Somatoscopia

F.C.orto max- F.C clino

-     11511m1216l      11511m1216l   F.c orto max= frecventa cardiaca maxima masurata in ortostatism;

-     11511m1216l      11511m1216l   F.C orto stabil= frecventa cardiaca stabilizata in ortostatism;

-     11511m1216l      11511m1216l   F.C clino= frecventa cardiaca masurata in clinostatism;

Valorile bune: 0.200, valorile neadaptate = 0.300, valorile neeconomicoase= 0.400

Þ     11511m1216l   Proba SCHELLONG clino-ortostatica

Urmareste tot adaptarea neurovegetativa cardio-vasculara la modificarile de prozitie, respectiv trecerea din clino in ortostatism, prin aprecierea initiala si comparativa a valorilor F.C si T.A. Dupa o perioada de stabilizare a valorilor in clinostatism se masoara de cca 5 min valorile de repaus, de baza, ale F.C si T.A, dupa care se face trecerea lenta la pozitia ortostatica. Dupa un minut se recolteaza din nou valorile FC si TA.

Valorile de baza FC : 60-80 unde mai mare de 80 = tahicardie, mai mica de 60 = bradicardie pt sportivii cu inalt grad de antrenament.

Valorile de baza TA: 100-140mmHg. > 140= hipertensive, <100= hipotensive.

In ortostatism FC creste normal cu 12-18b/min, TA scade sau creste cu 5-10mmHG, diferentierea nu trebuie sa fie mai mica de 30mmHg.

In functie de modificarile aparute, a clarificat posibilele dereglari aparute in cadrul probei in dereglari de tip hipoton, hiperton si hipodinamic.

Þ     11511m1216l   Proba PACHON-MARTINET

Urmareste evolutia FC si TA sisto-diastolice in repaus, dupa efectuarea probei clino-ortostatice, dupa un efort standard reprezentat de 20 de genuflexiuni executate in 40 de secunde si in perioada de revenire, respective 5 min in clino-statism.

Interpretarea:

o     11511m1216l     Interpretarea valorilor de repaus se face ca si in cazul pb Schellong;

o     11511m1216l     Pt reactia clino-ortostatica interpretarea ca si in cazul pb Schellong;

o     11511m1216l     Pt reactia la efort- se considera normala cresterea FC cu 40-60% fata de valorile de repaus, fara a depasi insa valoarea de 120 b/min valoarea considerata tahicardie moderata. De asemenea este considerata normala cresterea TA sistolice cu 20-30mmHg si cresterea sau scaderea TA diastolice cu 5-10mmHg, TA diferentiala creste usor.

Proba are avantajul ca este accesibila si prezinta o mare untilitate in procesul de dirijare a antrenamentului.

Þ     11511m1216l   Proba FLACK

Este o pb functionala cardiorespiratorie de efort care urmareste modificarile hemodinamice ce apar in cazul unei hiperpresiuni intratoracice, respectiv fenomen VALSALVA indus.

Pb consta intr-o expiratie fortata intr-un tub ce contine mercur, pana la ridicarea acestuia la nivelul de 40mmHg in cazul baietilor, 30 mmHg fete si 20 mmHg in cazul copiilor, si mentinerea acesuti nivel cat mai mult timp posibil, minimul 40 sec. Mentinerea nevelului Hg se face prin cresterea presiunii intratoracice, prin intrarea in apnee. Se masoara FC initial in repaus, inaintea inceperii probei, si apoi pe toata durata de apnee, pe cate 5 sec.

Interpretare:

§     11511m1216l      11511m1216l Dupa dutata apneei:

fb:>50sec;

b:40-50sec;

satisfacator:35-40sec

nes:<30sec

§     11511m1216l      11511m1216l Dupa modificarea valorilor FC se descriu 5 tipuri de curbe:

-     11511m1216l      11511m1216l   Curba tip I, FC creste pana la 7b/5sec= sportivi antrenati;

-     11511m1216l      11511m1216l   Curba tip II, FC creste lent pana la 9/5sec= sp neantrenati;

-     11511m1216l      11511m1216l   Curba tip III, nefavorabil FC creste rapid 10 b/5sec= investigatii suplimentare cardio-vasculare;

-     11511m1216l      11511m1216l   Curba tip IV,sau reactie hipotona, FC creste rapid 10-11b/5sec, apoi scade sub valorile de repaus= contraindicat sportul de performanta;

-     11511m1216l      11511m1216l   Curba tip V, apare la persoane distonice neuro vegetativ, FC creste initial 9-10b/5sec, apoi dupa cca 20sec revine la 6-7b/5sec.

Proba are indicatie in special pentru sportivii care lucreaza cu toracele blocat si reclama o foarte buna coopare din partea sportivului

Þ     11511m1216l   Proba GRUBICI

Este tot o varianta a probei Flack, care individualizeaza intensitatea in functie de fota expirarotie maxima, folosind 60%din valoarea acesteia in cazul barabatilor, 50%in cazul femeilor si 40% la copii. Timpul minim pt mentinerea paneei este de 20 secunde. Se masoara FC in perioda de repaus, pe toata durata apeei si pe toata durata revenirii, pana la restabilirea valorilor de repaus pe cate 5 secunde.

Interpretare:

Claificativ.........timp de reactie......timp de revenire :

Fb...I-II...<40 ;

B......I-II...40-60sec;

S.....indiferent ....1-2min

Ns....ind....3-4min

Patologic....ind.......>4 min

II.     11511m1216l      11511m1216l      11511m1216l     Metode de explorare clinica

Electrocardiografia

Reprzinta o metoda de investigare a activitatii electrice a cordului in vederea aprecierii starii de sanatate a inimii, a calitatilor sale morfofunctionale si a modificarilor aparute in urma antrenmentului, respectiv capacitatea de adaptare a cordului.

Determinarile se fac in conditii de repaus, de efort standard sau specific si dupa efort. In perioada de revenire, prin folosirea in mod curent a celor 12 deviatii clasice, bipolare ale membrelor, unipolare ale membrelor si precordiale.

Criteriile de apreciere caracteristice sportivilor sunt diferite, in raport cu momentul efectuarii examenului. Astfel, pentru ekg de repaus criteriile sunt:

-     11511m1216l      11511m1216l   Ritmul-sinusal sau atrial inferior;

-     11511m1216l      11511m1216l   Frecventa cardiaca- bradicardie;

-     11511m1216l      11511m1216l   Pozitia electrica- cord orizontalizat in cazul sportivilor ce practica eforturi de rezistenta sau cord verticalizat in cazul sportivilor care practica eforturi cu hiperpresiune toracica;

-     11511m1216l      11511m1216l   Axele electrice- +30+80grade unde P

-     11511m1216l      11511m1216l   Atriograma- unda P aplatizata in repaus si ampla dupa efort, si intervalul PR la limita;

-     11511m1216l      11511m1216l   Ventriculograma

§     11511m1216l      11511m1216l Complexul QRS cu amplitudine crescuta;

§     11511m1216l      11511m1216l ST usor supradenivelat oblic ascendent, concav;

§     11511m1216l      11511m1216l I amplu si simetric;

§     11511m1216l      11511m1216l Intervalul QT usor alungit;

In functie de sportul practicat apar particularitati ale traseului EKG. Astfel in cazul sportivilor care practica eforturi de viteza, la care predomina hipertrofia de cordul drept apar R inalte in deviatiile V5 si V6 iar indicele cardiac este mai mic de 0.5.

In cazul EKG criteriile sunt :

• Amplificarea modificarilor, proportional cu intensitatea efortului;
• Revenirea rapida dupa efort, fara aparitia unor elemente supraadaugate de tipul tulburarilor de excitabilitate(extrasistole) sau de conductibilitate (blocuri);

Metoda ofera relatii pretioase in cadrul evaluarii starii de sanatate si a starii de antrenament, respectiv gradul de adaptare cardiaca la un anumit efort, si de asemenea poate pune in evidenta aparitia starilor de suprasolicitare cardiaca din timpul oboselii cronice patologice, reprezentand astfel un mijloc eficient de dirijare a antrenamentului sportiv.

EVALUARE FUNCTIEI RESPIRATORII

Functia respiratorie, cea care asigura aportul continuu si adecvat al oxigenului din aerul atmosferic pana la nivelul sediilor celulare de utilizare si circulatia inversa a CO2, produs permanent al metabolismului celular, este realizata printr-o serie de procese fiziologice coordonate si reglate prin mecanisme extrem de eficiente. Procesul comporta mai multe etape- ventilatia pulmonara, distributia adecvata a aerului la nivelul alveolelor pulmonare irigate, difuziune alveolo-capilara, schimburi gazoase pulmonare, transport al gazelor respiratorii si respiratia celulara.

Evaluare functiei respiratorii:

I.     11511m1216l      11511m1216l      11511m1216l      11511m1216l    Aspectele dimenionale toracice

Dimensiunile cutiei toracice, precum si gradul de elasticitate al acesteia, se apreciaza prin masurarea diametrelor toracice- sagital sau antero-posterior, transversal si longitudinal, a perimetrului toracic si a amplitudinii respiratorii, respectiv diferenta dintre valorile obtinute in inspir si expir fortat.

Dintre cele trei diametre toracice numai cele sagial si transversal sunt masurabile direct, cu ajutorul compasului antropometric, diametrul longitudinal putand fi apreciat numai radiologic. Valorile medii ale diametrului toracic sagital sunt de 18-20cm, cu ampliatie de 3-4cm, iar diametrul toracic transvers sunt de 23-28cm, cu ampliatie de 2-3cm.

Perimetrul toracic masurat cu banda metrica, trebuie sa aiba valoarea medie, in repaus respirator, de apoximativ 83-84cm, cu ampliatie de 5-7 cm.

II.     11511m1216l      11511m1216l      11511m1216l     Aspectele functionale dinamice ale respiratiei:

Evaluarea capacitatii functionale respiratorii se face prin probe spirometrice si spirografice, metode de evaluare a ventilatiei externe. In acest mod pot fi determinate volumele si capacitatiile pulmonare- unitatile statice ale ventilatiei- si debitele respiratorii- unitatile dinamice ale ventilatiei.

Unitatile statice ale ventilatiei:

ð     11511m1216l    unitatile volumetrice primare sunt reprezentate de:

-     11511m1216l      11511m1216l   Volumul curent sau vol respirator V.C are valoare medie de 500ml aer, limitele intre 300-900ml. Repre 16-18% sau 15-35 % din capacitatea vitala.

-     11511m1216l      11511m1216l   Volumul inspirator de rezerva VIR sau aerul complimentar cu valoare medie de 1600ml si cu limite pana la 3000ml, repre 40-49% din capacitatea vitala si scade in timpul efortului.

-     11511m1216l      11511m1216l   Volumul expirator de rezerva VER sau aerul de rezerva are valoare medie in jur de 1100ml si repr 35-42% din capac vitala.

-     11511m1216l      11511m1216l   Volumul rezidual VR sau aerul rezidual, are valoarea normala de 1200-1400ml, este masurat cu o aparatura speciala.

ð     11511m1216l    unitatile    volumetrice compuse sau capacitatile pulmonare iau nastere prin combinarea diferitelor volume pulmonare simple

v     11511m1216l   Capacitatea vitala CV formata din volumul curent, volumul inspirator de rezerva si volum expirator de rezerva, reprezinta cea mai mare cantitate de aer pe care subiectul o poate mobiliza in mod voluntar si are valori medii cuprinse intre 3000-4000ml pentru femei si 4000-5000ml pentru barbati . valorile capacitatii vitale sunt cu 5% mai mici in decubit decat in pozitie ortostatica.

WEST SI COLAB: talia(cm) * 25 - b; talia(cm)*20-f

BALDWIN SI COURNAND: 27.63- (0.112*VARSTA)* TALIA(cm)-B,

21.78-(0.101*VARSTA)* TALIA(cm)-F

LUDWING SI COLAB: (talia*40)+(greutatea *30)-4400

GAUBATZ: metabolismul bazal *2.3

v     11511m1216l   Capacitatea reziduala functionala CRF, compusa din volum rezidual si volum expirator de rezerva are valoarea medie in jur de 2300 ml si reprezinta o functie importanta a ventilatiei.

v     11511m1216l   Capacitatea pulmonara totala CPT reprezinta suma tuturor volumelor de aer si are valoare medie in jur de 6000ml, cu variatii intre 4500 si 6500ml:

ANTHONY: cv*1.32

BADWIN SI COUMAND: talia *36.2-(0.06*varsta)-b

talia *28.6-(0.06*varsta)-f

COMROE SI COLAB: Cv:0.80-pt subiectii de 15-35 ani;

Cv:0.75- pt subiectii peste 50 ani.

Unitatile dinamice ale ventilatiei

ü     11511m1216l    Debitul ventilator DV, ventilatia pe minut sau ventilatia globala de repaus, reprezinta produsul dintre volumul curent si frecventa respiratorie si are valoare medie de 6000-8000ml/min.

ü     11511m1216l    Debitul ventilator maxim/minut Vmax, capacitatea respiratorie maxima, reprezinta volumul maxim de aer ce poate fi deplasat intr-un minut printr-un efort respirator maxim ca amplitudine si frecventa. Pentru calcularea debitului ventilator maxim se pot folosi ur formule:

(134*talia in m)-(1.26*varsta)-21.4 -b

150-(0.84*varsta)-21.4 -f

Pe baza Vmax se poate aprecia rezerva ventilatorie RV a individului, parametru foarte util in sportul de performanta, a carui valoare normala este de peste 90%:

RV= (Vmax-DVrepaus)/Vmax*100

ü     11511m1216l    Volumul expirator maxim/secunda VEMS exprima cantitatea maxima de aer expirata in prima secunda a unui expir fortat ce urmeaza unui inspir maxim si poate fi considerat ca o capacitate vitala rapida executata si intrerupta dupa prima secunda a expirului.

Valoarea "actuala" a VEMS-ului se comporta cu valoriel lui teoretice calculate dupa formula lui BARROWS:

(0.037*talia) - (0.028*varsta)-b

(0.028*talia) - (0.021*varsta)--f

CURS 4   

EVALUAREA NEURO-MOTORIE

Sistemul nervos, reprezentat de ansamblul cailor de conducere si a centrilor nervosi, are ca functii de baza reglarea si coordonarea activitatiilor tuturor organelor si sistemelor ce alcatuiesc organismul si mentinerea unitatii organism-mediu inconjurator.

In raport cu aceste functii sistemul nervos poate fi subimpartit, pentru necesitati didactice, in doua componente:

ð     11511m1216l    sistemul nervos somatic sau al vietii de relatie, care asigura legatura organismului cu mediul inconjurator;

ð     11511m1216l    sistemul nervos vegetativ sau autohton, care asigura coordonarea functionala a sistemelor organismului;

Integrarea diferitelor parti receptoare si efectoare ale organismului este realizata de sistemul nervos pe calea actiunilor reflexe.

REFLEXELE. ACTUL SI ARCUL REFLEX

Refelxul reprezinta unitatea functionala a sistemului nervos, act nervos simplu organizat ce survine dupa o foarte scurta perioada de latenta ca raspuns la un stimul specific. El reprezinta legatura obligatorie dinte excitarea unei suprafete senzitive sau senzoriale si o anumita reactie efectoare.

El este format din :

1. receptor
2. cale aferena senzitiva;
3. centru nervos;
4. cale eferenta motorie
5. efector;

Reflexele neconditionate sunt inascute si sunt prezente la toti indivizii. Ele au centri nervosi in etajele inferioare ale sistemului nervos central si prezinta o mare importanta in clinica.

Reflexele inchise la nivelul maduvei spinarii:

-     11511m1216l      11511m1216l   reflexele osteotensinoase proprioceptive sau miotatice;

-     11511m1216l      11511m1216l   reflexul pectoral;

-     11511m1216l      11511m1216l   reflexul scapulo-humeral;

-     11511m1216l      11511m1216l   refexul bicipital;

-     11511m1216l      11511m1216l   refexul tricipital;

-     11511m1216l      11511m1216l   refexul scapulo-humeral etc;

Refexele inchise la nivelul puntii:

• refexul nazo-palpebral;
• refexul maseterian;
• refexul conjunctival;
• refexul corneean;

Refexele inchise la nivelul mezencefalului:

·     11511m1216l      11511m1216l refexul fotomotor;

·     11511m1216l      11511m1216l refexele statice;

·     11511m1216l      11511m1216l refexele de postura;

·     11511m1216l      11511m1216l refexele de postura generala;

Evaluarea:

ELECTROMIOGRAFIA:

Reprezinta metoda de exploatare a activitatii musculare prin inscrierea activitatii bioelectrice a muschiului, deci a potentialelor de actiune musculara.

Electromiograful inregistreaza diferentele de potential dintre musculatura ocupata de o unitate motorie activa, care inregistreaza un potential electric negativ si zonele vecine aflate in repaus, care inregistreaza un potential electric pozitiv.

Materiale necesare: electromiograf.

Tehnica de lucru - subiectul este informat in prealabil despre modul de inregistrare, pt a obtine o cat mai buna relaxare musculara.

Pt inregistarea se folosesc 2 tipuri de electrozi:

• electrozi de suprafata cu care obtinem o EMG globala;
• electrozi de profunzime implantati in muschi, obtinem RMG elementara, activitatea bioelectrica a unei singure fibre musculare.

Inregistrarea activitatii se face in urm conditii:

-     11511m1216l      11511m1216l   EMG in repaus muscular- muschii sanatosi nu prezinta activitate electrica;

-     11511m1216l      11511m1216l   EMG in efort muscular moderat- o contractie moderata a muschiului, pe traseu apar potentiale cu amplitudine de 200-400 microvolti si cu frecventa de 40-60c/sec;

-     11511m1216l      11511m1216l   EMG in efort muscular voluntar maxim- se rec stragerea unui dinamometru de flexorii palmari cu toata forta posibila. Pe traseu vor apare potentiale cu amplitudine mari de 500-800 micrivolti si cu frecvente de 200-300 c/sec.

-     11511m1216l      11511m1216l   EMG in oboseala musculara acuta- - se rec metinerea acului dinamometrului timp de 4-5 min in dreptul deplasarii maxime initiale a acestuia. In 4-5 minute se va observa o diminuare a amplitudinii potentialelor electrice musculare cu sau fara modificarea frecventei descarcarilor.

Interpretare depinde de:

Ø     11511m1216l    Depistarea anomaliilor electrice provenite din interiorul sau din afara aparatului anomaliilor aparute datorita unei reglari deficitare sau datorita artefactelor induse de apropierea unei instalatii de radioterapie aflata in functiune. Pot apare anomalii electrice si in cazul plasarii electrodului prea aproape de inima, cand se inregistreaza EKG-ul prin miscari ale subiectului, prin existenta unei plagi sau a crustelor la locul de implantare a acului.

Ø     11511m1216l    Alegerea punctelor de explorare;

Ø     11511m1216l    Procedeele de activare sau simulare folosite au ca scop evidentierea unor elemente bioelectrice mai caracteristice pentru diagnostic si pot fi:

ð     11511m1216l    incalzirea    muschiului- frigul produce scaderea amplitudinii si cresterea duratei de activare a unitatilor motoriiiar caldura invers;

ð     11511m1216l    masajul muschiului care induce o mai buna circulatie sanguina si creste in consecinta temperatura musculara.

ð     11511m1216l    Activarea cu substante farmacodinamice, in care scopul este folosita acetilcolina.

Potentialele inregistrate apar concomitent contractiei muschiului si se caracterizeaza prin amplitudine, durata, forma si ritm de aparitie. Frecventa si ritmul de aparitie depind de structura muschiului.

CURS 5

EVALUAREA CAPACITATII DE EFORT

Capacitatea de efort poate fi definite ca totalitatea posibilitatii sistemului muscular activ de a elibera energie necesara producerii unui lucru mecanic de intensitate cat mai mare si mentinut cat mai mult timp, modalitatile de elaborare a energiei:glicoliza si fosforilarea oxidative. Intensitatea efortului

Se refera la raportarea efortului la timpul de efectuare. Ea reprezinta cantitatea totala de lucru mecanic prestat in unitatea de timp.

Volumul efortului.

Reprezinta aspectul global al acestuia si este sinonim cu travaliul total. El reprezinta cantitatea totala de lucru mecanic efectuat de subiect.

Singura sursa directa de energie ptr orice activitate este ATP-ul. Exista o exceptie de la aceasta regula, o face muschiul care-si mai poate furniza si din creatin fosfat.

Efortul sportiv presupune acte motrice realizate cu consum energetic, enerigia chimica potentiala transformandu-se la nivelul musculaturii active in energie mecanica. Durata contributiei diferitelor sisteme energogenetice la producerea de energie este limitata de epuizarea substratului respectiv.

Substratul energetic imediat utilizabil este reprezentat de ATP, care poate sustine energia aporximativ 4-6 contractii musculare, respectiv 4-6 secunde. Resinteza continua a ATP-ului in timpul efortului se poate realiza, in functie de prezenta oxigenului, in conditii anaerobe, din CP si glucoza, sau in conditii aerobe din glucoza, AGL si trigliceride si eventual, aminoacizi (ciclul KREBS, fosforilare oxidativa, transport de electroni).

Evaluarea capacitatii aerobe de efort.

Capacitate aeroba de efort expima cantitatea maxima de energie disponibila pentru eforturile aerobe sau cantitatea de lucru mecanic ce poate fi efectuat prin reactii energogenetice aerobe. Rezulta ca metodele de aprecierea a capacitatii aerobe de efort se pot referi fie la masurarea puterii maxime a organismului, fie la masurarea cantitatii totale de lucru mecanic pe care organismul o poate presta.

I.     11511m1216l      11511m1216l      11511m1216l      11511m1216l    Metoda directa de apreciere a VOmax este spiroergometria, metoda bazata pe masurarea schimburilor gazoase in timpul efortului cu ajutorul unor analizatoare de gaze pentru masurarea gradientului de gaze intre aerul inspirat si cel expirat, efortul fiind efectuat la scarita, la cicloergometru pentru membrele inferioare sau superioare, la covor rulant sau la ergometre speciale, toate acestea aparate avand posibilitatea de a cuantifica activitatea motrica.

II.     11511m1216l      11511m1216l      11511m1216l      11511m1216l Metoda indirecta de apreciere a consumului maxim de oxigen foloseste ca principiu relatia liniara dintre frecventa cardiaca consumul de oxigen si intensitatea submaximala a efortului in faza de stare stabila. Exemple de probe :

ð     11511m1216l    Proba ASTRAND-RHYMING se bazeaza pe executarea unui effort submaximal impus, cunoscut ca valoare, prin care se obtine cresterea FC pana la 130-185b/min, cu un optim intre 144-150b/min dupa 6 minute de effort in care se atinge starea stabila.

ð     11511m1216l    Calificative :excelent 100%=110-0.4*G

FB 95%=104.5-0.38*G

B 84.2%=92.6-0.34*G

Mediu 70%=77-0.28*G

III.     11511m1216l      11511m1216l      11511m1216l   Teste de teren. Evaluarea capacitatii aerobe de efort se poate face prin metode indirecte si in teren.

ð     11511m1216l    Testul RUFFIER denumit de autorul lui « test de evaluare a conditiei fizice » se bazeaza pe variatiile FC in trei momente : repaus, dupa efort si revenire si foloseste formula :

ð     11511m1216l    (P1+P2+P3)- 200/ 10 unde P1= puls de repaus, P2= dupa efort,

P3= de revenire

FB <0, B 0-5, M 5-10, STAT. 10-15, NESAT <15

Evaluarea capacitatii anaerobe de efort.

Utilizeaza in general metode indirecte ce evidentiaza randamentul activitatii musculare in conditii de anaerobioza, cu sau fara acumulare de acid lactic.

In categoria parametrilor fizici intra calcularea randamentului activitatii musculare, deci a travaliului total sau a puterii maxime anaerobe.

In categoria parametrilor fiziologici poate fi luata in calcul masurarea datoriei de oxigen, care insa nu exprima direct capacitatea de efort, ci reprezinta numai un aspect fiziologic al acesteia.

In categoria parametrilor biochimici cel mai usor de recoltat, si deci si de determinat este nivelul acidului lactic in sange.

Metode de masurare a travaliului total prestat.

Testul la cicloergometru practicat de IMS prezinta urmatoarele caracteristici :

-     11511m1216l      11511m1216l   efortul este efectuat cu intensitate maximala de la inceput, prin invingerea rapida a inertiei ;

-     11511m1216l      11511m1216l   defalcarea probei, cu intreruperea sau continuarea efortului, in vederea aprecierii diferitelor etape ale efortului anaerob, alactacid sau lactacid, sau rezistenta in regim de viteza;

-     11511m1216l      11511m1216l   completarea rezultatelor eficientei fizice cu cele metabolice- lactacidemia.

Prima parte 15-20sec, reprezinta faza preponderent alactacida, consta din pedalarea maximala si exprima lucrul mecanic efectuat pe 5 sec, sau puterea maxima anaeroba, si lucrul mecanic efectuat pe 15 sec, rezultat al posibilitatilor de mentinere a intensitatii de lucru in conditii de viteza. Valorile se raporteaza apoi la greutatea corporala.

A doua parte 45-60 sec, se executa dupa un interval de o ora necesar refacerii, si este similara ca tehnica cu prima parte, fiind vorba tot de o pedalare maximala. Exprimarea lucrului mecanic se face in kgm si se raporteaza tot la greutatea corporala. Aceasta faza a testarii evalueaza posibilitatile maxime de efort in conditii de acumulare de acid lactic, deci semnificatie mare in sporturile de anduranta sau puterea anaeroba globala, cu semnificatie mare in sporturile de anduranta scurta si medie. Performanta intregului efort timp de 45 sec este considerata parametru al andurantei anaerobe.

Metodele de masurare a puterii maxime anaerobe- sunt considerate a fi cele mai fidele modalitati de apreciere a capacitatii anaerobe de efort.

Testul MARGARIA 1966- consta sin efort de alergare cu viteza maxima pe o scara cu 10-12 trepte, a caror inaltime este de 32 cm. Se determina timpul necesar parcurgerii distantelor dintre trepte cu ajutorul unui cronometreu cu celule fotoelectrice. Parametrul care se utilizeaza pentru aprecierea este viteza maxima de ridicare a corpului, viteza atinsa de regula intre treptele 4-6 sau 6-8. Puterea maxima calculata prin aceasta metoda este mai mica insa decat in realitate, deoarece nu se introduce in calcul si travaliul de franare din timpul alergarii, alergatorul efectuand la fiecare pas un travaliu de franare si un travaiu activ de desprindere de pe sol, travaliu ce determina saritura.

Metoda biochimica se bazeaza pe determinarea lactatului sau excesului de baza prin micrometoda. Prin inscrierea grafica a rezultatealor obtinute cu o curba a evolutiei echilibrului biochimic de-a lungul efortului. Cu cat graficul are aspect mai orizontal sau cu foarte mici tendinte de ascensiune cu atat raspunsul adaptativ al organismului la efort este mai pozitiv.

Metoda neuromusculara apreciaza activitatea energetica optima anaeroba prin stimulente la nivelul unui punct motor, cu ajutorul impulsurilor rectangulare de intensitate constanta, dar cu frecventa crescuta cu cate 10 sau 20 cili/sec pana la obtinerea lucrului mecanic optim. Activitatea energetica optima este reprezentata de lucrul mecanic optimal, exprimat prin amplitudine maxima, constanta si fara deformari ale secusei.

Document Info

Accesari: 15919
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou