Stomatite
Stomatitele sunt inflamatii nespecifice sau specifice ale mucoasei bucate, produse de actiunea directa a unor agenti patogeni variati. De asemenea, Stomatitele pot reprezenta manifestarea bucala a unor afectiuni generale.
Dupa localizarea procesului inflamator se deosebesc: chelite - inflamatii ale mucoasei buzelor, glosite - inflamatiile mucoasei lin 17417t198r guale (limbii), uranite - inflamatiile mucoasei palatine (cerul gurii), gingivite - inflamatii ale fibromucoa-sei gingivale, gingivostomatite - inflamatiile mucoasei gingivale si ale regiunii mvecinate, pareite - inflamatii ale mucoasei jugale (mucoasa fetei interne a buzelor, planseul cavitatii buca-le, fata inferioara a limbii).
Stomatita catarala acuta este una dintre formele obisnuite de stomatita, in care mucoasa bucala apare congestionata, umeda, acoperita cu exsudat seros, sero-mucos sau purulent; glan-dele salivare anexe secreta m exces.
Stomatita catarala cronica afecteaza numai regiuni circumscrise ale mucoasei bucale si, mai ales, gingia, care apare astfel mgrosata.
Stomatita veziculara (herpetica), produsa de virusul herpetic, poate aparea simptomatic in cursul unor boli infectioase (pneumonie, gripa, malarie), al unor procese inflamatorii alveolo-dentare sau ca afectiune de sine statatoare.
Stomatita pseudomembranoasa banala (superficiala) data de streptococ, stafilococ, se manifesta prin aparitia pe mucoasa bucala a unor eroziuni ovalare, izolate sau confluente, acoperite cu un exsudat bogat in fibrina care formeaza false membrane galbui-cenusii sau cenusii aderente de straturile subdiacente. Dupa indepartarea lor aceste false membrane se refac.
Stomatitele alergice denumite si mucozite alergice apar ca urmare a combinarii materialelor stomatologice cu proteinele tesuturilor cu care vin in contact. Se intalnesc mai des 2 tipuri de stomatite alergice, si anume:
a) Stomatitele anafilactice (sistemice) se caracterizeaza prin urticarie, eruptie veziculo-ulceroasa a mucoasei bucale la care se asociaza manifestarile generale ce pot merge pana la soc anafilactic scolaps cardio-vascular insotit de agitatie si anxietate, dupa care apar furnicaturi, amorteala, intepaturi in jurul gurii si la nivelul extremitatilor, vertije, pierderea cunostintei, manifestari digestive (dureri abdominale, greturi, varsaturi, diarce) manifestari respiratorii - insuficienta respiratorie acuta.
Aceste stomatite sunt determinate de alimente, dar si de o serie de medicamente cum ar fi: chinina, chinidina, penicilina, cloramfenicolul, etc.
b) Stomatitele de contact sunt cele mai frecvente reactii de hipersensibilitate Intarziata si apar la contactul mucoasei gurii, contact ce este indelungat si repetat cu o serie de materiale stomatologice sau alti alergeni.
Principalele substante capabile sa declanseze alergii de contact sunt: antibioticile, metale (nichel, aur), compusii fenolici din apele de gura, antiseptice, solutii astringente, agenti terapeutici din categoria flavonelor, rezorcina, chinina, arsenicul, materiale de amprenta, monomeri acrilici, acrilate moi, alimente (carne, peste).
In general, este greu de precizat natura alergenului, formele de manifestare fiind identice. Clinic nu exista criterii de apreciere, leziunile elementare variind de la eritem la vezicule si ulceratii.
Stomatitele buloase sunt afectiuni epidermolitice, care aparin contextul unor boli alergice sistemice ca raspuns la unele medicamente: sulfamide retard, antibiotice, derivati pirozolinici, barbiturice, vaccinuri sau ca raspuns la actiunea unor virusuri.
Leziunile apar m 24 - 48 ore pana la 35 zile, debutul fiind brusc, cu frison, febra, convulsii, stare generala alterata, innsotita de eruptie buloasa cutaneo-mucoasa. Bulele se sparg si rezulta ulceratii acoperite cu depozit fibrinos.
Stomatitele purulente imbraca forma abcesului sau flegmonului si sunt consecinta unor infectii piogene suprapuse pe leziuni traumatice ale mucoasei sau survenind in cursul parodontopatiilor (pungi gingivale infectate, abcese parodontotice).
Stomatitele ulceroase. La inceput mucoasa apare tumefiata si congestionata, violacce; ulterior devine cenusie sau brun-verzuie murdara si sangereaza usor. Prin necroza epiteliului rezulta ulceratii superficiale cu tendinta de expansiune in suprafata si profunzime, acoperite cu un depozit cenusiu-murdar fetid.
Dupa intensitatea alterarilor structurale se deosebesc stomatite ulceroase superficiale (banale), stomatite ulceroase profunde (ulcero-necrotice) si stomatite ulcero-gangrenoase (prin suprainfectie cu agenti patogeni anaerobi).
Stomatita gangrenoasa (noma) este o infectie cu o evolutie rapid progresiva, caracterizata prin leziuni necrotice unilateral ale mucoasei jugale, extinsa in toata grosimea obrazului.
Agentii cauzali, Spirocheta borrelia ssp.vincenti, Fusobacterium nucleatum fac parte din flora orala saprofita normala, dar pot deveni patogeni m conditiile in care statusul imun este compromis.
Factorii favorizanti sunt reprezentati de: deshidratare, malnutritie, maladii infectioase recente (varicela, scarlatina, tuberculoza), afectiuni maligne (leucemia), deficiente imunologice, inclusiv SIDA, igiena orala defectuoasa.
A fost observata la sugari si la copiii mici anergizati, flaguiti printr-o boala infecto-contagioasa grava si uneori la adulti in cursul leucemiilor acute, dar mai frecvent este intalnita in tarile subdezvoltate, la copii cu varsta cuprinsa Intre 2-10 ani.
Din punct de vedere clinic, afectiunea poate debuta sub forma unei gingivite acute ulceronecrotice care se extinde spre faringe si/sau limba.
Zonele de necroza pot, de asemenea, sa apara In partile moi consecutiv unor leziuni traumatice fara sa aiba continuitate cu gingia. Ulceratiile gangrenoase prezinta sfaceluri si sunt acoperite de depozite fibrinoide alb-cenusii. Febra, hipersalivatia, feditatea si halena Insotesc constant celelalte manifestari.
Stomatita dupa antibiotice se caracterizeaza printr-o mucoasa rosie, congestionata, tumefiata, ce poate prezenta pe alocuri mici zone albe (pseudomembrane) care pot fi descoperite la un examen clinic atent. Depapilarea generalizata a limbii este de asemenea prezenta.
Stomatita dupa antibiotice poate fi suspectata la pacientii care prezinta simptome de arsura, modificari ale gustului sau senzatii de gura dureroasa in timpul perioadei de convalescenta pentru o afectiune ce a beneficiat de tratament cu antibiotice cu spectru larg.
Stomatita de proteza apare la purtatorii vechi de proteze mobilizabile. Caracteristic pentru aceasta forma de stomatita este predilectia pentru mucoasa palatina.
O posibila explicate este accea ca presiunea negativa creata sub proteza maxilara exclude anticorpii salivari, de astfel prezenti In aceasta regiune, fapt ce favorizeaza mmultirea si cresterea microorganismului.
Stomatita de proteza se intalneste cu o inci-denta de 15 - 65% la purtatorii de proteze totale sau partiale.
Cauzele care favorizeaza aparitia stomatitelor protetice sunt reprezentate de: igiena bucala de-fectuoasa, microtraumatisme secundare cronice determinate de proteze instabile, nemdepartarea protezelor in timpul noptii, intoleranta la mono-merul rezidual din rasinile acrilice, deficiente m complexul vitaminic B, infectii cu Candida albicans, ce actioneaza pe un tesut predispus la invazia microbiana datorita traumatismului cronic.
Din punct de vedere clinic, alterarile suprafetei mucoasei trce prin 3 stadii: primul stadiu se ca-racterizeaza prin zone rosii, punctiforme, situate la nivelul orificiilor glandelor salivare din mucoasa boltii palatine (mucoasa cerului gurii), intr-un stadiu mai avansat se produce un eritem difuz al palatului dur (cerului gurii), msotit uneori de descuamatie epiteliala, hiperplazia papilara este al treilea stadiu si poate fi generalizata sau limitata la anumite zone.
Rareori poate apare si al patrulea stadiu caracterizat prin prezenta unor noduli de culoare rosie pe bolta palatina.
Stomatita nicotica (palatul fumatorilor de pipa) este o afectiune de reactie a mucoasei boltii palatine determinata de actiunea prelungita, iritanta a caldurii si substantelor chimice rezultate din arderea tutunului. Leziunea este apanajul exclusiv al marilor fumatori de pipa sau trabuc.
Se mtalneste mai des la persoanele de varsta medie si la cele cu varsta inaintata.
Din punct de vedere clinic, m stadiile precoce, apare un eritem difuz al mucoasei palatului dur. Uneori, prin hipercheratinizarea epiteliului, aspectul se modifica, mucoasa se mgroasa si capata o tenta alb-cenusie sau alb-gri. Pe suprafata leziu-nii exista mici puncte rosii cu un diametru de 1 - 5 mm, reprezentand orificiile dilatate ale canalelor glandelor salivare minore. Aceste glande salivare minore prezinta modificari.
Fiind o leziune de reactie, cu etiologie precisa, suprimarea fumatului antreneaza disparitia acesteia.
|
