Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






Glucidele

Alimentatie nutritie











ALTE DOCUMENTE

SAREA DE BUCĂTĂRIE
Dieta 1 kilogram pe zi
Principalele efecte nocive ale consumului de zahar rafinat
INTINRESTI CU 15 ANI
ALIMENTATIA INAINTE DE ANTRENAMENT
CLASIFICAREA ALIMENTELOR PERMISE FAZA I: PIERDERE IN GREUTATE
Alimentatia grupelor sanguine
MARUL, un aliment-medicament apreciat
Cele mai bune alimente pentru sanatatea ta
Laptele si produsele lactate


Glucidele

Glucidele sunt alcatuite din carbon, hidrogen si oxigen. Data fiind componenta lor, ele mai poarta denumirea de hidrati de carbon sau carbohidrati. Denumirea de glucide provine de la cuvāntul grecesc glykus, ceea ce īnseamna dulce, īntrucāt majoritatea elementelor di 121i87b n aceasta clasa au gust dulce. Glucidele intra īn componenta celulelor, tesuturilor, fermentilor, unor hormoni, a factorilor de coagulare a sāngelui. Cele mai importante glucide sunt glucoza, fructoza, zaharoza (zaharul), lactoza (glucidul din lapte), amidonul (glucidul din legume si cereale), celuloza si hemiceluloza (existente īn vegetale), pectina, glicogenul (din muschi si ficat). Glucidele constituie o sursa importanta de energie īn organism. La arderea 1g de glucide se degaja 4 kcalorii. Procesul de degajare a energiei la arderea glucidelor se produce rapid, comparativ cu alte surse energetice ale organismului. De aceea glucoza si zaharoza se recomanda sportivilor la antrenamente si competitii.

Glucidele sunt indispensabile la metabolismul proteic si lipidic. La oxidarea glucozei se formeaza o cantitate impunatoare de adenozin trifosfat (ATF). Energia din ATF este unica forma de energie consumata de organism pentru īnfaptuirea diferitelor functii fiziologice.

Rolul glucidelor este deosebit de mare pentru sistemul nervos central. Glucoza este predecesorul principal al glicogenului (rezerva principala de glucide īn organism). Glicogenul se depune īn ficat si muschi. El joaca un rol important īn reglarea nivelului de zahar din sānge. Continutul total de glicogen īn organism este de 500g (1/3 se localizeaza īn ficat si 2/3 se localizeaza īn muschii scheletului). Daca glucidele nu patrund īn organism cu hrana, atunci aceste rezerve se epuizeaza īn timp de 12-18 ore. Īn asemenea cazuri se mareste procesul de oxidare a lipidelor (rezervele lor sunt mult mai mari ca ale glucidelor).

Amidonul este sursa principala de glucide īn ratia alimentara. El intra īn componenta cerealelor, cartofilor s.a. Sub actiunea amilazei, amidonul se descompune īn dextroza, maltoza, glucoza. Ultima se absoarbe lent asigurānd continutul normal de glucoza din sānge.

 Celuloza si hemiceluloza, numite fibre alimentare, nu se digera īn organism, datorita consistentei fibroase pe care o au. Ele stimuleaza peristaltismul intestinului gros, favorizeaza evacuarea materiilor fecale, sporesc eliminarea prin intestin a colesterolului, substantelor toxice si a altor produse ale metabolismului, normalizeaza flora intestinala, contribuie la prevenirea aterosclerozei, colelitiazei, diabetului zaharat, obezitatii, cancerului, diverticulozei, proceselor inflamatorii la nivelul rectului.

Ratia alimentara trebuie sa contina 30-40g de celuloza, hemiceluloza si alte polizaharide ce intra īn componenta produselor vegetale. Ele au o importanta deosebita la vārstnici si cei ce sufera de constipatii si se limiteaza īn caz de procese inflamatorii si peristaltism marit al intestinului. Fibrele alimentare se recomanda bolnavilor cu patologii hepatice si ale cailor biliare. Drept sursa de fibre alimentare pot servi tarātele de grāu (15-30g zilnic), adaugate la bucate.

Pectina intra īn componenta fructelor si legumelor. Ea are īnsusiri cleioase, actiune curativa la tratarea unor boli ale organelor digestive, contribuie la normalizarea metabolismului colesterolului, microflorei intestinale, peristaltismului intestinal, se foloseste la tratarea si pentru profilaxia unor intoxicatii cu saruri minerale.

Glucidele nu fac parte din numarul substantelor esentiale, ele putānd fi sintetizate īn organism din aminoacizi si glicerina, totusi cantitatea minima de glucide īn ratia alimentara trebuie sa fie de 50-60g zilnic. Insuficienta glucidelor provoaca dereglari metabolice care se caracterizeaza prin marirea procesului de oxidare a lipidelor endogene cu formarea corpilor cetonici si intensificarea proceselor de gliconeogeneza cu descompunerea proteinelor din tesuturi, folosite ca sursa de energie si pentru sinteza glucozei. Este daunator si surplusul de glucide: provoaca obezitate, infiltratia lipidica a ficatului. Consumul produselor alimentare bogate īn amidon, al fructelor si legumelor cu continut īnalt de glucide are unele prioritati fata de zahar, bomboane si alte dulciuri. Zaharul este un produs cu energie calorica īnalta, lipsit de vitamine, saruri minerale, fibre vegetale, substante pe care le contin produsele vegetale.

 Norma zilnica de glucide īn ratia alimentara trebuie sa constituie 300-400g pentru maturi, inclusiv 50-100g de zaharuri usor asimilabile. Glucidele vor forma 50-65% din valoarea energetica a ratiei alimentare zilnice. Persoanele care īndeplinesc munci fizice grele au nevoie de cantitati sporite de glucide. Astfel, ei pot consuma pāna la 600-700 g de glucide zilnic.


Document Info


Accesari: 915
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )