Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































PREGATIREA OPERATIEI DE ONDULATIE PERMANENTA

Cosmetica












ALTE DOCUMENTE

12 retete naturale pentru frumusete
Vrei sa ai si tu par de reclama
STOPAREA CADERII PARULUI
CURE NATURALE PENTRU O SILUETA DE VIS
De trei ori ruj
Afla cum poti obtine bucle perfecte pentru petreceri perfecte
Machiaj - mireasa
Cum se face machiajul
Spalatul parului si coafatul cu feonul
Vopsirea parului

EXECUTAREA ONDULĂRII PERMANENTE

           



PREGĂTIREA OPERAŢIEI DE ONDULAŢIE PERMANENTĂ

Anatomia si fiziologia pielii

Pielea este un organ elastic al capului omenesc care vine in contact direct cu mediul extern. Starea pielii depinde de conditiile de viata ale organismului si de starea fiziologica a acestuia.

Pielea este un organ epitelial conjunctiv alcatuit din trei parti (fig 1) :

-       epiderma (1)

-       derma (2)

-       hipoderma (3)

fig 1

Epiderma  constituie partea externa a pielii si este formata dintr-un tesut epitelial pavimentos stratificat. In straturile cele mai superficiale ale epidermei se gasesc celule care pe masura īnaintarii lor spre exterior se turtesc, ajungand la suprafata sub forma unor so 17317k101r lzisori. In acest stadiu, celulele se desprind si cad, fenomen numit descuamare sau exfoliere. Aceasta schimbare de forma a celulelor se datoreaza modificarilor metabolice care au loc īn interiorul celulei, si anume acurnulare de grasimi si alterarea proteinelor cu transformarea lor īn cheratina. Din acea cauza, celulele devin tari, cornoase, fapt pentru care acest strat al epidermei se numeste strat cornos. La un moment dat metabolismul celular īnceteaza, ceea ce duce la moartea celulelor si exfolierea lor.

Pe masura desprinderii lor de la suprafata pielii, ele sīnt īnlocuite cu celule noi provenite din straturile mai profunde. Acest fapt este posibil, datorita īnsusirii de a se divide a celulelor stratului cel mai profund al epidermei numit strat mucos sau generator. Aceste celule au forma cilindrica si sunt īncarcat cu un pigment numit melanina.

Prin diviziune ele īmping spre exterior celulele de deasupra lor, īnlocuind astfel pe cele exfoliate. Celulele acestui strat profund al epidermei se pot divide datorita substantelor nutritive prlmite din reteaua de vase sanguine a dermei.

Epiderma nu este vascularizata, poseda īnsa terminatii nervoase libere, acestea reprezentand receptorii cei mai periferici ai organisinului.

Derma  este situata sub epiderma si constituie al doilea strat al pielii. Se caracterizeaza printr-o mare elasticitate, fiind formata din tesut conjunctiv bogat īn fibre elastice si colagene.

Stratul superficial al dermei numit strat papilar trimite īn epiderma niste proeminente conice numite papile dermice. Papilele dermice din regiunea palmara a degetelor au forma unor creste. Acestea determina pe suprafata pielii niste ridicaturi liniare sau curbe a caror dispozitie este caracteristica pentru fiecare individ īn parte. Intiparirea lor reprezinta amprentele digitale, folosite īn cercetarile judiciare.

Sub stratul papilar se gaseste un alt strat al dermei, numit strat reticular, format din tesut conjunctiv mai dens ale carui fibre elastive si colagene sunt dispuse īn toate sensurile.

Derma este bogat vascularizata. Contine, de asemenea, termmatii nervoase libere, dar si terminatii nervoase sub forma de corpusculi, acestia fiind elementele de receptie a diverselor exercitii : tactile de atingere, tactile de presiune, senzatii de rece si senzatii de cald.  .

In derma se mai gasesc globule albe, elemente reticuloendoteliale, glande sebacee si muschii erectori ai firului de par.

Hipoderma  sau tesutul subcutanat constituie al treilea strat al pielii. Este formata din tesut conjunctiv lax ale carui celule acumuleaza grasimi fiind numite celule adipoase. Aceste celule reprezinta o importanta rezerva de substante energetice. Datorita hipodermei pielea poate aluneca usor deasupra formatiunilor ce se gasesc dedesubtul ei, acest strat contribuind si la armonizarea formelor organismului.

In hipoderma se gasesc glomerulii glandelor sudoripare si radacina firului de par (5), aceste formatiuni putand exista si in derma.

Din piele se difenentiaza nisie formatiuni numite productiile sau fanerele pielii. Aceste productii pot fi cornoase si se gaseac la suprafata pielii (unghiile si firele de par) si glandulare gasindu-se īn interiorul pielii : glandele sebacee, sudoripare si glandele mamare.

Functiile pielii

 Pielea are un rol important din punct de vedere functional, avand īn vedere faptul ca este asezata la limita dintre organism si mediu.

Pielea este īn strinse relatii si cu restul corpului, la nivelul ei reflectandu-se indicii despre activitatea diverselor organe interne, despre sanatatea organismului.

Astfel pielea īndeplineste urimatoanele functii :

Functia de protectie īmpotriva unor agenti :

- fizici (mecanici, termici, ultraviolete etc.) prin stratul de tesut conjunctiv al dermei, prin stratul adipos din hipoderma si datorita stratului pigmentar din epiderma ;

- chimici, prin stratul cornos al epidermei si datorita sebumului secretat de glandele sebacee ;

- biologic (microbi, virusuri etc.) datorita impermeabilitatii stratului cornos si datorita actiunii dezinfectante a sebumului.



Functia de respiratie este foarte slaba, la nivelul pielii avand totusi loc schimburi de gaze prin patrunderea oxigenului si eliminarea bioxidului de carbon.

Functia de excretie asigurata de glandele sudoripare care secreta sudoarea. Sudoarea are aproape aceeasi compozitie cu a urinei, astfel o data cu sudoarea se elimina o parte din produsii toxici din organism. Fenomenul de sudoratie creste o data cu cresterea  temperaturii mediului. Cantitatea medie de sudoare este de 600-1 000 ml/24 ore, dar īn anumite conditii ca, de exemplu, la efort fizic, cresterea temperaturii mediului, consumare de apa etc, cantitatea de sudoare poate sa creasca la 4-8litri/24 ore.

Functia de termoreglare este realizata de piele īn conditii de crestere sau scadere a temperaturii mediului extern prin intensificarea circulatiei (vasodilatatie) sau reducerea circulatiei (vasoconstrictie), evitand astfel supraincalzirea sau racirea organismului. Un rol deosebit īn functia de termoreglare īl prezinta si variatia secretiei sl excretiei sudorale. De asemenea, pielea este un important izolator termic prin stratul grasos din hipoderma.

Functia de absorbtie este prezenta la nivelul pielii, dar mult redusa datorita stratului cornos. Mai usor patrund prin piele grasimile animale ca lanolina si deci si diverse substante īncorporate īn ea.  Grasimile minerale ca vaselina nu trec prin piele, ci īi maresc impermeabititatea.

Functia de depozit pentru substantele grasoase (īn hipoderma), pentru glucoza (cīnd functia de depozit a ficatului este depasita), pentru apa (producand īn anumite conditii patologice retentii de apa la nivelul pielii si formarea edemului) si pentru sodiu.

Functia de sensibilitate se īndeplineste prin terminatiile nervoase ce se gasesc īn straturile pielii. Sensibilitatea cutanata este tactila, termica si dureroasa. Excitatiile cutanate care determina aceste senzatii ajung prin intermediul axului spinocerebral la scoarta cerebrala īn teritoriul situat īn spatele santului central, sant ce separa lobul frontal de cel parietal.

Anatomia si fiziologia parului

Atāt prin structura cat si prin functiile sale, parul este un organ viu. El se formeaza in pielea capului. Firul de par este format din doua parti, si anume o parte care se gaseste in piele si care se numeste radacina si o parte libera care se numeste tulpina. Radacina firului de par prezinta in partea inferioara un bulb, un germene. Celulele se inmultesc dezvoltand pas cu pas acest  germene care va capata, spre extremitatea libera a firului de par, forma unei sfere goale in interior. Bulbul prezinta in partea bazala o scobitura in care patrunde tesut conjunctiv, vase de sange si nervi care formeaza papila parului care, de fapt, este partea care hraneste firul de par.Tulpina (fig 1) se afla in continuarea radacinii, fiind formata din trei straturi : cornos (1), pigmentar (2) si maduva (3).

fig 1

Stratul cornos extern, este format din celule dispuse sub forma unor solzi. Stratul pigmentar este format din celule care contin pigmenti care dau culoare parului. La persoanele in varsta, uneori si la cele tinere, pigmentul se distruge si intre celulele acestui strat patrund bule de aer care dau parului reflexe argintii (albirea parului). Moduva este dispusa in axul firului de par si este formata din celule mari, ovale cu aspect clar. Sistemul nervos simpatic asigura activitatea nervoasa a papilelor iar sistemul nervos parasimpatic asigura activitatea nervoasa a glandelor sebacee. Actiunea celor doua sisteme nervoase este contradictorie. In functie de echilibrul acestora depinde buna functionare a glandelor sebacee si a stratului germinativ. Buna functionare a stratului germinativ asigura cresterea parului. Parul creste concomitant cu invelisul epidermic pana la nivelul de varsare al glandelor sebacee. Deasupra locului de varsare a glandelor sebacee, parul creste liber. Deasupra locului de varsare a canalului glandelor sebabee, parul creste liber. Unitatea papilo-sebacee se afla intr-o cavitate fibroasa ce protejeaza stratul germinativ. Tot aici se afla si muschiul a carui actiune zbarleste parul la frisoane sau da senzatia de piele de gaina.

Parul care cade este automat inlocuit cu altul. Durata de viata a firului de par este de 5-7 ani. Cresterea firului de par incepe de la baza pornind de la stratul germinativ si se desfasoara astfel :

Se produce sebum la nivelul glandelor sebacee

Se produce cheratina la nivelul foliculului- cheratina este o proteina compusa din oxigen, hidrogen, carbon, azot si sulf. Cresterea si dezvoltarea parului depinde de starea generala a organismului.

La femei. Dupa sarcina, papilele care au avut de suferit se dezvolta din nou ramanand mai sensibile. Cresterea parului si secretia sebumului sunt influentate de trei factori ; hrana, secretia glandelor si sistemul nervos . Baza chimica necesara in formarea cheratinei, a pigmentilor sau a sebumului depinde de:

-       hrana, excesul sau deficitul de vitamine sau de aminoacizi

-       transformarea acesteia si asimilarea ei de catre organism , starea aparatului digestiv a ficatului si a glandelor endocrine

-       agentii motrici care transporta hrana, integritatea vaselor sangvine si de variatiile volumului de sange transportat

In functie de proportia lor, hormonii regleaza sau impiedica transformarile chimice, influenteaza rezistenta vaselor sangvine precum si capacitatea de preluare a hranei de papilele capilare.

Hormonii influenteaza direct sistemul nervos central si in acest fel echilibrul intregului organism uman, cu precadere sistemul neurovegetativ simpatic si sistemul parasimpatic care prin actiunea lor reglementeaza toate secretiile organismului. Din aceasta rezulta influenta directa a hormonilor asupra cresterii si dezvoltarii parului.

Sistemul nervos central cuprinde doua activitati : una volitiva si una care raspunde reflex comenzilor.

Sistemul neurovegetativ cuprinde doua sisteme : sistemul nervos simpatic si sistemul nervos parasimpatic a caror actiune este diametral opusa. Primul regleaza activitatea nervoasa a papilelor iar cel de-al doilea regleaza glandele sebacee. Aceste doua sisteme determina intinderea , dilatarea si micsorarea vaselor sangvine ale radacinii parului. Echilibrul celor doua sisteme influenteaza echilibrul cresterii si regenerarii parului si echilibrul secretiei sebumului. Lipsa echilibrului face ca firul de par sa creasca greu, sa fie subtire si lipsit de vitalitate. Nu trebuie sa se uite faptul ca sistemul nervos, in totalitatea sa. De fapt, la baza dezvoltarii unui par frumos, luminos, sanatos sta echilibrul intregului organism.




Sistemul de hranire al parului presupune :

-       asimilarea substantelor hranitoare 

-       procesul de modificare a substantelor hranitoare de catre organism

-       agentii care transporta hrana

-       hormoni care regleaza schimbarile chimice din organism

-       modificari ale rezistentei vaselor sangvine

-       capacitatea de prelucrare a hranei de catre papile

-       sistemul centrul nervos (volitiv)

-       sistemul nervos neurovegetativ (nevolitiv)

-       rezistenta vaselor sangvine

-       secretia glandelor sudoripare

-       secretia glandelor sebacee

-       sistemul nervos parasimpatic

-       sistemul nervos simpatic

 

Pregatirea instrumentelor

Pentru executarea unui permanent trebuie sa se tina cont de natura parului. Cu ani in urma, permanentul la cald se facea cu ajutorul vaporilor, dar cercetarile de laborator au ajuns la concluzia ca pentru acest proces se pot utiliza solutii care pot schimba forma parului potrivit dorintei clientelor, fara sa-l deterioreze. Desi permanentul la rece se executa relativ usor in ondularea permanenta produsele chimice au un rol hotarator. Procesul de permanentare al parului necesita atentie si precautie din partea specialistului. De asemenea, specialistul trebuie sa stie sa aleaga tipul solutie de permanent in functie de calitatea parului si sa aleaga forma si dimensiunile bigudiurilor conform cu dorintele ondulelor dorite de clienta. Aceste bigudiuri pot avea dimensiuni cuprinse intre 5-20mm. 

    

Instrumente necesare:

-       Cap de lucru sau model

-       Castron din plastic

-       Solutie de permanent pentru diferite calitati de par

-       Pieptene cu codita din plastic

-       Pelerina protectoare pentru a proteja hainele clientei

-       Clame pentru separarea parului

-       Bigudiuri de diferite dimensiuni

-       Hartie speciala

-       Masa mobila de lucru













Document Info


Accesari: 6870
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )