Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Vitaminele

medicina


Despre vitamine s-a vorbit foarte mult, deficitul uneia sau alteia dintre ele putānd determina anumite stari de disconfort sau afectiuni (boli) ale organismului. Actualmente exista o multime de preparate farmaceutice menite sa corecteze aceste deficite, redand starea de bine. Ceea ce este interesant de stiut este modul in care apar carentele vitaminice, cum pot fi ele prevenite, precum si ce inseamna in anumite cazuri excesele de vitamine.

Vitaminele sunt substante organice naturale, necesare organismului in cantitati foarte mici, pe care omul nu le poate sintetiza pe masura necesitatilor sale. Din aceasta cauza trebuie sa le primeasca din mediul ambiant prin alimentatie. Denumirea de vitamine (aminele vietii) a fost propusa in anul 1912 de catre chimistul polonez Cazimir Funk. Acesta a denumit astfel o s 10310n1313k ubstanta cristalina izolata din tarate de orez care avea capacitatea de a vindeca polinevrita porumbeilor hraniti cu orez decorticat.



Vitaminele au fost clasificate in doua grupe

Vitamine hidrosolubile - C, PP, complexul B - care se dizolva usor in apa, fiind astfel foarte usor de degradat in cursul operatiunilor de prelucrare a alimentelor - spalare, fierbere (un procent insemnat ramane in apa care se indeparteaza). Excesul se elimina usor, pe cale urinara. O cantitate insemnata se pierde prin transpiratie. Din aceasta cauza practic nu exista riscul de intoxicatie prin consum exagerat al acestor vitamine. Pe de alta parte, din acelasi motiv, organismul nu-si poate constitui rezerve, carentele fiind foarte repede manifeste in caz de aport insuficient.

Vitamine liposolubile - A, D, E, K - se dizolva numai in grasimi si in solventii acestora. Se vor gasi doar in alimentele grase, indepartarea acestora din alimentatie in cadrul unor diete excesive producand carente. Pierderile in cursul operatiunilor de spalare sau prelucrare termica a alimentelor sunt minime. Organismul isi poate constitui rezerve, deficitul aparand tardiv, in urma privarii indelungate. Exista riscul intoxicatiilor in caz de aport exagerat.

Care sunt efectele benefice ale vitaminelor?

Ce inseamna excesul si cum putem mentine echilibrul optim intre necesarul si aportul de vitamine?

Vitamina A are un rol important in vederea colorata si vederea in lumina crepusculara. Deficitul ei determina scaderea vederii la lumina slaba (defect cunoscut sub numele de hemeralopie sau popular ?orbul gainilor?). De asemenea afecteaza calitatea tegumentelor si mucoaselor, care apar uscate si ingrosate la cei carentati. Vitamina A se gaseste numai in preparate de origine animala: ficat, lapte nedegresat si produse lactate grase, galbenus de ou, peste gras. Carotenii sunt precursori din care organismul are capacitatea de a sintetiza vitamina A. Acestia se gasesc in vegetale intens colorate, cum ar fi morcovii, frunzele verzi, ardeiul, tomatele, sfecla rosie, capsunile, caisele, porumbul. Ingestia excesiva de caroteni produce o pigmentare galbena a pielii, numita carotenodermie. Cantitati foarte mari pot determina intoxicatia, manifestata prin dureri de cap, tulburari ale somnului, greata, prurit, caderea parului, fragilitate si dureri osoase.
Vitamina D se gaseste in cantitati mici in produse de origine animala: ficat, galbenus, peste gras, lapte integral si derivatele acestuia, dar o mare cantitate este sintetizata de catre organismul uman pornind de la anumiti precursori, in prezenta razelor ultraviolete, deci a luminii solare. Nu este necesara folosirea suplimentelor sintetice de vitamina D in conditiile adultilor expusi suficient luminii solare. Acestea devin necesare copiilor in anotimpul rece, celor subponderali, celor crescuti in regiuni intens poluate. Deficitul de vitamina D produce rahitismul, boala caracterizata, asa cum se stie, de deformari si fragilitate a scheletului osos. Excesul de produse farmaceutice cu vitamina D produce tulburari digestive, cefalee, sete, modificari de comportament si depuneri anormale de calciu in tendoane, rinichi, plamani, arterele mari.
Vitamina E asigura troficitatea tuturor tesuturilor si functionalitatea normala a organelor de reproducere, motiv pentru care a primit denumirea de tocoferol (tokos=nastere; phero=a purta). Cele mai bune surse sunt uleiurile extrase din semintele plantelor, cat mai putin rafinate, painea neagra si intermediara, fasolea uscata, mazarea, carnea grasa, lactatele, ouale, ficatul.
Vitamina K intervine in sinteza hepatica a unor factori ai coagularii. Este de gasit in alimente bogate in proteine (carne, ficat, galbenus), precum si in frunzele plantelor (salata, loboda, urzici, ceapa verde). Lipsa ei produce hemoragii diverse.
Vitamina B 1 (tiamina) intervine in metabolismul glucozei, la nivelul intregului organism, dar efectele sale sunt resimtite mai ales de catre sistemul nervos, care foloseste ca unica sursa de energie glucoza. Carentele se manifesta asadar prin astenie, insomnie, scaderea atentiei si a memoriei, crampe, parestezii musculare, pareze si paralizii musculare, afectari cardiace. Aceste manifestari sunt reunite sub numele de boala beri-beri. Se gaseste in embrionii de cereale si leguminoase, drojdie de bere, carne de porc, ficat, rinichi. Consumarea de produse ultrarafinate, zahar, paste fainoase, bauturi alcoolice distilate, determina carente.
Vitamina B 6 este intalnita in aceleasi alimente ca si vitamina B 1, carentele referindu-se de obicei la intregul complex de vitamine B. Lipsa ei din organism produce incetinirea cresterii, aparitia unei dermatite, nevrite insotite de spasme, convulsii, pareze, anemie, scaderea rezistentei la infectii.
Vitamina PP se gaseste in ficat, carne, peste, lapte, leguminoase uscate. Lipsa ei provoaca maladia numita pelagra cu astenie, scadere in greutate, tulburari digestive si eritem caracteristic aparut primavara pe zonele expuse soarelui.
Vitamina B 12 este implicata in sinteza acizilor nucleici in organism, lipsa ei manifestandu-se mai ales la nivelul tesuturilor cu multiplicare celulara rapida: celule sanguine, tesut nervos, epiteliu digestiv. Sindromul major este anemia megaloblastica. Principala sursa de vitamina este ficatul.
Vitamina C (vitamina antiscorbutica) poate fi sintetizata de catre majoritatea speciilor animale si vegetale, exceptie facand omul, maimuta, cobaiul, care sunt dependente de aportul exogen. Principala sursa o constituie fructele si legumele crude, cat mai proaspete. Deficitul de vitamina C se manifesta prin hemoragii gingivale, nazale, tegumentare, vindecarea dificila a plagilor, fracturilor, astenie, rezistenta scazuta la infectii. Este cunoscut spre exemplu faptul ca speciile cele mai susceptibile de a face tuberculoza sunt cele care nu pot sintetiza vitamina C: omul, maimuta, cobaiul. Efortul fizic, stresul, febra, accentueaza metabolismul general si cresc nevoile de vitamina C.




Un regim alimentar echilibrat, fara excese si continand toate tipurile de alimente, cat mai aproape de starea lor naturala, desfasurarea unor activitati in aer liber, adaugarea unor preparate farmaceutice atunci cand necesarul este crescut, in dozele recomandate de medic (iarna, copii in crestere, femei insarcinate, convalescenti) vor face ca vitaminele sa-si manifeste rolul lor benefic, justificandu-si numele.

Dr. Tatiana Carata-Dejoianu
Medic specialist medicina generala si epidemiologie
Centrul de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"
Bucuresti
Tel: 322 92 50; 323 14 88; 323 14 89; 9609.













Document Info


Accesari: 1932
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )