Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































SUBIECTE PSIHIATRIE COPIL

medicina












ALTE DOCUMENTE

EXPLORAREA RADIOIMAGISTICA A AFECTIUNILOR APARATULUI UROGENITAL LA COPIL
TEHNICI DE INVESTIGARE
Strabismul - privirea incrucisata
Date importante despre cancerul de san
TEHNICILE PSIHANALIZEI
STOPUL CARDIORESPIRATOR N SARCINA
CONDIŢIILE PE CARE TREBUIE SĂ LE NDEPLINEASCĂ INTERVENŢIA PSIHOTERAPEUTICĂ PRIN PARADOX
Nefrologie - intrebari raspunsuri
DISCALCULIA
Fibroelastoza endocardica

SUBIECTE PSIHIATRIE COPIL

1.Criterii de diagn DSM IV pt tulburarea reactiva de atasament:

      aparitia tulb este observ inainte de 5 ani



      caracteristica este modalitatea anormala de stabilire a relatiilor sociale

      copilul prezinta perturbari emotionale contradictorii sau ambivalente la orice schimbare din mediu cu o mare variabilitate de exprimare

      manifesta scaderea raspunsului emotional, retractie sociala, frica sau hipervigilenta, auto sau heteroagresivitate, tristete, reducere a relatiilor socila cu ceilalti copii, intarziere in crestere

      in rel cu adultii are reciprocitate si responsivitate sociala

      se diferentiaza de tulb pervazive de dezvoltare

2.Trasaturi clinice in TRA tip inhibant:

      copil inspaimantat, nefericit si hipervigilent

      poate prez comport autoagresiv

      refuza sa manance si creste greu in greutate

      face greu progrese psihice

      nu prez interes in a-si face prieteni de aceeasi varsta sau pentru a se atasa de adultii care il ingrijesc

      raspunsul la interact sociala este excesiv de inhibat, hipervigilent, ambivalent sau contradictoriu

      fata de pers care il ingrijeste 18218n1311s prez senzatie de teama excesiva, rezistenta, evitare si agresiune

3.Trasaturi clinice in TRA tipul dezinhibat:

      nediscriminativ in relatiile de atasament;

      uneori nu-i pasa de cel care il ingrijeste, dar se ataseaza de pers straine

      relatii de prietenie superficiale

      sunt adesea foarte populari printre personalul de ingrijire; par descurcareti, desi sunt incapabili sa dezvolte atasamente selective si durabile

      pot prez frecvent hiperactivitate, deficit de atentie, labilitate emotionala, toleranta scazuta la frustrare sau comportament agresiv

4.Definitia DSM IV a intarzierii mintale - retardarea mintala se caract prin prezenta unei limitari substantiale a functiilor neuropsihice, printr-o scadere semnificativa a intelectului insotita de reducerea abilitatilor adaptative in doua sau mai multe din urmatoarele domenii: comunicare, autoingrijire, convietuire in familie, abilitati sociale, activit comunitare, sanatate, scolarizare, perecerea timpului liber, profesie.

Retardarea mintala se manifesta inainte de18 ani

5. Fact etiologici implicati in aparitia intarzierii mintale:

B.     Fact care au actionat prenatal:

1. anomalii genetice 4-28%

        aberatii cromozomiale: sd Down

        mutatii monogenice: scleroza tuberoasa, fenilcetonuria, sd X fragil

        afectare multifactoriala: intarziere mintalafamiliala

        microdeletii: sd. Prader-Willi, Williams, Angelman

2. malform congenitale: 7-17%

        malf ale SNC: defecte ale tubului neural

        sd cu malform multiple: sd Cornelia de Lange

3. expunerea mamei: 5-13%

        infectii congenitale: HIV, SIDA, sifilis, rubeola, toxoplasmoza, herpes, CMV, v.gripal ->se face testul TORCH

        anom gestationale: placenta praevia, ale circ feto-placentare, boli si malnutr materna

        alti agenti teratogeni: radiatii, droguri, medicamente, alcool, carente nutritionale, hipotiroidism

B. Factori care au actionat perinatal: 2-10%

        probl la nastere dat calitatii gestatiei, travaliului

        hipoxie, asfixie datorata: sarcinii depasite, nastere precipitata, nastere distocica, circulara de cordon, manevre obstetricale

        prematuritatea

        icterul nuclear

        hemoragie cerebrala

        infectii la nastere

C. Factorii ce au actionat postnatal: 3-12%

        infectii: meningite, encefalite

        tumori cerebrale

        traumatisme craniene severe

        intoxicatii cu plumb, nitriti

        probleme psihosociale care det modificari in buna ingrijire a nou nascutului

D. Factori de mediu si factori socio-culturali

6. Clasificarea intarzierii mintale:

-criterii OMS ale clasif internationale a maladiilor pt intarzierea mintala:

      -oprirea sau incompleta dezv a functiei mintale

      -alterarea capacitatilor cognitive, sociale, de limbaj sau motricitate

      -afectarea s-a produs pe parcursul per dedezv

      -tulb se poate insoti de alte suferinte fizice, psihice sau poate apare separat

      -identificarea gradului de severitate a deficientei de comportament:

      -absent/ minim deficit de comportament

      -semnificativa modif de comport care necesitatrat sau supraveghere

      -alte tulb de comport

Dupa nivelul QI-ului, inteligenta poate fi grupata astfel:

        Intelect normal superior QI:100 si peste

        Intelect normal inferior QI: 90-80

        Intelect liminar QI: 80-75-71

        Intarziere mintala usoara QI: 50-69

        Intarziere mintala medie QI: 35-49

        Intarziere mintala severa QI: 20-34

        Intarziere mintala profunda QI<20

7Caracteristici clinice intelect liminar:

      acesti copii au o buna functionare sociala reusind chiar performante profesionale in domenii care nu necesita abilitati logic operationale

      acest deficit este observabil abia in jurul varstei de 10 ani cand copilul trece in clasa a V-a

      dificultatile copiilor cu intelect de limita sunt in principal in sfera gandirii ipotetico-deductive

      copii sunt lenti, inerti, dar cu ajutor din partea familiei, cu rabdare si tact pot depasi situatiile de criza

      deficitul cognitiv al acestor copii este mic, de aceea ei pot atinge un nivel scolar satisfacator, cu ajutor din partea familiei

      destul de frecvent in cond competitie scolare si presiunilor familiale ei dezvolta tulburari emotionale si de conduita, cu reactii de protest si de opozitie cand isi constientizeaza dificultatile prin raportare la ceilalti copii

8Caracteristici clinice intarzierea mintalausoara:

-         QI intre 50-69

-         Varsta mintala a subiectului devenit adult este similara cu cea a copilului intre 7-10-12 ani

-         daca este sustinut copilul dobandeste limbajul scris, calculul matematic simplu, cunostintele generale echivalente celor 4 clase elementare

-         ca adult poate desfasura o activitate profesionala simpla

-         isi poate intemeia o familie

-         are grad minim de autonomie sociala si capacitate de autoconducere

-         gandirea incomplet dezv ramane dependenta de concert; este lenta, greoaie, iar operatiile gandirii (analiza, santeza, generalizare, diferentierea, abstractizarea) se desfasoara la nivelul inferior, superficial, incomplet limbajul este sarac, insuficient, cu sintaxa deficitara, uneori dizartric sau dislexic

-         poate prez asociat: sd neurologice, malformatii, tulb senzoriale, dezechilibre endocrine

-         de cele mai multe ori are si tulb emotionale si/sau de comportament, precum si instabilitate psihomotorie, agresivitate, ostilitate, opozitionism; sunt usor de manipulat

9. Caracteristici clinice intarzierea mintala medie si severa:

      subiectii deveniti adulti pot avea o varsta mintala asemanatoare cu cea a copilului intre 3-6-7 ani

      pot efectua o munca necalificata automata, stereotipa sub supraveghere (are un statut semiindependent social)

      nu sunt capabili sa ia decizii corecte pentru a putea locui singuri - nu se pot autoconduce

      au limbaj sarac, vocabularul este restrans la cuvinte uzuale, sinteza simplificata, dislalic sau dizartric

      gandirea este concreta, modesta, pot rezolva doar probleme de sortare

      atentia si memoria au oarecare stabilitate si eficienta in a se descurca in mediul inconjurator

      sfera emotionala este saraca dar se exprima uneori cu violenta, sunt irascibili, invata sa se fereasca de pericolele iminente, dar nu pot anticipa evenimentele nefavorabile decat daca le-au mai trait

      nu au discernamant, nu pot raspunde de faptele lor

      pot prezenta mult mai frecvent malformatii, tulburari neurologice, senzoriale, endocrine

10. Caracteristici clinice intarzierea mintala profunda:

      QI <20

      raman cu o varsta mintala in jur de 2 ani

      total dependenti social

      nu dispun de limbaj sau limbajul functioneaza la niv sunetelor nearticulate

      nu se autoservesc, nu au capatat control sfincterian

      au o existenta mai mult vegetativa

      raspunsurile la stimuli au caracter reflex

      nu pot recunoaste pericolul

11. Criterii diagnostice DSM IV dislexie:

      invatarea cititului se face sub asteptarile varstei cronologice si gradului de inteligenta a copilului;

      deficitul interfera semnificativ cu invatarea celorlalte activitati scolare care necesita cititul

      asocierea unui alt deficit senzorial accentueaza tulburarea de invatare a cititului

      coeficientul de inteligenta sub 70 este considerat criteriu de excludere

      sunt afectate posibilitatile de intelegere a limbajului scris, copii avand dificultati in recunoasterea cuvintelor scrise



      aceste perturbari sunt adesea insotite de dificultati in respectarea regulilor ortografice

      acesti copii prezinta in antecedente tulburari de vorbire si limbaj

      prez si tulb emotionale si perturbari de comport

12. Criterii diagnostice DSM IV disgrafie:

      invatarea scrisului se face sub asteptarile varstei cronologice si gradului de inteligenta a copilului;

      deficitul interfera semnificativ cu invatarea celorlalte activitati scolare care necesita scrisul corect sintactic si morfologic

      asocierea unui alt deficit senzorial accentueaza tulb de invatare a scrisului

      aptitudinile grafice masurate prin teste standardizate sunt sub varsta cronologica a persoanei

13. Etape normale dezvoltare limbaj:

      def limbaj= totalitatea deprinderilor necesare in procesul comunicarii; capacitatea de a intelege si a utiliza comunicarea verbala si non-verbala in relatiile cu ceilalti

      nivele ale dezvoltarii limbajului:

      articularea cuvintelor (pronuntia sunetelor)

      sistem de sunete ce particularizeaza limbajul (fonologia)

      structura gramaticala a cuvintelor (morfologie)

      structura gramaticala a propozitiilor si frazelor (sintaxa)

      semnificatia literara a cuvintelor (semantica)

      comunicarea = transmintere si receptionare a limbajului

      vorbire - exprimare orala a limbajului

      comunicare non verbala - gesturi, mimica, postura, privirea =>limbaj mimico-pantomimic din viata intrauterina

        2l - isi misca buzele

        3-4 l comunica cu maam - se invioreaza cand ii aude glasul; gangureste cand mama ii vorbeste

        5 l se joaca cu sunete (consoane si vocale)

        6 l lateralizeaza (asociaza 2 sunete /silabe)

        7-8 l asociaza silabele =>ta-ta;ma-ma

        12 l cuvinte, propozitii = holofazic ; are valoare de propozitie (ex papa => mama vreau sa mananc)

        18 l asociaza cuvinte: mama,papa= mama vreau sa mananc

14. Factorii ce influenteaza dezvoltarea limbajului:

a)      genetici

b)      fizici: otite recurente in primii ani =>intarziere in dezvoltarea limbajului;

c)      calitate pozitiva: parintii trebuie sa stie sa-si asculte copilul si sa-I dea explicatii adecvate

d)      sexul: fetitele se exprima mai devreme si mai usor ca baietii

e)      familie numeroasa: cel mic va vorbi mai greu pt ca parintii nu au timp sa-i vorbeasca si sa-l asculte

f)        gemelaritate: gemenii vorbesc mai tarziu decat copiii singuri dat unei bune comunicari care exista deja intre ei

g)      nivel socio-cultural: copiii din clasele de mijloc sunt mai avansati in dobandirea limbajului

h)      familii bilingve

15. Etiologia tulburarilor de limbaj:

      anomalii struct si funct ale creierului de cauze nedetectate:

      anomalii de migrare neuronala

      clinic: semne minore de afectare cerebrala, neurologica

      dominatie mixta: tulb de atentie; dificultate de coordonare motorie

      partic neuroanatomice ale emisf stangi

      fact genetici

      fact de mediu: socioeconomici, culturali, familii numeroase, complicatii la nastere (hipoxie,

      ischemie), malnutritie, educatie

      fact cognitivi: viteza proceselor cognitive scazuta, memoria auditiva a cuvintelor, procesarea si mentinerea informatiilor lingvistice

      fact auditivi: otite medii, tulb de perceptie a sunetelor, modif in decodif sunetelor

16. Caracteristici clinice tulb specifica a vorbirii articulate:

      dislalii=tulb vorbirii articulate (fonologica)

      clinic: dificultate in producerea corecta a sunetelor (in pronuntia cuvintelor) conform varstei lor si dialectului vorbit in familie

      initial omit anumite sunete nesigure la pronuntat precum consoanele: s, r, t, pe care le pot pronunta mai tarziu (eliziune)

      substituie unele sunete cu celelalte (inlocuire)

      plasarea inversata a silabelor sau sunetelor (metateza)

      dificultati de pronuntie a grupelor 'ghe', 'che', 'ce', 'ci'

      se va pune diagn de tulb specifica de dezv a vorbirii articulate numai daca copilul a depasit varsta de 6 ani ori continua sa prezinte frecvente si numeroase gerseli de pronuntie a cuvintelor

17. Caracteristici clinice tulb limbajului expresiv:

         au dificultati in a-si comunica nevoile, gandurile si intentiile prin intermediul cuvintelor

         au o incapacitate de exprimare prin cuvinte care variaza in severitate - de la imposibilitatea totala de pronuntie a unui cuvant (afazie motorie) pana la utilizari de cuvinte disparaet, propozitii scurte si incomplete

         relateaza un eveniment intr-o forma simpla, dezorganizata sau confuza

         de cele mai multe ori se asociaza si cu tulb limbajului receptiv, iar copiii pot prezenta si intarziere mintala

         exista: forme usoare - intarzierea simpla de limbaj cand copilul pronunta primele cuvinte dupa 2 ani, limbajul structurandu-se mai tarziu; forme severe, precum alalia, in care copilul nu poate pronunta decat sunete nearticulate

18. Caract clinice tulburarea limbajului receptiv (afazie senzoriala):

        vocabular sarac

        folosesc propozitii simple

        discursul narativ este slab organizat, trunchiat

        au o importanta reducere a capacitatii de intelegere a limbajului vorbit de catre cei din jur, desi limbajul non verbal il inteleg

        au dificultati de insusire a cuvintelor noi

        fac frecvent greseli de decodificare a sensului cuvintelor spuse de ceilalti

        nu inteleg sensul explicatiilor gramaticale

        frecvent este confundata cu lipsa de atentie sau cu deficitul cognitiv

        nu au afectata inteligenta si nici nivelul comunicarii non verbale

19. Etiologia tulb pervazive de dezvoltare:

      teorii psihosociale: parinti reci emotional, detasati, obsesionali care si-au cerscut copii intr-o atmosfera rigida, fara caldura afectiva, ducand in final la "inghetarea emotionala a copiilor autisti"

      teorii genetice: posib exist unor fact genetici care sa infl aparitia comportamentului autist; sunt cercetati cromozomii 15,5,X

      teorii neuroanatomice: afectarea unor arii ca: mezocortexul vechi filogenetic care include lobii frontali, temporali si neostriatul, cerebelul si struct diencefalice conexe implicate in sist de procesare senzoriala a atentiei; emisferul stang imatur; dilatarea cornului temporal al ventriculului lateral stang la copii autisti

      ipoteze neurochimice: hiperserotoninemie, functionare hiperdopaminergica a SNC; copii autisti produc cantitati mai mari de encefaline si endorfine

      teorii imunologice: autoanticorpi impotriva filamentelor neuronale axonale in serul copiilor autisti, cat si autoanticorpi impotriva receptorilor serotoninergici

20. Criterii diagn DSM IV tulb autista:

1)      Afectarea calitativa a interactiunii sociale manif prin:

        incapacitatea de a folosi adecvat comportamentele non verbale precum: "privirea ochi in ochi"

        incapacitatea de a initia si dezvolta relatii cu cei de aceeasi varsta

        lipsa nevoii de a cauta motive de bucurie in relatia cu alte persoane

        absenta reciprocitatii emotionale si sociale

2)      afectarea calitativa a comunicarii manif prin cel putin unul din urmat simpt:

        intarzierea sau absenta totala a dezv limbajului vorbit

        inabilitate profunda de a initia si sustine o conversatie cu alte persoane

        folosirea unui limbaj stereotip si repetitiv sau idiosincrazic

        absenta unui joc elaborat, spontan, sau a jocului social - imitativ potrivit nivelului de dezv

3)      patternuri specifice de comportament cu interese si activitati restrictiv repetitive si stereotipe manif prin cel putin unul din urmat simpt:

        preocupare anormala ca interes si intensitate pt un comportament stereotip si repetitiv

        inflexibilitate la schimbare

        manierisme motorii stereotipe si repetitive (rasuciri ale degetelor, mainilor)

        preocuparea permanenta pentru o anumita parte a unui obiect

4)      functionarea anormala sau intarziere in dezv a cel putin uneia dintre urmat arii, cu debut inainte de 3 ani:

        interactiune sociala

        limbaj folosit in relatie cu comunicarea sociala

        jocul simbolic si imaginativ

21. Caracteristici clinice tulb autista:

A.     particularitati de comportament:

a)      modalitati de debut si specificul relatiilorsociale:

        in jurul varstei de 3 ani parintii incep sa se alarmeze ca fiul sau fiica lor pare "a fi surda", ca nu raspunde cand i se vorbeste, ca nu intoarce capul, ca nu pare interesat de ce se intampla in jur

        copilul se poarta de parca n-ar vedea intrarea sau iesirea mamei din camera




        au o atitudine indif, detasata;

        nu sunt interesati de discutia cu ceilalti, nu arata preocupare pentru a-si exprima sentimentele sau emotiile

        nu simt nevoia sa fie mangaiati, laudati

        nu privesc interlocutorul in ochi dand impresia ca se uita in gol

        nu plang daca se lovesc, par neatenti

        nu li se poate capta atentia sau interesul

        nu se joaca cu alti copii

        au o incapacitate profunda de a relationa empatic cu ceilalti

b)      tulburarile particulare de limbaj:

        cu o afectare calitativa a comunicarii verbale si non verbale cat si a jocului

        cand limbajul nu a fost achizitionat, copilul pare ca nu intelege ce I se spune sau intelege dar nu raspunde sau raspunsul este relativ

        cand limbajul a fost achizitionat: copilul parca vorbeste "cu el si despre el"; are dificultati de a intelege unele cuvinte, iar eventuala utilizare a cuvantului nou invatat nu se poate face decat in contextul si cu asocierea in care el a fost invatat

        intelege greu verbele "a da" si "a lua" cat si utilizarea pronumelui personal la persoana I;

        prezinta ecolalie imediata sau intarziata fara intentia de a comunica

c)      comportamentul motor marcat de stereotipii si manierisme:

        prezinta frecvent miscari stereotipe precum "falfaitul mainilor", "topait", "mers pe varfuri", "leganat"

        poate avea gesturi, atitudini, miscari faciale sau posturi stereotipe pe care le poate mentine un timp indelungat

        examineaza obiectele straine mirosindu-le sau atingandu-le cu limba, ascultand zgomotul pe care il au

        poate repeta in mod stereotip diferite sunete fara valoare de comunicare

d)      rezistenta la schimbar4e si repertoriu restrans de interese:

        orice modificare in mediul lor si in stereotipul lor de viata poate declansa o stare emotionala accentuata cu tipete si agitatie bizara

        insista sa manance din aceeasi farfurie sau sa fie imbracat cu acelesi hainute

        uneori mancarea trebuie preparata in acelasi mod

        insista sa fie respectat acelasi drum spre magazin

e)      atasamentul particular pentru obiecte:

        prefera sa se joace cu obiecte, nu cu jucarii

        dezv uneori un atasament bizar fata de un ciob, o cheie, o sfoara, o cutiuta, o bucata de material

        alteori prezinta aceeasi bizara atitudine, stereotipa fata de "sunetul apei care curge", fata de "fosnetul hartiei"

f)        reactiile acute emotionale:

        orice modif in stereotip si ritual duce la anxietate si agitatie extrema

        se pot trage de par, se pot lovi in piept, isi pot musca degetul, se pot lovi peste fata pana se invinetesc

        parca nu simt durerea nici a lor nici a altora

g)      particularitatile jocului la copilul autist - jocul este sarac, stereotip si repetitiv, nu este elaborat, creativ; ei nu se joaca ca ceilalti copii cu jucarii, ci cu obiecte (chei, sfoara, hartie, bucati de panza)

B.     Dezvoltarea intelecuala:

a)      dezv intelectuala generala: 75-80% au deficit cognitiv, 70% au QI non verbal sub 70, iar 50% sub 50; numai 5% au un QI peste 100

b)      deficite specifice de intelegere a limbajului: gandirea simbolica nu este dezv, de aceea nu pot intelege ce simt si cum gandesc ceilalti; o particularit este existenta la unii dintre ei a unei memorii de fixare excelenta (ex. pot memora date, cifre, pot reproduce melodii auzite candva, isi pot aminti fapte si gesturi, amanunte pe care ceilalti le-au uitat deja); au fost denumiti "idioti savanti"

C.     Dezv somatica:

        majoritatea sunt armoniosi, eutrofici, fara anomalii fizice

        pot prezenta inversarea ritmului somn/veghe

        pot prezenta aversiune fata de unele alimente

        hipersensibilitate la sunete, la lumina

        sensibili la atingere

22. Criterii diagnostice DSM IV tulb Asperger:

      existenta afectarii calitative a interactiunii sociale manif prin cel putin doua din urmat:

      afectare marcata a comport non verbale : absenta privirii "ochi in ochi", lipsa mobilitatii si expresivitatii faciale, inexistenta gesturilor

      incapacitate si esec in initierea relatiilor cu cei de o varsta

      lipsa spontaneitatii in exprimarea bucuriei sau placerii la intalnirea unei persoane agreate si incapacitatea de a impartasi bucuria cu ceilalti

      lipsa reciprocitatii emotionale si sociale

      existenta unui pattern de comport cu interes si activitati restrictive, repetative si stereotipe manif prin cel putin unul din:

      existenta unei preocupari anormale ca intensitate si interes si care sunt caract prin acelasi pattern restrictiv si stereotip

      aderenta inflexibila la rutina si ritualuri proprii non functionale

      manierisme motorii stereotipe si repetitive

      joc persistent u preocupare intensa pentru anumite parti ale obiectelor

      prezenta acestor simptome det o afectare sociala, ocupationala sau in alte arii de functionare

      nu exista intarziere in dezv psihomotorie sau de limbaj

23. Criterii diagnostice DSM IV tulb hiperkinetica / deficit de atentie - grupeaza 18 semne cinice in doua liste distincte: una pt deficitul de atentie(inatentia), a doua pt caract hiperactivit/impulsivitatii

A.     fie 6 simptome cel putin din prima lista, fie 6 simpt cel putin din a doua lista

1. Inatentia:

        adesea face greseli din neatentie la scoala sau in alta parte; nu da atentie detaliilor

        are dificultati in a-si mentine atentia in cursul jocului sau in timpul orelor de scoala

        pare a nu fi atent la ce I se spune sau la ce i se cere sa faca

        nu are rabdarea cuvenita sa dea atentie instructiunilor si astfel nu reuseste sa-si termine lectiile

        nu reuseste sa dea atentia cuvenita sarcinilir si activitatilor

        ii displace, evita sau devine agresiv cand este obligat sa depuna efort de atentie si mental sustinut

        pierde din neatentie lucruri sau obiecte care-ii sunt necesare

        este foarte usor de distras de catre orice stimul exterior

        este foarte uituc in ceea ce priveste orarul si activitatile zilnice

2.Hiperactivitate / Impulsivitate:

        se foieste intr-una pe scaun

        de multe ori se ridica din banca in clasa sau de pe scaun cand este nevoit sa stea asezat mai mult timp

        cand ar trebui sa stea cuminte el nu reuseste si incepe sa alerge si sa cotrobaie sau sa se catere

        ii este foarte greu sa se joace in liniste

        este tot timpul in miscare, parca ar fi condus de un motor

        vorbeste mult, neintrebat

3.Impulsivitate:

        raspunde neintrebat sau inainte ca interbarea sa fi fost formulata

        este foarte nerabdator, are mari dificultati in a-si astepta randul la jocul cu reguli

        ii intrerupe sau ii deranjeaza pe ceilalti

B.     simptomele de hiperactivitate, inatentie sau impulsivitaet sunt prezente inainte de 7 ani

C.     prezenta simpt det disfunctionalitate fie acasa fie la scoala

D.     dovada clara a afectarii clinice semnificative sociala, scolara, ocupationala

Sunt prezente urmatoarele tipuri de THDA:

I.                    tipul combinat: deficit de atentie si hiperactivitate

II.                 tipul predominant cu neatentie

III.               tipul predominant impulsiv hiperactiv

24. Factori etiologici tulb hiperkinetica/deficit de atentie:

      nu e o etiologie specifica

      exista studii de neurochimie si neurobiologie:

      modif metab monoaminelor la copii cu TDHA

      eficacitatea medicatieipsihostimulante (amfetamine)

      NA neadecvata in locus ceruleus

      Neuroimagerie - Xe133, PET, MRI => scadere a fluxului sangvin in lobul frontal, nc caudat, gg bazali

      genetica:

        caracter familial si genetic

        risc crescut la rude grad I

        risc mai mare la baieti

        fact dobanditi:

      cauze intra, perinatale si postnatale:

        toxemie gravidica

        expunere la nicotina, alcool, plumb

        infectii neonatale: CMV, v. rubeolic, toxoplasma

        complicatii la nastere



        greutate mica la nastere, encefalite, meningite in primul an de viata

      traumatisme craniene

      fact psihosociali:

      copii care traiesc in conditii neadecvate: fam dezorganizate, cu numar mare de membrii, criminalitatea paterna, boli mintale materne

      subst chimice: salicilatii, aditivii alimentari, colorantii alimentari, arome, conservantii, zahar rafinat

      mediul complex: TV, jocuri video, calculator, internet, parinti grabiti si ocupati

25. Caract clinice tulb de opozitie:

      copilul pare adesea a fi greu de controlat si de dirijat; la 4 ani nu respecta ora de somn sau de masa

      cand este refuzat adesea se infurie si plange sau tipa

      pe la 6 ani conflictele se centreaza pe refuzul de a se pregati pt scoala, la fel si venitul la masa sau mersul la culcare

      agresivitatea este nesesizata in primii ani de viata desi copilul pare mai "nervos", uneori chiar loveste, zgarie sau bate; acte deliberate de distrugere a obiectelor apar adesea cand se infurie: "loveste cu piciorul in mobila", "zgarie tapetul" sau "tranteste usile"

      nu are rabdare, este mereu nelinistit =>concentrarea atentiei este deficitara

      inconstant copii pot prezenta:

        anxietate

        spasm al hohotului de plans (intre 1 si 4 ani), ca raspuns la frustrare

        uneori oprirea respiratiei este prelungita si urmata de pierderea constientei sau scurte convulsii

26. Criterii diagn tulb de opozitie:

      copilul are un pattern de comportament negativist, ostil si sfidator care dureaza de cel putin 6 luni

      din urmat 8 simptome sunt necesare cel putin 4 pt a putea pune diagn:

        adesea isi iese din fire

        adesea se cearta cu adultii

        adesea refuza sau sfideaza regulile stabilite de parinti

        adesea ii sacaie pe ceilalti

        adesea ii invinovateste pe ceilalti pt propriile lui greseli

        se supara si se infurie cu usurinta pe ceilalti

        este furios si nelinistit aproape tot timpul

        este nemultumit tot timpul

NB: se va lua in considerare acest comportament numai daca apare mai frecvent si este mai grav decat la ceilalti copii de aceeasi varsta cu el.

Dg # cu tulb psihotice sau de dispozitie

27. Caract clinice tulb de conduita copil 7-14 ani:

         comport agresiv

         furtul - cu intentie, din necesitate, ca reactie de compensare sua supracompensare ivit din dorinta de a afirma sau a castiga prestigiul fata de grup, ca reflectare a ostilitatii, de razbunare, ca modalitate de asigurare a unei existente parazite; caract patologic este dat de contextul general al trasaturilor de personalitate ale copilului si eventuala prezenta a altor urme de suferinta sau boala psihica

         minciuna - la inceput fantezii fara motive rezonabile

         comport exploziv iritant: deranjeaza orele, tranteste, arunca lucrurile

         piromania: activitate de grup; de obicei, prezinta si alte tulburari

28. Caract clinice tulb de conduita adolescent:

        agresivitate fizica

        furtul si violarea proprietatilor (vandalismul)

        absenta de la scoala (chiulul)

        activit antisociale: consum de droguri, ofense sexuale, violuri, abuz sexual asupra altora mai mici

        probleme asociate: pot prez si tulb emotionale; sunt tensionati, anxiosi, exprimand depresie si anxietate

29. Criterii diagn DSM IV tulb de conduita:

      exista un pattern persistent de comport care incalca drepturile si normele sociale si care se manif de cel putin 12 luni (3 sau mai multe criterii)

      cel putin un criteriu a fost prezent in ultimele 6 luni:

a)      agresivitatea fata de persoane sau animale:

        terorizeaza, ameninta si intimideaza pe ceilalti

        initiaza frecvent lupte fizice

        a folosit o arma care poate cauza o afectare serioasa altei persoane

        a fost nemilos, crud cu alte persoane, animale

        a furat in timp ce se confrunta cu victima

        a violat sau fortat pe cineva la un act sexual

b)      distrugerea proprietatii:

        a dat foc cu intentie si a cauzat o afectare serioasa a proprietatii altei persoane

        a distrus cu intentie proprietatea altor persoane

        a spart casa, masina unei persoane

        minte pt obt unor bunuri sau favoruri

        a furat lucruri de valoare fara a se confrunta cu victima

c)      incalcari grave ale normelor sociale:

        adesea sta afara noaptea fara acordul parintilor inca de la 13 ani

        a fugit de acasa noaptea de cel putin doua ori

        deseori chiuleste de la scoala incepand inca de la 13 ani

Tulb de conduita afecteaza semnificativ functionarea scoalra si de conduita; este exclus cel care a depasit 18 ani

30. Criterii diagn DSM IV enurezis

         nu se datoreaza unei boli organice si prez urmat criterii de diagn:

         repetate emisii de urina in pat in timpul somnului sau in haine in timpul zilei (fie ca sunt involuntare sau voluntare)

         comport devine semnificativ clinic cu o frcv de 3 ori/sapt pt cel putin 3 luni consecutiv, putand fi declansat si de fact stresanti (sociali, scolari, ocupationali)

         copilul trebuie sa aiba mai mult de 5 ani varsta cronologica sau varsta mintala in jur de 5 ani

         comport nu se dat unor coli organice (DZ, spina bifida, epilepsie)

Forme:

      enurezis nocturn/diurn

      enurezis primar/secundar

31.Criterii diagn DSM IV encoprezis:

        eliminari de materii fecale repetate, voluntare sau involuntare, in locuri nepotrivite (pe podea, in pantaloni, in diferite colturi ale camerei)

        acest eveniment se repeta cel putin o data pe luna pe timp de 3 luni consecutiv

        varsta cronologica la care se poate considera encoprezis este de 4 ani (sau echivalentul niv de dezv intelectuala)

        acest comport nedorit nu este provocat de folosirea laxativelor sau unei cond organice (malform rectale, prolaps rectal, anomalii sfincteriene) sau unei cond medicale (boala diareica acuta, boala Hirschprung)

32. Caract clinice encoprezis:

      debutul poate sa se manif continuu de la nastere sau poate apare dupa o per de control sfincterian

      nu se dat unei tulb organice digestive, metabolice sau unor malform

      se asociaza de cele mai multe ori o usoara constipatie

      murdarirea chilotilor este frecv, apare de mai multe ori pe zi si in cantit mici

      nu prea apare la scoala, ci dupa ce copilul s-a intors acasa, s-a relaxat si atunci este partial involuntar

      acest comport este interpretat ca fiind un gest de ostilitate din partea copilului

      atitud copilului fata de murdarire este variabila: unii neaga, dar in mom in care percep mirosul, se duc si se schimba; altii se jeneaza, se rusineaza si-si ascund hainele murdare

      uneori copii fol mat fecale ca modalitate de exprimare a agresivitatii si murdaresc peretii, mobile, etc

      murdarirea poate repr o modalit de a-si pastra statutul de "copil mic fata de care trebuie sa ai mare grija"

      in ciuda inteligentei lor, acesti copii nu stiu sa-si exprime dorinta de afirmare si recunoastere printre membrii familiei sau la scoala, printre colegi

33. Forme clinice encoprezis:

        cu constipatie si incontinenta surplusului

        -fara constipatie si incontinenta

        retensiv

        neretensiv

        primar (in care copilul nu a avut niciodata control sfincterian)

        secundar (in care perturbarea se dezv dupa o perioada de stabilire a continentei)

34. Caract clinice tulb de conversie

-         "hemipareze" - dar fara semnele neurologice patognomonice (ROT modificate, semn Babinski)

-         hipoestezii, "parestezii in manusa" sau alte tulburari senzitive care nu respecta traiectoria inervatiei specifice<

-         miscari anormale, dezordonate care pot imita miscarea coreo-atetozica, sindromul ataxic, torticolis spasmodic; dar caracterul variabil si inconstant al miscarilor, uneori grotescul si ridocolul pot usura diagnosticul<

-         tulburari senzoriale - de auz, vaz, afazie, afonie, tulburari fonologice, de modificare a tonalitratii si intensitatii vocii; pot fi observate la acesti copii dar cu acelasi aspect incomplet, apar numai din cand in cand in principal declansate emotional.

Aparitia simptomatologiei este declansata de factori psihogeni - uneori facilitata de infectii bacteriene sau virale minore.

35.Caract clinice tulb disociativa - copil capricios, confuz, uneori incapabil sa memoreze evenimente recente, care dialogheaza cu personaje imaginare pe care le aude vorbind "in capul lui". Copilul pare tot timpul nemultumit, cu crize de furie nejustificate in care isi poate strica jucariile sau produce stricaciuni in casa. Notele sunt ba foarte bune ba foarte slabe sau refuza sa mai mearga la scoala. Uneori este trist fara motiv, refuza prietenii pe care si-I face de altfel cu mare greutate. Copiii nu il accepta asa capricios si bizar.

Alteori poate fi si mai ciudat - vorbeste cu voce pitigaiata si se poarta ca un bebelus (puerilism isteric).

La copii mari pot apare si false recunoasteri - par ca nmu isi mai recunosc mama sau tatal desi dupa cateva minute vorbeste cu ei; raspunsurile sunt alaturi, absurde ca intr-un sindrom Ganser. Uneori intensitatea acestor manifestari atinge nivelul psihotic a ceea ce este denumit psihoza reactiva (consecutiva unui soc afectiv sau unui eveniment impresionant).

36. Caract durerii psihogene













Document Info


Accesari: 2556
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )