SINDROMUL BURNOUT
I . CONSIDERAŢII TEORETICE
In 1974, FREUDENBERGER, H.J, defineste S.B.O, adica sindromul de *secatuire-pīrjolire, epuizare,* prin triada :
In 1982, MASLACH,C, considera burnout-ul drept *un sindrom al extenuarii emotionale, al depersonalizarii si a reducerii implinirilor profesionale* si apare in primul rand la persoanele care desfasoara activitati umanitare, dar nu numai.
a) factori eredoconstitutionali, educatia, cultura, mediul
b) vulnerabilitatea si stresul
c) calitatea vietii - quality of life si stima de sine
d) empatia
IMPACTS AND REPETITION OF TRAUMS MET WITH CLIENTS- impactul si repetitia traumelor intilnite la pacienti
THE SPECIFICITY OF THE MEDICAL WORK- specificitatea actului medical
lipsa spiritului de corp si de echipa
conflictul valoare/ functie, apreciere
feedback-ul specific neconcludent, slab
rutina, suprasolicitarile, compromisurile
stresul informational
managementul de specialitate deficitar
-98,6 % dintre persoanele chestionate, recunosc existenta burnout-ului īntr-o intensitate variabila.
-profilaxia se realizeaza prin:
Daca viata īn demnitate nu e, nimic nu e.
I.S.B.N. 91-631-7037-X p. 118-124
J. loc. Issues 1974,30:159
OCTOMBRIE 2007- ORADEA
|
