Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































PIELEA SI MUSCHII

Cosmetica












ALTE DOCUMENTE

Antioxidanti pentru un look de nota 10
Fitness la domiciliu
Cum sa fii perfecta - 18 trucuri
MASTI PENTRU TENURILE GRASE
Tunsori de dama
Firul de par
Firul de par
Masca crema cu drojdie de bere
Masca cu florea soarelui

PIELEA  sI  MUsCHII

2.1.  PIELEA   Pielea  nu reprezinta doar  doar īnvelisul exterior al corpului. Pielea indeplineste  o serie de alte functii, esentiale pentru buna desfasurare a activitatii acestuia.



Pielea are o suprafata īntre 1,5 - 2 m2, fiind un organ cu functii multiple. Are functia de īnvelire si delimitare, aparare, comunicare a corpului cu factorii mediului exterior. Este constituita din 70% apa, elemente minerale, substante organice enzime si vitamine. Pielea īndeplineste si functia de homeostezie (echilibru interior), schimburi de substante cu mediul si functie imunologica, avānd o serie de mecanisme de adaptare la mediu, suportānd cel mai bine pH-ul 5,5.

Pielea protejeaza organismul īmpotriva factorilor externi printre care se numara:

- stimulii mecanici, cum ar fi presiunea, vaporii de aer etc.

- stimulii chimici: grasimea care acopera suprafata pielii o 19219g623t protejeaza de anumite lichide si solutii chimice;

- microorganismele: glandele sebacee si sudoripare produc un ecran protector acid, al carui pH normal variaza īntre 4,2 si 5,6. Acest scut protector acid īndeparteaza microorganismele, care prefera un mediu slab alcalin.

Pielea protejeaza organismul īmpotriva factorilor interni. Ea este cea care regleaza si mentine temperatura corpului.

Pielea este organ de simt care receptioneaza senzatiile de durere, inclusiv arsura si pruritul, stimulii termici, la frig si la cald, astfel ca la frig vasele sangvine se contracta, Pielea reprezinta o cale de administrare a medicamentelor si cosmeticelor.

STRUCTURA sI  CARACTERISTICILE  PIELII

    Structura pielii a fost analizata pāna īn cele mai mici detalii, pentru a se descoperi atāt cauzele īmbatrānirii, cāt si modurile de a le remedia.

   Pielea īndeplineste un rol important īn mentinerea sanatatii, constituind un īnvelis protector al corpului īmpotriva mediului extern.

Pielea este alcatuita din trei nivele :

- epidermul;

- dermul;

- hipodermul.

  Īn ceea ce priveste grosimea pielii, aceasta nu este uniforma, ci variaza īntre cātiva milimetri (pielea de pe calcāie, genunchi sau coate) si cāteva zecimi de milimetri (pielea de pe fata - «tenul» sau de pe tāmple). Īn jurul ochilor, grosimea pielii este de numai 0,3 mm; de aceea, este nevoie de o īngrijire speciala.

    Pielea externa  are 3 straturi principale:

- epiderma (Epidermis)

 - derma (Dermis sau Corium)

- hipoderma (Subcutis)

   EPIPERMUL - este nivelul exterior, periferic al pielii, format din doua straturi:  

          - stratul cornos - format din celule epiteliale, regeneratoare ale epidermei;        

          - zona formataa din celule moarte si turtite.

   Epidermul nu este vascularizat, ci este hranit cu ajutorul lichidului limfatic - un lichid interstitial care transporta substante nutritive si energizante de care au nevoie celulele epidermei. Printre altele, lichidul limfatic contine proteine, lipide, aminoacizi si vitamine. Epiderma este un epiteliu stratificat cornos, avascular, strabatut de fire de par, canale excretoare ale glandelor sudoripare si de terminatii nervoase libere. Are o grosime īntre 0,03 - 0,05 mm, avānd urmatoarele straturi de celule aplatizate prevazuta cu pori:

- Stratum corneum

- Stratum lucidum

- Stratum granulosum

- Stratum spinosum

- Stratum basale.

      DERMUL - se afla sub epiderma, este alimentat īn permanenta cu sānge, are un tesut conjunctiv si este format dintr-o retea de fibre elastice, motiv pentru care pielea se īntinde si se destinde.

    Īn derm se īntālnesc doua substante fundamentale, colagenul si elastina, dispuse īn forma de retea.   Fibrele de colagen asigura suportul si protectia fibrelor de elastina,  stabilind extensibilitatea pielii.  Fibrele de elastina determina elasticitatea pielii. 

    Derma este alcatuita din tesut conjunctiv, bogat īn vase capilare care asigura irigarea cu sānge a pielii, glande sudoripare si sebacee,  foliculi pilosi (radacinile firelor de par), iar pentru reglarea temperaturii, muschi netezi si vase de sānge.

 Pigmentul pielii se numeste  melanina

 HIPODERMUL - este alcatuit din tesut adipos si tesut conjunctiv, din vase de sīnge si nervi.

Functiile de baza ale hipodermului sunt:

- protectie fata de stimulii mecanici;

- depozitarea apei, a grasimilor, a carbohidratilor si a mineralelor;

- protectie īmpotriva frigului;

- evidentierea formei corpului;

- mentinerea fermitatii pielii.

Hipodermul este colorat de diversi pigmenti cu culorile: alb, brun, galben, roz

   Hipoderma face  trecerea de la piele la straturile musculare, nervi si vase de sānge, avānd īn structura sa tesut conjunctiv, adipos, celule nervoase senzitive (la presiune), vase de sānge si nervi.

   Terminatiile nervoase libere receptioneaza excitatiile tactile, termice, dureroase, presionale si vibratorii. Sunt situate īn toate straturile pielii.

Corpusculii Meissner(M) sunt stimulati de atingeri fine. Se gasesc la nivelul papilelor dermice.

  Corpusculīi Ruffini(R) receptioneaza excitatiile pentru senzatia de cald, tractiuni si deformatii. Sunt situati īn derm si hipoderm.

Corpusculii Pacīni(P) sunt stimulati de miscari slabe, rapide si de intensitate mica. Sunt situati īn hipoderm, muschi, tendoane si articulatii.

Cropusculii Krause(K) receptioneaza excitatiile pentru senzatia de rece. Sunt mai numerosi la nivelul māinilor si fetei (īn derma).  Discurile Merkel sunt stimulate de atingeri puternice, se adapteaza lent si partial. Sunt situate īn epiderma.

FUNCŢIILE  PIELII

Pielea prezinta urmatoarele functii:

 - functia de aparare, īmpiedica patrunderea unor agenti patogeni īn organism (bacterii, substante toxice, radiatii);

 -functia termoregulatoare la mentinerea unei temperaturi constante a corpului, pentru evitarea supraīncalzirii reduce temperatura prin evaporarea apei din sudoare, la o temperatura scazuta pentru reducerea pierderii temperaturii corporale, firele de par prin Musculus corector pili se zbārlesc, pielea avānd aspectul de piele de gaina;

 -functia de aparare fata de razele ultraviolete; la animale, aceasta functie e realizata de blana sau pene, la om stratul cornos stratum corneum absoarbe si reflecta circa 50% din radiatii, absorbirea radiatiilor se realizeaza prin pigmentul din piele melanina, producānd bronzarea pielii, la o expunere extrema la aceste radiatii se poate produce cancerul de piele;

- pielea ca rezervor de celule embrionare (chirurgie īn transplant).

-functia imunologica a pielii este realizata de celulele Mingerhans din piele;

-functia de organ de simt este una din functiile de comunicare a pielii cu mediul īnconjurator, aceasta fiind īndeplinit de receptori;

- de durere (fiind pāna la 200cm2), depresiune (corpusculul Vater-Pacini), -termoreceptorii (corpusculii Krause);

-  receptorii la īntindere (corpusculii Ruffini);

- receptorii tactili sunt mai desi la buze, degete, limba, sfārcul mamelonului, organele genitale externe (corpusculii Meissner).


Tipul de ten pe care īl avem este, īn principiu, determinat genetic. Totusi, indiferent de tipul de ten, poti sa ai o piele luminoasa cu o īngrijire potrivita.

Cu timpul, pielea, unul din cel mai mare organ al corpului (10%) cu rol de protectie, se divide īn permanenta si regenrereaza stratul cornos care se descuameaza continuu.

 Descuamarea nu se face īn mod omogen cu trecerea timpului. Pielea capata un aspect de ten gri. Pielea reflecta razele soarelui stare, cānd este tartara, un aspect clar si o culoare rozata.

 Pielea prost descuamata reflecta lumina īn toate directiile, este terna si de culoare cenusie. Elasticitatea si tonusul pielii sunt diminuate, santurile naturale  ale fetei se adāncesc, ridurile se īnmultesc, iar trasaturile fetei tind sa se schimbe.

Īn general, tenurile grase care au probleme de descuamare, sunt acelea care devin triste, terne, cenusii, epidermul este subtiat datorita micsorarii celulelor sale si a scaderii puterii de regenerare.

Diferitele afectiuni ale pielii sunt de multe ori legate de starile patologice ale unor organe, dupa cum orice dereglare a sanatatii se repercuteaza si asupra tenului.

In afara bolilor de piele cum ar fi tulburarile de pigmen­tatie, furunculoza, acneea etc., exista o multitudine de tulburari ale organismului care au influenta asupra pielii īn general si mai ales asupra tenului. Problemele tenului nu trebuie rezolvate numai prin īngrijiri externe, ci urmarind totodata mentinerea unei stari fizice si psihice bune.

Tipurile de piele cunoscute reflecta, īntre altele, buna sau proasta functionare a organelor digestive.

- Pielea uscata se datoreaza si unei defectuoase functionari a ficatului si intestinu­lui;

-  pielea mixta  (partial grasa - partial uscata) este pielea car­acteristica bolnavilor de ficat.

- eruptii pe suprafata pielii, iritarea si congestionarea tenului, herpesul buzelor si chiar aparitia cosurilor pot fi determinate de proasta functionare a  intestinului gros (constipatie).

Eruptiile ce se ivesc pe piele, determinate de digestia greoaie, stomacul fiind prea īncarcat, iar ficatul supus la un efort prea mare, constituie un semnal de alarma pentru īngrijirea sanatatii.

Unele alimente pot determina stari alergice care se reflec­ta prin aparitia de eczeme, urticarie etc. determinate si de o proasta asimilare a proteinelor.

Lipsa unor vitamine din alimentatie, īn special a vitaminei A, poate determina uscaciunea buzelor si descuamarea pielii.

2.2.            MUsCHII  FEŢEI  sI CORPULUI

2.2.1- MUsCHII FEŢEI:

 Muschii mimicii. Dintre toti muschii capului, cel mai deosebit interes  pentru cosmetica, prezinta muschii mimicii care se afla asezati īn jurul orifici­ilor fetei. Muschii mimicii mai sunt numiti si muschii pielosi, deoarece una din cele doua insertii (capete) este fixata pe piele. Muschii mimicii  au volum mic si forta redusa.

    Mimica reprezinta aspectul dinamic al fetei, īn contrast cu fizionomia care reprezinta īnfatisarea statica, de repaus a fetei si este īn functie de aspectul craniului, de calitatile pielii si parului, grosimea, muschii masticatori, superficiali, muschii pielosi, forma nasului, forma pleoapelor, marimea fantei palpe­brale, culoarea ochilor, santurile fetei (nazolabial, mentolabial, submental etc.).

Sub actiunea sistemului nervos, muschii mimicii se con­tracta, permitānd exteriorizarea starilor psihice.

Muschii orbiculari se afla īn grosimea pleoapei si la nivelul orbitei ochiului, sunt de forma circulara, el actionānd īn mimica, alaturi de alti muschi, īn rās, īn plāns, coboara sprānceana si netezeste pielea fruntii (contrar frontalului).

Muschiul sprāncenos se afla sub muschiul orbicular al ochiului.

Muschiul  sprāncenos  participa la exprimarea durerii, māniei, nerabdarii si gāndirii profunde.

 Muschiul depresor al sprāncenei, se afla īntre muschiul sprāncenos si radacina nasu­lui, la contractia acestui muschi se coboara sprānceana.

Muschiul piramidal, se afla īn spatele nasului, la nivelul partii inferioare a fruntii.

Contractarea acestui  muschi  exprima amenintare, si mai poate intevini īn emotii dureroase.

La nivelul nasului intālnim  doi muschi dar destul de slab dezvoltati:muschiul nazal si muschiul depresor al septului.

 Muschiul nazal actioneaza astfel: trage vārful nasului īn jos si, apasānd asupra aripii nasului, com­prima orificiul nazal prin portiunea sa transversala, iar prin porti­unea alara dilata narile.

Muschiul orbicular al gurii se afla īn jurul gurii. Muschiul orbicular al gurii contribuie la  īnchiderea si deschiderea  gurii, este un muschi circular, avānd doua portiuni: margin­ala si centrala (labiala).

Muschiul masticator se afla  lateral fata de cavitatea bucala īn grosimea obrajilor. Muschiul masticator este situat orizontal  cu extremitatea anterioara fixata pe pielea si mucoasa comisurii bucale. Este cel mai puternic muschi pielos, intervenind, īmpre­una cu alti muschi, īn rās, īn plāns.

Muschiul ridicator al buzei superioare si al aripii nasului (ridicatorul comun) se afla īn santul dintre nas si obraz, termināndu-se pe aripa nasului,

Muschiul ridicator al buzei superioare se afla lateral fata de acesta, termināndu-se la nivelul buzei superioare,

Muschiul zigomaticul mic , se afla   īntre ridicatorul buzei superioare si zigomaticul mare, care trage īn sus buza supe­rioara.

Muschiul ridicator al unghiului gurii, se afla lateral  sub zigomaticul mic, īn fosa canina, are  rol de a trage comisura gurii īn sus.

Muschiul zigo­maticului mare  este cel mai important muschi al rāsului, este inserat pe osul zigomatic, care trece peste muschiul masticator ajungānd la comisura gurii.

La unele persoane cu "gropite",(foseta rāsului) muschiul rizorius este foarte slab, dezvoltat. 

Muschiul tri­unghiularul al buzelor (muschiul coborātor al unghiului gurii) este fixat pe mandibula si pe pielea comisurii bucale.

Muschiul mentonier (mental), se afla sub coborātorul buzei inferioare, si are rolul de a ridica vārful barbiei si īmpinge īnainte buza inferioara.

Intre cei doi muschi mentali poate lua nastere foseta (gropita) bar­biei.

Muschii regiunii antero-laterale si muschii

regiunii posterioare se afla  amplasati pe  gāt .

Pe partea antero-laterala a gātului, imediat sub piele, se afla singurul muschi al mimicii, muschiul platisma sau pielosul gātului, ca un trapez care se īntinde de la baza maxilarului infe­rior pāna la umar si clavicula. Participa la mecanismul respi­ratiei.

Fig 1 Muschii fetei

 MUsCHII CORPULUI

Muschiul sterno-cleido-mastoidian, care, contractāndu-se de ambele parti, apleaca capul īnainte; contractāndu-se numai īntr-o parte, īntoarce capul lateral aplecāndu-l pe partea muschi­ului contractat.

Pectoralul, muschiul marelui pectoral, coboara bratul, aducāndu-l īnainte; cānd bratul este imobilizat ridica cutia toraci­ca.

Muschiul bicepsul brahial flecteaza antebratul pe brat.

Muschiul drept abdominal īndoaie trunchiul īnainte si coboara cutia toracica.

Muschiul oblicul extern al abdomenului apleaca trunchiul īnainte si-l rasuceste.

Muschiul triceps sural flecteaza laba piciorului pe gamba īn articulatia gleznei, respectiv coboara partea anterioara a labei piciorului, ridica pe cea posterioara, ridica corpul pe vārfuri.

Muschiul marele dorsal face rotatia bratului īnauntru si proiectia īnapoi.

Muschiul dintatul anterior ridica cutia toracica īn inspiratia

fortata.

Muschiul croitor flecteaza gamba pe coapsa, īn articulatia genunchiului si īntoarce gamba īnauntru.

Muschiul cvadricepsul femural, are patru capete de orig­ine, si anume dreptul femural, vastul medial, vastul lateral si vastul intermediar, producānd extensia gambei pe coapsa, cu rol important īn statica si īn mers.

Tendonul cvadricepsului femural reprezinta insertia comuna a celor patru capete de origine pe tuberozitatea tibiei, numit tendonul rotulian, deoarece īn grosimea lui se afla rotula.

Muschiul tibial anterior īntinde laba piciorului pe gamba īn articulatia gleznei.

Muschii posteriori ai trunchiului si ai membrelor

Extensorii bratului

Muschiul trapez  este cel care apropie omoplatul de coloana verte­brala.

Muschiul marele dorsal face rotatia bratului.

Muschiul marele fesier rasuceste coapsa īn afara.

Muschiul semi-tendinos si semi-membranos aduce coap­sa īnauntru.

Muschiul bicepsul femural īndoaie gamba pe coapsa īn articulatia genunchiului.

Muschii gambei. Cel mai īnsemnat si mai puternic este tri-cepsul format de muschii gambei care se fixeaza pe femur si muschiul solar care se afla dedesubtul lor. Tendoanele lor infe­rioare se alatura si formeaza tendonul lui Achile inserat īn calcaneu. Acesti muschi actioneaza asupra gambei īn mers, fuga, sarituri.

Muschiul splenius participa la miscarile capului.

Muschiul deltoid face abductia bratului.

 Muschiul tricepsul brahial proiecteaza omoplatul īnainte, face extensia antebratului pe brat īn articulatia cotului.

2.3.  Factorii care influenteaza  sanatatea  pielii

- expunerea īndelungata la soare determina distrugerea colagenului din piele

-  fumatul

-  slaba hidratare a pielii

- expresiile fetei, precum īncruntarea, duc la aparitia ridurilor mult mai repede

- cu cāt īnaintam īn vārsta, pielea īsi pierde din elasticitate, nereusind sa pastreze o buna hidratare duce la aparitia ridurilor

-  vāntul, frigul duc la uscarea fetei

Femeile care au imperfectiuni majore ale pielii (pete rosii, cicatrice, o pigmentatie neregulata, pete de batrānete, piele aspra) sunt adesea preocupate sa-si mascheze aceste defecte prin mici trucuri de machiaj, care sunt de cele mai multe ori extrem de necesare si binevenite.

Expertii īn materie de cosmetica au reusit de-a lungul timpului sa mascheze aproape perfect multe dintre aceste imperfectiuni, pentru a le ajuta astfel pe femei sa arate cāt mai bine posibil si sa le redea īncrederea īn sine.

Ce trebuie sa facem īn urmatoarele cazuri:

. O fata mohorāta, palida

O fata complet opaca nu constituie o prezenta naturala, de vreme ce si cele mai perfecte tenuri au diferite nuante. Cea mai usoara modalitate de a restabili culoarea naturala a pielii este de a ne aplica pe fata un fond de ten transparent si un strat de pudra īntr-o culoare naturala. Se aplica cu ajutorul unei pensule pe obraji, vārful nasului, barbie si se āntinde usor pe frunte, pentru a crea un aspect natural.

. Pete īnchise la culoare pe un ten deschis

Cu un buretel cosmetic, aplicati un strat subtire de fond de ten pe toata fata, deoarece buretele aplica mult mai putin fard, decāt īn cazul īn care ne folosim degetele. Dupa aceea, cu degetul, īn miscari de tamponare, aplicam fond de ten pe zona cu pete negre de pe fata. Folositi o pensula pentru a aplica fard īn zonele mai greu accesibile, cum sunt ridurile si zona din jurul ochilor. Tamponati zona cu degetul (nu frecati cu putere si nici nu īncercati sa īntindeti fondul de ten sau fardul cu vārful degetelor, pentru ca prin acest proces īl veti inlatura). Daca doriti, fixati machiajul cu pudra.

Nota: Fata va capata un aspect mai natural daca veti aplica fond de ten pe toata suprafata si decolteu, nu numai pe zonele cu probleme sau cu pete negre.

Apa,  agent cosmetic

Organismul urnan are nevoie zilnic de o  cantitate de lichid  cuprinsa īntre 1 1/2 litri la o greutate de 50-52 kg si mai mult de 1 1/2 litri  peste greutatea de 60 kg, Apa constituie circa 70% din greutatea corporala. Organismul pierde zilnic apa prin urina, transpiratie, ceea ce impune īnlocuirea lichi­dului pierdut cu consumul de apa. Nu trebuie sa ne fie teama de īngrasare, deoarece un aport suficient de lichide actioneaza asupra celulitei, dezintoxica organismul si da stralucire tenului.

Apa este si unul din agentii cosmetici naturali, folosita sub forma de bai, comprese, sau  in unele preparate cosmetice .

Pentru folosirea cāt mai rationala si mai stiintifica a apei, se vor lua in consideratie anumiti factori.

Temperatura la care o folosim - apa calda maximum la 35° dizolva mai bine celulele moarte decit apa rece iar apa prea fierbinte degreseaza pielea indepartīndu-i stratul de grasime naturala.

 Totusi  atunci cīnd folosim comprese fierbinti (terapeutic), ele vor fi urmate de comprese reci, alternarea cald-rece implicind o vasodilatatie, urmata de vasoconstrictie, ceea ce determina o mai buna hidratare a pielii. Apa rece determina vasoconstrictie, contraindicata per­soanelor cu tenul uscat.

Pentru īngrijirea igieno-cosmetica, pentru calirea organismului, se fac dusuri sau bai generale; īn scop terapeutic se practica baile medicinale.

Prin baie, pielea se bidrateaza, īsi recapata apa pierduta prin transpiratie si se relaxeaza totodata sistemul nervos.

Durata recomandabila a unei bai este de 10-20 de minute, la o temperatura de 37°; ea nu va fi efectuata ime­diat dupa masa, ci la 2-3 ore - īn special - dupa masa principala.

Confortul modern prin care s-a diminuat efortul muscular, viata seden­tara si stresul in general ne fac sa transpiram mai putin, diminuānd eliminarea toxi­nelor, cu urmatoarele consecinte:

-stare de oboseala,

- nervozitate,

-somn agitat  sau insomnie.

O data sau de doua ori pe luna se recomanda sauna si poate fi  indicata persoane­lor care transpira mult, suferinzilor de acnee sau celor a caror piele emana un miros neplacut si trebuie efectuata cu avizul medicului.

Apele minerale si tenul:

Apele minerale exercita o actiune deosebita asupra pielii, prin refacerea  supletei si elasticitatii tesuturilor cutanate, datorita compozitiei lor chimice.

Tenurilor grase sau cu eczeme li se pot aplica comprese cu apa minerala pentru  īmbunatatirea circulatiei sanguine si reīmprospatarea tenului.

Apa minerala  alcalina (PH 9-10) este indicata tenurilor seboreice, cu con-|ditia sa fie urmata de lotionarea fetei cu o solutie acida (apa cu suc de lamāie sau  solutie de acid  boric etc).

   Influenta bolilor asupra pielii,

Organismul are un sistem de aparare al integritatii si stabilitatii lui care este sistemul imunitar. Acesta are rolul de a neutraliza, a descompune, a face inofensive substantele straine care īi sunt daunatoare. Īn cursul functionarii normale a sistemului imunitar, se ajunge la capacitatea organismului de a se pastra īmpotriva factorilor nocivi (de pilda, anumite boli contagioase nu pot fi contactate decāt odata fiindca se ajunge la imunitate īmpotriva lor). Alergia este unul din fenomenele legate de imunitate; ea īnseamna o reactie de o intensitate patologica. Substanta care produce alergia se numeste alergen. Īmpotriva ei se produc asa numitii anticorpi. Reactia intensa produsa la īntālnirea substantei alergcne cu anticorpii dauneaza organismului.

Cānd conflictul antigen-anticorp are loc īn tesuturi, reactia este mai lenta. Astfel, alergenele care patrund īn corp odata cu hrana (oua, peste, fragi, capsuni) provoaca de cele mai multe ori o diaree alergica si prin asimilare o urticarie.

Daca alergenul patrunde pe cai respiratorii (polen de flori), apare rinita, astma sau edemul laringelui. Daca alergenul ajunge pe piele (prin cosmetice), atunci se produce o dermita de contact. Cānd conflictul alergen-anticorp are loc īn sānge (medicamente), reactia este imediata: urticarie, edem Quincke, soc anafilactic.




 2.4.  Criteriile  de clasificare a tenului

1.      Dupa  lh`aht d  d da`ida0
  @hDaa dC`a`A``tep  o `iddd d `a  a(Dib `h ` `a ap ``` ` d`ata`    @   ``drad``


$
  de`a `ed`p[1]pI b Zi dneiba
@`d `  pd``d[1] `e pd 
 Fad D`[1]$   aba`
Pa qd   bePeRd` ceNu`  c. @  `lba bbd`d $  0$ @ep bn a`hddd` d `a`䈠de a   @a qh dd pdh hd`da, Este b p`ehe `ap `a padal  c F`h maba   ab`h`r`pbi  `d`$e `i `e a`diba``
   `bab.
 nd  ``e d  ar `  ` e``a a`a ``d r``a`ad  f`b
  ``d a  ba aa```aha` p`````%✠  [1]pada peh)beh  er`a ``bte de``d  lat$ b`[1]
 Peri c`d  a`  a b aba( da`  `ap bhdb` ap d` ` bajaba E  aha`a a$ c
dtape d a`dd `ad  d   `` `a`  he`feap  hd at`ad ` q `abda`i`d, @a dd  ad
`c`aam ab( ``rad$  @a p Si f``e `$ ``   `ade`  f`la,es`a b`t``da   dah [1] r$
     `* Ta葠`d ` deb db ad  `cda aa` cddp    hap `d apdi  e baj)cd` h$ aa d bd ecap a[1]  dahh[1] ``  bh  epaderi$ Aq`a pa[1]bape,  a`  ap, be  ebi  `ah U``a cd`d e`a e$ de fba d a`t  a`daaba, Paalaa u` ap  c`d g p a%  `b
  p` `p` `an a$ ddt`h`  bep`h`( c a be ap` `b` a bada`h  lipsita de vitalitate.

 Pielea deshidratata este o piele uscata si din lipsa de apa, apare vestejita, deteriorata, se descuameaza usor si uneori pare acoperita de o pudra fina alba. Se irita si se īnroseste cu usurinta. Strānsa īntre degete iese īn evidenta lipsa de suplete si elasticitate. Este o piele hiperkeratinoasa.

Fenomenul deshidratarii poate fi superficial sau profund, īn primul caz se pierde apa din stratul cornos din cauza secretiei sebacee scazute, pelicula grasa protectoare insuficienta permitīnd ca, sub actiunea factorilor externi fizici si chimici, sa se evapore cantitatea de apa si asa diminuata din stratul superficial. Pielea se descuameaza, devine uscata si fragila, apar riduri fine.

Deshidratarea profunda se datoreaza tulburarilor īn metabolismul celu­lar al apei, organismul nefiind īn masura sa retina apa īn tesuturile subcuta­nate,  ca  urmarea unor tulburari glandulare, nervoase sau cardiace. Organismul este obligat sa-si procure apa din tesuturile pro­prii, ceea ce are drept consecint da`a, ap a ba  rdUha` `  `[1]a`ld U) d  a  `in  Ea ppal$ Ap` td`dda  `a ` a  ``d`( `  a` da ad$e`i c bi`hd la `e p``ca`il

    ! a I` a ( re ba`a`h h  dcbea`ea [1] `epade`


A``d `apre  ``  `c la        dar`a pad``  pdn 2 dap `a  `ehe `i```` ` ba`ra
 `bal  `[1]b` e ae dabe` `A a ``a a` e  d `echt `adr``a` !(`$  dbe  bbab p`$ `dp  adhb`pd  a`naDia,$l`pa  Vi aa`d `ar A E` B   prid `jph 
pbaca
            acde`ia e  `pna a be `a!$ @aeap ap de  `e d b``drapa`` ad ``  aahda a ea`a`[1] dib A` ```eeh$dn d epa` `erhᕨ` ac``ad , b`n`q,  ```ip `e  a`d`ad a spe`q  ln  `dca`h `  ` a de  pd `b` a`d h`celta

@ p` `[1]``a`$  pe``d  per` di A` bh dad`ph [1] `ald` [1]bai ape `d  d`


$ di  Da  ` a``a  ct` leb d` bh[1]( a `p  cd da, q`$ a  alnape dh qaa* T  d`  `
$  ap belcaa$  ``[1]  t㰃 p `c`d ae  H  aa`  4$$ %&!( @ej` d  pb[1]`aba`, dadirit ` `a db `hd pa i  d
tad    dn a  ` `n``hd bad
 `ed  ` `p pd`t `e @@aai , A `e !   `
 a aAl` !"
hd e` deb` ra `p  ``d` Ra  `i``i` dd e ca $ ce `  b`nd e cad
 `` dࡩngere, cu coj聩, rosiatica,$iritīndu-se la"alcool si saxun. Are tendŠnta de a ɳu rida, se irita cu usurintt fiind foarte sensibila.

    - atiꝰic ( se rideaza0si descuameaza repededatosat lipsei de grasime,)M  ` m dezhidratat (tmɮ ridat`su piele"foartm subtࡹre,`trin0apasare cu degetele s– masa urme, necesita hidratare).

c.  Tenul gras prezinta  culoarea cenɵsiu-gģlbၵy  si$este caractezizat耠prin pori largiti si comedoqne (puncte negre). Acest |ip deȠpiele favorizuqza al aparitiei comedoanelor si acneei.

Tenul gras pezinta aspect lucioas, lipsit de suplete, unsuroas, īn special pe frunte, pe aripile nasului si pe barbie, prezinta pori dilatati datorita cantitatii sporite de sebum. Daca pielea este neīngrijita, capata, cu timpul, o culoare galbuie. Uneori este granwloasa, prezinta puncte negၲe sၩ aspecɴul unei coji du portosala, datorita porilor dilatati. Testul cu foita0de hīrtke arata pete pursiၳtente de grasimen

 Seboreea este usor"pusa$īn evidenta si prin presaၶea pielii īntre doua d⩥gete, cāndase constata filamente seboreice, care ies prin pori. Este caracteris­tica persoanelor brunete. Pielea grasa reprezinta adeseori prima etapa de tre­cere spre pielea seboreica, patologic legata de activitatea glandulara, este usor iritabila. Este o piele expusa infectiilor stafilococice, prin diminua­rea mijloacelor sale de aparare. Este tipul de piele pe care se dezvolta acneea  infectie stafilococica  si seboreica.

Pielea grasa unsuroasa se caracterizeaza printr-o grasime excesiva, cu  porii deschisi, aspectul fiind al unei coji de portocala, culoarea apare galbuie din cauza keratinei care predomina īn stratul superficial.

La palpare pielea apare granuloasa si īngrosata. La testul cu foita de hīrtie, urmele de grasime sīnt evidente sebumul scurgīndu-se din abundenta la nivelul pielii. Uneori pielea devine aspra datorita sebumului uscat si a celulelor moarte care se descuameaza.

Testul cu creionul evidentiaza o piele sensibila la actiunea factorilor me­canici

Aceasta piele, avīnd reactie alcalina, constituie un mediu prielnic dezvol­tarii microbilor, de unde si tendinta de infectare īn cazul unei neīngrijiri co­respunzatoare.

Pielea grasa, uleioasa, neīngrijita poate deveni avīnd porii īnchisi cu exces de sebum si cu un strat cornos dezvoltat, puncte negre care se transforma īn cosuri. Are loc un fel de asfixie cutanata, datorita faptului ca si celulele cornoase de la suprafata pielii se descuameaza incomplet; excesul de secretie sudoripara astupa porii pilosebacei; pielea se hiperkeratinizeaza, impiedicīnd evacuarea libera a sebumului si a transpiratiei, circulatia sanguina se diminueaza, iar oxigenarea tesutului cutanat se face defectuos.

Pielea poate deveni asfixica si datorita folosirii unor produse cosmetice contraindicate care, cu timpul, obstructioneaza porii sau din cauza unei curatiri insuficiente a pielii, impuritatile īmpiedicīnd buna functionare a pielii.

Īn majoritatea cazurilor, pielea prezinta comedoane vizibile sub forma unor puncte negre din cauza oxidarii īn contact cu aerul a keratinei. Comedoanele sīnt rezultatul retentiei de sebum īn foliculii pilosebacei, a celulelor moarte de pe peretii foliculului si a impuritatilor, din cauza oxigenarii insuficiente si a punctelor negre culoarea apare cenusie,

Īn cazul in care comedoanele nu sīnt vizibile la suprafata pielii, īnseamna ca sebumul s-a īnchistat formīnd acele chisturi sebacee pe care le simtim la palpare ca niste induratii.

Cauzele care accentueaza stadiul de grasime al pielii pot fi: caldura, umiditatea, alimentatia prea bogata īn grasimi, condimente, tutun,cafea, sau ca urmare a unor dereglari endocrine frecvente, a sistemului nervos sau digestiv,  sau se poate datora si unei īngrijiri necorespunzatoare, folosirii unor produs cosmetice contraindicate. Cu timpul, o astfel de piele devine mai putin grasa se īmbatrīneste mai īncet decīt pielea uscata sau mixta. Pe la 50 de ani, ea poate deveni chiar normala, daca a fost bine īngrijita. Se rideaza mai greu dar este lipsita de suplete si fragezime din cauza efortului la care sīnt supuse glandele sebacee. Este pielea care pastreaza greu machiajul.

Tenul gras  fiind un ten  cu un surplus de  grasime produs de glandele sebacee, (aripile nasului, zona geniana, barbie, frunte), este des intalnit si poate fi:

    -  gras  seboric lucios (prezinta pori dilatati, comedoane, acnee).

    -  gras asfixic īmbācsit  (prezinta pori mari, īnchistati cu comedoane in profunzimea porului)

    -   tenul mixt este un ten greu de īntretinut, prezinta portiuni  uscate si grase.

d. Tenul mixt este o combinatie a tenului gras cu cel uscat: īn timp ce pe obraji pielea are caracteristicile tenului uscat, barbia, nasul si fruntea sunt grase. Numai cunoscānd tipul de ten putem sti cum sa-1 īngrijim.

Problemele  inestetice ale pielii  pot fi de natura pigmentara, de natura vasculara sau de alte origini.  Fruntea, nasul si barbia prezinta caracteristicile pielii grase, īn timp ce  pleoapele, arcadele sprīnceneior, obrajii, gītul, prezinta caracteristicile pielii uscate Este pielea caracteristica bolnavilor ficat, a celor care abuzeaza de bauturi alcoolice,   zahar, cafea,  mezeluri,   brīnzeturi fermentate, dar se poate datora si  poluarii atmosferice. Specialistii considera ca īn prezent majoritatea persoane īntre 15-25 de ani au pielea mixta.  Bine tratata, ea poate capata calitatile pielii normale, desi este necesar o diferentiere de tratament .

 Fig.2  Piele  mixta

   Culoarea tenului poate fi: alb (dat de pigmentul cherta), galben  (dat de pigmentul chertina), bruna  (dat de pigmentul melanina) , roz  ( culoare reala), rosu   (dat de activitatea intensa a hemoglobinei).

2.   Dupa conŢinutul de apĂ din piele :

a.   Tenul normal hidratat este un ten in care  functia pielii de hidratare este  normala. Pielea normal hidratata si normal grasa este pielea copilului. Este   ferma si elastica, fina, fara riduri. Adolescentul sau adultul cu o astfel de piele o poate pastra numai daca o fereste de agentii fizici sau chimici agresivi.

    b. Tenul  hiperhidratat  (cu apa īn exces) este caracterizat o piele īmbibata de apa cu trasaturi umflate, deformate, edeme si pungi sub ochi. Acest tip de piele poate fi determinat de viata īntr-o clima umeda sau expunerea la vīnt, ploi reci. Se īntīlneste si la persoanele cu afectiuni cardiovasculare sau renale, urmare a retinerii apei īn tesuturi.

Pielea subtire contine un coeficient lipidic normal, este bine hidratata se prezinta palida sau se pigmenteaza greu la soare, neputāndu-se sintetiza melanina, se deshidrateaza usor si devine pecinginoasa.

 Pielea hipersensibila nu suporta aplicarea de produse cosmetice, aerul uscat sau vīntul cu praf. Reactioneaza negativ la anumite alimente ca fragi, capsuni etc. Cauzele pot fi multiple: alimentatie necorespunzatoare, tulburari digestive, glandulare etc. Medicul este īn masura sa stabileasca cauzele indicānd tratamentul.

c. Tenul hipohidratat   prezimta o   concentratie scazuta de apa.

3.  Dupa unele tulburari fiziologice  īntīlnim urmatoarele  tipuri de ten:

     a.  Tenul pletoric, derivat al   tenului gras  netratat,  prezinta comedoane pastoase in exces si piele groasa.

  b.  Tenul  casetic  derivat al tenului uscat ridat,piele cu tendite de īmbatrīnire, textura pielii subtire cu riduri in zona  oculara, frontala , santul nazolabial si barbie,  necesita tratament de  hranire, hidratare si reviaminizare.

Pielea casectica este determinata de diminuarea tuturor functiilor  se datorat unor tulburari de ordin intern (tulburari cardiace, nervoase), care influenteaza īn mod negativ metabolismul pielii, iar procesul de regenerare fiind īncetinit.

Pielea are o culoare alba-galbuie, se descuameaza repede, este aspra,   vestejita īn cele mai multe cazuri, cu aspect de pergament.    

  c. Tenul acneic, derivat al tenului gras, cu piele groasa, (inflamarea tesutului cutant). Pielea acneica, prezinta comedoane, papule foliculare, noduli, mici abcese si cicatrice. Evolutia acuta a acneei se produce, īn marea majoritate a cazurilor, la pubertate, cuprinde nu numai fata ci si spatele, pieptul si chiar umerii. Atinge atāt fetele cāt si baietii, mai ales īn primii ani ai pubertatii, deoarece echilibrul hormonal tulburat favorizeaza aparitia acneei juvenile.

Daca au aparut numai comedoane (puncte negre) constituite dintr-un dop de sebum care se īnfunda īn foliculul pilosebaceu, acestea pot fi stoarse. Ramānerea īn aceasta faza este mai rara, caci īn jurul comedonului pielea se inflameaza, se formeaza o pustula usor proeminenta, īn centrul careia ramine extremitatea comedonului, ducānd la aparitia acneei pustuloasa.

Īn alte cazuri se formeaza un nodul de marimea unui bob de mazare, dureros, fiind vorba de acneea indurata. Evolutia acesteia este lenta, se soldeaza de multe   ori   cu   distrugerea   tesuturilor   si   aparitia   de   cicatrice   neregulate, inestetice.

La persoanele īn vārsta, pielea acneica se poate datora unor tulburari digestive, gastroenterite rebele, afectiuni ale ficatului etc. Eruptia acneica se poate datora, de asemenea, unui dereglari al ciclului menstrual, unor tulbu­rari ale sistemului neuro-vegetativ etc.

Daca  va fi nevoie, medicul va prescrie tratamentul adec­vat īn fiecare caz īn parte. Ceea ce se impune imperios este grija pentru o igiena riguroasa a obrazului.

Acnee juvenila vulgara apare in jurul vārstei de 18-20 ani .

Acnee pustuloasa  si acneea comedoniana  nodulara este frecvent īntālnita la barbati.

    d. Tenul cuperozic prezinta tulburari  ale vaselor capilare, se manifesta  printr-o forma usoara de eritem  care trece in forma de eritoza  si apoi in cuperoza. Apare in zona  aripilor nasului, zona geniana, ochi , barbie,  pāna la frunte.  Se atinge punctu maxim in momentul cīnd culoarea devine violacee. Tenul cuperozic apare la persoane trecute de 40 ani, se datoreaza unei alimentatii dezechilibrate bogate in grasimi si excitante (tutun, cafea, alcol, condimente, ciocolata) sau preparatelor cosmetice neadecvate tipului de ten.  Cuperoza apare atunci cānd vasele capilare se dilata  sub forma unor linii rosii, care brazdeaza aripile nasului, pometii si barbia este vorba de cuperoza propriu-zisa. Īn general, cuperoza este īnsotita de eritroza (cānd vasele capilare dilatate sunt mai putin vizibile, dar apar pe un fond eritematos).

Procesul de instalare a cuperozei este foarte lent. El ia nastere īn urma unei dilatatii permanente a vaselor capilare ale fetei ca urmare a unei

elasticitati diminuate a peretilor vasculari sau a Unor pusee congestive repetate.

Cauzele externe care favorizeaza aparitia acestei afectiuni sunt, īn general, factorii atmosferici: vānt, exces de soare, schimbari bruste de temperatura, mai ales atunci cīnd pielea nu este protejata cu creme protectoare. Folosirea  de lotiuni astringente, sapunuri degresante, masti calde, solutii cu concentra­tie mare de alcool sau glicerina, favorizeaza dilatarea vaselor si congestionarea fetei.

Dintre cauzele interne amintim tulburarile nervoase, emotiile care duc la o īnrosire a fetei, la īnceput temporara, apoi permanenta.

    Regimul alimentar necorespunzator, precum si o digestie defectuoasa, provoaca pusee congestive care duc la dilatarea vaselor capilare la nivelul fetei, decānd la aparitia cuperozei.

Trebuie facuta o distinctie īntre cuperoza si diferitele īnrosiri accidentale ale fetei, īnrosirea fugitiva datorita emotiilor, congestia obrazului din cauza frigului ,  a bufeurilor, care apar īn perioada de menopauza.

Īn localitatile de munte, unde intemperiile vremei sīnt mai intense, cuperoza poate atinge si obrazul copiilor a caror piele este mai fragila si mai sensibila.

Tenul  senil - īmbatrānit se prezinta ca un ten ofilit, cu piele subtire (fleasca), cu riduri accentuate,  cu piele uscata datorata pierderii elasticitatii pielii. Pielea īmbatrīnita (senila) debuteaza printr-o uscaciune excesiva, urmata de aparitia ridurilor, barbiei duble, edeme, īn special, la ochi etc. Procesul de īmbatrīnire este īn functie de bagajul genetic al fiecaruia, dar nu īnseamna ca nu pot fi luate unele masuri preventive pentru ca acest proces sa fie īntārziat  cāt mai mult timp posibil.

Transformarile pe care le sufera pielea īn acest stadiu cuprind si straturile profunde: muschii īsi pierd tonicitatea, epidermul se īngroasa sau se sub­tiaza, fibrele tesutului conjunctiv al dermului īsi pierd din elasticitate, porii se dilata. Pot aparea veruci seboreice, pete izolate, pielea se pigmenteaza neuniform, mai īntāi pe brate, māini, apoi pe fata, se schimba culoarea si catifelarea pielii, apare par de prisos, iar ridurile se adincesc mereu. La īnceput se observa o uscaciune excesiva a pielii, datorita lenevirii glandelor sebacee si sudoripare, īncep sa apara de timpuriu ridurile ca o consecinta a pierderii elasti­citatii si tonicitatii pielii.

Constatarea se face astfel:  prindem pielea īntre doua degete si-i dam drumul, vom ve­dea ca ea nu-si mai revine la starea initiala decāt cu multa greutate. Cu cāt durata este mai mare, cu atāt continutul īn lichid al pielii este mai mic si, deci, īmbatrīnirea biologica mai avansata. Se produc acumulari  patologice ale apei īn tesuturi,apare asa-numitul edem, īn   special   la   ochi, sub forma de pungi.

 La vārsta inaintata  ca semn de āmbatranire, se formeaza ridurile verticale  care se prezinta sub forma de cute  ridate verticale si orizontale la frunte, laba gastei de la pleoape, ridurile  din zona labiala a nasului se prelungesc  spre gura.

Pielea ridata s-ar datora vārstei, dar si influentei agentilor atmosferici, diferitelor excese de tutun, bauturi alcoolice, abuz al unor produse cosmetice.

 Persoanele cu pielea uscata au o predispozitie speciala pentru riduri.

Ridurile pot fi superficiale, liniare, caracteristice tenurilor uscate, de expresie, dar foarte fine, specifice tenurilor normale, sub forma de cute adinei īn cazul tenurilor deshidratate si definitive, sub forma de retea care braz­deaza īntreaga fata, specifice vīrstei īnaintate.

Ridurile pot fi influientate si de  factorii  atmosferici (vīnt, soare, frig),  factori interni  (poluare atmosferica) , stres, starei sufletesti negative ( depresie, tristete)

Toate aceste  duc la aparitia definitiva a cutelor.

Ridurile de expresie din zona oculara, frontala si santul nazolabial pot fi  producuse din  urmatoarele  cauze:

-         cititul la lumina slaba

-         slabire brusca

-         lipsa dintilor (modifica fizionomia fetei)

-         tulburari endocrine

-         mod defectuos de viata

     Pentru acest tip de ten se vor evita  produsele cosmetice pe baza de glicerina si cele pentru degresare.  Ca metoda de stopare a ridurilor se poate aplica tratamentul de masaj  prin presopuncura  pe punctele Tsubo (vezi capitolul V -Metode alternative)

-           Ridurile se datoreaza pierderii elasticitatii pielii, scaderea cantitatii de apa din celulele pielii, dezechilibrul dintre  muschii fetei si  schimburile dese de mimica si īnaintarea in vīrsta. 

  Factorii care influienteaza sanatatea pielii :

-         tulburari digestive ( procesul de masticatie al alimentelor defectuos, consum scazut de lichide, consum de apa  cu PH mai mic de 8, constipatii,  exces de alcol, tutun, cafea,

-         folosirea substantelor absorbant-sicative (duce la uscarea pielii).

-         Folosirea de lotiuni  alcolice concentrate

-         Factori externi: abuz de sapun, glicerina, apa firbinte sau rece etc.

Leziunile pielii  se intālnesc sub urmatoarele forme:

-         modificare de culoare (intepaturi de  insecte, pete rosii,  hipopigmentare)




-         cu continut solid  cu nodul in profunzime  (intepaturi de insecte) sau sub forma de vegetatie (suprafata aspra sub forma unei conopide).

-         cu continut lichid (vezicule, pustule),

-         cu pierdere de substanta la nivelul epidermei si care in urma vindecarii lasa cicatrici

-         deseuri cutante (celule superficiale ce se elimina in cantitati mari)

-         cicatricile  rezultate din  īnlocuirea celulelor moarte ale pielii cu tesut fibros (pot fi plane sau proieminente)

-         aplicatii locale de tratamente cu substante active de baza ( vaselina formata din amestecuri  de hidrocarburi, lanolina, glicerina).

 Dupa vārsta de 50 de ani, pielea uscata se prezinta ridata. Cauzele  uscarii pielii pot fi: vīntul, climatul uscat, caldura prea mare, baile de soare prelungite etc. Iarna,  pot apare pete rosii din loc īn loc, sensibilitate remarcata sau īn cazul folosirii lotiunilor alcoolizate, cremelor pe baza de glicerina etc.

 Pielea uscata poate indica, de asemenea, o functionare defectuoasa a ficatului si a intesti­nului, uneori dereglari endocrine, mai ales ale tiroidei, secretie insuficienta a glandelor sebacee, tulburari nervoase sau ale circulatiei sanguine etc.

Bine īngrijita, pielea uscata (hranita si hidratata) poate ramīne frumoasa mult timp. Neīngrijita sau prin aplicare de produse contraindicate, se impune si un examen al tegumentelor īn general, al gātului, decolteului, bratelor si spatelui, dupa care se va trage concluzia definitiva cu privire la tipul acesteia.

Pielea poate fi, īn realitate, normala, dar apare ca o piele uscata, datorita apei calcaroase sau folosirii unor produse cosmetice neadecvate. Aparenta de piele uscata este uneori falsa, īn reali­tate fiind vorba de o piele seboreica, datorita faptului ca filmul hidrolipidic superficial si sistemul de descuamare a pielii sīnt anormale. Pielea uscata este fragila si necesita īngrijiri speciale. Se va tine seama ca ea poate fi  lipsita de apa si lipsita de grasime.

ALTE  tulburari   metabolice cu influente negative asupra tenului

   Studiind tenul unei persoane prin diferite metode de examinare (vizual, palpare, cu aparatele) se pot observa o serie intreaga de caracteristici fizionomice, morfologice si fiziologice ale pielii, care fac posibila incadrarea tenului respectiv intr-o anumita categorie si aplicarea unui tratament adecvat.

      Diferitele tipuri de piele pot fi clasificate in functie de tulburarile ce pot aparea la nivelul  organelor:

     Tulburari de ordin vascular:

           -   ten cu eritem facial (ten sensibil emotional)

           -   ten cu eritroza faciala (roseata difuza)

           -   ten cuperozic

           -   ten cu acnee rozacee

     Tulburari  la  nivelul  pielii

            - ten normal hidratat ;

            - ten hiperhidratat cuperozic;

            - ten deshidratat ;

    Tulburari in metabolisntul lipidelor

            -  ten normal;

            -  usor lucios;

            -  echilibrat lipidic ;

            -  ten uscat alipic ; 

            -  ten gras uleios;

            -  ten gras asfixic; 

            -  ten acneic;

Tulburari in metabolistnul glucidelor si protidelor

              -   ten pletoric (surplus de substante si apa) ;

              -   ten casectic (atrofie generala);

Tulburari ce pot sa apara  in raport cu varsta:

             -  ten eudemic (al copilului sanatos);

             -  tenul la pubertate  ;

             -  tenul adultului (intre 25 - 40 ani);

             -  tenul senil (dupa 40 ani);

 Alte imperfectiuni ale tenului:

           -  Tenuri ce prezinta modificari de culoare;

           -  Tenuri cu imperfectiuni pigmentare si vasculare ;

           -  Tenuri cu imperfectiuni pigmentare  (hipo- /hiper-pigmentare);

           -   Alte imperfectiuni inestetice;

   Tulburari vasculare ale pielii si sensibilizarea la diferiti alergeni

          La foarte multe persoane, indiferent de tipul de ten si de vārsta, pot aparea modificari de ordin vascular in aspectul tenului, si pot avea diferite manifestari:

          .   Temporare (mentinandu-se doar un timp scurt cat dureaza actiunea factorilor cauzatori) eritem facial

          .    Permanente - eritroza faciala, cuperoza si acneea rozacee

          .    Localizate - telangiectazii si angioame

          .    Difuze - eritem facial si eritroza faciala

Imperfectunile vasculare pot aparea solitare sau asociate intre ele, pe un ten normal colorat sau afectat si de alte tulburari, caz in care coloratia tegumentului este modificata.

     Eritemul:   Este o roseata difuza, trecatoare, ce apare pe tenurile sensibile, usor iritabile, poate fi cauzata de urmatorii factori:

·        factori interni (tulburari nervoase, stari emotionale, stres) ;

·        factori externi  (soare puternic, vant, temperaturi extreme - prea crescute/scazute,  alimentatie ori produse cosmetice neadecvate);

Eritemul se poate intalni sub forma  de:

·        eritem emotiv - congestionarea fetei determinata de starile emotionale puternice  (predispozitie a persoanclor emotive);

·         eritem solar - inrosire aparuta in urma expunerii la radiatii solare;

·        erutem caloric (provocat  de caldura);

   Eritroza   faciala:   este o tulburare vasculara a pielii, care poate aparea chiar dupa pubertate sau in diverse etape ale vietii.

     Sub actiunea diferitilor factori interni sau externi, la nivelul fetei se produce o congestie in pusee. La inceput, aceste pusee sunt trecatoare (eriteme), dar prin repetarea la intervale scurte de timp, sub actiunea factorilor cauzatori, sangele va stagna in vasele capilare permanentizand roseata. In acest momemt se poate vorbi de instalarea eritrozei faciale.

     Aceasta roseata apare in special pe regiunea nazala, pe pometi si pe frunte.  Ca aspect,  pielea apare rozata (datorita fierului hemic de culoare rosie din globulele de hemoglobina,  oxihemoglobina si carboxihemoglobina).   La palpare se constata ca temperatura tegumentului in zonele afectate este mai ridicata, ca urrnare a dereglarii metabolice celulare (intensificarea proceselor catabolizante in detrimentul reactiilor anabolizante). 

2.5.   EXAMENUL  COSMETIC

Este absolut necesar ca īnaintea efectuarii oricarui tip de tratament sa fie efectuat un examen cosmetic estetic si NU dermatologic clientei. Realizarea acestui examen consta īn īntocmirea unei fise individuale de cosmetica. Acest examen se poate efectua prin mai multe moduri: prin palpare; prin intermediul lupelor sau cu ajutorul PH-metrului (care afla gradul de aciditate al pielii). Examenul cosmetic se poate realiza prin doua etape:

1 - examenul superficial

2 - examenul īn profunzime.

1. Īn cazul examenului superficial, cosmeticiana observa tinuta, receptivitatea fata de moda machiajului, punctānd unele greseli īn defavoarea aspectului exterior, recomandānd unele retusuri. Īn urma acestui examen, se vor obtine o serie de informatii si observatii care duc la stabilirea diagnosticului cosmetical al tipului de ten, de acest lucru depinzānd alegerea produselor cosmeticale si a procedeelor care vor folosi tipului de ten.

Tot īn cadrul acestui examen sunt necesare o serie de informatii rcferitore la vārsta, sanatate, mediu de lucru, alimentatie, sensibilitate la unele produse cosmetice, felul īn care se īngrijeste acasa, ce produse cosmetice foloseste, la ce interval īsi face ingrijirea cosmetica.

2. Examenul de profunzime: Examenul de profunzime sau examenul cosmetic propriu-zis este format din: examenul vizual, examenul prin palpare, examenul cu ajutorul lupelor, examenul cu lampa WOOD si examinarea cu ajutorul pH-metmlui.             

 Examenul vizual care se refera la tipul morfologic al fetei (oval, rotund, diamant, patrat,triunghiular), profunzimea ridurilor ( fine suparficiale, de expresie, de profunzime), aspectul pielii (mata, lucioasa, neteda) si coloratia pielii.

Examinarea cosmetica se poate  realizeaza si  prin observare, cu lupa simpla sau luminoasa,  sau pehasmentul care  indica  gradul de aciditate-alcalinitate a  pielii .

Pentru un ten normal vom avea PH 5,5 - 6.

 Determinarea tipului de ten  prin observare  se poate face si prin trasarea unei linii in zona geniana cu un creion dermatograf neascutit, si daca constatam ca:

-         pielea se īnroseste deasupra liniei avem ten gras,

-         daca se īnroseste in urma liniei avem un ten uscat,

-          daca la apasarea cu degetul lasa o  urma-gropita , avem un ten uscat deshidratat,

-         nu lasa nici o urma avem ten normal.

 La intrarea īn cabinetul  de cosmetica, clienta va completa fisa , cu toate observatiile legate de examenul cosmetical. Importanta cunoasterii reprezinta o necesitate pentru a putea urmarii efectele tratamentelor si a produselor aplicate clientei si eventual schimbarea acestora.

    Prin  examenul vizual se  constatata tipul morfologic al fetei:

-         oval,

-         rotund,

-          potrivit de lung,

-         īn diamant,

-         triunghiular cu vārful īn jos,

-          triunghuilar cu vārful īn sus,

-         simetric sau asimetric.

Aceste observatii conduc la stabilirea formei fetei, foarte necesara atāt pentru efectuarea unor corecturi cāt si pentru alegerea machiajului corespunzator.

. examinarea reliefului ridurilor. Acestea pot fi:

-         riduri fine superficiale,

-         riduri de expresie,

-         riduri ce se datoresc pierderii elasticitatii pielii,

-         riduri datorate deshidratarii profunde.

. constatarea aspectului pielii. Pielea poate fi:

-    mata sau lucioasa,

-    cu pori invizibili sau cu pori dilatati,

-     descuamata sau neteda.

. observarea coloratiei pielii, care poate fi:

-              normala

-               sau influentata de grosimea stratului cornos, de unele afectiuni de ordin intern,

-              influientata de starea de oboseala sau de surmenaj,

-              in fluientata de irigatia sanguina sau de gradul de pigmentare a pielii.

       . observarea imperfectiunilor inestetice de natura vasculara (eritroza, cuperoza),

-       de natura pigmentara (efelide, cloasma) sau de alte origini (cicatrice,

-       arsuri, diferite traumatisme,

-       negi, cearcane, hipertricoza).

. constatarea gradului de senescenta a pielii,

-         urmarind aspectele tipice ale īmbatrānirii.

Examenul prin palpare se face superficial sau profund.  Palparea superficiala se refera la examenul epidermei si dermei si se poate face astfel:

·     printr-o alungire usoara a pielii cu pulpa degetelor se poate constata granulatia  pielii.O piele normala are o granulatie fina, este neteda si catifelata. O piele anormala are o granulatie neregulata, este aspra la pipait din cauza descuamarilor, dura la palpare datorita sclerozarii, grasa din cauza excesului de sebum.

. printr-o presiune usoara cu pulpa degetelor, se poate constata elasticitatea si rezistenta (daca este elastica, ferma sau flasca).

Palparea profunda se face cu ajutorul a doua degete (police si index) pentru a constata grosimea pielii, gradul de hidratare sau deshidratare, tonicitate, aderenta la straturile profunde, continutul tesutului adipos.

. pentru a constata grosimea pielii (fina, subtire, normala sau īngrosata), se face urmatoare palpare: se prinde īntre police si index pielea (mai indicat este īn apropierea barbiei), rulānd-o pentru a vedea grosimea si aderenta ei la straturile profunde.

. pentru a constata  elasticitatea pielii ( cantitatea normala de apa īn celule si īn spatiile intercelulare), se face urmatorul examen: se ridica īntre police si index ridurile transversale de sub pleoapa inferioara, formāndu-se īn felul acesta o cuta verticala. Cānd cantitatea de apa este redusa, aceasta cuta persista un timp mai īndelungat. La un turgor normal, aceasta cuta dispare repede, iar la pielea unui copil ridicarea unei astfel de cute este aproape imposibila.

. pentru a cerceta irigatia sanguina, se īndeparteaza putin pleoapa inferioara si se observa coloratia. La o irigatie sanguina normala corespunde o coloratie roza, o irigatie slaba corespunde unei coloratii palide. O coloratie rosie intens (sāngerie) nu īnseamna un tesut bine irigat, ci ar putea fi vorba de o afectiune a conjuctivei.

. functionarea glandelor sebosudorale se examineaza īn felul urmator: se asaza o lamela de sticla (bine degresata cu alcool) pe piele si se īndeparteaza (presānd usor) deplasānd-o paralel cu suprafata pelii. Se priveste apoi lamela īn lumina. Daca lamela este aproape curata, īnseamna ca pielea este uscata, lipsita de grasimi si transpiratie; daca se observa foarte clar urme de grasime si apa, īnseamna ca exista o hipersecretie sebosudorala.

. reactia pielii la o excitatie mecanica, deci sensibilitaea pielii, se poate constata tragānd de piele, cu ajutorul unei spatule de plexiglas, o linie sau o cruciulita (pe frunte, pe obraz sau pe decolteu). Dupa cāteva secunde apare pe piele o linie sau o cruciulita rosie sau alba, dupa cum au reactionat vasele sanguine, printr-o dilatare sau constrictie.

. culoarea pielii poate fi controlata mai exact īn felul urmator: se apasa plat pe piele o spatula subtire si incolora de plexiglas; prin apasare se īndeparteaza sāngele din vasele sanguine periferice si, fara a fi indusi īn eroare de irigatia sanguina, se poate aprecia culoarea exacta a pielii, privind prin transparenta spatulei.

Pentru acest examen se folosesc lupele simple, lupe binoculare, lupe cu luminare proprie (lumina obisnuita sau fluorescenta).

Cercetānd pielea cu ajutorul acestor instrumente, se aprofundeaza examenul cu ochiul liber. Puterea maritoare a lupelor, avantajele unei iluminari puternice (concentrate) sau a luminii fluorescente scot īn evidenta amanunte ce nu sunt sesizate cu ochiul liber.

            Examenul cosmetic identifica tipul tenului din mai multe puncte de vedere:

. starea de hidratare. Pielea coliilor este considerata normal hidratata si prezinta caracteristicile acestei stari: este ferma, fina, fara riduri. Deshidratarea poate fi profunda sau superficiala.

Deshidratarea superficiaaa se recunoaste dupa urmatoarele caracteristici: cu ochiul liber se vede o usoara exfoliere, este aspra la palpare, cu lupa exfolierea este mai vizibila, iar la lumina Wood apare o fluorescenta slaba.

Deshidratarea profunda se recunoaste: cu ochiul liber se vad riduri fine care se īntretaie; privita cu lupa, pielea pare crapata īn toate directiile, la palpare se simte o fermitate diminuata, iar la lumina Wood apare o fluorescenta mai slaba decāt īn cazul precedent.

. culoarea ideala este considerata usor roz cu stralucire. Alterarea culorii este datorata unor afectiuni intestinale (ten pamāntiu), unor intoxicari cronice (ten gri fara stralucire), oboselii si supermenajului (culoare stearsa, spalacita), tulburarilor ginecologice, pierderii de sānge (ten palid, livid).

. pielea fina, privita cu ochiul liber, prezinta o suprafata uniforma, granulatie fina, pori invizibili. Granulatia se refera la aspectul de suprafata a pielii si anume: celule descuamate, īnainte de a se detasa, se ridica īn grupuri mai mici sau mai mari, dānd la prima vedere un aspect neted uniform sau granulat si la palpare o senzatie de catifelare sau asprime.

Pielea normala are o granulatie fina, este neteda si uniforma. Cu lupa se comfirma unitatea perfecta a tesutului, la palpare este catifelata, iar la lumina Wood apare o fluorescenta intensa, īnchisa, violacee.

Pielea groasa este o piele care se descuameaza cu greu si se reface īncet. Cu ochiul liber se observa o granulatie mare neuniforma, pori dilatati, este aspra la palpare, iar la lumina Wood apare o fluorescenta albicioasa.

. gradul de īmbatrānire. Se urmaresc semnele de senescenta cutanata. Acestea sunt: piele de culoare stearsa, flasca, cu riduri accentuate, cu aspect vestejit din cauza deshidratarii, lipsita de elasticitate, care prezinta tulburari de pigmentare si hipertricoza.

. Tulburari de circulatie sanguina locala. Cu ochiul liber se observa afectiuni ca: cuperoza, eritroza, acneea rozacee; cu lupa se observa dilatarea capilarelor, iar la palpare produce impresia de caldura datorata starii congestive.

. Functionarea glandelor sebacee. Din acest punct de vedere se disting trei categorii de tenuri, īn functie de secretia acestor glande, care poate fi marita, normala sau diminuata. Pielea grasa este lucioasa, cu pori dilatati, se constata deseori prezenta comedoanelor, este īngrosata, iar examenul cu lupa evidentiaza o textura vizibila. Pielea normala prezinta caracteristicile pielii fine. Pielea uscata - alipica -  prezinta riduri fine care īntretaie, este aspra din cauza descuamarii, deshidratata, porii mici.

. Sensibilitatea. Epiderma este legata de sistemul nervos cerebrospinal prin terminatiile sale nervoase libere, senzitive; acestea asigura functiile senzoriale ale tegumentului.

. Sensibilitatea la agentii externi poate fi crescuta(la tenurile sensibile apar cu usurinta pete rosii), normala sau diminuata (reactioneaza putin sau de loc la diversi excitanti).

. Imperfectiuni diverse. Se cauta anormalii īn repartitia melaninei (efelide, cloasma), existenta parului de prisos, a cicatricelor, crustelor.

2.6.  Inestetismele  pielii

 Inestetismele  pielii uscate:

 Ridurile care pot fi la īnceput foarte usor vizibile cu mar fi  riduri frontale, ridurile orizontale, verticale, laba gāstii, ridurile pleoapei superioare, sub ciligene inferioare, ridul osului nazal, ridurile santului naso-labial, ridurile de deasupra buzei superioare, ridurile din scobitura barbiei, comisura gurii, ridurile muschiului maxilar, ridurile gātului, mai tārziu cu trecerea timpului ele se aprofundeaza..



Formatul de fata se īmparte īn trei zone:

- zona superioara - de la insertia firului de par pāna la zona sprāncenoasa;

- zona medie - cuprinde zona oculara pāna la orificiile nazale;

- zona inferioara - de la orificiile nazale pāna la barbie.

La pielea uscata se mai poate observa vascularizarea īntr-o forma mai usoara sau mai accentuata. Aparitia petelor, descuamarea īn zona nazala si a barbiei poate fi din cauza deshidratarii si a produselor grase aplicate.

   Inestetisme  de  natura pigmentara

Petele maronii pot fi de natura hormonala sau din cauza diferitelor afectiuni ale ficatului.

Petele gravidei (apar īn primele 3-4 luni ale sarcinii).

Pete de UVA-UVB - apar datorita expunerilor repetate la radiatii puternice sau expunere repetata la soare foarte puternic.

 Pete datorate vārstei.

 Alunitele se intālnesc pe piele in diferite zone, sunt excrescente maronii, albe sau rosiatice, alcatuite din celule epiteliale care cresc in adāncime  si care  odata cu vārsta se maresc ( forma bobului de mazare), rotunde sau plane cu sau fara fire de par pe ele  de multe ori  pot fi cancerigene.

   Pistruii (efelide) sunt acumulari de pigment īn zonele descoperite: fata, gāt, decolteu).

       Inestetisme de natura vasculara - pete rosii care apar pe nas si frunte.

Cuperoza - afectiune a pielii ce apare dupa vārsta de 40 de ani īn zona geniana, se poate extinde īn zona nazala si cānd ia amploare poate cuprinde si barbia. Forma de cuperoza propriu zisa apare pe pielea normal colorata, necongestionata, observāndu-se desenul vascular (linii rosii sau retea rosie), pielea avānd aspectul unei coli de hārtie brazdata de linii rosii. se datoreaza  consumului excesiv de condimente, cafea, tutun, alcol sau  factorilor  atmosferici agresivi.

Cuperoza īnsotita de eritroza : este destul de frecventa la ora actuala. Telangiectaziile pot aparea pe un fond crilematos, coloratia devenind rosie-violacee, avānd loc o crestere a temperaturii locale, cam dupa vārsta de 40 de ani.

Acneea rozacee este dermatoza care produce modificari īn structura si biochimia pielii. Se caracterizeaza printr-un eritem general, o congestionare a fetei, īn special īn regiunea pometilor, a nasului si a fruntii. Cauzele instalarii acneei rozacee pot fi aparitia unor tulburari endocrine, digestive, biliare, nervoase, ce favorizeaza congestionarea fetei. Evolutia acestei afectiuni poate fi agravata de un parazit localizat la nivelul fetei denumit DEMOPEX FOLICULORUM. De asemena, sunt cazuri frecvente de rozacee provocate de medicamente, īn special de cremele pe baza de cortizon.

Telangiectazia - forma grava a rozaceei; este etapa īn care dilatarea vaselor este de durata. Are culoare violacee, aparānd īn zona nasului, fruntii si barbiei.

Consecintele aparitiei acestor inestetisme sunt: stresul, mediul toxic, poluarea, schimbari bruste de temperatura, consumul de tutun si alcool, folosirea unor produse cosmetice cu efect agresiv.

Aceasta forma de cuperoza apare foarte usor pe un fond de piele uscata si se trateaza cu laserul.

Formele de debut sunt ERITEMUL - ERITROZA - ROZACEEA -CUPEROZA - ACNEEA.

Chistul sebaceu este provocat de  netratarea la timp a punctelor negre. 

Milium-ul  este reprezintat de  chisturile  epidermice de culoare alba (aglomerari de colesterol) ce pot apare in jurul ochilor, pometilor, sunt puncte de grasime pe pleoape. Se extrag cu ajutorul unui ac de unica folosinta ca sa evitam ranirea sau tumefierea pielii.  Dupa dezinfectarea locului cu alcol se pot extrage cu un ac de siringa  sterilizat.

Punctele negre - dopuri de sebum care apar pe o piele grasa; aceste dopuri, īn contact cu aerul, oxideaza si se formeaza punctele negre. Unele pot fi de suprafata (pastoase), iar altele sunt mai īn profunzimea orificiului (par) sau orificiul polisebaceu. Aceste comedoane se īntālnesc īn special la tenul gras seboreic.

Acneea - infectie microbiana produsa de anumiti stafilococi care trebuie tratata īn cabinetul dermatologic. Acneea  este reprezentata de  o infectie a pielii datorat unui stafilococ, folosirii neadecvate a unor produse, consumului de alimente grase sau excitante (ciocolata, condimente, tutun, alcol etc).

Acneea  juvenila, pustuloasa,  comedoniana  necesita tratament medicamentuos la dermatolog sau se poate trata in cabinetul de cosmetica. .

Cicatrici  - apar ca urmare a unei acriei, operatii si alte motive.

Cearcane - pete īntunecate sub ochi provocate de oboseala, boala sau genetic.

Vitiligo - sunt petele albe (pe māini, ceafa, fata) ce apar datorita stresului, necesita tratament medicamentos indelungat               

Barbia dubla - are ca remedii comprese cu apa sarata si dormitul fara perna.

          Nervi  vasculari  sunt puncte mici rosii, formati din vase de sānge care pot sa apara pe  orce regiune a pielii si pot fi cauterizati. Nervii vasculari pot fi ereditari sau congenitali.

   Comedoane sau  puncte negre pot fi pastoase sau īnchistrate , sunt formate din dopuri de sebum care se pot oxida , apar si se dezvolta in pori dilatati sau mai putin dilatati.

   Cosurile provin din netratarea  comedoanelor sau din extractia lor defectuoasa ceea ce duce la  infectarea comedoanelor, care pot fi purulente, deschise sau inflamate.

  Ridurile sunt cute ale pielii datorate  diminuarii elastinei si colagenului din piele,  sau  scaderii  tonusului muscular.  Primele riduri apar la 18 -20 ani Ridurile pot fi clasificate īn riduri de expresie si riduri de profunzime.

Zona unde apar ridurile de expresie se afla īn zona frontala, cea oculara, zona intersprāncenoasa (zona T), zona nazala, comisura buzelor, barbie, gāt.

Celulita este reprezentata de depunerile  grasime in anumite zone( bazin, umeri, ceafa, abdomen), si poate fi difuza sau nodulara.

Culoarea normala a pielii pentru rasa alba este usor rozata, cu variatii de la individ la individ. Culoarea pielii este determinata de amestecul a patru culori de baza: alba (datorita cheratohialinei din stratul granulos), galbena (datorita stratului cornos), bruna (datorita melaninei), rosie (datorita sāngelui din vasele sanguine din piele). Din amestecul acestor culori rezulta culoarea pielii respective, influentata fiind uneori de predominarea uneia din ele.

Diferite modificari īn coloritul pielii

Coloritul normal al pielii poate fi modificat datorita unor cauze de ordin intern. Apar modificari de colorit datorita pigmentilor biliari (hepatita) sau datorita unor substante colorante utilizate īn diverse profesiuni. Mai apar modificari de colorit īn cazul unor boli care privesc circulatia sanguina, boli ale inimii (maladia albastra).

Pielea este un organ cu multe functii, printre care si aceea de a elimina anumite substante rezultate din metabolismul normal sau patogen al organismului prin secretia sudorala. Cānd aceste toxine sunt īn cantitate mare si ritmul de eliminarre este īncetinit, se produc modificari de aspect si culoare ale pielii. Astfel, se poate īntālni piele de culoare palida - spalacita īn stari de intoxicatii sau oboseala, piele cu aspect īntunecat īn unele boli cronice, ten pamāntiu īn diferite afectiuni gastro-intestinale,  autointoxicatii, piele palida - galbuie īn tulburari  endocrine, ginecologice, tuberculoza glandelor suprarenale,pierderi de sānge. Īn toate  aceste  cazuri,  cosmeticiana  are  obligatia de  a īndruma persoana respectiva catre medic, care va cerceta cauzele si va prescrie tratamentul intern necesar.

 Nervii pigmentari plani sunt modificari circumscrise ale coloratiei pielii care nu fac relief:

. petele hepatice sunt numite asa din cauza culorii asemanatoare cu a ficatului. Sunt ovale sau rotunde si de marimi diferite. Īn cazul acesta, pielea nu este modificata decāt din punct de vedere cromatic;

. efelidele sunt pete pigmentare lenticulare, galbene sau brune, multiple, cu sediul pe partile descoperite: fata, gāt, partea superioara a toracelui, antebrate. Apar sau devin mai evidente sub actiunea razelor solare. Desi sunt de natura nevica, nu degenereaza niciodata. Ca tratament, se recomanda preparate exfoliante (saruri de mercur, hidrochinona, perhidrol), vitamina A, complex B sau crioterapie;

. lentigoul se prezinta sub forma de pete brune, negre sau albastre, localizate pe fata si gāt. Uneori, petele pot fi usor infiltrate. Aceste pete se pot transforma īn nevocarcinoame spontane daca sunt iritate prin traumatisme repetate sau agenti chimici. Cosmeticiana are obligatia sa le evite īn tot cursul tratamentului cosmetic ce-1 executa pe fata si gāt.

 Nevii celulari sunt ridicaturi din planul pielii, de marime si forma variabile, de culoare roza, galbena sau neagra (nevii celulari pigmentari) sau pot fi necolorati (nevii celulari acromici). Uneori sunt acoperiti de par (nervi celulari pilosi) sau iau aspect verucos. Nervii pigmentari (īn vorbirea curenta se numesc alunite) se pot transforma īn nevocarcinoame daca sunt iritati.Cosmeticiana trebuie sa evite iritarea sau sāngerearea lor sau a regiunilor apropiate.

 Nervii vasculari (angioamele) sunt tumori benigne rezultate din hiperplozia sistemului vascular. Sunt de cele mai multe ori congenitale, dar pot aparea la orice vārsta. Pata sau tumoarea care caracterizeaza angiomul este constituita dintr-o īngramadire de vase ectaziate. Dupa natura vaselor, exista hemangioame (formate din vase sanguine) si limfangioane (formate din vase limfatice).

Hemangioamele  se pot prezenta  sub  urmatoarele  forme:  angioame  plane, angioame tumorale sau angioane cavernoase.

Angioamele plane se prezinta sub forma unor pete vasculare, de dimensiuni variabile, punctiforme sau difuze, de culoare roz, rosie sau violacee. Angiomul stelar se īntālneste, de obicei, pe nas sau sub orbita, sub forma unui punct vascular central mai ridicat, din care radiaza vase mici; apare, de obicei, la adult.

Angioamele tumorale sunt tumori vasculare circumscrise sau difuze care apar, de regula la noul nascut si cresc cu vārsta. Au culoare rosie sau violacee si sunt de consistenta moale, reductibile total sau partial la presiune.

Angioamele cavernoase sunt tumori voluminoase care deformeaza regiunea pe care apar (buze, urechi, ploape), sāngereaza usor la traumatisme. Cosmeticiana nu va face nici un fel de tratament cosmetic persoanelor care prezinta astfel de formatiuni.

Punctele rubinii sunt nevi vasculari tardivi, multipli, ce apar dupa 40 de ani. Se caracterizeaza prin mici angioame punctiforme sau lenticulare, localizate mai ales pe toracee si membre.

Cunoasterea acestor imperfectiuni pigmentare este necesara pentru cosmeticiana pentru a evita orice ar putea duce la agravarea acestor formatiuni.

Cloasma este o discromie reprezentata prin pete pigmentare sub forma unor placi deseori confluente si cu contur neregulat. Aceste pete apar pe fata (frunte, tāmple, obraji, īn jurul gurii sau nasului). Ele apar mai ales la femeile īnsarcinate, de unde si numele de "masca graviditatii". Mai pot aparea si īn cazul unor afectiuni, ca: metrite, salpingite, dismenoree, anemii. Instalarea petelor se face pe nesimtite. Se descriu doua aspecte de cloasma: una mediana, dezvoltata sub forma unor benzi care ocupa baza nasului, fruntea si regiunile suborbitare si a doua marginala, localizata pe tāmple si regiunea maseterina. Cauzele sunt de ordin endocrin sau afectiuni ulcero-ovariene, tulburari ale functiei digestive si īn special a functiei hepatice.

Melanoza  se datoreaza carentei īn vitamine. Apare mai ales la femei īntre 30 si 50 de ani, dezvoltāndu-se, īn special, pe partile expuse la lumina (fruntea, tāmplele, regiunile preauriculare, regiunile submaxilare, partile laterale ale gātului). Debuteaza printr-o usoara māncarime si un eritem, dupa care se instaleaza o pigmentatie roza-violacee care cu timpul devine brun-īnchisa. Pigmentatia se īntinde īncetul cu īncetul, formānd suprafete difuze sau reticulate, pe care se suprapun apoi puncte hipercomice īn jurul orificiilor pilosebacee, īn care se constata si un usor proces de hipercromie īn jurul orificiilor pilosebacee īn care se constata si un usor proces de hipercheratoza. Aceste puncte hipercheratozice se latesc, unindu-se īntre ele prin niste punti care dau aspectul reticulat al melanozei.

Alte imperfectiuni inestetice

 Milium este o tumoare benigna epiteliala, un chist epidermic de marimea unei gamalii de ac, alb, dur, perlat, localizat la nivelul pleoapelor, tāmplelor si fruntii. De multe ori, aceste chisturi apar grupate. Continutul acestor chisturi este format din celule cornoase si resturi grasoase. Distrugerea lor se poate face electric sau mecanic, dupa ce au fost īntepate cu un ac steril.

 Chistul sebaceu este o formatie rotunda sau ovala, de consistenta moale, acoperita de piele de culoare si aspect normal. Marimea poate fi cāt un bob de grāu sau mult mai mare. Continutul este pastos, fiind costituit din celule epidermice clieratinizate, grasime, colesterol.

 Chistul ostiu-folicular rezulta prin dilatarea si astuparea unui ostiu-folicular. Se formeaza mai īntāi un comedon si apoi un chist superficial, de marimea unui bob de linte, care poate creste si, īn unele cazuri, infecta.

Nevii molluscum sunt tumori moi, de consistenta flasca, acoperite de piele cu coloratie normala, subtire si zbārcita. Uneori sunt aplatizati, īntinsi ca suprafata sau usor proeminenti, iar deseori sunt pediculati. Cei pediculati au ca sediu gātul, fata posterioara a toracelui, pleoapele. Marimea acestor nervi poate varia de la marimea unei gamalii de ac pāna la ce a unui bob de strugure.

 Adenoamele sunt tumori benigne, rezultānd prin multiplicarea celulelor glandulare ale pielii (ale glandelor sebacee sau sudoripare). Adenomul sebaceu circumscris se prezinta ca o placa reliefata, cu marginile neregulate, cu suprafata granulara, de culoare galben-lucitoare, cu depresiuni punctiforme (orificiile dilatate ale glandelor hiperplaziate). Se īntālnesc pe fata, gāt si pielea capului. Nu se transforma īn leziuni maligne, dar pot creste si se pot extinde.

Adenoamele sebacee simetrice ale fetei se prezinta sub forma de tumori de marimea unui bob de mazare, pe santurile nazogeniene, radacina nasului, barbie sau pielea capului. Sunt de culoare alba sau rosietice si moi, sau foarte mici si de consistenta tare. Tratamentul se face prin diatermocoagulare pentru toate tipurile de adenoame.

Hidradenoamele pleoapelor inferioare se īntālnesc la femeile adulte sau īn vārsta, prezentāndu-se ca niste formatiuni papuloase de marimea unei gamalii de ac, de culoarea pielii. Se trateaza prin diatermocoagulare.

Hipertricoza reprezinta o dezvoltare exagerata a sistemului pilos īn anumite regiuni ale fetei.

Verucile   sunt   excrescente   papilare  si   hipercheratozice   de   dimensiuni variabile. Se datoreaza unui ultravirus.

Veruga vulgara apare la copii si adulti tineri, pe fata dorsala a degetelor si a māinilor, sub forma unor ridicaturi rotunde, cu dimensiuni variabile, cu suprafata convexa, culoarea cenusie-galbuie, bruna sau negricioasa, de consistenta tare, aspra.

Verucile papilomatoase sau papiloamele sunt ridicaturi de cātiva milimetri, pediculate, filiforme, care apar pe fata sau pe gāt. Verucile plane juvenile apar la copii  si adolescenti. Se prezinta ca niste papule plane,  rotunde  sau usor poligonale, de culoarea pielii sau mai īnchise. Tratamentul verucilor care nu se vindeca spontan este diatermocoagularea.

Diferentieri de ten īn raport cu vārsta

Pielea, ca si celelalte organe, sufera īn decursul vietii o serie de modificari ale starii sale morfofunctionale.

Aceste modificari sunt accentuate si de faptul ca, fiind un organ extern, este supusa actiunii diversilor factori fizici si chimici. Procesul de degenerare īncepe īn regiunile descoperite si este mai evident la acest nivel. Cercetānd modificarile care le sufera pielea īn diferitele etape ale vietii, s-a  constat ca activitatea fiziologica a acestui organ creste pāna īn jurul vārstei de 25 ani. Īntre 25-40 de ani, functiile se stabilizeaza, pentru ca dupa aceasta vārsta sa īnceapa diminuarea lor, care duce treptat la stadiul de senescenta.

Studiind aspectul tenului īn etapele principale ale vietii, se poate face urmatoarea clasificare:

 Tenul normal al copilului sanatos de la nastere pana la pubertate. Este caracterizat prin aspectul sau neted si fin,cu o culoare usor rozata, elastic, cu pori invizibili. Aceste calitati se datoreaza bunei functionari a īntregului organism, care influenteaza organul cutanat (procese metabolice normale), cāt si buna functionare a acestui organ.

Aceste caracteristici ale tenului se mai pot īntālni īn jurul vārstei de 25 ani la persoanele cu un organism perfect sanatos.

 Tenul īn epoca pubertatii. Pubertatea este o etapa biologica ce marcheaza trecerea catre maturizare (hormonala si neuropsihica). Īncepe īn jurul vārstei de 11-13 ani la fete si 14-16 ani la baieti.

 Tenul īntre 25-40 ani. Īn jurul vārstei de 25 ani, activitatea glandulara se normalizeaza. Daca echilibrul hormonal este īnsotit si de o buna functionare a tuturor organelor, daca persoana respectiva duce o viata igienica, aspectul tenului poate fi asemanator cu tenul copilului: catifelat, culoare sanatoasa, elastic, pori mici si invizibili, fara riduri.

 De la 40 de ani, caracteristicile tenului la femei sunt legate de apropierea menopauzei. Modificarile hormonale care au loc īn aceasta perioada influenteaza activitatea tuturor organelor, inclusiv a organului cutanat.

 2.7.   Intocmirea si rolul fisei cosmetice

Toate aceste date obtinute prin procedeele aratate la īnceputul capitolului si urmarind toate punctele de vedere enumerate mai sus, se trec pe o fisa personala de īngrijire cosmetica, care pe lānga datele personale ale clientei, cuprinde rezultatele examinarii, īngrijirile aplicate, precum si recomandarile pentru acasa.

Īntocmirea fisei cosmetice este necesara pentru a urmari efectul īngrijirilor executate, pentru schimbarea unor procedee īn cazul īn care cele folosite nu au dat rezultatele dorite. Daca este necesara o alternanta de procedee, cosmeticiana va sti de fiecare data ordinea lor, aceasta fiind consemnata īn fisa clientei (de exemplu īsi propune ca īn cazul unui ten alipic -lipsit de grasime - si deshidratat sa introduca la anumite intervale diverse mijloace de rehidratare, sau īn cazul unui ten gras, sa introduca dezincrustatia electrica īntre tratamentele obisnuite de curatire pentru acest tip de ten). De asemenea, caracteristicile tenului respectiv fiind notate īn fisa, cosmeticiana nu reia de fiecare data cānd clienta se prezinta la tratament, toate probele de determinare a tipului de ten, ci doar pe cele a caror rezultate nu sunt permanente sau daca au intervenit schimbari ale calitatii tenului respctiv.

Īn privinta produselor folosite, īn special a mastilor, cosmeticiana īsi poate propune o seama de preparate pe care sa le utilizeze īntr-un interval mai mare de timp. Ea va sti de fiecare data ce si-a propus sa foloseasca, avānd notata ordinea de la īnceput. Se poate astfel controla si efectul preparatelor folosite si deci repetarea aplicarii daca efectul este bun sau īnlocuirea preparatelor respective, īn cazul īn care nu s-a obtinut rezultatul urmarit.

Toate acestea constituie si determina serioziate si constiinciozitate īn efectuarea īngrijirilor cosmetice, cu rezultate bune atāt pentru cosmeticiana cāt si pentru clienta respectiva.

FISA  COSMETICALA

1.1   FISA CLIENTEI

Fisa individuate de cosmetica

Numele....................................Prenumele........................ Profesia....................

Adresa..............................................................Sector..........    Telefon..............

Data nasterii: anul .........................luna............................. ziua.......................

Diagnostic...........................................................................................................

 Aspectul morfologic:

§                                Forma geometrica  a  fetei.........................................................................

§                                Parul..........................................................................................................

§                                Ochii..........................................................................................................

§                                Lungimea fetei..........................................................................................

§                                Culoarea predominanta a tenului (pigmentatia)......................................

§                                Aspectul tenului..........................................................................................

§                                Temperatura...............................................................................................

§                                   Pilozitatea:  ...............................................................................................

§                                   Secretiile....................................................................................................

§                                   Gradul de senescenta................................................................................

§                                   Aspectul porilor.........................................................................................

§                                   Relieful ridurilor.......................................................................................

§                                   Elasticitatea pieli......................................................................................

§                                   Tonusul  muscular....................................................................................

§                                   Irigarea sanguina......................................................................................

§                                   Imperfectiuni  inestetice:

§                                   De natura celulara.........................................................................................

§                                   Tonicitate.....................................................................................................

§                                   Alte deficiente (gradul de sensibilizare la diferiti alergeni)......................

........................................           ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................












Document Info


Accesari: 30472
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )