Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






Teste grila la Obstetrica si Ginecologie

medicina











ALTE DOCUMENTE

RINENCEFALUL
PAPILOMA VIRUSURI
Amestecuri de substante intalnite in viata cotidiana
Respiratia si postura corporala
Lipsa cunostintelor, cauza imbolnavirilor
Sforait
Alopecie
MASAJUL TRADITIONAL INDIAN
ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE GRILE
Teste grila - Pneumologie


Teste grila la Obstetrica si Ginecologie

1.    CS  La organele genitale externe se refera urmatoarele formatiuni, cu exceptia :

A. labiilor mari

B. vestibulului;

C. clitorisului;

D. perineului

E. vaginului;

2.    CS  Labiile mici reprezinta repliuri:

A. ale mucoasei vulvare;

B. cutanate;

C. cutanate si mucoase;

D. conjunctive;

E. musculare.

3.     CS  Glandele Skene sunt localizate:

A. parauretral;

B. īn treimea posterioara a labiilor mari;

C. īn grosimea labiilor mici;

D. īn vagin;

E. pe colul uterin.

4.     CS  Glandele Bartholin sunt localizate:

A. parauretral;

B. īn treimea posterioara a labiilor mari;

C. īn grosimea labiilor mici;

D. īn vagin;

E. pe colul uterin.

5.      CS  Amenoreea  reprezinta lipsa menstrei:

A. timp de 1 luna īn perioada reproductiva;

B. timp de 3 luni;

C. timp de 4 luniīn lipsa sarcinii, lactatiei;

D. īn perioada preclimacterica;

E. timp  de 6 luni, īn lipsa sarcinii si lactatiei

6.      CS  Care din cele enumerate reprezinta cauza amenoreei false?

A. atrezia humenului

B. sarcina;

C. tumora hipofizara;

D. hipotireoza

E. postmenopauza

7.      CS  Amenoreea fiziologica apare īn:

A. aplazia uterului si vaginului;

B.  sarcina;

C.  hipotireoza

D.  maladii psihice;

E.  anemii grave;

8.      CS  Menopauza fiziologica este cauzata de :

A.  majorarea nivelului de progesteron;

B.  producerea īn exces a gonadotropinelor

C.  majorarea productiei de hormoni steroizi;

D.  epuizarea aparatului folicular ovarian

E.   īmbatrānirea organelor genitale;

9.     CS  La simptomele clasice care caracterizeaza ovarele polichistice primare nu se refera:

A.  amenoreea

B.  hirsutismul

C.  hiperpolimenoreea

D.  sterilitatea

E.  obezitatea

10.    CS  Algodismenoreea este o dereglare a ciclului menstrual care se manifesta prin:

A.  hiperpolimenoree;

B. disfunctii anovulatorii;

C.  dureri īn timpul menstruatiei;

D.  menometroragii;

E.  hemoragii disfunctionale ovulatorii.

11.    CS  Care este cauza algodismenoreei primare?

A.  endometrioza;

B.  anomalii de dezvoltare ale organelor genitale externe;

C.  procese inflamatori cronice ale organelor genitale;

D.  hipeproductia de prostaglandine

E.  ganglioneurita pelviana.

12.    CS  La cauzele algodismenoreei secundare nu se refera:

A.  endometrioza;

B.  nivelul īnalt a estrogenilor

C.  fibromiomil uterin

D.  sinehiile cervico-istmice

E.  procesele inflamatorii ale organelor genitale.

13.      CS  La baza patogeniei algodismenoreei sta:

A.  hiperestrogenemia;

B.  hipoprostaglandinemia;

C.  hipoandrogenimia;

D.  hiperprostaglandinemia;

E.  hiperglicemia.

14.     CS  Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, perioada pubertara cuprinde etapa īntre:

A. 9-16 ani;

B. 10-20 ani;

C. 10-25 ani;

D. 10-18 ani;

E. 6-10 ani;

15.     CS  Perioada neonatala de dezvoltare a sistemului reproductiv cuprinde  intervalul de la

nastere pīna la vīrsta de:

A. 7 zile;

B. 10 zile;

C. 12 zile;

D. 28 zile;

E. 14 zile

16.     CS  Eficacitatea contraceptiva este apreciata dupa indicele:

A.  Soloviov;

B.  Ţovianov;

C.  Pearl;

D.  Abuladze;

E.  Genter;

17.      CS  Pe fundalul steriletului sunt posibile urmatoarele accidente, cu exceptia:

A.  dereglarilor menstruale;

B.  expulziei steriletului;

C.  afectiunilor inflamatorii;

D.  survenirii sarcinii;

E.  hiperprolactinemiei;

18.      CS  La tumorile epiteliale ovariene seroase benigne se refera:

A.  chistadenomul

B.  lipomul;

C.  teratomul;

D.  fibromul;

E.  chistul pseudomucinos;

19.      CS  Mai frecvent se malignizeaza:

A. tumora mucinoasa ovariana;

B. chistadenomul cilioepitelial

C. fibromul ovarian

D. tumora Brenner

E. chistadenomul papilifer

20.       CS  Selectati carateristicele teratomului:

A. apartine tumorilor metastatice;

B. se trateaza chimioterapic;

C. apartine tumorilor germinale

D. se trateaza radioterapic;

E. se malignizeaza frecvent

21.       CS  Trompele uterine si uterul se formeaza din:

A.  ducturile mezonefrotice (Wolf);

B.  ducturile paramezonefrotice (Muller);

C.  bulbii sinovaginali;

D.  canaliculele metanefrotice;

E.  pronefros;  

22.       CS  Lipsa uterului si lipsa partiala sau totala a vaginului corespunde sindromului:                                                                

A.  Rokitansky-Kustner-Hauser;

B.  Morris;

C.  Klinefelter;

D.  Turner;

E.  Sheehan

23.       CS  Forma tipica a disgeneziei gonadice corespunde sindromului:                                                                

A.  Rokitansky-Kustner-Hauser;

B.  Morris;

C.  Klinefelter;

D.  Turner;

E.  Sheehan

24.       CS  Cariotipul 47YXX este caracteristic pentru sindromul:                                                                   

A.  Rokitansky-Kuster-Hauser;

B.  Morris;

C.  Klinefelter;

D.  Turner;

E.  Sheehan

25.        CS Care din urmatoarele metode nu este informativa pentru diagnosticul factorului

uterin al sterilitatii?

A.  biopsia endometrului;

B.  histeroscopia;

C.  metrosalpingografia

D.  laparoscopia;

E.  examenul bacterioscopic al continutului vaginal

26.       CS  La complicatiile maladiilor sexual transmisibile nu se refera:

A.  Sterilitatea

B.  cancerul de col;

C.  endometrioza

D.  sarcina ectopica

E.  boala inflamatorie pelvina

27.       CS  Tratamentul specific al gonoreei se face cu:

A. Peniciline;

B. metronidazol;

C. nizoral;

D. valtrex;

E. aciclovir

28.       CS  Sarcina tubara īn evolutie se manifesta prin urmatoarele simptome, cu exceptia :

A.   semnelor sarcinii ;

B.   amenoreei ;

C.   dimensiunile uterului mai mici decāt termenul presupus al sarcinii ;

D.   palparii unei formatiuni īn regiunea anexelor;

E.   hemoragiei uterine masive

29.       CS  Care din metodele enumerate nu este utila pentru diagnosticul sarcinii tubare īn

evolutie?

A. testul de sarcina;

B. ultrasonografia ;

C. chiuretajul uterin;

D. laparoscopia ;

E. punctia fornixului posterior ;

30.       CS  La formele clinice ale sarcinii extrauterine se refera :

A.  pseudosalpingeana ;

B.  intestinala;

C.  abdominala ;

D.  gastrala

E.  netrala

31.      CS  Tratamentul sarcinii tubare consta īn :

A.  inlaturararea trompei prin laparoscopie sau laparotomie ;

B.   chiuretaj uterin;

C.  administrarea antibioticelor;

D.  administrarea preparatelor estrogen-gestagene;

E.  fizioterapie

32.       CS  Apoplexia ovariana mai des se dezvolta :

A.  la īnceputul ciclului menstrual ;

B.  la sfārsitul ciclului menstrual ;

C.  īn timpul ovulatiei;

D.  īn timpul menstruatiei;

E.  īn premenopauza;

33.      CS   Simptomatologia apoplexiei ovariene include urmatoareale, cu exceptia:

A.  durerilor hipogastrice;

B.  semnelor de hemoragie intraabdominala ;

C.   semnelor pozitive de sarcina ;

D.  anemiei ;

E.   semnelor de iritatie peritoneala ;

34.       CS  Cu ce scop se administreaza componenta progestogenica din preparatele hormonale

la femeile postmenopauzale:

A.  pentru prevenirea osteoporozei;

B.  pentru controlul bufeelor si a transpiratiilor nocturne;

C.  pentru  controlul simptomelor atrofiei vaginale ;

D.  cu scopul protectiei anti-cancer de colon

E.  cu scopul protectiei anti-cancer de endometru

35.       CS   Īn care faza de dezvoltare a corpului galben īncepe secretia progesteronului:

A. proliferare si vascularizare;

B. metamorfoza glandulara;

C. īnflorirea

D. involutia

E. preovulator

36.       CS   La baza sintezei steroizilor sexuali sta:

A.  nucleul ciclo-pentano-perhidrofenantren al colesterolului;

B.  nucleul ciclofosfat al colesterolului;

C.  lipidele

D.  proteinele;

E.  glucidele

37.       CS  Efectul hipertermic al carui hormon ovarian se foloseste īn testele diagnostice

functionale:

A.  estradiol

B.  progesteron;

C.  testosteron

D.  vasopresina;

E.  oxitocina

38.       CS  Parenchimul glandei mamare consta din tesut:

A. adipos;

B. glandular;

C. muscular;

D. conjunctiv;

E. nervos

39.       CS  Stroma glandei mamare consta din tesut:

A.  adipos;

B.  glandular;

C.  muscular;

D.  conjunctiv;

E.  nervos

40.       CS  La endometrioza interna se refera:

A. endometrioza ovarelor

B. endometrioza trompelor

C. endometrioza colului uterin

D. adenomioza

E. endometrioza retrocervicala

41.       CS  O sāngerare menstruala care depaseste volumul de 150 mililitri se numeste:

A. hipomenoree;

B. hipermenoree;

C. polimenoree;

D. amenoree;

E. opsomenoree;

42.       CS  O sāngerare menstruala īn cantitate de 15 mililitri se numeste:

A.  hipomenoree;

B.  hipermenoree;

C.  oligomenoree

D.  amenoree;

E.  opsomenoree;

43.       CS  O sāngerare menstruala a carei durata depaseste 7 zile se numeste:

A. polimenoree

B. oligomenoree;

C. proiomenoree;

D. opsomenoree;

E. amenoree;

44.       CS  O sāngerare menstruala a carei durata este mai mica de 3 zile se numeste:

A. menoragie

B. oligomenoree;

C. proiomenoree;

D. opsomenoree;

E. amenoree;

45.       CS  Miomul uterin este o tumora:

A.  benigna

B.  maligna

C.  limitrofa

D.  feminizanta

E.  masculinizanta

46.       CS  Manifestarile clinice ale miomului uterin nu depind de:

A.  localizare

B.  dimensiuni

C.  numarul de avorturi īn antecedente

D.  numarul de noduli

E.  ritmul de crestere

47.      CS  Pentru miomul uterin submucos semnul sugestiv la histerosalpingografie este:

A.  defectul de umplere

B.   umbre dupa contur

C.  conturul regulat al cavitatii uterului

D.  substanta de contrast nu patrunde in trompe

E.  substanta de contrast nu patrunde in cavitatea abdominala

48.       CS  Care din metodele de examinare enumerate nu se refera la cele endoscopice:

A.  colposcopia

B.  cervicoscopia;

C.  laparoscopia;

D.  ultrasonografia;

E.  histeroscopia;

49.      CS  Laparoscopia si culdoscopia sunt contraindicate īn caz de:

A. suspectie la tumora anexiala uterina;

B. endometrioza ovariana;

C. sterilitate de geneza tubara;

D. proces aderential pronuntat īn bazinul mic;

E. sindromul ovarelor polichistice;

50.      CS  Īn care zi a ciclului menstrual trebuie efectuat chiuretajul uterin pentru a obtine date

histologice cu informativitate optima?

A. 10-12 zile pāna la menstruatie;

B. 1-2 zile pāna la menstruatie;

C. 5-6 zile dupa de menstruatie;

D. imediat dupa menstruatie

E. la a 14-a zi a ciclului menstrual;

51.       CS  Care este termenul optimal pentru efectuarea metrosalpingografiei īn caz de

adenomioza:

A. faza foliculara tardiva a ciclului menstrual

B. faza luteinica a ciclului menstrual;

C. īn timpul menstruatiei;

D. nu mai tārziu de a 5-7-a zi a ciclului menstrual

E. īn ajunul menstruatiei;

52.       CS  Care maladii nu pot fi  diagnosticate prin  histerosalpingografie:

A. tuberculoza anexelor uterine;

B. hipoplazia uterului;

C. corioepiteliomul

D. adenomioza;

E. uterul bicorn;

53.       CS  Ce patologie nu serveste drept contraindicatie pentru efectuarea

histerosalpingografiei:

A. metroragia;

B. sarcina

C. forma latenta a tuberculozei genitale;

D. acutizarea salpingitei cronice;

E. endometrita latenta

54.       CS  La testele de diagnostic functional a starii ovarelor se refera:

A. proba cu dexametazon

B. cromatodiagnosticul;

C. culdoscopia

D. cervicoscopia;

E. colpocitologia

55.      CS  Histerometria nu este contraindicata īn caz de:

A.  suspiciu la sarcina;

B.  suspiciu la cancer al colului uterin;

C.  nod miomatos submucos;

D.  cancer de corp uterin;

E.  eliminari purulente din canalul cervical;

56.      CS  Numiti contraindicatia pentru efectuarea biopsiei colului uterin:

A.  leziunile macroscopice ulcerative;

B.  aspectele colposcopice suspecte;

C.  sarcina

D.  proliferarile papilare si zonele iod-negative

E.  vasele atipice

57.      CS  Tratamentul sindromului premenstrual nu include:

A.  Psihoterapie;

B.  regim alimentar;

C.  masaj general;

D. electroforeza cu zinc si cupru īn regiunea uterului;

E. terapie hormonala;

58.      CS   Care hormon este cel mai  informativ pentru diagnosticul de postmenopauza:

A.  foliculostimulant;

B.  luteinizant;

C.  estrona;

D.  prolactina,

E.  testosteronul;

59.       CS   Care sunt consecintele clinice pe termen scurt ale hipoestrogeniei īn menopauza:

A. bufeele si transpiratiile nocturne;

B. scaderea memoriei;

C. incontinenta urinara;

D. semnele atrofiei vaginale;

E. osteoporoza;

60.       CS  Care sunt consecintele clinice pe termen mediu ale hipoestrogeniei īn menopauza:

A. bufeele si transpiratiile nocturne;

B. depresie, insomnie;

C. infectiile urinare recurente

D. semnele atrofiei vaginale,

E. osteoporoza;

61.       CS  Ce se refera la consecintele clinice pe termen lung ale hipoestrogeniei īn menopauza:

A. bufeele si transpiratiile nocturne;

B. anxietate, palpitatii;

C. incontinenta urinara;

D. disconfort vaginal;

E. osteoporoza;

62.      CS   Stratul bazal al endometrului consta din:

A. glande cu epiteliu īn continua proliferare;

B. celule secretorii care se descuameaza īn timpul menstruatiei;

C. celule ciliate care se descuameaza īn timpul menstruatiei;

D. celule adipoase;

E. tesut muscular;

63.       CS  Ce modificari se produc īn endometru sub actiunea estrogenilor?

A. regenerare;

B. proliferare;

C. secretie;

D. descuamare;

E. metaplazie

64.      CS   Ce modificari se produc īn endometru sub actiunea progesteronului?

A.  regenerare;

B.  proliferare;

C.  secretie;

D.  descuamare;

E.  metaplazie

65.       CS  Efectele specifice ale progesteronului asupra glandei mamare includ:

A. cresterea si dezvoltarea tesutului glandular;

B. cresterea numarulul de alveole;

C. stimuleaza cresterea lobulilor

D. cresterea si dezvoltarea tesutului conjunctiv;

E. atrofia tesutului glandular

66.       CS  Efectele specifice ale estrogenilor asupra glandelor mamare includ:

A. cresterea si dezvoltarea tesutului glandular;

B. cresterea numarului alveolelor;

C. cresterea lobulilor

D. cresterea si dezvoltarea tesutului conjunctiv;

E. atrofia tesutului glandular

 67.      CS  Cum actioneaza prolactina asupra glandei mamare:

A. mareste numarul receptorilor catre estrogene;

B. stimuleaza lactatia;

C. mareste numarul alveolelor;

D. stimuleaza dezvoltarea ductelor galactofore ;

E. stimuleaza dezvoltarea tesutului conjunctiv

68.      CS  La metabolitii androgenilor se refera:

A. 17-CS - cetosteroizii;

B. pregnandiolul;

C. estriolul;

D. estradiolul;

E. estrona;

69.       CS  La metabolitii progesteronului se refera:

A.  pregnandiolul

B.  17-CS - cetosteroizii

C.  estriolul

D.  estradiolul

E.  estrona

70.       CS Numiti durata unui ciclu menstrual fiziologic:

A. 21-35 zile;

B. 20-38 zile;

C. 15-20 zile;

D. 20-21 zile;

E. 40-45 zile;

71.       CS  Numiti durata unei sāngerari menstruale normale:

A. 3-7 zile;

B. 5-9 zile;

C. 3-9 zile;

D. 1-2 zile;

E. 9-15 zile;

72.       CS  Durata de viata a corpul galben menstrual este de:

A. 12-14 zile;

B. 14-20 zile;

C. 5-7 zile;

D. 1-8 zile;

E. 21-30 zile;

73.       CS Cantitatea de sānge pierduta īn timpul unei menstruatii normale constituie:

A. 30-150 ml;

B. 5-10 ml;

C. 100-180 ml;

D. 10-20 ml;

E. 180-200 ml;

74.       CS   Diagnosticul apoplexiei ovariene se bazeaza pe urmatoarele, cu exceptia :

A. semne de hemoragie intraabdominala ;

B. legatura cu ciclul menstrual

C. febra

D. punctia pozitiva a fornixului posterior ;

E. dereglarea integritatii ovarului la laparascopie

75.      CS  Pedicolul chirurgical al tumorii ovariene torsionate include urmatoarele componente,

cu exceptia :

A.  ligamentul suspensor ovarian;

B.  trompa uterina;

C.  ligamentul propriu ovarian;

D.  ligamentul rotund;

E.  o parte din ligamentul lat ;

76.       CS  Tratamentul  tomorii ovariene torsionate consta īn:

A.  anexectomie ;

B.  detorsionarea tumorii si supraveghere;

C.  drenarea cavitatii abdominale ;

D.  chimioterapie

E.  administrarea preparatelor estrogen-gestagene;

77.      CS  Necroza nodulului miomatos  se asociaza cu urmatoarele simptome, in afara de  :

A. dureri abdominale acute;

B. defans muscular;

C. febra;

D. leucocitoza ;

E. hemoragie uterina ;

78.       CS  Tratamentul necrozei  nodulului miomatos consta in :

A.  miomectomie conservativa;

B.   tratament hormonal;

C.   histerectomie cu inlaturararea trompelor uterine ;

D.   histerectomie fara tubectomie ;

E.   enuclearea nodulului miomatos ;

79.      CS  Diagnosticul diferential al abdomenului acut ginecologic nu se face cu:

A. apendicita ;

B. pancreatita ;

C. colica renala ;

D. hepatita cronica ;

E. ulcer gastric ;

80.        CS Ce simptom nu este relevant  pentru diagnosticul diferential al apendicitei cu sarcina

tubara intrerupta ?

A.  īntārzierea menstruatiei;

B.  febra;

C.  durerile hipogastrice;

D.  prezenta semnelor sarcinii ;

E.  leucocitoza ;

81.       CS  Care din patologiice enumerate nu favorizeaza dezvoltarea sarcinii ectopice?

A.  endometrioza trompelor

B.  salpingitele cronice ;

C.  adenomioza

D.  procesul aderential peritubar

E.  tuberculoza trompelor

82.       CS Care muschi formeaza stratul profund al diafragmului urogenital?

A. transvers superficial;

B. transvers profund;

C. bulbo-cavernosus;

D. ischio-cavernos;

E. levator anal extern

83.       CS  Pentru sindromul feminizarii testiculare este caracteristic cariotipul:

A.   46XY

B.  46XX

C.  45XO

D.  47YXX

E.  47XXX   

84.      CS  Pentru sindromul Turner este caracteristic cariotipul:

A.  46XY

B.  46XX

C.  45XO

D.  47YXX

E.  47XXX 

85.       CS  Pentru sindromul Klinefelter este caracteristic cariotipul:

A.  46XY

B.  46XX

C.  45XO

D.  47YXX

E.  47XXX 

86.       CS  Tratamentul sindromului Rokitansky-Kuster-Hauser presupune:                                                                                                  

A.  terapie de substitutie cu estrogeni

B.  ablatia chirurgicala a gonadelor

C.  ablatia chirurgicala a trompelor

D.  ablatia chirurgicala a clitorisului

E.  administrarea Dexametazonei

87.       CS Tratamentul formei tipice a disgeneziei gonadelor consta īn:

A. terapie de substitutie cu estrogeni

B. ablatia chirurgicala a gonadelor

C. ablatia chirurgicala a clitorisului

D. plastia vaginului

E. administrarea Dexametazonei

88.       CS Care metoda nu se foloseste pentru diagnosticul patologiei glandei mamare?

A. mamografia;

B. ductografia;

C. examenul colpocitologic;

D. examenul citologic;

E. examenul ecografic

89.       CS Cum se numeste metoda de contrastare artificiala a canalelor galactofore a glandei

mamare?

A. canaliculografie;

B. ductografie;

C. mamografie;

D. ultrasonografie;

E. sinusografie.

90.        CS      La ce vārsta a femeii  se īntālneste mai frecvent mastopatia ?

A. 15-25 ani;

B. 30-50 ani;

C. 50-60 ani;

D. dupa 60-65 ani;

E. dupa 75 ani.

91.        CS  Īn ce zile ale ciclului menstrual se efectueaza investigatia hormonala la pacientele

cu sterilitate endocrina?

A.  a 2-a si a15-a zi;

B.  a 7-a , a 14-a zi si a 21-a zi

C.  a 14-a si a 28-a zi;

D.  a 17-a si a 25-a zi;

E.  a 5-a si a 25-a zi.

92.      CS  Tratamentul formei medii de hiperstimulare ovariana presupune:

A.  micsorarea dozei preparatului

B.  marirea dozei preparatului

C.  schimbarea schemei de tratament;

D.  administrarea progesteronului;

E.  anularea preparatului

93.       CS  Din ductele Muller se dezvolta urmatoarele organe genitale cu exceptia:

A. uterul;

B. ovarele;

C. trompele uterine;

D. vaginul;

E. labiile mari si labiile mici;

94.       CS  Īn cazul atreziei himenului se efectueaza:

A. incizie transversala;

B. incizie longitudinala;

C. incizie īn "cruce";

D. incizie semilunara;

E. incizie īn forma de stea;

95.       CS  Unghiul de versiune se formeaza īntre axa:

A.  uterului si a vaginului;

B.  uterului si a bazinului;

C.  corpului uterului si colul uterin;

D.  colului uterin si axa bazinului;

E.  colului uterin si rect;

96.       CS  La cauzele posibile ale prolapsului genital nu se refera:

A. pluriparitatea;

B. traumatismul muschilor de sustinere;

C. efortul fizic sporit;

D. infantilismul genital;

E.  obezitatea

97.      CS Care este raportul dintre colul si corpul uterin la fetitele nou-nascute:

A.  3 : 1;

B.  2 : 1;

C.  4 : 1;

D.  5 : 1;

E.  1 : 1

98.      CS  Care hormoni se indica pentru tratamentul sindromului adrenogenital?

A. gonadotropi;

B. androgeni;

C. glucocorticoizi;

D. tiroidieni;

E. progestine sintetice

99.       CS  Īn cazul sindromului adrenogenital, dereglarile primare sunt la nivelul:

A. hipofizei;

B. suprarenalelor;

C. ovarelor;

D. hipotalamusului;

E. uterului

100.     CS  Care dereglari duc la virilizare īn cazul sindromului Stein-Leventhal?

A. hiperandrogenia ovariana;

B. hiperandrogenia suprarenaliana;

C. hipoestrogenia;

D. hiperestrogenia;

E. hipercorticismul;

101.      CS Care este metoda de baza īn tratamentul endometriozei?

A. chirurgicala ;

B. tratament hormonal ;

C. fizioterapia ;

D. chimioterapia ;

E. radioterapia

102.     CS Histerosalpingografia īn adenomioza trebuie efectuate:

A. nemijlocit īnaintea menstruatiei ;

B. nu mai tārziu de ziua a 7-10- a a ciclului menstrual

C. īn zilele 19-20 a ciclului menstrual

D. īn zilele 24-28 a ciclului menstrual

E. īn timpul menstruatiei

103.      CS  Care este cea mai frecventa forma a cancerului de corp uterin?

A.  adenomul malign

B.  adenocarcinomul

C.  adenocanceroidul

D.  cancerul pavimentos

E.  carcinosarcomul

104.     CS Conform clasificarii clinice FIGO a cancerului de endometriu, stadiului I īi

corespunde:

A.  cancer īn situ

B.  cancer īn limitele corpului uterin

C.  lungimea cavitatii uterine 10 cm

D.  lungimea cavitatii uterine mai mult de 10 cm

E.  cancerul afecteaza corpul si colul uterin dar nu depaseste limitele uterului.

105.     CS Chiuretajul uterin īn caz de sarcina tubara releva:

A.  modificari deciduale ale mucoasei uterine

B.  modificari proliferative ale endometrului

C.  modificari secretorii ale endometrului

D.  prezenta de resturi ovulare

E.  modificari atrofice endometriale

106.     CS  Avortul este īntreruperea sarcinii īn termen de:

A.  pāna la 32 saptamāni

B.  pāna la 22 saptamāni

C.  numai pāna la 30 saptamāni

D.  pāna la 34 saptamāni

E.  pāna la 28 saptamāni

107.    CS  Polipoza endometriala apare mai frecvent  īn:

A. perioada juvenila

B. perioada de lauzie

C. perioada preclimacterica

D. īn timpul tratamentului cu gestagene pure

E. īn timpul administrarii contraceptivelor orale combinate

108.      CS  Pe ce se bazeaza cresterea temperaturii bazale?

A. efectul hipertermic al estrogenilor

B. hipersecretia de serotonina

C. efectul hipertermic al testosteronului

D. efectul hipertermic al progesteronului

E. efectul hipertermic al cortizolului

109.     CS  Notiunea de metroragie defineste:

A.  menstruatii de lunga durata

B.  hemoragii uterine aciclice

C.  menstruatii cu durata mai putin de 3 zile

D.  menstruatii abundente

E.  lipsa menstruatiei timp de 6 luni

110.     CS  Rolul declansator īn reglarea ciclului menstrual īi revine:

A.  hipotalamusului

B.  hipofizei

C.  ovarelor

D.  uterului

E.  suprarenalelor

111.     CS  Proba combinata cu estrogeni-progesteron negativa indica amenoree:

A.  hipotalamo-hipofizara

B.  hipofizara

C.  ovariana

D.  uterina

E.  hipotalamica

112.     CS Cuplul se considera steril īn caz de lipsa sarcinii timp de:

A.  1 an de viata sexuala regulata fara utilizarea contraceptiei

B.  3 luni de viata sexuala regulata fara utilizarea contraceptiei

C.  6 luni  de viata sexuala regulata fara utilizarea contraceptiei

D.  cel putin 3 ani de viata sexuala regulata fara utilizarea contraceptiei           

E.  cel putin 5 ani de viata sexuala regulata fara utilizarea contraceptiei

113.     CS  Cea mai sigura metoda pentru diagnosticul cancerului de col uterin este:

A.  examinarea colului uterin cu valvele

B.  colposcopia simpla

C.  colposcopia largita

D.  biopsia de col

E.  sondajul canalului cervical

114.     CS Testul Lahm-Schiller presupune   badijonarea colului uterin cu:

A.  acid acetic

B.  solutie Lugol

C.  fluoresceina

D.  albastru de metilen

E.  alcool etilic

115.     CS Care dintre localizarile miomului  provoaca cel mai frecvent menometroragii?

A. subseros

B. submucos

C. intramural

D. cervical

E. intraligamentar

116.     CS Care este capacitatea de volum a cavitatii uterine?

A. 2-5 ml

B. 7-8 ml

C. 15-20 ml

D. 1 ml

E. 50 ml

117.     CS  Rezultatele tratamentului cancerului ovarian depind de urmatoarele aspecte, cu

exceptia:

A. natura histologica a tumorii

B. gradul de agresivitate al tumorii

C. stadialitatea tumorala

D. paritatea  femeii

E. metoda terapeutica aplicata

118.      CS  Hipomenoreea reprezinta:

A.  menstruatie īn cantitate mica

B.  menstruatia care dureaza mai putin de 3 zile

C.  scurtarea ciclului menstrual

D.  menstruatie mai mult de 6 zile

E.  menstruatie abundenta

119.     CS  Amenoreea reprezinta lipsa menstruatiei cel putin:

A.  2 luni

B.  3 luni

C.  4 luni

D.  6 luni

E.  8 luni

120.      CS Anovulatia pe fundalul hiperestrogeniei apare īn caz de:

A. persistenta a foliculului matur

B. atrezia folicului

C. persistenta corpului galben

D. scurtarea fazei luteinice

E. scurtarea fazei foliculare

121.     CS  Care din cele enumerate reprezinta o indicatie pentru fecundarea extracorporala?

A.  sterilitatea masculina

B.  sterilitatea tubara

C.  sterilitatea uterina

D.  sterilitatea de origine endocrina

E.  sterilitatea cauzata de factorii genetici

122.     CS  Cresterea rapida a tumorii, concresterea cu organele din vecinatate, bilateralitatea,

ascita, casexia sunt caracteristice pentru:

A.  torsiunea tumorii

B.  dezvotarea fibromului ovarian

C.  dezvoltarea  pseudomixomului ovarian

D.  malignizarea tumorii

E.  regresia tumorii

123.     CS Proba cu dexametazona se efectueaza pentru:

A. diagnosticul amenoreei hipofizare

B. diagnosticul amenoreei hipotalamice

C. diagnosticul ovarelor polichistice

D. stabilirea  originii hiperandrogeniei

E. diagnosticul amenoreei uterine

124.     CS Care este agentul patogen al cancerului de col?

A.  gonococul;

B.  virusul Papiloma uman;

C.  toxoplazma gondii;

D.  virusul citomegalic

E.  chlamidia Trachomatis

125.     CS Care din procesele enumerate mai jos se refera la starile precanceroase ale colului

uterin?

A. papilomul

B. leucoplazia simpla

C. displazia

D. endometrioza

E. chistul Naboth

126.     CS  Care din formele histologice ale cancerului de col uterin nu se refera la tumorile

epiteliale?

A.  adenocarcinomul endocervixului

B.  adenocarcinomul endometrioid

C.  adenocarcinomul mezonefroid

D.  cancer glandular-pavimentos

E.  rabdomiosarcomul embrionar

127.     CS Atunci cānd se dezvoltamiometrul, miomul se numeste:

A. subseros

B. interstitial

C. submucos

D. cervical

E. istmic

128.     CS  Atunci cānd se dezvolta īn cavitatea uterina, miomul se numeste:

A. subseros

B. interstitial

C. submucos

D. cervical

E. istmic

129.     CS Necrobioza aseptica a miomului uterin se dezvolta cel mai frecvent:

A. īn timpul sarcinii

B. īn post-partum imediat

C. īn post-menopauza

D. īn premenopauza

E. īn timpul menstrelor

130.     CS Care este obiectivul principal al contraceptiei de urgenta?

A. inducerea amenoreei

B. modificarea glerei cervicale

C. īmpiedicarea nidarii oului fetal

D. inhibarea ovulatiei

E. īmpiedicarea dezvoltarii embrionul

131.     CS Care este metoda contraceptiva de electie pentru o adolescenta?

A. pilula minidozata estro-progestativa

B. dispozitivul intrauterin

C. prezervativul

D. implantul subcutanat

E. progestinele pure

132.     CS Care este cea mai frecventa localizare a Chlamidiei?

A. uretra       

B. vaginul

C. colul uterin

D. cavitatea uterina

E. ovarele

133.      CS Care este cea mai frecventa forma a infectiei gonococice?

A. vaginita    

B. salpingita

C. endocervicita

D. uretrita

E. parametrita

134.      CS Metroragiile pubertare sunt legate cel mai frecvent cu:

A. infectii

B. dereglari de henostaza

C. anovulatia            

D. corpi straini

E. traumatisme

135.     CS Telarha prematura este definita ca:

A.  dezvoltarea precoce si izolata a sānilor     

B.  accelerarea brutala a vitezei de crestere   

C.  o avansare brutala a maturarii osoase       

D.  dezvoltarea precoce si izolata a pilozotatii pubiene           

E.  metroragii izolate

136.     CS Pubarha prematura este definita ca:

A.  dezvoltarea precoce si izolata a sānilor     

B.  accelerarea brutala a vitezei de crestere   

C.  o avansare brutala a maturarii osoase       

D.  dezvoltarea precoce si izolata a pilozotatii pubiene           

E.  metroragii izolate

137.     CS Īn ce consta functia mecanica a trompelor uterine?

A.  transportul ovulului spre cavitatea uterina 

B.  sinteza de estrogeni

C.   sinteza de progesteron

D.   transportul spermatozoizilor spre portiunea fimbrilara

E.   implantarea blastocistului

138.     CS Testul postcoital are drept scop aprecierea:

A.  permeabilitatii trompelor uterine     

B.  capacitatii spermatozoizilor de a penetra glera cervicala

C.  prezenta ovulatiei

D.  sursa hiperandrogeniei

E.  reactivitatea endometrului

139.     CS  Care din preparatele enumerate reprezinta o alternativa a terapiei hormonale de

substitutie pentru controlul bufeelor si transpiratiilor nocturne la femeile

postmenopauzale?

A.  clonidina

B.  cofeina;

C.  clomifenul;

D.  nifedipina,

E.  progestinele sintetice

140.     CS Numiti afectiunile ginecologice cele mai frecvente la fetite:

A.  vulvitele    

B.  vaginitele

C.  anexitele

D.  bartolinitele

E.  endometritele

141.     CS Perioada optimala pentru efectuarea operatiilor ginecologice este:

A. prima faza a ciclului

B. a doua faza a ciclului

C. preovulator

D. imediat postovulator

E. īn timpul menstrelor

142.     CS Care este etiologia hiperplaziei endometriale?

A.  hiperestrogenia

B.  hipoestrogenia

C.  hiperinsulinismul  

D.  excesul de progesteron    

E.  excesul de prostaglandine

143.     CS Care este tratamentul de referinta īn caz de hiperplazie endometriala atipica?

A.  derivati de 19-norsteroizi

B.   rezectia histeroscopica a endometrului

C.   chiuretaj uterin   

D.   analogi ai gonadoliberinelor        

E.   histerectomie      

144.     CS Functia exocrina a ovarului  consta īn :

A.  eliberarea celulei germinale

B.  secretia de estrogeni

C.  secretia de progesteron

D.  secretia de androgeni

E.  secretia de prolactina

145.     CS Histerectomia  consta īn ablatia :

A.  chirurgicala a uterului       

B.  colului uterin

C.  ovarelor

D.  trompelor

E.  vaginului

146.     CS Ce operatie plastica se va efectua la o pacienta de 45 ani cu prolaps uterin grad I?

A. colporafie anterioara si posterioara

B. colporafie anterioara

C. histerectomie transvaginala;

D. histerectomie prin laparotomie;

E. colporafie mediana

147.     CS Corpul galben atinge plina sa valoare functionala la a:

A.  7-8-a zi postovulator       

B. 10-a zi postovulator         

C.  14-a zi postovulator        

D. 12-a zi postovulator   

E. 2-a zi postovulator

148.          CS Conduita nasterii īn bazin strāmtat plat  rahitic, prezentatie pelviana a fatului si deschiderea completa a colului uterin prevede:

A.     extractia fatului de pelvis;

B.     operatia cezariana;

C.     nasterea per vias naturalis;

D.     embriotomia;

E.      forcepsul obstetrical.

149.          CS Numiti punctul de reper īn biomecanismul nasterii īn prezentatie occipitala varietate anterioara:

A.     fontanela mare;

B.     fontanela mica;

C.     partea piloasa a fruntii;

D.     glabella;

E.      mijlocul suturii sagitale.

150.          CS Numiti punctul de reper īn biomecanismul nasterii īn prezentatie occipitala varietate posterioara:

A.     fontanela mare;

B.     fontanela mica;

C.     partea piloasa a fruntii;

D.     glabella;

E.   mijlocul distantei dintre fontanela mare si  mica.

151.          CS Numiti punctul de sprijin īn biomecanismul nasterii īn prezentatie occipitala varietate anterioara:

A.     partea piloasa a fruntii;

B.     glabella;

C.     fosa suboccipitala;

D.     protuberante occipitale;

E.      fontanela mare.

152.          CS Numiti punctul de sprijin īn biomecanismul nasterii īn prezentatie occipitala varietate posterioara:

A.     partea piloasa a fruntii;

B.     glabella;

C.     mandibula;

D.     protuberanta occipitala;

E.      fontanela mare.

153.          CS Cu care diametru se angajeaza capusorul īn prezentatie occipitala varietate anterioara?

A.     9,5-32 cm;

B.     10-33 cm;

C.     12-34 cm;

D.     13-38 cm;

E.      11-35 cm.

154.          CS Cu care diametru se angajeaza capusorul īn prezentatie occipitala varietate posterioara?

A.  9,5-32 cm;

B.  10-33 cm;

C.  12-34 cm;

D.  13-38 cm;

E.  11-35 cm.

155.          CS Unde se localizeaza bosa serosanguina īn prezentatie occipitala varietate posterioara?

A.     mare;

B.     pe frunte;

C.     pe fese. pe fontanela mica;

D.     pe mijlocul suturii sagitale;

E.      pe fontanela.

156.          CS Definitia angajarii sinclitice a capusorului este:

A.     sutura sagitala angajata mai aproape de simfiza;

B.     sutura sagitala angajata mai aproape de promontoriu;

C.     sutura sagitala nu coincide cu axul longitudinal al bazinului;

D.     sutura sagitala angajata la mijlocul distantei īntre simfiza si promontoriu;

E.   sutura sagitala coincide cu axul longitudinal al bazinului.

157.     CS Prin care diametru al bazinului mic trece sutura sagitala efectuānd rotatia interna īn

prezentatia occipitala varietate anterioara, I pozitie?

A.  diametrul antero-posterior;

B.  diametrul transversal;

C.  diametrul oblic stāng;

D.  diametrul longitudinal;

E.  diametrul oblic drept.

158.     CS Prin care diametru al bazinului mic trec umerii fetali efectuānd rotatia interna īn

prezentatia occipitala varietate posterioara, pozitia a II-a:

A.     diametrul antero-posterior;

B.     diametrul transversal;

C.     diametrul oblic stāng;

D.     diametrul longitudinal;

E.      diametrul oblic drept.

159.     CS Ce se numeste biomecanism de  nastere?

A.     integritatea de miscari efectuate de fat trecānd prin canalul de nastere;

B.     integritatea de miscari trecānd prin caile moi de nastere;

C.     1 + 2;

D.     angajarea incorecta a fatului;

E.      flexia capului si trunchiului.

160.     CS Care este punctul de reper īn biomecanismul nasterii, prezentatie cefalica, varietate

anterioara:

A.     fontanela mare;

B.     fontanela mica;

C.     partea paroasa a fruntii;

D.     vārful barbiei;

E.      osul hioid.

161.     CS Care este punctul de fixatie īn biomecanismul nasterii, prezentatie cefalica, varietatea anterioara:

A.     fontanela mare;

B.     fontanela mica;

C.     partea paroasa a fruntii;

D.     barbia;

E.      fosa suboccipitala.

162.     CS Īn care plan al bazinului mic are loc flexia capului ca prim moment al biomecanismului nasterii:

A.     īn planul īngust al bazinului mic;

B.     la īntrarea īn bazinul mic;

C.     īn partea lata a excavatiei;

D.     la iesirea din bazin;

E.      la nasterea capului.

163.     CS Cu care diametru (si circumferinta) se angajeaza capusorul īn prezentatia occipitala, varietate anterioara:

A.     10 cm-33 cm;

B.     12 cm - 34 cm;

C.     9,5 cm - 32 cm;

D.     12 cm - 35 cm;

E.      13,5 cm - 36 cm.

164.    CS Diagnosticul distrofiei lipidice acute a ficatului īn sarcina se confirma numai:

A.     clinic;

B.     paraclinic;

C.     histologic;

D.     bacteriologic;

E.      bacterioscopic.

165.     CS Conduita obstetricala īn distrofia lipidica acuta a ficatului la gravide  prevede:

A.     īntreruperea urgenta a sarcinii īn conditii de stationar specializat;

B.     prelungirea sarcinii īn institutii medicale specializate;

C.     transferul gravidei īn sectia de hepatologie pentru tratament si pastrarea sarcinii;

D.     transferul gravidei la spitalul de boli infectioase pentru tratament si pastrarea sarcinii;

E.      tratamentul īn sectia de patologie a sarcinii pāna la 37 saptamāni de gestatie.

166.    CS Finalul hepatitei virale acute īn sarcina poate fi urmatorul, cu exceptia:

A.     transformarii īn hepatita cronica;

B.     distrofiei hepatice acute;

C.     sfārsitului letal matern si fetal;

D.     rupturii de uter;

E.      hemoragiei masive.

167.     CS Pentru īntreruperea sarcinii īn patologii hepato-biliare sunt urmatoarele, cu exceptia:

A.     uter mecanic;

B.     hepatita cronica īn faza activa cu evolutie progresiva;

C.     distrofie lipidica acuta a ficatului;

D.     hepatita cronica persistenta;

E.      ciroza hepatica.

168.     CS  Īn cazul viciilor reumatice drept indicatii pentru īntreruperea sarcinii servesc urmatoarele nozologii,  cu exceptia:

A.     carditei reumatismale active;

B.     endocarditei bacteriene;

C.     stenozei valvei mitrale cu simptome de hipertensiune pulmonara;

D.     insuficientei valvei tricuspidale;

E.      stenozei valvei mitrale fara simptome de hipertensiune pulmonara.

169.     CS Īn cazul protezelor mecanice tratamentul anticoagulant este necesar:

A.     īn primele 3 luni de sarcina;

B.     īn primele 20 saptamāni de sarcina;

C.     pe toata durata sarcinii;

D.     ultimele 20 saptamāni de sarcina;

E.      cu 2 saptamāni īnainte de nastere.

170.     CS  Enumerati cea mai frecvent īntālnita complicatie  dupa operatia cezariana :

A.     endometrita;

B.     pneumonia;

C.     tromboflebita;

D.     embolia cu lichid amniotic;

E.      insuficienta suturilor pe uter.

171.     CS  Frecventa operatiilor cezariene īn centrele perinatale constituie:

A.     5-10%;

B.     10-20%;

C.     40-50%;

D.     50-60%;

E.      80-100%.

172.     CS  Numiti metode pentru determinarea starii cicatricei pe uter dupa operatia cezariana īn timpul sarcinii:

A.     histeroscopia;

B.     metrosalpingografia;

C.     examenul ultrasonografic a uterului;

D.     R-grafia organelor bazinului mic;

E.      pneumogenicografia.

173.     CS  Marirea frecventei operatiei cezariene īn institutia curativa are loc sub influenta urmatorilor factori, cu exceptia:

A.     utilajului necesar;

B.     prezenta specialistilor;

C.     contingentul pacientelor;

D.     localizarea institutiilor curative;

E.      numarul paturilor.

174.     CS Pentru copii extrasi prin operatia cezariana este caracteristic:

A.     boala hemolitica;

B.     piodermia;

C.     pierderea patologica īn pondere;

D.     disadaptarea;

E.      simptomatica neurologica.

175.     CS  Cānd se efectueaza ligaturarea trompelor īn timpul operatiei cezariene?

A.     dupa prima operatie cezariana;

B.     la a doua operatie cezariana;

C.     la dorinta pacientei;

D.     dupa a treia operatie cezariana;

E.      dupa indicatii medicale.

176.     CS  Īn caz de incizie transversala suprapubiana dupa operatia cezariana suturile se īnlatura la a:

A.     3-4 zi;

B.     5-6 zi;

C.     7-8 zi;

D.     la 9 zi;

E.      dupa 10 zile.

177.     CS  Semnele insuficientei cicatricei pe uter īn timpul sarcinii sunt cele enumerate, cu exceptia:

A.  sensibilitate la palparea cicatricei;

B.  prurit;

C.  eliminari vaginale sanguinolente;

D.  subtierea cicatricei uterine constatata la ultrasonografie;

E.  aparitia durerii īn regiunea cicatricei la miscarile fatului.

178.     CS Termenul optim pentru urmatoarea sarcina dupa operatia cezariana este:

A.     1 an;

B.     2-3 ani,

C.     5-6 ani;

D.     8-10 ani;

E.      mai mult de 10 ani.

179.     CS  Nasterea per vias naturalis pe fondul cicatricei pe uter dupa operatie cezariana  este posibila īn caz de:

A.     Nastere la termen, masa fatului 3.000 gr;

B.     masa fatului 3600 īn prezentatia pelviana;

C.     bazin anatomic strāmtat grad II;

D.     masa fatului 3200 si situatia oblica a fatului;

E.      sarcina supramatura, masa fatului 4.000gr.

180.     CS Indicatiile relative pentru operatia cezariana la termenul sarcinii 33-34 saptamāni pot fi:

A.     prezentatia pelviana;

B.     preeclampsia usoara;

C.     cicatrice pe uter dupa cezariana;

D.     vārsta 28 ani;

E.      primipara.

181.    CS La tratamentul local al endomiometritei puerperale nu se refera:

A.  irigarea  cavitatii uterine cu antiseptice;

B.  aspirarea continutului cavitatii uterine;

C.  baitele vaginale;

D.  iradierea cavitatii uterine cu raze Laser (heliu-neon);

E.  hipotermia locala.

182.     CS Catre factorii de risc (īn timpul sarcinii) pentru dezvoltarea endomiometritei

puerperale se refera toti cei mentionati, cu  exceptia:

A. infectiei urogenitale;

B. vārstei gravidei;

C. polihidramniosului;

D. iminenta de īntrerupere a sarcinii;

E. patologiei extragenitale grava.

183.     CS Factorii de risc (īn nastere) de dezvoltare a endomiometritei puerperale sunt cei

mentionati, cu exceptia:

A.  durata nasterii mai mult de 18 ore;

B.  tusee vaginale multiple (mai mult de 4 tusee vaginale);

C.  corioamnionita īn nastere;

D.  hipotrofia fetala;

E.  operatia cezariana.

184.     CS  Factorii de risc (īn nastere) de dezvoltare a endomiometritei puerperale sunt cei

mentionati, cu exceptia:

A.  aplicarea forcepsului obstetrical;

B.  controlul manual al cavitatii uterine;

C.  traumatisme ale canalului de nastere;

D.  nastere īn prezentatie pelviana;

E.  hemoragii masive īn nastere.

185.     CS Care interventie obstetricala comporta riscul major de dezvoltare a infectiei

puerperale

A. controlul manual al cavitatii uterine;

B. piziotomia;

C. operatia cezariana;

D. aplicarea forcepsului obstetrical;

E. usee vaginale multiple.

186.     CS  Volumul lichidului amniotic creste progresiv pe parcursul sarcinii pīna la termenul

de (saptamāni amenoree):

A.     20 s.a.

B.     25 s.a.

C.     32 s.a.

D.     35 s.a.

E.      37 s.a.

187.     CS La 42 saptamāni de sarcina volumul de lichid amniotic constituie:

A.     50-100 ml;

B.     100-500 ml;

C.     600-800 ml;

D.     800-1000 ml;

E.      mai mult 1000 ml.

188.     CS Nivelul surfactantului pulmonar fetal  este reflectat de prezenta:  

A.     lecitinei;

B.     alaninei;

C.     glutaminei;

D.     sfingomielinei;

E.      glicinei.

189.     CS Alfa-fetoproteina este un marker fetal care serveste drept metoda de screening īn

urmatoarele termene de sarcina (saptamīni):

A.     7-8 s.a;

B.     11-12 s.a.; 

C.     12-13 s.a.;

D.     15-22 s.a.;

E.      23-25 s.a.

190.     CS Care este metoda de cercetare a caracteristicilor calitative ale lichidului amniotic:

A.   USG;

B.   amnioscopia;

C.   culdoscopia;

D.   amniocenteza;

E.   tocografia.

191.    CS Indicele lichidului amniotic reprezinta:

A.     suma pungilor verticale maxime ale fiecarui din cele 4 cadrane ale uterului;

B.     suma spatiilor ecolibere din cavitatea amniotica;

C.     raportul dintre spatiul ecoliber relativ si spatiul ocupat de catre fat;

D.     raportul dintre spatiul ecoliber relativ si spatiul ocupat de placenta;

E.      suma pungilor profunde neīntrerupte ale lichidului amniotic din doua sectoare ale cavitatii amniotice.

192.    CS  Īn caz de polihidramnios indicele lichidului amniotic este mai mare de:

A.     24 cm;

B.     25 cm;

C.     26 cm;

D.     27 cm;

E.      28 cm.

193.     CS Mecanismele producerii excesive a lichidului amniotic sunt urmatoarele, cu exceptia:

A.     cresterii diurezei fetale;

B.     dereglarii procesului de deglutitie;

C.     alterarii integritatii tegumentelor;

D.     anomaliilor de dezvoltare ale SNC;

E.      dereglarii tranzitului digestiv.

194.     CS Complicatiile mai frecvente la gravidele cu polihidramnios sunt:

A.     hipertensiunea indusa de sarcina;

B.     infectii ale tractului uro-genital;

C.     nasteri premature;

D.     ruperea prematura a pungii amniotice;

E.      hipoplazie pulmonara.

195.     CS  Termenul optimal pentru efectuarea amniocintezei diagnostice este (saptamīni amenoree):

A.     6-8 s.a;

B.     12-14 s.a.;

C.     32-36 s.a.;

D.     15-18 s.a.;

E.      22-24 s.a.

196.     CS Cea mai sigura si utila metoda de diagnostic īn termenii precoce de sarcina este:

A.     determinarea gonadotropinei corionice īn urina;

B.     determinarea concentratiei  de estrogeni īn sānge;

C.     efectuarea probei biologice Galli-Mainini;

D.     testul imunologic de hemaglutinare;

E.      testul cu oxitocina

197.    CS La examenul ultrasonografic la 34 saptamāni de sarcina nu este obligatorie aprecierea:

A.     corelatiei dintre dimensiunile fetale si termenul de gestatie;

B.     prezentatia si atitudinea fatului;

C.     localizarea si structura placentei;

D.     sexul fatului;

E.      volumul de lichid amniotic.

198.     CS Fundul uterului la nivelul marginii superioare a simfizei pubiene corespunde termenului de sarcina:

A.     6 saptamāni;

B.     8 saptamāni;

C.     10 saptamāni;

D.     12 saptamāni;

E.      16 saptamāni.

199.     CS Fundul uterului la termenul de 32 saptamāni de sarcina este situat:

A.     la nivelul ombilicului;

B.     sub procesul xifoid;

C.     cu 4 cm mai jos de procesul xifoid;

D.     la mijlocul distantei īntre procesul xifoid si ombilic;

E.      la mijlocul distantei īntre simfiza si ombilic.

200.     CS Oscilatiile sincrone pe cardiotocograma reflecta:

A.     BCF si contractiile uterine;

B.     BCF si miscarile fetale;

C.     contractiile uterine si miscarile fetale;

D.     frecventa batailor cordului gravidei si a BCF;

E.      contractiile uterine si tensiunea arteriala.

201.     CS Dimensiunile normale ale Indicelui Soloviov sunt:

A.     1,5-2 cm;

B.     3-4 cm;

C.     5-6 cm;

D.     14-16 cm;

E.      18-20 cm.

202.     CS Care din criteriile urmatoare nu se ia īn consideratie la aprecierea starii nou-nascutului dupa scorul  Apgar:

A.     miscarile respiratorii;

B.     frecventa cardiaca;

C.     greutatea nou-nascutului;

D.     tonusul muscular;

E.      reflexele.

203.    CS Criteriul de laborator cel mai informativ īn cazul vomei incoercibile este:

A.     cetonuria;

B.     hiperglicemia;

C.     accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor;

D.     proteinuria;

E.      azotemia.

204.     CS Care din parametrii biochimici se modifica primul īn cazul preeclampsiei:

A.     creatinina;

B.     bilirubina;

C.     ureea;

D.     proteina generala;

E.      transaminazele.

205.     CS Indicati metoda contemporana de apreciere a starii intrauterine a fatului īn nastere:

A.     fetometria ultrasonografica;

B.     determinarea alfa-fetoproteinei īn lichidul amniotic;

C.     aprecierea  profilului biofizic fetal;

D.     cardiotocografia;

E.      amnioscopia.

206.    CS Īn complexul de investigatii pentru diagnosticul insuficientei placentare sunt utilizate urmatoarele metode, cu exceptia:

A.     aprecierea batailor cordului fetal;

B.     examenul ecografic;

C.     determinarea  nivelului de lactogen placentar;

D.     determinarea  proteinelor specifice gestatiei;

E.      determinarea  nivelului somatotropinei.

207.     CS Perioada de lauzie dureaza:

A.     4-6 saptamāni;

B.     6-8 saptamāni;

C.     8-9 saptamāni ;

D.     2-4 saptamāni;

E.      3-6 saptamāni.  

208.     CS  Lauzia imediata reprezinta primele:

A.      10 zile dupa nastere;

B.      10 ore dupa nastere;

C.      4 ore dupa nastere;

D.      2 ore dupa nastere;

E.       6 ore dupa nastere.

209.     CS Orificiul extern al colului uterin se  īnchide:

A.     peste 3 saptamāni dupa nastere;

B.     peste 12 zile dupa nastere;

C.     peste 6 ore dupa nastere;

D.     peste 7 zile dupa nastere;

E.      peste 12 ore dupa nastere.

210.     CS Epitelizarea suprafetei interne a uterului se finalizeaza īn zilele:

A.      7-8 ale perioadei de lauzie;

B.      10-12 ale perioadei de lauzie;

C.      14-16 ale perioadei de lauzie;

D.      4-6 ale perioadei de lauzie;

E.       20-24 ale perioadei de lauzie.      

211.     CS Dupa nastere, endometrul se restabileste  īn volum deplin la:

A.     6-8 saptamāni;

B.     10-12 saptamāni;

C.     10-12 zile;

D.     2-3 saptamāni ;

E.      4-5 saptamāni.     

212.    CS Glandele mamare produc colostru īn primele:

A.      2-3 zile dupa nastere;

B.      4-5 zile dupa nastere;

C.      6 zile;

D.      8 zile;

E.       16 zile dupa nastere.      

213.    CS Din zilele 3-4 pāna īn zilele 18-20 postpartum se produce:

A.     colostru;

B.     lapte "de tranzitie";

C.     lapte propriu-zis;

D.     nu se produce nimic;

E.      colostru si lapte de tranzitie.

214.     CS Īn prima zi a perioadei de lauzie fundul uterului se palpeaza:   

A.     la nivelul ombilicului;

B.     la mijlocul distantei dintre ombilic si simfiza;

C.     la nivelul simfizei;

D.     la 2 cm de la simfiza;

E.      sub simfiza.

215.    CS  Īn a 4-a zi a perioadei de lauzie fundul uterului se palpeaza:

A.     la nivelul ombilicului;

B.     la mijlocul distantei dintre ombilic si simfiza;

C.     la nivelul simfizei;

D.     la 2 cm mai sus de simfiza;

E.      sub simfiza.

216.     CS Īn primele 8 zile postpartum cantitatea totala a lohiilor constituie:

A.     500-1000 ml;

B.     300-400 ml;

C.     1000-1200 ml;

D.     200-300 ml;

E.      150-200 ml.

217.     CS Retentia lohiilor īn cavitatea uterina se numeste:

A.     lohiometra;

B.     lohia rubra;

C.     subinvolutia uterului;

D.     lohiocolometrie;

E.      involutie uterina.

218.     CS La sfārsitul perioadei de lauzie greutatea uterului constituie:

A.     90-100 gr.;

B.     60-70 gr.;

C.     40-50 gr.;

D.     20-30 gr.;

E.      110-120 gr. 

219.     CS Dupa expulzia placentei uterul are o greutate de:

A.     500 gr.;

B.     700 gr.;

C.     1000 gr.;

D.     300 gr.;

E.      1500 gr.

220.     CS Complicatiile sarcinii īn caz de patologie pulmonara includ urmatoarele, cu exceptia:     

A.     hipotrofia fatului;

B.     moartea antenatala a fatului;

C.     oligo- si polihidramnios;

D.     ruptura de uter;

E.   acutizarea afectiunii pulmonare.

221.     CS Īn caz de patologie pulmonara sunt posibile urmatoarele complicatii fetale, cu

exceptia:

A.     infectie intrauterina a fatului;

B.     anomalii congenitale la fat;

C.     moarte antenatala a fatului;

D.     sindromul regresiei caudale la fat;

E.      hipotrofie fetala.

222.      CS Care este metoda de finalizare a nasterii la parturientele cu insuficienta respiratorie de grad II:

A.     forceps obstetrical;

B.     operatia cezariana;

C.     perineotomie;

D.     epiziotomie;

E.      embriotomie.

223.     CS Care din cele enumerate este sinonim al prezentatiei fesiere:

A.  prezentatie pelviana completa;

B.  prezentatie pelviana decompleta,

C.  prezentatie podalica completa;

D.  prezentatie podalica decompleta;

E.  prezentatie a feselor si picioarelor decompleta.

224.     CS Diagnosticul de prezentatie pelviana se pune īn baza urmatoarelor semne, cu exceptia:

A. palparea la intrarea īn micul bazin a unei parti mari, moi, care nu baloteaza;

B. palparea la fundul uterului a unei parti sferice, dure, care baloteaza;

C. auscultatia batailor cordului fetal la stānga mai jos de ombilic,

D. auscultatia batailor cordului fetal la dreapta mai sus de ombilic;

E. auscultatia batailor cordului fetal la stānga mai sus de ombilic.

225.     CS Atunci cīnd nasterea īn prezentatie podalica se complica cu ridicarea manutelor fatului conduita obstetricala va fi:

A. aplicarea procedeului clasic manual de eliberare a manutelor;

B. extragerea fatului;

C. aplicarea procedeului Ţovianov I;

D. aplicarea procedeului Ţovianov II;

E. operatia cezariana.

226.     CS Procedeul clasic manual īn prezentatie pelviana se aplica:

A. īn toate cazurile de prezentatie pelviana;

B. īn caz de prezentatie podalica;

C. īn caz de prezentatie fesiera;

D. la survenirea complicatiilor- ridicarea manutelor;

E. actualmente nu se mai aplica.

227.     CS Daca la tuseul vaginal se palpeaza ambele picioare ale fatului si pelvisul, prezentatia se numeste:

A.  podalica completa;

B. podalica decompleta;

C. pelviana completa;

D. pelviana decompleta, modul feselor;

E. fesiera si podalica decompleta.

228.     CS Daca la tuseul vaginal se palpeaza fesele fatului si un picior, prezentatia se numeste:

A. podalica completa;

B. podalica decompleta;

C. pelviana completa;

D. pelviana decompleta, modul feselor,

E.  fesiera si podalica decompleta.

229.     CS Daca la tuseul vaginal se palpeaza fesele fatului, prezentatia se numeste:

A.  podalica completa;

B. podalica decompleta;

C. prezentatie pelviana completa;

D. prezentatie pelviana decompleta, modul feselor;

E. prezentatie fesiera si podalica decompleta.

230.     CS Daca la tuseul vaginal se palpeaza ambele picioruse ale fatului, prezentatia se numeste:

A. podalica completa;

B. podalica decompleta;

C.  pelviana completa;

D.  pelviana decompleta, modul feselor;

E.  prezentatie fesiera si podalica decompleta.

231.     CS Daca la tuseul vaginal se palpeaza un piciorus al fatului, prezentatia se numeste:

A.  podalica completa;

B. podalica decompleta;

C.  pelviana completa;

D.  pelviana decompleta, modul feselor;

E.  prezentatie fesiera si podalica decompleta-

232.     CS Scurgerea prematura a lichidului amniotic in prezentatie pelviana se explica prin:

A. cantitatea mare a lichidului amniotic (polihidramnios);

B. subtierea membranelor amniotice din cauza infectiei asociate;

C. lipsa inelului de contact īntre partea prezentata  si segmentul inferior;

D. miscarile active ale picioruselor fatului ce conduc la ruperea pungii amniotice;

E.  fat macrosom.

233.     CS Cauza cea mai frecventa a avortului spontan este:

A.     insuficienta istmico-cervicala;

B.     preeclampsiile;

C.     anomalii embrionare genetice;

D.     anemia feripriva a gravidei;

E.      uterul īn retroflexie.

234.     CS Scaderea concentratiei de progesteron īn sarcina coreleaza cu:

A.     evolutia normala a sarcinii;

B.     faza a doua a ciclului menstrual;

C.     functia normala a placentei pāna la 16 saptamāni de gestatie;

D.     iminenta de avort spontan;

E.      nu are nici o semnificatie.

235.     CS Spitalizarea īn caz de avort habitual este rationala īn perioada:

A.     anteconceptionala;

B.     īn primele saptamāni de sarcina;

C.     nu mai tārziu de 20 saptamāni;

D.     īn termenul la care a avut loc avortul precedent;

E.            īn orice moment.

236.   CS Termenul optimal de aplicare a cerclajului uterin īn caz de insuficienta istmico-cervicala  este (saptamāni gestationale):

A.     4 - 8 s.a.

B.     8 - 10 s.a.

C.     14-16 s.a.

D.     24 - 28 s.a.

E.      30 - 34  s.a.

237.     CS Elementul principal īn tratamentul etiopatogenetic al insuficientei istmico-cervicale este:

A.     regim protector;

B.     profilaxia hipoxiei fetale;

C.     anestezia pudendala cu novocaina si lidaza;

D.     cerclaj uterin dupa tratament tocolitic si electrorelaxare;

E.      electroforeza cu sulfat de magneziu.

238.     CS Scaderea persistenta a "temperaturii bazale" īn primele 3 luni de sarcina este semnificativa pentru:

A.     disgravidii precoce;

B.     insuficienta suprarenaliana;

C.     evolutia normala a gestatiei;

D.     anomaliile fetale;

E.      iminenta reala de īntrerupere a sarcinii.

239.     CS Indicati preparatele folosite pentru profilaxia detresei respiratorii:

A.     curantil;

B.     aspirina;

C.     no-spa;

D.     indometacina;

E.      dexametazona.

240.     CS Tratamentul conservativ īn caz de nastere prematura declansata spontan este posibil pāna la deschiderea colului uterin de:

A.     0 - 1 cm;

B.     1 - 2 cm;

C.     3 - 4 cm;

D.     5 - 6 cm;

E.      7 - 8 cm.

241.     CS Apreciati termenul de gestatie pentru care  sarcina se considera supramaturata :

A.     pāna la 37 saptamāni;

B.     de la 37 pāna la 40 saptamāni;

C.     de la 40 pāna la 42 saptamāni;

D.     dupa 42 saptamāni;

E.      dupa 45 saptamāni.

242.     CS Bacteriuria la gravide apare īn urmatoarele afectiuni, cu exceptia:

A.     uretrite;

B.     cistite;

C.     prolaps al  peretelui vaginal posterior;

D.     pielonefrite;

E.      anomalii de dezvoltare a tractului urinar.

243.     CS Tabloul clinic al pielonefritei acute la gravide se manifesta prin urmatoarele semne, cu exceptia:

A.     febrei;

B.     hipertensiunii arteriale;

C.     durerii lombare;

D.     disuriei;

E.      semnelor de intoxicatie generala.

244.     CS Caile de infectare a fatului cu virusul herpes sunt cele mentionate, cu exceptia:

A.     transplacentara;

B.     transcervicala;

C.     prin caile moi de nastere;

D.     prin instrumente si materiale contaminate;

E.      calea fecalo-orala.

245.     CS Infectia herpetica la nou-nascut se manifesta prin semnele mentionate, cu exceptia:

A.     hepatosplenomegalie;

B.     sindromul CID (sāngerari difuze);

C.     hipertensiune intracerebrala;

D.     sindromul regresiei caudale;

E.      hiperbilirubinemie.

246.     CS Caile de contaminare a fatului si nou-nascutului cu virus citomegalic sunt urmatoarele,  cu exceptia:

A.     fecalo-orala;

B.     aspirationala;

C.     aeriana;

D.     contact direct (prin tegumentele afectate, manipulatii instrumentale);

E.      calea verticala (transplacentara, transcervicala).

247.     CS La patogeneza citomegalovirozei nu se refera:

A.     localizarea virusului īn glandele salivare;

B.     localizarea virusului īn tesutul pulmonar;

C.     diseminarea hematogena īn sarcina;

D.     contaminarea transplacentara a fatului;

E.      contaminarea fatului prin aspirarea lichidului amniotic.

248.    CS Tabloul clinic al citomegalovirozei la gravide include urmatoarele simptoame, cu exceptia:

A.     febrei;

B.     simptomelor gripei;

C.     edem al glandelor salivare;

D.     edeme generalizate;

E.      sindromului mononuclear.

249.     CS Care din infectiile mentionate afecteaza cel mai frecvent sistemul imun al gravidei:

A.     sifilisul;

B.     trichomoniaza;

C.     citomegaloviroza;

D.     HIV;

E.      hepatitele virale.

250.     CS Conduita gravidelor cu HIV presupune:

A.     supravegherea permanenta īn stationar;

B.     tratament continuu cu Zidovudina;

C.     īntreruperea urgenta a sarcinii prin operatie cezariana mica;

D.     īntreruperea urgenta a sarcinii prin avort medical;

E.      pastrarea sarcinii.

251.     CS Sepsisul neonatal provocat de streptococul de grup B include urmatoarele semne,  cu exceptia:

A.     pneumoniei congenitale;

B.     septicemiei;

C.     detresei respiratorii profunde;

D.     viciilor cardiace congenitale;

E.   manifestarilor sindromului CID.

252.     CS Bacteriuria asimptomatica se caracterizeaza prin:

A. bacteriurie cu peste 100.000 de germeni/ml de urina;

B. bacteriurie  cu mai putin de 100.000 de germeni/ml de urina;

C. bacteriurie cu peste 100.000 de germeni/ml de urina īn absenta semnelor clinice ;

D. bacteriurie cu acelasi germene, cu peste 100.000 de germeni/ml de urina evidentiata la 3 determinari consecutive;

E. bacteriurie cu acelasi germene, cu peste 100.000 de germeni/ml de urina evidentiata la 2 determinari consecutive, īn absenta semnelor clinice  de infectie a tractului urinar.

253.     CS Īn cistita acuta la gravide  se pot īntālni semnele jos enumerate, cu exceptia :

A. polakiurie;

B. disurie;

C. febra;

D. dureri īn regiunea suprapubiana;

E. hematurie terminala.

254.     CS Pielonefrita cronica gestationala poate fi mascata de urmatoarele stari patologice, cu exceptia:

A. disgravidii precoce sau tardive;

B. iminenta de avort sau nastere premature;

C. apendicita acute ;

D. diaree;

E. hepatite cronice.

255.     CS Diagnosticul de pielonefrita cronica īn timpul sarcinii este confirmat de urmatoarele semne de laborator, cu exceptia:

A. leucociturie peste 10 leucocite īn cāmpul de vedere;

B. bacteriurie cu peste 100.000 de germeni/ml de urina īn absenta manifestarilor clinice;

C. asocierea leucocituriei cu bacteriurie, inclusiv cea nesemnificativa (mai putin de 100.000 de germeni/ml de urina);

D. densitatea urinei īn limite normale īn analiza generala;

E.      hipoizostenurie si nicturiei conform probei Zimnitkii.

256.     CS Piuria semnificativa recidivanta si rezultatul negativ la examenul bacteriologic al urinei pledeaza pentru :

A. bacteriurie asimptomatica;

B. abces renal;

C. insuficienta renala cronica;

D. infectie cu Chlamydia ;

E. insuficienta renala acuta.

257.     CS Ce perioada a sarcinii se caracterizeaza prin risc major de dezvoltare a infectiilor tractului urinar?

A. pāna la 12 saptamāni;

B. 12-28 saptamāni;

C. 24-30 saptamāni;

D. 28-34 saptamāni;

E. dupa 30 saptamāni.

258.     CS Care din urmatoarele stari īn timpul sarcinii necesita tratament īn conditii de stationar:

A. risc de dezvoltare a infectiilor urinare ;

B. bacteriurie asimptomatica;

C. pielonefrita acuta;

D. pielonefrita cronica;

E. anemie.

259.     CS Greutatea uterului la sfārsitul sarcinii constituie:

A.     600 gr;

B.     650 gr;

C.     700 gr;

D.     850 gr;

E.      1000 gr.

260.     CS Oxitocina se depoziteaza īn:

A.     lobul anterior al hipofizei;

B.     lobul posterior al hipofizei;

C.     lobul intermediar al hipofizei;

D.     ovare;

E.      suprarenale.

261.     CS Glanda paratiroida īn sarcina influenteaza preponderent  metabolismului:

A.     natriului;

B.     calciului;

C.     kaliului;

D.     magneziulu;

E.      fosforului.

262.     CS Corpul galben īn sarcina produce preponderent urmatorii hormoni:

A.     estrogeni;

B.     progesteron;

C.     glucocorticoizi;

D.     tireoidieni;

E.      hipofizari.

263.     CS Hormonul somatotrop se produce īn:

A.     lobul anterior al hipofizei;

B.     lobul intermediar al hipofizei;

C.     lobul posterior al hipofizei;

D.     corticosuprarenala;

E.      medulosuprarenala.

264.     CS Statutul imun īn timpul sarcinii sufera urmatoarele modificari:

A.     creste;

B.     nu se modifica;

C.     scade;

D.     creste periodic;

E.      scade periodic.

265.     CS Mecanismul declansator īn patogeneza sindromului CID obstetrical este:

A.     activizarea coagulantilor;

B.     activizarea anticoagulantilor;

C.     leucocitoza;

D.     anemia;

E.      hipoxia.

266.     CS Forma fulminanta a sindromului CID obstetrical se dezvolta īn caz de:

A.     preeclampsie severa;

B.     embolie cu lichid amniotic;

C.     insuficienta placentara cronica;

D.     anemie feripriva;

E.      obezitate.

267.     CS Cauzele hemoragiei īn lauzia precoce sunt urmatoarele,  cu exeptia:

A.     resturi placentare;

B.     hipotonie uterina;

C.     coagulopatie;

D.     ruptura uterina;

E.      placenta praevia.

268.     CS Originea hemoragiei īn placenta praevia poate fi din partea:

A.     fetala;

B.     materna;

C.     mixta;

D.     paterna;

E.      extragenitala.

269.    CS La mecanismele compensatorii  īn cazul unei  hemoragii nu se refera:

A.     vasodilatarea periferica;

B.     centralizarea circulatiei sangvine;

C.     scaderea reflexa a tonusului vascular;

D.     autohemodilutia;

E.      eliberarea sīngelui din depouri.

270.    CS Indicele de soc  Allgower reprezinta raportul:

A.     dintre puls si TA sistolica;

B.     dintre TA sistolica si puls;

C.     puls si TA diastolica;

D.     TA diastolica si puls;

E.      TA sistolica si TA diastolica.

271.     CS Valoarea normala al indecelui de soc Allgower constituie:

A.     0,5;

B.     1,1;

C.     0,9;

D.     0,1;

E.      2,0.

272.     CS Volumul  de sānge pierdut īn cazul indicelui de soc 1,5 reprezinta:

A.     40-50%;

B.     20-30%;

C.     30-40%;

D.     50-60%;

E.      100%;

273.     CS La o pacienta, peste 6 saptamāni dupa īnlaturarea molei hidatiforme au aparut eliminari sangvinolente, au devenit pozitive semnele sarcinii, a crescut nivelul de gonadotropina corionica. Care e diagnosticul?

A.     sarcina 4-5 saptamāni;

B.     corioepiteliom;

C.     mola hidatiforma distructiva;

D.     avort spontan incipient;

E.      perforatia uterului.

274.     CS Corioepiteliomul este:

A.     forma metastatica a cancerului pulmonar;

B.     forma distructiva a molei veziculare;

C.     tumora maligna, ce se dezvolta din elementele oului fetal;

D.     forma metastatica a cancerului de ovar,

E.      recidiva a molei veziculare.

275.     CS Cea mai periculoasa complicatie a molei hidatiforme este:

A.     hemoragia uterina;

B.     sterilitatea;

C.     hipofunctia ovarelor;

D.     corioepiteliomul;

E.      amenoreea.

276.     CS Ruptura perineului de gradul II include farmatiunile urmatoare,cu exceptia:

A.     pielea perineului;

B.     comisura posterioara;

C.     sfincterul anal extern;

D.     peretii vaginului;

E.      muschii planseului perineal.

277.     CS La examinarea īn valve a fost evidentiata ruptura colului uterin de 4 cm, care nu atinge fornixul. Numiti gradul rupturii:

A.     I;

B.     II;

C.     III;

D.     IV;

E.      V.

278.     CS Aparitia scremetelor cānd capul fatului se afla la īntrarea īn bazinul mic indica:

A.     īnceputul perioadei de expulzie;

B.     insuficienta fortelor de contractie;

C.     hipertonia uterina;

D.     travaliul discoordonat;

E.      ruptura uterului.

279.     CS Īn cazul rupturii uterului nasterea se finiseaza prin:

A.     aplicarea forcepsului;

B.     versiunea obstetricala;

C.     embriotomia;

D.     laparotomia de urgenta;

E.      extractia fatului de extremitatea pelvina

280.    CS Īn clasificarea rupturilor de uter nu se foloseste criteriul:

A.     momentul rupturii;

B.     tabloul clinic al rupturii;

C.     patogenia rupturii;

D.     intensitatea rupturii;

E.      caracterul rupturii.

281.     CS Examenul USG efectuat la 30 saptamāni de gestatie ofera urmatoarele informatii, cu exceptia:

A.     masa fatului;

B.     volumul lichidului amniotic;

C.     termenul de gestatie;                       

D.     localizarea placentei;

E.      profilului biofizic.

282.    CS Al III-lea examen medical antenatal este prevazut pentru termenul de gestatie:

A.     16-17 saptamāni;

B.     18-20 saptamāni ;

C.     22-24 saptamāni;

D.     25-26 saptamāni;

E.      28-30 saptamāni.

283.     CS Al IV-lea examen medical antenatal este prevazut pentru termenul de gestatie:

A.     18-20 saptamāni ;

B.     22-24 saptamāni;

C.     25-26 saptamāni;

D.     28-30 saptamāni;

E.      32-34 saptamāni.

284.     CS Al V-lea examen medical antenatal este prevazut pentru termenul de gestatie:

A.     28-29 saptamāni;

B.     30-32 saptamāni ;

C.     33-34 saptamāni;

D.     35-36 saptamāni;

E.      37-38 saptamāni.

285.     CS Concediul de maternitate se acorda la termenul de gestatie:

A.     30 saptamāni ;

B.     32 saptamāni;

C.     34 saptamāni;

D.     35 saptamāni;

E.      38 saptamāni.

286.     CS Cāte vizite de evaluare antenatala sunt prevazute pentru gravidele sanatoase, fara factori de risc:

A.     4;

B.     5;

C.     6;

D.     7;

E.      8.

287.    CS Īn cadrul evaluarii antenatale a gravidelor sunt obligatorii urmatoarele investigatii paraclinice, cu exceptia:

A.     testul serologic la sifilis;

B.     frotiul vaginal ;

C.     determinarea HBsAg la gravidele nevaccinate;

D.     testul la infectia HIV/SIDA;

E.      examen general de urina.

288.     CS Nivelul sporit al α-fetoproteinei serice indica prezenta la fat a urmatoarelor patologii, cu exceptia:

A.     hipotrofiei fetale;

B.     defecte ale tubului neural;

C.     herniei diafragmale;

D.     omfalocel;

E.      gastrosizis.

289.     CS Care din urmatoarele patologii se caracterizeaza prin diminuarea nivelului seric al α -fetoproteinei?

A.     sindromul Down;

B.     defectele de tub neural;

C.     hernia diafragmala;

D.     omfalocelul;

E.      gastroshizis.

290.     CS Diagnosticul prenatal al anomaliilor congenitale include metodele mentionate, cu exceptia:

A.     exameni USG;

B.     biopsia corionului;

C.     profilulul biofizic;

D.     amniocenteza;

E.      testul α-fetoproteina.

291.     CS Examenul ecografic de rutina īn cadrul supravegherii antenatale a gravidelor este  efectuat la termenul:

A.     16-17 saptamāni;

B.     18-21 saptamāni;

C.     22-24 saptamāni;

D.     26-28 saptamāni;

E.      30-32 saptamāni.

292.     CS Termenul de gestatie se determina conform  datelor mentionate, cu exceptia:

A.     ultima menstruatie;

B.     coitusul fecundant;

C.     primele miscari fetale;

D.     examenul USG efectuat la 30-32 saptamāni;

E.      termenul sarcinii la I-a vizita antenatala.

293.     CS Care din urmatoarele investigatii nu este efectuata la toate vizitele antenatale?

A.     determinarea masei corpului;

B.     examinarea la sifilis;

C.     examen general de urina;

D.     examen general de sānge / hemoglobina;

E.      masurarea TA.

294.     CS Algodismenoreea este o dereglare a ciclului menstrual ce se manifesta prin:

A.     hiperpolimenoree;

B.     disfunctii anovulatorii;

C.     dureri īn timpul menstruatiei;

D.     menometroragii;

E.      hemoragii disfunctionale ovulatorii.

295.     CS La aparitia sarcinii extrauterine nu participa factorii:         

A.  ovulari ;

B.  tubari ;

C.  hormonali ;

D.  anamneza ginecologica complicata ;

E.  sociali.

296.     CS Pentru sarcina tubara īn evolutie sunt caracteristice simptomele enumerate, cu exceptia :

A. semnelor sarcinii ;

B. amenoreei ;

C. discordanta īntre dimensiunile uterului si termenul presupus al sarcinii ;

D. palparea unei formatiuni īn regiunea anexelor;

E. hemoragie uterine nesemnificativa.

297.     CS Diagnosticul sarcinii tubare īn evolutie se poate stabili pe baza simptomelor enumerate,  cu exceptia :

A. testul de sarcina pozitiv ;

B. ultrasonografiei ;

C. chiuretajului diagnostic ;

D. laparascopiei ;

E. punctiei fornixului posterior.

298.     CS Diagnosticul de sarcina tubara intrerupta se stabileste pe baza  simptomelor enumerate, cu exceptia :

A. socului dolor ;

B. semnelor de hemoragie interna ;

C. durerilor in epigastru;

D. febra ;

E. eliminari sangvinolente din vagin.

299.     CS Diagnosticul de sarcina tubara īntrerupta nu poate fi stabilit pe baza urmatoarelor criterii: 

A. palparea abdomenului cu evaluarea semnelor de excitatie peritoneala ;

B. evaluarea semnelor clinice de hemoragie intraabdominala;

C. semne de impermeabilitate tubara la metrosalpingografie ;

D. obtinerea de sange necoagulabil la punctia fornixului posterior;

E. depistarea a trompei rupte si a hemoragiei intraabdominale la laparascopie.

300.     CS La  forme clinice ale sarcinii tubare se refera cele enumerate, cu exceptia :

A. pseudosalpingeana ;

B. pseudoavortiva ;

C. abdominala ;

D. pseudoapendiculara ;

E. pseudoperitoneala.

301.     CS Tratamentul sarcinii tubare consta īn :

A. inlaturararea trompei prin laparascopie sau laparatomie ;

B. raclajul cavitatii uterine;

C. administrarea antibioticelor;

D. administrarea preparatelor estrogen-gestagenice;

E. aspirarea cavitatii uterine.

302.     CS Perioada caracteristica de dezvoltare a apoplexiei ovariene este :

A. la īnceputul ciclului menstrual ;

B. la sfīrsitul ciclului menstrual ;

C. īn timpul ovulatiei;

D. īn timpul menstruatiei;

E. īn premenopauza.

303.     CS Tabloul clinic al apoplexiei ovariene include simptomele enumerate, cu exceptia:

A. durerilor in hipogastriu;

B. semnelor de hemoragie intraabdominala ;

C. semnelor pozitive de sarcina ;

D. anemiei ;

E. semnelor de excitare a peritoneului .

304.    CS Diagnosticul  de apoplexie ovariana se bazeaza pe simptomele enumerate, cu exceptia:

A. tabloului clinic de hemoragie intraabdominala ;

B. anamneziei (legatura cu ciclul menstrual) ;

C. febrei ;

D. punctia pozitiva a fornixului posterior ;

E. dereglarea integritatii ovarului la laparascopie.

305.    CM Selectati formele rar īntālnite de bazin anatomic strāmtat:

A.     osteomalitic;

B.      strāmtat plat simplu;

C.      cifotic;

D.      strāmtat plat rahitic;

E.      spondilolistic.

306.    CM Numiti factorii etiopatogenetici īn dezvoltarea bazinului strāmtat:

A.     diabetul zaharat īn perioada reproductiva;

B.     infectii suportate īn copilarie;

C.     traumatism pe parcursul vietii;

D.     infantilismul;

E.      insuficienta cardiaca.

307.    CM Numiti particularitatile biomecanismului nasterii īn caz de bazin uniform strāmtat:

A.     flexia maxima;

B.     angajarea cu sutura sagitala īn unul din diametrele oblice;

C.     nastere prelungita;

D.     supraextensia perineului;

E.      angajarea  asinclitica a craniului fetal.

308.    CM Numiti  particularitatile nasterii īn bazin plat rahitic:

A.     angajarea īndelungata a capusorului cu sutura sagitala īn diametrul transversal la īntrarea īn bazinul mic;

B.     asinclitism anterior;

C.     nastere prelungita;

D.     supraextensia perineului;

E.      angajarea sinclitica a craniului fetal.

309.    CM Conduita nasterii īn bazin strāmtat plat rahitic, situatia fatului transversala, sarcina 38 saptamāni, hidrocefalie si dilatarea completa a canalului cervical nu prevede:

A.     operatie cezariana;

B.     versiunea si extractia fatului de piciorus;

C.     embriotomie;

D.     nastere per vias naturalis;

E.      forceps obstetrical.

310.    CM Selectati formele de bazin anatomic strāmtat frecvent īntālnite:

A.     spondilolistic;

B.     strāmtat transversal;

C.     strāmtat īn forma de pālnie;

D.     strāmtat plat;

E.      general si uniform strāmtat.

311.    CM Numiti īn ordinea succesiva elemente care apar  īn fanta genitala īn momentul deflexiei capusorului īn prezentatia occipitala a fatului, varietatea anterioara:

A.     fruntea;

B.     barbia;

C.     capul īn īntregime;

D.     regiunile temporale;

E.      regiunile parietale.

312.     CM Numiti īn ordinea succesiva momentele biomecanismului nasterii īn prezentatie cefalica, varietate posterioara:

A.     flexia capului;

B.     rotatia interna a capului;

C.     deflexia capului;

D.     flexiunea suplimentara;

E.      rotatia interna  a trunchiului sii externa a capului.

313.    CM Definitia corecta īn caz de angajarea asinclitica este:

A.     angajarea capului cu sutura sagitala aproape de simfiza;

B.     angajarea capului cu sutura sagitala aproape de promontoriu;

C.     angajarea capului cu sutura sagitala la mijlocul simfizei si promontoriu;

D.     sutura sagitala coincide cu axul longitudinal al bazinului;

E.      sutura sagitala situata transversal.

314.    CM Numiti īn ordine succesiva momentele biomecanismului nasterii īn prezentatie cefalica, varietate anterioara:

A.     flexia capului;

B.     deflexia capului;

C.     deflexia adaugatoare a capului;

D.     rotatia externa a capului si interna a trunchiului;

E.      rotatia interna a capului.

315.    CM Numiti formele rare de gestoze cu afectare hepatica, caracteristice sarcinii:

A. icterul idiopatic al gravidelor;

B. icterul familial recidivant al gravidelor;

C. distrofie adipoasa hepatica acuta a gravidelor;

D. maladii hepatice cronice;

E. hepatita virala acuta.

316.    CM Indicati afectiunile hepatice independente de sarcina:

A.     icterul idiopatic al gravidelor;

B.     icterul familiar recidivant al gravidelor;

C.     distrofie hepatica adipoasa acuta a gravidelor;

D.     maladii hepatice cronice;

E.      hepatita virala acuta.

317.    CM Care din semnele clinice si paraclinice enumerate se refera la colestaza intrahepatica  īn sarcina:

A.     prurit de lunga durata;

B.     probele hepatice īn limitele normei;

C.     cresterea usoara a fosfatazei alcaline;

D.     intoxicatia organismului cu dereglarea probelor functionale hepatice;

E.      icter nepronuntat.

318.     CM Conduita obstetricala a gravidelor cu hepatita virala acuta īn termeni precoce de sarcina prevede:

A.     tratamentul simptomatic;

B.     īntreruperea sarcinii dupa efectuarea tratamentului;

C.     tratamentul antibacterian;

D.     tratamentul orientat spre ameliorarea circulatiei feto-placentare;

E.      nu se permite administrarea medicamentelor.

319.     CM Conduita gravidelor cu patologie cardio-vasculara presupune:

A.     consultul cardiologului;

B.     evitarea excesului ponderal;

C.     prevenirea infectiilor;

D.     evitarea efortului fizic, stresului;

E.      prevenirea si tratarea hepatitei.

320.    CM Numiti termenele de gestatie, la care este obligatorie internarea gravidelor cu patologie cardiaca:

A.     7-12 saptamāni;

B.     13-14 saptamāni;

C.     28-32 saptamāni;

D.     20-24 saptamāni;

E.      37-38 saptamāni.

321.    CM Nasterea per vias naturalis la gravidele cu reumatism se admite īn caz de:

A.     reumatism īn faza inactiva;

B.      sistemu cardiovascular compensat;

C.     insuficienta nepronuntata a valvei mitrale;

D.     stenoza izolata de grad 1 a orificiului aortic;

E.      reumatism subacut.

322.     CM Scurtarea perioadei de expulzie prin aplicarea forcepsului se indica īn caz de:

A.     insuficienta grava a valvei mitrale;

B.     viciu aortic cu hipertrofia ventriculului stāng;

C.     viciu aortic cu dilatarea ventriculului stāng;

D.     vicii combinate;

E.      stenoza mica izolata a orificiului aortic.

323.    CM Pronosticul matern īn cazul viciilor cardiace congenitale este determinat de:

A.     tipul viciului;

B.     prezenta cianozei;

C.     rezerva cardiaca functionala;

D.     tratamentul chirurgical al viciului cardiac anterior sarcinii;

E.      gradul de maturizare a placentei.

324.    CM Selectati contraindicatiile pentru pastrarea sarcinii īn cazul viciilor cardiace congenitale:

A.     viciu cu cianoza primara;

B.     viciile de tip palid care se īnsotesc de hipertensiune pulmonara;

C.     viciile de tip palid cu cianoza secundara;

D.     viciu cardiac congenital combinat cu viciu reumatismal;

E.      stenoza arterei pulmonare fara hipertrofia ventriculului drept.

325.    CM Selectati contraindicatiile pentru pastrarea sarcinii la pacientele cu comisurotomie:

A.     restenoza;

B.     prezenta viciilor concomitente necorijate;

C.     cardita reumatismala;

D.     vicii concomitente corijate;

E.      insuficienta cardiovasculara grava.

326.    CM Excluderea scremetelor la parturientele cu comisurotomie mitrala este indicata īn:

A.     restenoza gradul II;

B.     insuficienta mitrala evidenta;

C.     viciu aortal concomitent;

D.     insuficienta cardiovasculara st II A-III;

E.      faza neactiva a carditei reumatismale.

327.    CM Drept contraindicatii absolute pentru sarcina la pacientele dupa protezarea valvelor cardiace servesc:

A.     dereglarea functiei protezei;

B.     endocardita septica;

C.     insuficienta cardiovasculara gr.II-III;

D.     prezenta cardiomegaliei;

E.      prezenta anemiei.

328.    CM Drept contraindicatii pentru sarcina dupa corectia viciilor cardiace congenitale servesc:

A.     insuficienta cardiaca II-III;

B.     endocardita septica;

C.     prezenta modificarilor secundare ireversibile īn organele interne;

D.     prezenta anemiei;

E.      operatia paleativa pentru tetrada Fallot īn antecedente.

329.    CM La nastere īn cazul parturientelor cu patologie cardiaca este obligatorie prezenta urmatorilor specialisti:

A.     obstetrician;

B.     chirurg;

C.     anesteziolog-reanimatolog;

D.     neonatolog;

E.      internist.

330.     CM Selectati complicatiile posibile īn travaliu la o parturienta cu patologie cardiaca:

A.     nastere rapida;

B.     hipoxie intrauterina a fatului;

C.     placenta praevia;

D.     hemoragie;

E.      edem pulmonar.

331.     CM Care sunt metodele de analgezie a travaliului utilizate la parturientele cu patologie cardiaca?

A.     analgezie epidurala;

B.     anestezie generala;

C.     utilizarea intravenoasa a drogurilor (premedicatie);

D.     anestezie paracervicala;

E.      anestezie pudentala.

332.    CM Selectati factorii predispozanti pentru dezvoltarea hipotensiunii īn sarcina:

A.     cresterea tonusului parasimpatic;

B.     diminuarea tonusului parasimpatic;

C.     micsorarea rezistentei vasculare periferice;

D.     predominarea vasodilatatiei asupra vasoconstrictiei;

E.      predominarea vasoconstrictiei asupra vasodilatatiei.

333.    CM Selectati particularitatile evolutiei sarcinii īn hipotensiunea patologica:

A.     hipoxia cronica intrauterina a fatului;

B.     insuficienta feto-placentara;

C.     hipotrofie fetal;

D.     decolarea prematura a placentei normal īnserate;

E.      sarcina  suprapurtata.

334.    CM Nasterea pe fond de hipotensiune arteriala se poate complica cu:

A.     anomalii de dezvoltare a fatului;

B.     distocii de dinamica;

C.     hemoragii;

D.     placenta praevia;

E.      traumatism matern.

335.    CM Catre indicatiile relative pentru operatia cezariana se refera cele enumerate, cu exceptia:

A.     prezentatiei pelviene;

B.     hipoxia progresanta a fatului;

C.     placentei praevia centrala;

D.     preeclampsiei severe;

E.      bazinului anatomic strāmtat gradul III.

336.    CM Numiti prioritatile inciziei joase transversale īn operatia cezariana:

A.     micsorarea complicatiilorpostoperatorii la nivelul plagii;

B.     micsorarea hemoragiei;

C.      efect cosmetic;

D.      externare mai precoce;

E.      externare tardiva.

337.    CM Enumerati tipurile de incizie a uterului īn  operatia cezariana :

A.     transversala īn segmentul inferior, sub forma de semiluna;

B.     corporala;

C.     sigmoida;

D.     īn forma de "U";

E.      pe rebordul uterului.

338.    CM Enumerati contraindicatiile operatiei cezariene:

A.     iminenta de ruptura a uterului;

B.     prezentatia pelviana a fatului;

C.     varice pronuntate īn segmentul inferior al uterului;

D.     perioada alichidiana peste 72 ore;

E.      deschiderea completa a colului uterin, fat mort.

339.     CM Enumerati indicatiile absolute pentru operatia cezariana:

A.     prezentatia pelviana;

B.     placenta praevia centrala;

C.     bazin anatomic strāmtat gradul III;

D.     dezlipirea totala a placentei normal inserate īn sarcina;

E.      angajarea transversala neglijata a fatului.

340.    CM Enumerati indicatiile relative pentru operatia cezariana īn mod planic:

A.     sterilitatea īn anamneza;

B.     hipoxie cronica intrauterina a fatului;

C.     fat macrosom īn prezentatie pelviana;

D.     vārsta gravidei mai mare de 30 ani;

E.      duplex (I fat prezentatie pelvina, II fat prezentatie craniana).

341.    CM Enumerati indicatiile pentru operatia cezariana corporala :

A.     operatia cezariana corporala īn anamneza;

B.     semestrul II al sarcinii;

C.     prezentatia pelviana;

D.     dilatarea varicoasa pronuntata a venelor īn regiunea segmentului inferior al uterului;

E.      placenta praevia centrala complicata cu hemoragie.

342.    CM Starea cicatricei pe uter dupa operatia cezariana depinde de:

A.     tehnica suturarii plagii;

B.     conduita postoperatorie;

C.     vārsta pacientei;

D.     calitatea utilajului;

E.      metoda de anestezie folosita.

343.     CM Pentru diagnosticul precoce al complicatiilor septico-purulente dupa operatia cezariana se monitorizeaza:

A.     dinamica Ps ;

B.     prezenta factorilor de risc;

C.     dinamica involutiei uterului;

D.     lactatia;

E.      starea copilului.

344.    CM Micsorarea glicemiei la gravidele cu diabet zaharat se produce:

A.     de la īnceputul sarcinii pāna la 12 saptamāni de gestatie;

B.     de la 10 saptamāni pāna la 2-3 luni;

C.     de la 24-28 saptamāni pāna la 34 saptamāni;

D.     de la 35-36 saptamāni pāna la nastere;

E.      īn nastere si lactatie.

345.    CM Sarcina la femeile cu diabet zaharat se complica mai frecvent cu:

A.     preeclampsie;

B.     polihidramnios;

C.     pielonefrita, cistita;

D.     insuficienta cardio-vasculara;

E.      anemie.

346.     CM La femeile cu diabet zaharat īn perioada post-partum pot sa apara urmatoarele complicatii:

A.     infectii septico-purulente;

B.     sindromul CID;

C.     hipertensiune arteriala;

D.     hipogalactie;

E.      anemie.

347.     CM Enumerati indicatiile pentru operatie cezariana la o femeie cu diabet zaharat:

A.     chetoacidoza;

B.     progresia angiopatiei diabetice;

C.     bazin clinic strāmtat;

D.      insuficienta istmico-cervicala;

E.      prezentatia pelviana a fatului.

348.    CM Care sunt termenele de gestatie pentru internarea pacientelor cu diabet  zaharat:

A.     de la survenirea sarcinii pāna la 12 saptamāni;

B.     de la 20 pāna la 24 saptamāni;

C.     la 34-36 saptamāni de gestatie;

D.     pe parcursul sarcinii īn īntregime;

E.      la 38-39 saptamāni.

349.    CM Diabetul zaharat reprezinta:

A.     insuficienta insulinica absoluta sau relativa;

B.     dereglarea metabolismului glucidic;

C.     dereglarea metabolismului īn īntregime;

D.     modificari patologice īn toate organele;

E.      modificari patologice īn pancreas.

350.    CM Complicatiile caracteristice la gravidele cu tireoidita includ:

A.     avorturi spontane;

B.     nasteri premature;

C.     gestoze precoce;

D.     anemii;

E.      sarcini oprite īn evolutie.

351.    CM Indicati semnele prezumptive ale sarcinii:

A.     greata, voma;

B.     pigmentatia liniei albe si a organelor genitale externe;

C.     modificari olfactive;

D.     modificari ale libidoului;

E.      variatii ale tensiunii arteriale.

352.    CM Enumerati modificarile caracteristice care se produc la nivelul glandelor mamare īn timpul sarcinii:

A.     hiperpigmentarea areolelor mamare si a mameloanelor;

B.     cresterea īn volum a glandelor mamare;

C.     diminuarea turgorului glandelor mamare;

D.     prezenta sectoarelor de infiltratie dura, asimetria glandelor mamare;

E.      aparitia colostrului la exprimarea mamelonului.

353.    CM Indicati semnele sigure ale sarcinii: 

A.     aprecierea batailor cordului fetal;

B.     cresterea abdomenului īn volum;

C.     cresterea uterului īn volum;

D.     aprecierea miscarilor fetale de catre obstetrician;

E.      palparea partilor fetale mari.

354.    CM Durata unei sarcini umane normale este de:

A.     270-280 zile;

B.      39-40 saptamāni;

C.      9 luni calendaristice;

D.     300 zile;

E.      3 - 5 saptamāni.

355.    CM Pentru determinarea datei probabile a nasterii se folosesc urmatoarele scheme:

A.     se adauga 7 zile de la data primei zile a ultimei menstruatii si se scad 3 luni;

B.     se adauga 256 zile de la data coitului fecundat (daca a fost unic īn perioada respectiva);

C.     se adauga 280 zile de la data aparitiei colostrului;

D.     se adauga 280 zile de la data aparitiei primelor greturi si varsaturi;

E.      la data perceperii primelor miscari ale fatului se adauga 20 saptamāni la primipare si  22 saptamāni la  multipare.

356.    CM Alegeti variantele corecte care caracterizeaza  uterul gravid:

A.     depaseste simfiza pubiana dupa 12 saptamāni;

B.     se afla sub simfiza pubiana la 16 saptamāni;

C.     atinge procesul xifoid la 36 saptamāni;

D.     atinge nivelul ombilicului la 24 saptamāni;

E.      atinge procesul xifoid la 40 saptamāni.

357.    CM Palparea dupa metoda Leopold include urmatorii 4 timpi:

A.     delimitarea īnaltimii  fundului uterin ;

B.      palparea segmentului inferior cu aprecierea partii prezentate;

C.     palparea flancurilor cu stabilirea pozitiei fetale;

D.     aprecierea gradului de angajare a partii prezentate

E.      obstetricianul efectueaza tuseul vaginal.

358.    CM Selectati hormonii specifici sarcinii:

A.     coriogonadotropina;

B.     testosteronul;

C.     prolactina;

D.     estrogenii;

E.      hormonul lactogen placentar.

359.    CM Care este rolul fiziologic al gonadotropinei corionice īn evolutia sarcinii?

A.     catalizator īn biosinteza estrogenilor placentari si a progesteronului īn corpul galben;

B.     este responsabil pentru sinteza relaxinei;

C.     este responsabil pentru cresterea testosteronului īn organismul gravidei;

D.     este responsabil pentru moartea antenatala a fatului;

E.      este responsabil pentru steroidogeneza īn organismul fatului.

360.    CM Numiti indicatiile pentru efectuarea amnioscopiei la sfārsitul trimestrului III de sarcina:

A.  sarcina  suprapurtata;

B. sarcina pe fond de Rh negativ;

C. infectii suportate īn timpul sarcinii;

D. colpita;

E. placenta praevia.

361.    CM Activitatea functionala uterina se caracterizeza prin:

A.  tonus ;

B.  intensitate;

C.  excitabilitate;

D.  conductibilitate;

E.  permeabilitate.

362.    CM Insuficienta scremetelor poate fi :

A.  primara si secundara ;

B.  cauzata de insuficienta muschilor drepti abdominali ;

C.  rezultatul surmenajului parturientei ;

D.  manifestare a disproportiei feto-pelviene ;

E.  cauzata de primiparitate.

363.    CM Insuficienta fortelor de contractie duce la urmatoarele complicatii:

A.     travaliu prelungit cu surmenajul parturientei ;

B.     prelungirea perioadei alichidiene ; 

C.     hipoxia intrauterina a fatului ;

D.     hemoragii hipotonice ;

E.      nasteri īn anamneza

364.    CM Īn  insuficienta primara a fortelor de contractie nu se recomanda  :

A.  supraveghere timp de 6 ore ;

B.   initierea imediata a tratamentului;

C.   efectuarea amniotomiei īn caz de oligo- sau polihidramnios;

D.   initierea tocolizei;

E.   stimularea travaliului cu ocitocina īn cazul surmenajului parturientei.

365.     CM Īn  insuficienta primara a fortelor de contractie se recomanda :

A.  administrarea ocitocinei intravenos ;

B.  administrarea prostaglandinelor intravenos ;

C.  administrarea combinata a ocitocinei si a prostaglandinelor ;

D.  operatia cezariana ;

E.  aplicarea forcepsului obstetrical.

366.    CM Perfuzia intravenoasa cu ocitocina necesita respectarea urmatoarelor cerinte :

A. dizolvarea a  5 UI ocitocina īn 500 ml 5% sol. Glucoza ;

B. dizolvarea a  15 UI oxitocina īn 200 ml sol 0,9% NaCl ;

C. initierea perfuziei de la 8-10 picaturi/min, si majorarea numarului  picaturilor cu 8-10 picaturi la fiecare  30 min dar nu mai mult de 40 pic/min ;

D. administrarea a  40 pic/min  pāna la obtinerea efectului de 3 contractii īn 10 minute ;

E.  majorarea dozei pāna la stabilirea a 2-3 contractii uterine īn 10 minute, dar nu mai mult de 35-40 pic/1min.  

367.    CM Perfuzia cu ocitocina se īntrerupe īn urmatoarele situatii :

A. cānd functionarea īn regim normal timp de 2 ore nu contribuie la dilatarea colului uterin ;

B.  uterul nu revine la tonusul normal īntre contractii ; 

C.  cānd viteza de dilatare a colului uterin este de 2 cm pe ora ;

D.  la  aparitia  semnelor de hipoxie fetala progresiva ;

E.  cānd viteza de dilatare a colului uterin este de cel putin 1 cm/ora.

368.    CM Consecintele hiperactivitatii uterine sunt cele mentionate, cu exceptia :

A.  durata nasterii 2-4 ore;

B. decolarea prematura a placentei normal inserate;

C. creste riscul de embolie cu lichid amniotic;

D. durata nasterii 12-14 ore;

E.  perioada alchidiana prelungita.

369.     CM Pentru tratamentul hiperactivitatii uterine īn nastere se recomanda :

A. administrarea intramusculara a metilergometrinei

B. administrarea  prostoglandinelor intravenos ;

C. administrarea  ocitocinei intravenios 5 UI īn 500 ml Glucoza 5% ;

D. administrarea spasmoliticelor ;

E. tocoliza cu beta-mimetice.

370.    CM Cauzele activitatii uterine discoordonate pot fi :

A.  prolabarea cordonului ombilical ;

B. analgezia īn nastere ;

C. rigiditatea colului uterin ;

D. stimularea travaliului cu ocitocina pe col uterin imatur ;

E.  anomalii de dezvoltare a uterului.

371.     CM Complicatiile contractiilor uterine discoordonate pot fi urmatoarele :

A.  viteza de dilatare a colului uterin mai mult de 2,5 cm ora;

B.  hipoxia intrauterina a fatului;

C. dereglarea circulatiei feto-placentare;

D.  ruperea prematura a pungii amniotice;

E.   nastere rapida.

372.    CM Pentru tratamentul contractiilor uterine discoordonate se recomanda :

A.  administrarea spasmoliticelor ;

B.  Administrarea β-mimeticelor ;

C.  supraveghere timp de 6 ore ;

D.  administrarea ocitocinei intravenos ;

E.  prostaglandine intravenos.

373.    CM Īn cazul insuficientei secundare a scremetelor se recomanda:

A.  stimularea travaliului cu oxitocina ;

B.  forceps obstetrical ;

C.  operatie cezariana īn segmentul inferior ;

D.  operatie cezariana vaginala ;

E.  embriotomie.

374.    CM Perioadele travaliului sunt urmatoarele, cu exceptia:

A.     preliminara;

B.     de dilatare a colului uterin;

C.     postnatala precoce;

D.     de delivrenta;

E.      perioada de expulzie a fatului.

375.     CM Numiti fazele I perioade a nasterii:

A.     latenta;

B.     expulziva;

C.     de accelerare lenta;

D.     activa;

E.      discoordonata.

376.    CM Enumerati modificarile īn muschii  uterului īn timpul contractiilor?

A.     nivelare,

B.     contractie;

C.     retractie;

D.   distractie;

E.   scurtarea.

377.    CM Hemoragia fiziologica īn timpul nasterii constituie:

A.      0.5% din masa corpului mamei;

B.      0,6%-0,8% din  masa corpului mamei;

C.    400 ml;

D.    250 ml;

E.    500 ml.

378.     CM Prima perioada a nasterii fiziologice se caracterizeaza prin:

A.     stergerea si dilatarea colului uterin;

B.     cresterea frecventei si duratei contractiilor uterine;

C.     coborārea capusorului;

D.     ruperea prematura a pungii amniotice;

E.      asocierea scremetelor.

379.    CM Enumerati complicatiile principale ale nasterii rapide:

A.     morbiditate perinatala īnalta;

B.     nasterea la domiciliu sau pe strada;

C.     perioada alchidiana prelungita;

D.     traumatism matern sporit;

E.      hipoxia acuta intrauterina a fatului.

380.    CM Enumerati indicatiile pentru epiziotomie:

A.     perineul īnalt (scurt);

B.     degajarea capusorului fatului;

C.     sarcina gemelara;

D.     insuficienta scremetelor;

E.      aplicarea forcepsului.

381.    CM Sursa lichidului amniotic īn timpul sarcinii este:

A.     decidua vera;

B.     amnionul si corionul;

C.     rinichii fetali;

D.     origine pulmonara;

E.      ficatul fatului.

382.     CM Diagnosticul  scurgerii prematura a lichidului amniotic se bazeaza pe testele enumerate, cu exceptia:

A.     examenul īn valve;

B.     determinarea pH-lui continutului vaginal;

C.     testul arborizatii;

D.     evaluarea batailor cordului fetal;

E.      contractii uterine neregulate.

383.    CM Diagnosticul de hipoxie intrauterina a fatului poate fi stabilit pe baza urmatoarelor investigatii:

A.     cardiotocografia fetala;

B.     pelvimetrie;

C.     amnioscopie, amniocinteza;

D.     culdoscopie;

E.      ultrasonografie (Doppler).

384.    CM Insuficienta feto-placentara se poate dezvolta pe fond de:

A.     prezentatie pelviana;

B.     patologie cardiaca la mama;

C.     anomalii congenitale la fat;

D.     patologie renala la mama;

E.      preeclampsie.

385.    CM La metodele contemporane de diagnostic a hipoxiei fetale se refera cele enumerate, cu exceptia:

A.  auscultatia BCF cu stetoscopul obstetrical;

B.  ECG fetala;

C.  masurarea IFU si CA;

D.  dopplerometria;

E.  aprecierea profilului biofizic fetal.

386.     CM Selectati metodele  de tratament a hipoxiei intrauterine a fatului:

A.  tratamentul patologiei materne de baza;

B.  Enzaprost;

C.  Glucoza, Esentiale, Riboxin;

D.  Partusisten;

E.   Curantil.

387.     CM Pentru tratamentul insuficientei feto-placentare nu se utilizeaza:

A.   preparate analgezice;

B.   antibiotice;

C.   beta-adrenomimetice;

D.   ocitocina;

E.    tocoferol acetat.

388.    CM Selectati corect caile de oxigenare a fatului īn uter:

A.  pe cale placentara;

B.  pe cale paraplacentara;

C.  pe cale hematogena;

D.  metabolism anaerob;

E.  pe cale limfatica.

389.     CM Tipurile de hipotrofie fetala sunt cele enumerate, cu exceptia:

A.  simetric;

B.  asimetric;

C.  hipotrof;

D.  mixt;

E.  intermediar.

390.    CM Diagnosticul de hipotrofie fetala se stabileste pe baza investigatiilor:

A.   determinarea īnaltimii fundului uterin si a circumferintei abdomenului īn dinamica;

B.   fetometria ecografica ;

C.   greutatea gravidei īn dinamica;

D.   fetobiometria ecografica;

E.   pelvimetria īn dinamica.

391.    CM Portiunea fetala a placentei este alcatuita din:

A.  amnios;

B.  corion;

C.  stratul Nitabuch;

D.  vilozitati coriale;

E.  cordon ombilical.

392.    CM Diagnosticul de hipoxie intrauterina a fatului se stabileste pe baza rezultatelor urmatoarelor investigatii:

A.  cardiotocografia fetala;

B.  amnioscopie;

C.  testul non-stres

D.  profilul biofizic fetal;

E.  dozarea alfa-fetoproteinei.

393.     CM Insuficienta feto-placentara se poate dezvolta pe fond de:

A.  anemie;

B.  patologie cardio-vasculara la mama;

C.  anomalii congenitale la fat;

D.  patologie renala la mama;

E. fat macrosom.

 394.    CM Selectati metodele contemporane de diagnostic a hipoxiei fetale:

A.   auscultatia BCF cu stetoscopul obstetrical;

B.   ECG fetala;

C.   masurarea IFU si CA;

D.   Dopplerometria;

E.   estimarea profilului biofizic fetal.

395.    CM Selectati metodele contemporane de tratament a hipoxiei intrauterine a fatului:

A.   tratamentul patologiei extragenitale materne si a complicatiilor sarcinii;

B.   ocitocina, enzaprost;

C.   glucoza, esentiale, riboxin;

D.   ritodrin

E.   trental.

396.    CM Pentru tratamentul insuficientei feto-placentare nu se utilizeza:

A.   antianemice;

B.   antibiotice;

C.   beta-adrenomimetice;

D.   beta-adrenoblocante;

E.   imunomodulatori.

397.     CM Selectati caile inexistente de oxigenare a fatului īn uter:

A.    pe cale placentara;

B.   pe cale paraplacentara;

C.   cale hematogena;

D.   fatul poseda un metabolism anaerob;

E.   pe cale limfatica.

398.     CM Numiti tipurile inexistente de hipotrofie fetala:

A.  simetric;

B.  asimetric;

C.  hipotrof;

D.  mixt

E. intermediar.

399.     CM Diagnosticul de hipotrofie fetala nu poate fi stabilit pe baza investigatiilor:

A.   determinarea īnaltimii fundului uterin si a circumferintei abdomenului īn dinamica;

B.   fetometria ecografica ;

C.   greutatea gravidei īn dinamica;

D.   fetobiometria ecografica;

E.   pelvimetria īn dinamica.

400.    CM Portiunea fetala a placentei nu face parte din:

A.  amnios;

B.  corion;

C. stratul Nitabuch;

D.  vilozitati coriale;

E. cordon ombilical.

401.     CM Semnele sindromului HELLP sunt:

A.   hiperglicemie;

B.   hipoproteinemie;

C.   hemoliza;

D.  cresterea transaminazelor;

E.    trombocitopenie.

402.     CM Indicati criteriile diagnostice ale hipertensiunii īn sarcina:

A.   TA sistolica > 140 mm Hg determinata la interval de 6 ore;

B.   TA diastolica > 90 mm Hg determinata la interval de 6 ore;

C.   cresterea TA sistolice cu 30 mm Hg fata de valorile pregestationale;

D.   cresterea TA diastolice cu 15 mm Hg fata de valorile pregestationale;

E.   modificarea TA pulsatile.

403.    CM Īn preeclampsia severa se constata urmatoarele modificari īn sistemul de hemostaza:

A. trombocitopenie;

B. cresterea produsilor de degradare a fibrinei;

C. micsorarea activitatii antitrombinei III;

D. consumarea factorilor de hemostaza;

E. micsorarea numarului de leucocite.

404.    CM La o gravida normotensiva anterior īn a II jumatate a sarcinii la termenul de 32 de saptamāni se determina TA 170/110 mm Hg, proteinurie 0,4 g/l, edeme pe membrele inferioare. Diagnisticul:

A. hipertensiune cronica;

B. hipertensiune indusa de sarcina;

C. preeclampsie usoara;

D. preeclampsie severa ,

E. hipertensiune tranzitorie.                                        

405.     CM La gravidele cu preeclampsie se pot determina urmatoarele particularitati ale evolutiei sarcinii, cu exceptia:

A.  hipotrofie fetala;

B. anomalii de dezvoltare a fatului,

C. decolare prematura a placentei normal īnserate;

D.  nastere prematura;

E.  moarte antenatala a fatului.

406.     CM Factori de risc pentru dezvoltarea preeclampsiei sunt:

A. sarcina gemelara;

B. multiparitatea;

C. antecedente familiale de preeclampsie / eclampsie;

D. hipertensiune arteriala cronica;

E. anemie.

407.     CM La complicatiile preeclampsiei/eclampsiei nu se refera:

A. dezlipirea de retina;

B. hemoragii intracraniene;

C. hipotrofia fetala;

D. polihidramniosul;

E. anomaliile de dezvoltare a fatului.

 408.    CM Enumerati consecintele posibile ale eclampsiei:

A. moartea antenatala a fatului;

B. hemoragia coagulopatica (sdr. CID);

C. nastere prematura;

D. dezlipirea de retina;

E. placenta praevia.

409.     CM Care remedii hipotensive sunt contraindicate gravidelor cu preeclampsie?

A.  blocante ale canalelor de calciu;

B.  β - blocante;

C.  diuretice;

D.  metildopa;

E.  inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei.

410.    CM La o gravida īn a II jumatate a sarcinii, la termenul de 32 de saptamāni se determina TA 180/120 mm Hg, cefalee, greturi, varsaturi, edeme. Care este conduita?

A. terapia antihipertensiva;

B. evaluarea starii intrauterine a fatului;

C. administrarea diureticelor;

D. administrarea dexametazonei;

E. finalizarea sarcinii dupa stabilizarea starii generale a gravidei.

411.   CM Indicati agentii patogeni mai frecvent implicati īn dezvoltarea infectiilor puerperale:

A.     stafilococul aureus;

B.     streptococul epidermal;

C.     esherihia colli;

D.     proteus vulgaris;

E.      peptostreptococii anaerobi.

412.    CM Indicati agentii patogeni mai frecvent implicati īn dezvoltarea infectiilor puerperale:

A.   gram-pozitivi;

B.   gram-negativi patogeni;

C.   gram-negativi facultativ patogeni;

D.   anaerobi;

E.   asociatii aerobi-anaerobi.

413.    CM Numiti afectiunile care se refera la etapa I de raspāndire a infectiilor puerperale:

A.  parametrita;

B.  anexita;

C.  endometrita;

D.  ulcerul puerperal;

E.  pelviperitonita.

414.     CM Numiti afectiunile care se refera la etapa a II-a de raspāndire a infectiilor puerperale:

A.  parametrita;

B.  anexita;

C.  endometrita;

D.  tromboflebita pelviana;

E.  pelvioperitonita.

415.     CM Numiti afectiunile care se refera la etapa a III-a de raspāndire a infectiilor puerperale:

A.  parametrita;

B.  pelviperitonita;

C.  socul septic;

D.  peritonita difuza;

E.  tromboflebita progresiva.

416.    CM Numiti afectiunile care se refera la etapa a IV-a de raspāndire a infectiilor puerperale:

A.  septicemia;

B.  socul septic;

C.  peritonita difuza;

D.  septicopiemia;

E.  pelviperitonita.

417.    CM Tabloul clinic al endometritei include  semne enumerate, cu exceptia:

A.  diaree;

B.  febra;

C.  frisoane;

D.  cresterea tensiunii arteriale;

E.   tahicardie.

418.    CM Formele endometritei diagnosticate la histeroscopie sunt cele enumerate, cu exceptia:

A.     forma pura ,

B.     necroza membranei deciduale;

C.     resturi placentare;

D.     asocierea cu miom uterin;

E.      asocierea cu polip placentar.

419.     CM La factorii de risc pentru dezvoltarea endometritei puerperale se refera:

A.     durata nasterii mai mult de 18 ore;

B.     durata nasterii īntre 12 si 18 ore;

C.     durata nasterii īntre 6 si 12 ore;

D.     durata perioadei alichidiene 12-18 ore;

E.      durata perioadei alichidiene 6-12 ore.

420.     CM Mecanismele patogenetice īn dezvoltarea peritonitei dupa operatia cezariana sunt cele enumerate, cu exceptia:

A.     infectarea peritoneului īn timpul operatiei cezariene;

B.     infectarea peritoneului pāna la operatie;

C.     pareza intestinala īndelungata;

D.     dehiscenta suturilor pe uter;

E.      lohiometra.

421.     CM Tratamentul chirurgical al peritonitei puerperale prevede:

A.   histerectomia totala cu anexe;

B.   histerectomia totala cu trompe;

C.   histerectomia supravaginala cu anexe;

D.   histerectomia supravaginala cu trompe;

E.   drenarea cavitatii abdominale.

422.    CM Selectati functiile lichidului amniotic īn timpul sarcinii:

A.     protejeaza fatul, placenta, cordonul ombilical de traumatismele externe;

B.     mentine temperatura constanta;

C.     lubrefiaza caile de nastere;

D.     protejeaza  fatul de infectia ascendenta;

E.      permite acomodarea fatului īn cavitatea uterina si miscarile lui.

423.    CM Selectati functiile lichidului amniotic īn timpul nasterii:

A.     previne compresia cordonului ombilical;

B.     contribuie la dilatarea colului uterin;

C.     lubrefiaza caile de nastere;

D.     protejeaza de infectia ascendenta;

E.      asigura repartizarea uniforma a fortelor de contractie asupra fatului.

424.    CM Sursele principale ale lichidului amniotic sunt:

A.   urina fetala;

B.  lichidul pulmonar fetal;

C.     secretia cavitatii bucale;

D.     secretia cavitatii nazale;

E.      plasma materna.

425.     CM Pentru polihidramnios este caracteristic:

A.     volumul lichidului amniotic depaseste 1 l;

B.     volumul lichidului amniotic depaseste 800 ml;

C.     volumul lichidului amniotic depaseste 1,5 l;

D.     infectia intrauterina a fatului;

E.      discordanta dintre dimensiunile uterului si termenul sarcinii.

426.     CM Īn caz de polihidramnios nasterea se complica frecvent cu:

A.     pozitii anormale ale fatului;

B.     hipoplazie pulmonara la fat;

C.     anomalii a fortelor de contractie;

D.     prolabarea anselor cordonului ombilical;

E.      dezlipire prematura a placentei normal inserate.

427.     CM Īn caz de polihidramnios idiopatic īn sarcina se indica:

A.     conduita expectativa, antibioticoterapie;

B.     efectuarea USG la fiecare 2-3 saptamāni;

C.     aprecierea īn dinamica a cresterii volumului lichidului amniotic;

D.     aprecierea starii intrauterine a fatului;

E.      amniotomie precoce.

428.    CM Īn caz de polihidramnios acut si starea grava a gravidei se indica:

A.     amniocenteza decompresiva;

B.     regim de pat;

C.     amnioinfuzie;

D.     indicarea inhibitorilor prostaglandinsintetazei;

E.      preparate contractile.

429.    CM Enumerati semnele sigure ale sarcinii:

A.     miscarile fetale sesizate de catre gravida;

B.     cianoza mucoasei colului uterin si a mucoasei vaginale;

C.     determinarea partilor fetale prin palparea externa Leopold;

D.     auscultarea batailor cordului fetal;

E.      cresterea īn volum a uterului.

430.     CM Selectati semnele unei sarcini la termenul de 10-11 saptamāni de graviditate:

A.     simptomul Horvit-Hegar;

B.     prezenta batailor cordului fetal la ultrasonografie;

C.     amenoreea;

D.     semnul Vasten;

E.      prezenta miscarilor fetale.

431.     CM Alegeti metode de investigatii paraclinice utilizate rar pentru diagnosticul sarcinii:

A.     testele imunologice;

B.     reactiile biologice;

C.     radiografia;

D.     ecografia;

E.      dopplerometria.

432.     CM Numiti dimensiunile bazinului osos care pot fi apreciate prin pelvimetrie externa?

A.     distanta bispinarum;

B.     conjugata diagonala;

C.     distanta bitrohanterica;

D.     distanta bicristarum;

E.      conjugata externa.

433.     CM Pentru determinarea masei probabile a fatului sunt utile urmatoarele criterii:

A.   īnaltimea fundului uterin;

A.     distanta bicristarum;

B.     circumferinta abdomenului;

C.     indicele Soloviov;

D.     masa gravidei.

434.     CM Colostrul contine:

A.     corpi colostrici;

B.     leucocite;

C.     celule pentagonale;

D.     celule epiteliale;

E.      aminoacizi.

435.    CM Īn perioada de lauzie se determina clinic urmatorii parametri uterini:

A.     īnaltimea fundului uterin;

B.     diametrul antero-posterior;

C.     diametrul transversal;

D.     consistenta;

E.      sensibilitatea.

436.     CM Contaminarea fatului  si nou-nascutului cu virusul HIV are loc prin urmatoarele cai, cu exceptia:

A.     transplacentara;

B.     prin caile de nastere;

C.     fecalo-orala;

D.     aeriana;

E.      prin lactatie.

437.     CM Profilaxia infectarii fatului si nou-nascutului cu virusul HIV prevede urmatoarele momente, cu exceptia:

A.     excluderea lactatiei;

B.     nastere prin operatie cezariana;

C.     efectuarea perineo- si epiziotomiei;

D.     nastere per vias naturalis;

E.      administrarea Zidovudinei īn timpul sarcinii si pe parcursul travaliului.

438.     CM Manifestarile clinice ale chlamidiozei īn sarcina sunt:

A.     cervicite, uretrite, colpite;

B.     sterilitate;

C.     sarcina ectopica;

D.     ruperea prematura a pungii amniotice;

E.      sarcina oprita īn evolutie.

439.     CM Tratamentul chlamidiozei la gravide include:

A.     tetraciclina;

B.     sumamed;

C.     eritromicina;

D.     doxaciclina;

E.      spiramicina.

440.     CM Infectia virala īn termene tardive de sarcina se poate manifesta prin:

A.     hipertermie;

B.     intoxicatie;

C.     perturbarea circulatiei feto-placentare;

D.     efect teratogen;

E.      anemie grava.

441.     CM Nou-nascutii din mame, care au suportat infectii acute īn timpul sarcinii pot avea:

A.     piodermie;

B.     omfalita;

C.     conjunctivita;

D.     pneumonie;

E.      anemie.

442.    CM Actiunea infectiilor bacteriene asupra sarcinii se poate manifesta prin:

A.     sarcina oprita īn evolutie;

B.     avort spontan;

C.     nastere prematura;

D.     hipotrofie fetala,

E.      patologii de insertie a placentei (increta, acreta, percreta, transcreta).

443.     CM Semnele de debut ale pielonefritei acute īn sarcina sunt :

A.  febra de 39-400C ;

B.  cefalee;

C. greturi ;

D. alterarea starii generale;

E. cetonurie.

 444.   CM Numiti infectiile urinare ce pot provoca  soc toxico-septic:

A. cistita acuta;

B. pielonefrita acuta purulenta;

C. abcese renale;

D. abcese perirenale;

E. bacteriuria asimptomatica.

445.   CM Pentru pielonefrita gestationala sunt caracteristice urmatoarele semne:

A. anemie hipocroma, nivelul  hemoglobinei mai jos de 100g/l;

B. leucocitoza, mai mult de 11,3 x103 cel/ml;

C. piurie, bacteriurie ;

D. proteinurie sub 1,0g/l;

E. cetonurie.

446.    CM Masurile profilactice ale infectiilor tractului urinar la gravide includ:

A. regimul igienic si dietetic ;

B. asanarea focarelor de infectie;

C. sporirea rezistentei nespecifice a organismului;

D. depistarea precoce a gravidelor cu risc de dezvoltare a infectiilor urinare;

E. regim la pat.

447.     CM Pentru tratamentul gravidelor cu pielonefrita se folosesc:

A. peniciline semisintetice;

B. cefalosporine;

C. aminoglicozide;

D. macrolide;

E. tetracicline.

448.     CM Ce preparate antibacteriene nu sunt contraindicate īn timpul sarcinii?

A. oxacilina;

B. tetraciclina;

C. ampicilina;

D. gentamicina;

E. cefalexina.

449.    CM Numiti indicatiile pentru spitalizarea gravidelor cu pielonefrita cronica:

A. iminenta de nastere prematura;

B. anemie īn termenii pāna la 12 saptamāni;

C. anemie si iminenta de īntrerupere a sarcinii īn termenii 22-28 saptamāni;

D. bacteriurie asimptomatica;

E. acutizarea pielonefritei.

450.    CM Excitabilitatea cortexului cerebral īn sarcina sufera urmatoarele modificari:

A.     nu se schimba;

B.     creste;

C.     scade;

D.     scade pāna la 13-16 saptamāni;

E.      creste de la 13-16 saptamāni pāna la 40 saptamāni.

451.     CM Glanda tiroida īn sarcina contribuie preponderent la:

A.     cresterea continutului de Iod īn sānge;

B.     mentinerea metabolismului hidric;

C.     mentinerea metabolismului bazal;

D.     mentinerea metabolismului glucidelor;

E.      mentinerea statusului hormonal.

452.     CM Īn timpul sarcinii īn glandele suprarenale  se produc urmatoarele schimbari:

A.     se īngroasa cortexul;

B.     se multiplica celulele cortexului;

C.     se acumuleaza lipide;

D.     se acumuleaza lichide;

E.      nu se produc schimbari.

453.     CM Īn timpul sarcinii se produc urmatoarele schimbari īn articulatii:

A.     ramolirea fibrocartilajelor;

B.     ramolirea ligamentelor bazinului;

C.     ramolirea membranelor sinoviale;

D.     ramolirea nu se produce;

E.      ramolirea si relaxarea tuturor articulatiilor.

454.     CM Efectuarea tuseului vaginal īn cazul placentei praevia este indicat cānd sunt respectate urmatoarele conditii:

A.     lipsa hemoragiei abundente;

B.     sala de operatii pregatita pentru interventie chirurgicala urgenta;

C.     echipa de reanimatologi pregatita ;

D.     dilatarea completa a colului;

E.      prezentatie craniana.

455.     CM Numiti simptomele caracteristice pentru placenta  praevia:

A.     hemoragii uterine repetate;

B.     hipoxie cronica intrauterina a fatului;

C.     anomalii de dezvoltare ale fatului;

D.     prezentatii vicioase ale fatului;

E.      mobilitate sporita a partii prezentate.

456.     CM Diagnosticul de placenta praevia poate fi stabilit prin:

A.     pelvimetria externa;

B.     examenul īn valve;

C.     tuseul vaginal;

D.     ultrasonografia;

E.      radiografia.

457.    CM Placenta praevia īn sarcina se diferentiaza de urmatoarele patologii :

A.     avortul spontan;

B.     mola hidatiforma;

C.     sarcina extrauterina;

D.     decolarea prematura a placentei normal īnserate;

E.      polipoza endometrului.

458.     CM Tratamentul conservativ īn caz de  placenta praevia include:

A.     regim la pat;

B.     antianemice;

C.     hemostatice;

D.     antibiotice;

E.      antiagregante.

459.     CM Principiile terapiei conservative īn cazul placentei praevia includ urmatoarele, cu exceptia:

A.     regim la pat;

B.     terapie antibacteriana;

C.     administrarea spasmoliticelor si tocoliticelor;

D.     cerclaj uterin;

E.      terapia hipoxiei intrauterine a fatului.

460.    CM Indicatii pentru operatia cezariana īn cazul placentei praevia sunt urmatoarele:

A.     prezentatie pelviana ;

B.     hemoragia unica mai mare de 250 ml;

C.     vārsta sarcinii mai mare de 37 saptamāni;

D.     hemoragiei moderate repetate pe fond de anemie;

E.      placenta praevia totala si hemoragie abundenta.

461. CM Care indice de soc corespunde starii de soc decompensat?

A.     2,0;

B.     0,54;

C.     0,99;

D.     1,0;

E.      1,5.

462.   CM Care sun metodele optimale de evacuare a cavitatii uterine īn cazul molei hidatiforme?

A.     chiuretaj uterului;

B.     vacuum-aspiratia;

C.     evacuarea digitala a vilozitatilor;

D.     laparotomia si histerectomia;

E.      inducerea unui avort spontan.

463.    CM Ruptura  perineului poate fi determinata de:

A.     prezentatiile deflectate;

B.     polihidramniosul;

C.     bazinul uniform strāmtat;

D.     nasterea rapida,

E.      oligoamniosul.

464.    CM Selectati īn ordine succesiva simptomele clinice ale iminentei de ruptura a perineului:

A.     pielea devine palida;

B.     edimatierea perineului;

C.     bombarea si cianoza perineului;

D.     pielea devine lucioasa,

E.      aparitia eliminarilor sangvinolente.

465.    CM Enumerati care din patologiile mentionate duc la ruptura uterului?

A.     iminenta de īntrerupere a sarcinii;

B.     pozitia transversala a fatului;

C.     uter cicatricial;

D.     polihidramnios;

E.      bazin strāmtat.

466.    CM Teoriile patogenetice ale rupturii de uter sunt urmatoarele, cu exceptia:

A.     mecanica;

B.     idiopatica;

C.     histopatologica;

D.     combinata mecanica-idiopatica;

E.      combinata mecanico-histopatologica.

467.     CM Care din simptomele urmatoare apartin tabloului clinic al iminentei rupturii uterului:

A.     travaliul foarte intens;

B.     hemoragie abundenta;

C.     ridicarea inelului de contractie la nivelul ombilicului;

D.     edemarea colului uterin;

E.      scaderea tensiunii arteriale.

468.     CM Tratamentul iminentei de ruptura a uterului include urmatoarele, cu exceptia:

A.     stimularea travaliului cu Ocitocina;

B.     aplicarea forcepsului;

C.     suprimarea travaliului;

D.     embriotomia,

E.      operatia cezariana de urgenta.

469.     CM Tabloul clinic al rupturii uterine constituite  include:

A.     agravarea progresiva a starii generale;

B.     cresterea brusca a tensiunii arteriale;

C.     disparitia batailor cordului fetal;

D.     febra;

E.      durere abdominala violenta.

470.     CM Diagnosticul  rupturii uterine īn travaliu se bazeaza pe urmatoarele criterii clinice:

A.     stare de soc;

B.     hemoragie externa;

C.     modificari ale formei uterului;

D.     atenuarea batailor cordului fetal;

E.      caderea brusca a tensiunii arteriale.

471.     CM La  factorii de risc pentru ruptura uterului se refera cei mentionati, cu exceptia:

A.     bazin anatomic strāmtat;

B.     fat macrosom;

C.     preeclampsie;

D.     multiparitate;

E.      vicii cardiace.

472.     CM Cauzele cele mai frecvente ale decesului matern īn caz de ruptura uterina sunt:

A.     anemia acuta;

B.     socul hemoragic;

C.     encefalopatia;

D.     afectiuni septico-purulente;

E.      socul algic.

473.     CM Scopul examenului ultrasonografic efectuat la 18-20 saptamāni de gestatie prevede determinarea:

A.     masei fatului;

B.     volumul lichidului amniotic;

C.     localizarii placentei;

D.     profilului biofizic al fatului ;

E.      anomaliilor congenitale ale fatului.

474.     CM La indicatiile pentru examen ultrasonografic suplimentar, dupa 21 saptamāni de gestatie se refera:

A.     diabetul zaharat;

B.     placenta praevia;

C.     hipotrofia fetala suspectata;

D.     hemoragii vaginale;

E.      decurgerea fiziologica a sarcinii.

475.     CM Īn cadrul īngrijirii antenatale a gravidelor este obligator screening-ul:

A.     sifilisului;

B.     infectiei HIV/SIDA;

C.     hepatitei B;

D.     gonoreei;

E.      infectiei cu Ch. Trachomatis.

476.     CM Numiti metodele de diagnostic prenatal al anomaliilor congenitale:

A.     examenul USG;

B.     biopsia corionului;

C.     testul la α-fetoproteina;

D.     amniocenteza;

E.      amnioscopia.

477.     CM Numiti investigatiile de laborator obligatorii la a III-a vizita antenatala (22-24 saptamāni):

A.     examenul serologic la sifilis;

B.     determinarea hemoglobinei;

C.     determinarea glicemiei;

D.     analiza generala a urinii;

E.      frotiu vaginal.

478.     CM Prin intermediul gravidogramei se protocoleaza: 

A.     dinamica masei corporale;

B.     dinamica valorilor TA;

C.     batai cordului fetale (BCF);

D.     īnaltimea fundului uterin;

E.      tonusul uterin.

479.     CM Termenul de gestatie  poate fi determinat conform:

A.     datei ultimei menstruatii;

B.     datei coitusului fecundant;

C.     datei primelor miscari fetale;

D.     examenului USG efectuat la 30-32 saptamāni;

E.      dupa prima vizita la medic (pāna la 12 saptamāni).

480.     CM Examinarea glandelor mamare īn postpartum include:

A.     inspectia formei glandelor;

B.     starea mameloanelor;

C.     prezenta fisurilor mameloanelor;

D.     prezenta sau absenta tumefierii;

E.      concretizarea numarului alaptarilor.

481.     CM Involutia uterina īn postpartum se datoreaza:

A.     contractiilor uterului care au loc reflex prin intermediul sistemului nervos simpatic;

B.      contractiilor uterului care au loc reflex prin intermediul sistemului nervos parasimpatic;

C.      sub influenta ocitocinei;

D.     sub influenta foliculinei;

E.      sub influenta prostaglandinelor.

482.    CM Numiti complicatiile sarcinii īn caz de patologii pulmonare:

A.     nasteri premature;

B.     moarte antenatala a fatului;

C.     ruptura de uter;

D.     acutizari frecvente ale afectiunilor pulmonare;

E.      hipotrofie fetala.

483.     CM Enumerati contraindicatiile pentru sarcina īn caz de patologii pulmonare:

A.     stari terminale īn astm bronsic si status astmaticus;

B.     bronsita cronica;

C.     insuficienta cardio-pulmonara "cord pulmonar";

D.     acutizarea bronsectaziei īn primele 3 luni de gestatie;

E.      pneumonie.

484.     CM La contraindicatii pentru sarcina īn caz de patologie pulmonara se refera cele enumerate,  cu exceptia:

A.     Insuficienta pulmonara de grad III-IV;

B.     insuficienta cardio-pulmonara "cord pulmonar";

C.     bronsita cronica;

D.     status asmaticus;

E.      acutizarea bronsiectaziei cu un an pāna la survenirea sarcinii.

485.  CM Enumerati  partcicularitatile de conduita a nasterii īn insuficienta respiratorie de grad I:

A.     operatie cezariana;

B.     nastere per vias naturalis;

C.     perineo-, epiziotomie;

D.     forceps obstetrical;

E.      embriotomie.

486.    CM Enumerati  partcicularitatile de conduita a nasterii īn insuficienta respiratorie de grad III:

A.     nastere spontana;

B.     operatie cezariana;

C.     forceps obstetrical;

D.     embriotomie;

E.      perineo-, sau epiziotomie.

487.     CM Complicatiile posibile a patologiilor pulmonare materne asupra  fatului sunt:

A.     hipotrofia fetala;

B.     moartea antenatala;

C.     sepsis congenital;

D.     piodermia nou-nascutului;

E.      pielea de "pergament".

488.     CM Insuficienta respiratorie de grad III-IV la gravide se manifesta prin:

A.     cianoza;

B.     dispnee;

C.     diaree;

D.     tuse;

E.      turgescenta venelor jugulare.

489.     CM La palparea Leopold, semnele care sugereaza diagnosticul de prezentatie pelviana sunt depistate īn:

A.  primul moment;

B.  al doilea moment;

C.  al treilea moment;

D.  al patrulea moment;

E. palparea Leopold nu este informativa pentru diagnosticul prezentatiei pelviene.

490.     CM Numiti particularitatile  īngrijirii antenatale a gravidelor cu prezentatie pelviana:

A.   internarea pāna la 12 saptamāni de sarcina cu scopul aprecierii contraindicatiilor pentru pastrarea sarcinii;

B.  examen ecografic saptamānal īn trimestrul III de gestatie;

C.   recomandarea  unui complex de exercitii speciale īntre 30-34 sapamāni de sarcina (cu scop de versiune a fatului);

D.   recomandarea a unui complex de exercitii speciale īntre 26-29 sapamāni de sarcina;

E.   spitalizarea prenatala pentru elaborarea planului de conduita a nasterii.

491.     CM Numiti complicatiile posibile īn timpul sarcinii la gravidele cu prezentatie pelviana:

A. nastere prematura;

B. avort spontan;

C. ruperea prematura a pungii amniotice;

D. moartea antenatala a fatului;

E. hipotrofia fetala.

492.     CM Care sunt complicatiile specifice nasterilor īn prezentatie pelviana?

A. insuficienta fortelor de expulzie;

B. ruperea prematura a pungii amniotice;

C. deflexia capului si ridicarea manutelor;

D. moartea intranatala a fatului;

E. traumatism matern  accentuat.

493.    CM Procedeul Ţovianov I se aplica cu scopul:

A. prevenirii ridicarii mānutelor si deflexiei capusorului;

B. pastrarii altitudinii corecte a fatului;

C. facilitarii nasterii  extremitatii pelviene;

D. eliberarii mānutelor fatului,

E. eliberarii capusorului fatului.

494.    CM Numiti indicatiile pentru operatie cezariana  īn caz de prezentatie pelviana a fatului:

A. fat macrosom;

B. sexul fatului (masculin);

C. hipoxia fatului;

D. masa fatului 3.000;

E. vārsta parturientei 20 ani.

495.    CM Numiti particularitatile conduitei perioadei de expulzie īn prezentatia pelviana a fatului:

A. auscultarea batailor cordului fetal dupa fiecare screamat;

B. aprecierea tensiunii arteriale dupa fiecare screamat;

C. stimularea travaliului cu ocitocina,

D. determinarea gradului de coborāre a partii prezentate;

E. perineotomia.

496.    CM  Din punct de vedere constitutional, fetitele cu pubertate precoce adevarata se caracterizeaza prin:

A. talie īnalta;

B. talie joasa;

C. extremitati lungi;

D. extremitati scurte;

E. trunchi īnalt

497.     CM  Tabloul clinic al pubertatii precoce de tip izosexual de geneza centrala cu caracter organic, se caracterizeaza prin:

A. reflexe patologice;

B. labilitate emotionala excesiva;

C. modificari ale fundului de ochi;

D. hipertensiune intracraniana;

E. hirsutism

498.     CM  Pubertatea precoce de tip izosexual, forma ovariana, este determinata de:

A. tumori intracraniene;

B. tumori ovariene hormonal active;

C. chisturi ovariene foliculare;

D. tumori tiroidiene;

E. ttumori paratiroidiene

499.     CM      Notiunea de  planificare familiala presupune:

A. prevenirea sarcinilor nedorite;

B. planificarea nasterilor;

C. īntreruperea sarcinilor nedorite;

D. contraceptie;

E. reglarea demografiei

500.    CM  Selectati metodele de planificare familiala naturala:

A.  metoda calendarului;

B.  masurarea temperaturii bazale;

C.  metodele de bariera

D.  coitus īntrerupt;

E.  spermicide

501.     CM  Steriletul poate fi aplicat:

A. īn timpul menstrei;

B. imediat dupa menstruatie;

C. imediat dupa un avort medical

D. īn orice zi a ciclului daca se exclude sarcina

E. la mijlocul ciclului menstrual;

502.     CM      Selectati contraindicatiile pentru aplicarea steriletului:

A.  Sarcina;

B.  procese inflamatorii acute ale organelor genitale;

C.  eroziunea colului uterin;

D.  eliminari vaginale purulente;

E.  vārsta reproductiva;

503.     CM      Selectati metodele contraceptiei masculine:

A. coitus īntrerupt;

B. prezervativul;

C. vasectomia;

D. steriletul;

E. tubectomia

504.    CM La tumorile ovariene hormonal active se refera:

A. tumorile cu celule granuloase

B. fibromul ovarian

C. ginandroblastomul;

D. tumora Brenner;

E. teratomul

505.    CM Tumorile ovariene feminizante provin din celule:

A. Sertoli  si Leidhig

B. granuloase;

C. epiteliale;

D. tecale

E. conjunctive

506.    CM Hormonii androgeni se sintetizeaza īn:

A. Suprarenale;

B. Ovare;

C. glanda mamara

D. Tiroida;

E. foliculi pilosi

507.    CM Numiti efectele androgenelor asupra organismului feminin:

A. efect anabolic;

B. intensificarea libidoului;

C. hipertrofia glandelor mamare;

D. anovulatie;

E. alopecie

508.     CM La virilismul suprarenal se refera:

A.  sindromul adrenogenital;

B.  sindromul Stein-Leventhal;

C.  androsteromul

D.  corticosteromul

E.  sindromul Chiarri-Fromeli;

509.    CM La virilismul ovarian se refera urmatoarele, cu exceptia:

A.  sindromului adrenogenital;

B.  sindromului Stein-Leventhal;

C.  sindromului Chiarri-Fromeli;

D.  androblastomului

E.  sindromului Itenco-Cushing;

510.    CM Care sunt manifestarile clinice ale sindromului adrenogenital īnnascut?

A.  Pseudohermafroditism;

B.  aplazia vaginului;

C.  uter, ovare, trompe normale;

D.  transpozitia vaselor mari

E. osteoporoza pronuntata;

511.    CM Care sunt manifestarile clinice ale sindromului adrenogenital prepubertar?

A.  maturizare sexuala prematura;

B.  aparitia timpurie a punctelor de osificare;

C.   hipertrofia glandelor mamare;

D.   hipertrofia clitorisului;

E.  caderea parului

512.    CM Manifestarile clinice ale sindromului adrenogenital īn perioada reproductiva sunt:

A.  caractere sexuale secundare masculine;

B.  hipertrofia glandelor mamare;

C.  hipertrofia muschilor corpului;

D.  hipertrofia clitorisului;

E. alopecie

513.    CM  La pacientele cu sindromul Rokitansky-Kuster-Hauser se determina:                                        

A.  genotip feminin;

B.  caractere sexuale secundare feminine bine dezvoltate;

C.   cariotip 45XO;

D.  ovare sub forma de siret de tesut conjunctiv;

E.  lipsa uterului si a vaginului

 514.    CM La pacientele cu sindrom Turner se determina:

A.  lipsa uterului si a vaginului;

B.  organe genitale externe de tip feminin; 

C.  ovare sub forma de siret de tesut conjunctiv;

D.  cariotip 47YXX;

E.  cariotip 45XO

515.     CM Numiti factorii ce contribue la aparitia sarcinii:

A. spermatogeneza normala;

B. ovulatia;

C. permeabilitatea trompelor;

D. polipoza endometrului;

E. azoospermia

516)          CM Pentru aprecierea factorului masculin al sterilitatii sunt utile urmatoarele investigatii, cu exceptia:

A.  spermogramei;

B.  testului postcoital;

C.  examenului ecografic al cavitatii abdominale;

D.  hemoleucogramei

E.  testului de penetratie.

517.    CM Criteriile unei spermograme normale sunt:

A.  mobilitatea a 25% din numarul spermatozoizilor peste 60 minute dupa ejaculare;

B.  volumul ejaculatului 2-5 ml;

C.  PH  7,2-7,8;

D.  Morfologia normala 20%;

E.  Granule de lecitina īn cantitati mari.

518.    CM Urmatorii factori indica ovulatie, cu exceptia:

A.  fenomenul de cristalizare a glerei cervicale ++++

B.  ridicarea T bazale cu 0,6- 0,8 timp de 12 zile.

C.  indicile cariopicnotic 60-70 %;

D.  semnul pupilei +++

E.  modificari secretorii ale endometrului

519.    CM Enumerati cauzele sterilitatii tubare:

A.  Aderente peritubare;

B.  Aderente intratubare;

C.  Dereglari endocrino-metabolice;

D.  Obliterarea portiunii fimbrilare;

E.  Hidrosalpinx.

520.     CM   La principiile de tratament a maladiilor sexual transmisibile se refera

A.  tratamentul etiologic al tuturor partenerilor sexuali;

B.  repaos sexual

C.  terapia psihotropa;

D.  fizioterapia;

E.  tratamentul local

521.     CM Tabloul clinic al vulvo-vaginitelor include:

A.  leucoree abundenta;

B.  hiperemie;

C.  prurit;

D.  tulburari dispeptice

E.  disurie

522.     CM Tratamentul specific al candidozei include urmatoarele remedii:

A.  Nizoral;

B.  Valtrex;

C.  Diflucan;

D.  Sumamed;

E.  Tetracicline;

523.    CM  Numiti patologiile care nu provoaca  "abdomenul acut" in ginecologie ?

A.  hemoragii acute interne ;

B.  dereglari acute de trofica ;

C.  ginecopatii inflamatorii acute ;

D.   iminenta de īntrerupere a sarcinii ;

E.  hemoragii disfunctionale

524.    CM La cauzele abdomenului acut, provocat de hemoragii interne nu se refera :

A.  necroza nodulului miomatos ;

B.  pelviperitonita;

C.  sarcina extrauterina;

D.  apoplexia ovariana ( forma hemoragica);

E.  traumatismele organelor genitale interne

525.    CM  La cauzele abdomenului acut, provocat de dereglari de trofica  nu se refera:

A.  torsiunea pedicolului nodulului miomatos;

B.  torsiunea pedicolului chistului ovarian ;

C.  necroza nodulului miomatos ;

D.   apoplexia ovariana;

E.  sarcina uterina stagnata

526.    CM  La cauzele abdomenului acut, provocat de  ginecopatii inflamatorii se refera :

A.  pelviperitonita;

B. perforatia formatiunilor purulente;

C.  sarcina extrauterina ;

D.  apoplexia ovarului ;

E.  ischemia nodulului miomatos submucos

527.    CM Tratamentul conservativ al sarcinii tubare consta īn administrarea :

A.  metotrexatului;

B.  mifepristonului (RU-486);

C.  preparatelor estrogen-gestagene;

D.   androgenilor ;

E.   prostaglandinelor

528.    CM Se disting urmatoarele forme ale apoplexiei ovariene:

A.  anemica;

B.  acuta;

C.  dolora;

D.  cronica;

E.  mixta;

529.    CM Enumerati factorii medicali de risc ai osteoporozei la femeile postmenopauzale:

A. medicatie cu heparina;

B.   medicatie cu corticosteroizi;

C.   medicatie cu paratiroidiene;

D.     mono-terapie hormonala de substitutie cu estrogeni;

E.   terapie hormonala de substitutie combinata

530.    CM Enumerati factorii generali de risc ai osteoporozei la femeile postmenopauzale:

A. antecedente familiale de miom uterin

B.   imobilizare īndelungata;

C.     exercitii fizice regulate

D.     alimentatie saraca īn calciu;

E.   abuz de tutun si/sau alcool;

531.    CM Volumul de examinare obligator anterior instituirii terapiei hormonale de substitutie la femeile postmenopauzale include:

A.   examen clinic general;

B.   examen ginecologic;

C. examen clinic al glandelor mamare;

D.     mamografia;

E.   frotiul citologic Papanicolau

532.    CM  La organele-tinta a hormonilor estrogeni se refera:

A.  uterul, vaginul;

B.  glanda mamara;

C.  foliculul pilos;

D.  tesutul osos;

E.  clitorisul

533.    CM Endometrul este format din urmatoarele straturi:

A.  bazal;

B.  functional;

C.  parabazal;

D.  intermediar;

E.  superficial;

534.    CM Vascularizarea glandei mamare este realizata de arterele:

A.  toracica externa

B.  toracica interna

C.  toracica laterala

D.  toracica comuna

E.  hipogastrica

535.    CM Cele mai caracteristice semne ale endometriozei genitale sunt:

A.   dismenoree dobāndita;

B.   sterilitate;

C.   menstre neregulate;

D.   avorturi spontane habituale;

E.   obezitate

536.    CM Enumerati metode informative  pentru diagnosticul adenomiozei :

A.  chiuretajul uterin;

B.  histerosalpingografia;

C.  pneumoradiopelvimetria;

D.  testul Papanicolau

E.  laparosopia;

537.    CM La hemoragiile uterine disfunctionale ovulatorii se refera:

A.  persistenta  īndelungata a foliculului;

B.  atrezia foliculului;

C.  scurtarea fazei luteinice;

D.  scurtarea fazei foliculare

E.  hemoragiile intermenstruale

538.    CM  Enumerati care sunt actiunile  hemostatice nespecifice si specifice ale estrogenilor:

A.  stimularea proliferarii endometrului;

B.  redresarea brusca a titrului hormonal estrogenic si mentinerea acestuia īn platou;

C.  remedierea fragilitatii capilare;

D.  echilibrarea si ridicarea tonusului vascular;

E.  transformare secretorie a endometrului;

539.    CM Pentru diagnosticul tumorilor ovariene se utilizeaza urmatoarele metode complementare:

A.  examen bacterioscopic;

B.  laparoscopia;

C.  ultrasonografia;

D.  examen histologic;

E.  metrosalpingografia

540.    CM Sindromul doler īn caz de miom uterin poate fi de:

A.  dereglarea troficitatii nodulului

B.  dereglarea circulatiei limfatice de drenaj

C.  localizarea submucoasa a nodulului

D.  cresterea rapida a tumorii

E.  miom subseros de dimensiuni mari

541.    CM Sindromul ovarelor polichistice se carecterizaza prin:

A.  hiperestrogenie;

B.  hiperandrogenie;

C.  dereglarea foliculogenezei;

D.  sinteza excesiva de progesteron;

E.   sinteza excesiva de cortizol

542.    CM Tabloul clinic al sindromului ovarelor polichistice include:

A.  hirsutism;

B.  obezitate

C.  meteorism

D.  sterilitate

E.  menometroragii

543.    CM Tratamentul chirurgical al sindromului ovarelor polichistice consta īn:

A. ovarectomie;