza obstructiva sau colestatica
sunt:
hepatita alcoolica A.
colestaza intrahepatica benigna recurenta B.
sindromul Gilbert C.
reactii medicamentoase (Clorpromazina) D.
sindrom Criegler- Najjar tip II E.
(pag. 279)
M2217225. In evaluarea pacientului icteric, scaunele acholice sugereaza:
chist coledocian inflamat A.
litiaza coledociana B.
ciroza biliara primitiva C.
colangita scleropzanta D.
colita ulceroasa E.
(pag. 279)
M2317226. Care dintre urmatoarele afirmaþii despre rolul ecografiei abdominale in explorarea unui
sindrom icteric sunt adevarate ?
Diferenþiaza cauzele intrahepatice de icter de obstrucþia extrahepatica. A.
Are specificitate mare pentru cauzele de icter cu hiperbilirubinemie neconjugata. B.
Rezidentiat 2004 685 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Detecteaza canalele biliare extrahepatice dilatate, cu mare sensibilitate. C.
Specificitatea pentru identificarea ductelor extrahepatice dilatate este sub 90%. D.
Nu detecteaza calculii intraductali in 40% din cazuri. E.
(pag. 280)
M2317227. Care dintre urmatoarele afirmaþii despre colangiopancreatografia endoscopica retrograda
(CPER) sunt adevarate ?
Are dezavantajul ca nu permite vizualizarea ampulei Vater. A.
Permite vizualizarea ductelor pancreatice ºi biopsierea directa a epiteliului ductal. B.
Este frecvent tehnica preferata pentru diagnosticul ºi tratamentul obstrucþiilor biliare distale. C.
Este metoda de explorare de prima intenþie in orice sindrom icteric. D.
Este abordarea preferata a calculilor intraductali restanþi dupa colecistectomie chirurgicala sau
laparoscopica.
E.
(pag. 281)
M2317228. Care dintre urmatoarele afirmaþii despre icterul determinat de supraproducþia de bilirubina
sunt adevarate ?
Nivelul bilirubinei serice creºte de obicei peste 10 mg%. A.
Nivelul bilirubinei serice este de regula crescut pana la 3 - 4 mg%. B.
Este secundar hemolizei intra sau extravasculare. C.
Apare in stari cu eritropeieza ineficienta. D.
Este insoþit de prurit. E.
(pag. 278)
M2317229. Care dintre urmatoarele ictere asociaza hiperbilirubinemie predominant conjugata ?
Sindromul Crigler Najjar. A.
Administrare de contraceptive orale. B.
Administrare de cloramfenicol. C.
Colangita sclerozanta. D.
Icterul neo natal. E.
(pag. 278)
M2317230. Care dintre urmatoarele ictere sunt determinate de hiperbilirubinemie predominant
neconjugata ?
Litiaza biliara. A.
Hemoliza. B.
Sindromul Dubin Johnson. C.
Sindromul Gilbert. D.
Icterul colestastic de sarcina. E.
(pag. 278)
M2317231. In bolile hepatocelulare (hepatite ºi ciroze) icterul poate fi determinat de:
Reducerea conjugarii bilirubinei. A.
Creºterea conjugarii bilirubinei. B.
Obstrucþie biliara extrahepatica. C.
Afectarea excreþiei biliare. D.
Reducerea captarii bilirubinei. E.
(pag. 278)
M2317232. Obstrucþia completa a ductelor biliare extrahepatice determina icter cu:
Absenþa bilirubinuriei. A.
Hiperbilirubinemie predominant conjugata. B.
Bilirubinurie marcata. C.
Rezidentiat 2004 686 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Scaune acholice. D.
Hiperbilirubinemie predominant neconjugata. E.
(pag. 279)
M2317233. Care dintre urmatoarele medicamente pot produce colestaza ?
Izoniazida. A.
Androgeni. B.
Contraceptive orale. C.
Acid ursodezoxicolic D.
Clorpromazina. E.
(pag. 278)
M2317234. Tulburarile hepatocelulare in care icterul poate fi asociat cu o faza obstructiva sau
colestatica includ:
Infiltrarea grasa a ficatului indusa de alcool. A.
icterele din ultimul trimestru de sarcina B.
Hepatita alcoolica. C.
Sindromul Gilbert. D.
Sindromul Rotor. E.
(pag. 279)
M2317235. Care dintre urmatoarele ictere sunt determinate de hiperbilirubinemie predominant
conjugata ?
sinromul Gilbert A.
sindromul Dubin-Johnson B.
boala hepatica alcoolica C.
colangita sclerozanta D.
stare septica E.
(pag. 278)
M2317236. Pruritul se asociaza frecvent cu icterul din:
hemoliza A.
colangita sclerozanta B.
sindrom Gilbert C.
sindrom Rotor D.
ciroza biliara primitiva E.
(pag. 279)
M2517237. Bilirubina neconjugata are urmatoarele proprietaþi:
Este hidrosolubila A.
Are afinitate pentru lipide B.
Este excretata renal C.
Se leaga reversibil de albumina serica D.
Poate forma complexe covalente reversibile cu albumina E.
(pag. 275)
M2517238. Bilirubina conjugata poseda urmatoarele proprietaþi:
Este hidrosolubila A.
Nu se absoarbe in intestin B.
Se absoarbe intestinal C.
Poate forma complexe covalente ireversibile cu albumina D.
Nu este excretata renal E.
Rezidentiat 2004 687 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 275)
M2517239. Pentru bilirubina delta sunt adevarate urmatoarele afirmaþii:
Este o forma de bilirubina neconjugata A.
Nu este excretata prin rinichi B.
Are un timp de injumataþire serica de 15-20 zile C.
Are un timp de injumataþire scurt ºi dispare rapid din ser D.
Este detectabila in plasma in condiþiile unei hiperbilirubinemii conjugate prelungite E.
(pag. 275)
M2517240. Bilirubina este prezenta in:
Lichidul pleural A.
Lacrimi B.
Saliva C.
Lichidul cefalorahidian D.
Sucul pancreatic E.
(pag. 275-276)
M2517241. Riscul de icter nuclear este marit in:
Hemoliza A.
Hipoalbuminemie B.
Acidoza C.
Alcaloza D.
Niveluri serice crescute ale acizilor graºi liberi E.
(pag. 276)
M2517242. Tulburarile metabolismului bilirubinei pot surveni prin urmatoarele mecanisme:
Supraproducþie A.
Captare hepatica scazuta B.
Captare hepatica crescuta C.
Conjugare hepatica scazuta D.
Excreþie scazuta a bilirubinei in bila E.
(pag. 278)
M2517243. Bilirubina circulanta deriva din:
Eritrcitele imbatranite A.
Citocromii hepatici B.
Mielocite C.
Mioglobina musculara D.
Plasmocite E.
(pag. 275)
M2517244. Precizaþi care dintre urmatoarele afirmaþii sunt false:
La pacienþii anemici icterul este detectat la niveluri mai mici de bilirubina A.
Icterul scleral este un semn mai sensibil de hiperbilirubinemie decat icterul generalizat B.
Carotenodermia provoaca icter scleral C.
Apariþia icterului este influenþata de fluxul sanguin ºi de edeme D.
La extremitaþile paralizate ºi edematoase icterul este mai pronunþat E.
(pag. 275-276)
M2517245. Icterul se caracterizeaza prin:
Creºterea nivelului seric al bilirubinei A.
Rezidentiat 2004 688 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Pigmentareagalbena a pielii ºi sclerelor B.
Creºterea transaminazelor C.
Coloraþia galbena a pielii D.
Inchiderea la culoare a urinei E.
(pag. 275)
M2517246. Precizaþi care dintre urmatoarele afirmaþii referitoare la metabolismul hepatic al bilirubinei
sunt adevarate:
Bilirubina neconjugata captata de hepatocit este hidrosolubila A.
Conjugarea bilirubinei cu acid glucuronic ii scade hidrosolubilitatea B.
Reacþia de a bilirubinei are loc in aparatul Golgi C.
Reacþia de conjugare a bilirubinei este catalizata de bilirubin-glucuronil-transferaza D.
Reacþia de conjugare a bilirubinei se desfaºoara in doi timpi E.
(pag. 276)
M2517247. Precizaþi caredintre urmatoarele afirmaþii privitoare la metabolismul urobilinogenului sunt
adevarate:
Este produs prin metabolizarea bilirubinei conjugate de catre bacteriile ileale ºi colonice A.
Poate fi reabsorbit din intestinul subþire ºi colon ºi intra in circulaþia portala B.
O parte este preluat de ficat ºi excretat in bila C.
In condiþii normale excreþia urinara zilnica depaºeºte 4 mg D.
In colestaza producþia ºi excreþia urinara a urobilinogenului sunt crescute E.
(pag. 276)
M2517248. Hiperbilirubinemia predominant neconjugata prin deficit in activitatea glucuroniltransferazei
nu se intalneºte in:
Icterul neonatal A.
Sindromul Dubin-Johnson B.
Sindromul Rotor C.
Sindromul Gilbert D.
Sindromul Crigler-Najjar E.
(pag. 278)
M2517249. Hiperbilirubinemia predominant conjugata din boala hepatocelulara ºi boala colestatica
hepatica se datoreaza urmatoarelor mecanisme:
Ocluzia canaliculelor de catre bila ingroºata A.
Ocluzia canaliculelor de catre hepatocitele umflate B.
Obstrucþia ductelor biliare intrahepatice terminale prin celule inflamatorii C.
Inhibiþia specifica a proteinelor de transport membranare D.
Scaderea permeabilitaþii membranei hepatocelulare E.
(pag. 279)
M2517250. Icterul asociat cu hiperbilirubinemie predominant conjugata se intalneºte in:
Eritropoieza ineficienta A.
Boli hepatocelulare B.
Obstrucþie biliara intrahepatica C.
Stare septica D.
Obstrucþie biliara extrahepatica E.
(pag. 279)
M2517251. Precizaþi care dintre urmatoarele medicamente produce colestaza:
Cloramfenicol A.
Steroizi anabolizanþi B.
Rezidentiat 2004 689 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Acetaminofen C.
Clorpromazina D.
Izoniazida E.
(pag. 279)
M2517252. Menþionaþi care dintre urmatoarele medicamente produce necroza hepatocelulara:
Acetaminofen A.
Pregnandiol B.
Cloramfenicol C.
Izoniazida D.
Clorpromazina E.
(pag. 279)
M2517253. Sarcina predispune la:
Colestaza A.
Necroza hepatocelulara B.
Colangita sclerozanta C.
Steatoza hepatica D.
Insuficienþa hepatica acuta E.
(pag. 279)
M2517254. Colestaza intrahepatica sau obstrucþia extrahepatica se caracterizeaza prin creºteri ale:
Fosfatezei alcaline A.
5-Nucleotidazei B.
Aminotransferazelor C.
Gama-glutamil-transpeptidazei D.
Acetilcolinesterazei E.
(pag. 280)
M2517255. Hiperbilirubinemia conjugata fara anomalii enzimatice hepatice se poate intalni in:
Sarcina A.
Septicemie B.
Dupa intervenþii chirurgicale recente C.
Stres fizic D.
Ingestie masiva de alcool E.
(pag. 280)
M2517256. Hiperbilirubinemia conjugata izolata poate fi intalnita in urmatoarele situaþii:
Post prelungit A.
Sindromul Rotor B.
Sindromul Dubin-Johnson C.
Stare septica D.
Unii pacienþi cu sindromul colestazei intrahepatice recurente benigne E.
(pag. 280)
M2517257. Hepatita toxica este produsa mai frecvent de:
Acetaminofen A.
Clorpromazina B.
Izoniazida C.
Agenþi anestezici halogenaþi D.
Pregnandiol E.
(pag. 280)
Rezidentiat 2004 690 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
M2517258. Indicaþi care dintre urmatoarele afirmaþii referitoare la rolul ecografiei abdominale in
explorarea unui sindrom icteric sunt false:
Diferenþiaza cauzele intrahepatice de icter de obstrucþia extrahepatica A.
Identifica ductele biliare extrahepatice dilatate B.
Nu reuºeºte sa detecteze aproximativ 40% din calculii intraductali C.
Specificitatea pentru detectarea ductelor extrahepatice dilatate este mai mica de 90% D.
Este utila pentru identificarea cauzelor de icter cu predominanþa bilirubinei neconjugate E.
(pag. 280)
M2617259. Hiperbilirubinemia predominant neconjugata apare in urmatoarele afecþiuni, cu excepþia:
Sindromul Gilbert A.
Sindromul Dubin-Johnson B.
Sindroame de hemoliza. C.
Litiaza coledociana D.
Neoplasm de cap de pancreas E.
(pag. 278)
M2617260. Hiperbilirubinemia predominant conjugata apare in urmatoarele afecþiuni, cu excepþia:
Litiaza coledociana A.
Sindromul Crigler-Najjar B.
Sindromul Gilbert C.
Ciroza biliara D.
Sindromul Dubin-Johnson E.
(pag. 278)
M2617261. In colestaza intrahepatica nu cresc enzimele:
Glutation –S- transferaza A.
Gama glutamil-transpeptidaza B.
5-nucleotidaza C.
Fosfataza alcalina D.
Colinesteraza E.
(pag. 280)
M2617262. Referitor la bilirubina neconjugata nu sunt adevarate urmatoarele afirmaþii:
Circula in plasma legata strans de albumina A.
Circula in plasma nelegata de albumina B.
Celulele creierului au o afinitate faþa de bilirubina neconjugata C.
Celulele creierului nu au o afinitate faþa de bilirubina neconjugata D.
Apare in urina E.
(pag. 275)
M2617263. Referitor la bilirubina conjugata sunt adevarate urmatoarele afirmaþii:
Nu este excretata in bila A.
Se absoarbe din intestin B.
Nu se absoarbe din intestin C.
Apare in urina D.
Nu apare in urina E.
(pag. 276)
M2617264. Riscul de icter nuclear este crescut in urmatoarele condiþii:
Hemoliza A.
Tratament cu lumina albastra B.
Rezidentiat 2004 691 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Hipoalbuminemie C.
Efort fizic D.
Alcaloza metabolica E.
(pag. 276)
M2617265. Referitor la sindromul Gilbert sunt adevarate urmatoarele afirmaþii:
Este un deficit ereditar de gama glutamil transpeptidaza A.
Este un deficit ereditar de glucuronozil transferaza B.
Este caracterizat prin hiperbilirubinemie neconjugata C.
Este caracterizat prin hiperbilirubinemie conjugata D.
Testele funcþionale hepatice sunt normale E.
(pag. 1843)
M2617266. Referitor la sindromul Dubin- Johnson sunt adevarate urmatoarele afirmaþii, cu excepþia:
Este un deficit ereditar de glucuronozil transferaza A.
Este un defect al excreþiei biliarubinei B.
Este caracterizata prin hiperbilirubinemie neconjugata C.
Este caracterizata prin hiperbilirubinemie conjugata D.
Este prezenta ºi o anomalie in excreþia coproporfirinelor E.
(pag. 1844)
M2617267. Referitor la icterul recurent de sarcina nu sunt adevarate urmatoarele afirmaþii:
Este de tip colestaza extrahepatica A.
Este de tip colestaza intrahepatica B.
Clinic se manifesta prin prurit ºi icter C.
Fosfataza alcalina ºi colesterolul sunt semnificativ crescute D.
Modificarile clinice ºi de laborator persista dupa naºtere E.
(pag. 1845)
M2717268. Hiperbilirubinemia predominant neconjugata apare in:
hemoliza intra si extravasculara A.
tratamentele cu colramfenicol sau pregnandiol B.
colangita sclerozanta C.
reactii adverse la contraceptive orale sau clorpromazima D.
diabet zaharat E.
(pag. 278)
M2717269. Despre sindromul Gilbert sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
este un rezultat al deficientei de piruvat-kinaza hepatica A.
este cea mai frecventa cauza de crestere usoara a bilirubinei neconjugate B.
este asociat cu frecvente anomalii enzimatice hepatice C.
pe termen lung, evolueaza cu tulburari neurologice prin impregnarea structurilor cerebrale D.
aparitia icterului este favorizata de febra, alcool, infectii E.
(pag. 280)
M2717270. Sunt sugestive pentru colestaza intrahepatica cresteri predominante ale urmatoarelor
enzime
5-nucleotidaza A.
aminotransferazele B.
gamma-glutamiltransferaza C.
lactic-dehidrogenaza D.
fosfataza acida E.
Rezidentiat 2004 692 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
(pag. 280)
M2817271. Bilirubina este prezenta in urmatoarele lichide ale corpului cu exceptia:
lichid articular A.
lacrimi B.
sucul pancreatic C.
lichidul cefalorahidian D.
lichidul pleural E.
(pag. 275-276)
M2817272. Care din urmatoarele afirmatii privind proprietatile bilirubinei conjugate nu sunt adevarate ?
liposolubila A.
se secreta renal B.
reprezinta circa 90% din bilirubina serica circulanta C.
poate forma cu albumina un complex covalent reversibil D.
are o afinitate mai mare pentru lipide, spre deosebire de bilirubina neconjugata E.
(pag. 275)
M2817273. Sursele de bilirubina sunt urmatoarele:
eritrocitele A.
mioglobina B.
nucleoproteinele C.
enzimele D.
citocromii hepatici E.
(pag. 275)
M2817274. Care sunt cele trei faze ale procesului de metabolizare hepatica a bilirubinei ?
preluarea hepatica A.
supraproductie de bilirubina B.
depozitare hepatocitara C.
conjugare hepatica D.
excretia prin bila E.
(pag. 276)
M2817275. Riscul de icter nuclear este marit in urmatoarele conditii, cu exceptia:
hemoliza A.
alcaloza metabolica B.
hiperalbuminemie C.
unele infectii D.
acidoza metabolica E.
(pag. 276)
M2817276. Urina galbena sau portocalie este datorata urmatoarelor medicamente cu exceptia:
Ampicilina A.
Rifampicina B.
Tiamina C.
Eritromicina D.
Sulfasalazina E.
(pag. 278)
M2817277. In care din urmatoarele afectiuni ereditare apare icter prin deficit ereditar de transferaza:
icter neonatal A.
Rezidentiat 2004 693 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
sindromul Rotor B.
sindromul Gilbert C.
sindromul Dubin-Johnson D.
sindromul Crigler-Najjar E.
(pag. 278)
M2817278. In care din urmatoarele tulburari hepatocelulare, icterul nu este de tip obstructiv sau
colestatic:
icterul indus de steroizi A.
icterul din primul trimestru de sarcina B.
hepatita alcoolica C.
sindromul Gilbert D.
neoplasmul hepatic( hepatocarcinom) E.
(pag. 279)
M2817279. Care din urmatoarele cauze pot produce scaune acolice hem positive ( scaune de argint ) ?
carcinom pancreatic A.
colangiocarcinomul B.
hepatocarcinomul C.
colangita sclerozanta D.
carcinom ampular E.
(pag. 279)
M2817280. Cauzele frecvente de hepatita toxica sunt date de:
rifampicina A.
izoniazida B.
acetaminofenul C.
clorpromazina D.
agenti anestezici halogenati E.
(pag. 280)
M2817281. Sidromul ductului biliar disparut poate apare in urmatoarele afectiuni cu exceptia:
infectia cu virus hepatic tip C A.
boala de iradiere B.
leucemie limfatica cronica C.
infectia cu virus citomegalic D.
rejectia transplantului de ficat E.
(pag. 281)
M2817282. Care din urmatoarele afirmatii despre icterul determinat de supraproductia de bilirubina
sunt false ?
apare in stari cu eritropoieza ineficienta A.
apare doar secundar unei hemolize intravasculare B.
nivelul bilirubinei serice este crescut pana la 5-6mg/dl C.
este insotita de febra si de durere abdominala D.
nivelul bilirubinei serice este crescut pana la 3-4mg/dl E.
(pag. 278)
M2917283. In ceea ce priveºte prezenþa bilirubinei in þesuturi:
Apare in lichidele corpului (pleural, cefalorahidian, articular) invers proporþional cu conþinutul in albumine. A.
Nu apare in secreþiile adevarate (lacrimi, saliva ºi lichid pancreatic). B.
La pacientul icteric extremitaþile paralizate ºi edematoase tind sa ramana nrcolorate. C.
Rezidentiat 2004 694 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a
Bilirubina neconjugata eliberata in plasma se leaga covalent de albumina. D.
Bilirubina conjugata poate forma un complex covalent ireversibil cu albumina. E.
(pag. 275)
M2917284. Excepþiile de la regula asocierii hiperbilirubinemiei predominant neconjugata cu hemoliza
intravasculara sau cu resorbþia unui hematom voluminos sunt:
Colestaza intrahepatica. A.
Tulburari rare, ereditare ale glucuronil-transferazei. B.
Sdr. Gilbert. C.
Hepatita virala acuta. D.
Insuficienþa hepatica in stadiul final. E.
(pag. 279)
M2917285. Hiperbilirubinemia predominant conjugata fara anomalii enzimatice hepatice este
neobiºnuita dar se poate intalni in:
Infarcte masive de organ. A.
Septicemie. B.
Colestaza intrahepatica. C.
Sarcina. D.
Intervenþii chirurgicale recente. E.
(pag. 280)
M2917286. Hiperbilirubinemia conjugata izolata este manifestarea primara in:
Sdr. Rotor. A.
Sdr. Gilbert B.
Colestaza intrahepatica recurenta benigna. C.
Sdr. Dubin-Johnson. D.
Sdr. Crigler-Najjar. E.
(pag. 280)
|
