Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































ASSELIN, Olivar (8 nov. 1874; Saint-Hilarion de Charlevoix - 18 apr. 1937; Montréal)

personalitati










ALTE DOCUMENTE

Nicolae Milescu Spatarul
Mihai Eminescu
HEINRICH HERTZ
Isaac Newton
Vladislav I (Vlaicu-Voda)
Leonhard Euler
Farkas Ferenc
Platon
Homer
Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791)

ASSELIN, Olivar (8 nov. 1874; Saint-Hilarion de Charlevoix - 18 apr. 1937; Montréal), ziarist, eseist si  pamfletar. Dupa scoala primara din Mont-Joli, în 1892 este dat afara de la Seminarul din Rimouski, unde învata din 1886, pentru ca era "lenes si indisciplinat". În primavara aceluiasi an, familia sa ruinata emigreaza în Fall River (Massachusetts), un 212t197c de tânarul munceste câteva luni într-o filatura de bumbac, apoi publica articole politice în diverse periodice : Protecteur Canadien (al carui redactor devine în 1894), La Tribune din Woonsocket (1895), Jean-Baptiste din Pawtucket. Dupa o perioada în care renunta la cariera de ziarist pentru a fi fotograf, director de scoala si voluntar în razboiul hispano-american (1898), în 1900 intra la mai multe ziare de orientare liberala : Débats, La Patrie, Herald si  Canada. Angajamentul sau politic nu s-a facut numai prin articole, ci si prin acceptarea postului de Secretar al ministrului colonizarii, Lomer Gouin, ca si prin intrarea în Partidul Nationalist, fiind aici, alaturi de Henri Bourassa, unul din conducatorii cei mai activi. În 1903 pune bazele Ligii Nationaliste Canadiene, iar în 1904 înfiinteaza ziarul militant Le Nationaliste. Cariera sa politica este întrerupta de doua interstitii în care A. se afla la închisoare (1907, 1909) pentru insulte aduse magistraturii (în 1909 îl palmuieste pe ministrul Louis-Alexandre Taschereau). În 1910 participa la înfiintarea ziarului Devoir, însa se retrage aproape imediat pentru a colabora la L'Action. Dupa ce este un partizan al neimplicarii, în 1915 se înroleaza în armata acadiana considerând ca astfel ajuta Franta, se face remarcat la Vimy si obtine Legiunea de Onoare pentru numeroase acte de curaj, dar si postul de secretar al misiunii militare canadiene. În afara de politica, s-a preocupat si de realizarea de opere de caritate : începând cu anul 1927 este unul din principalii animatori ai Operei Milei, refugiu pentru batrânii saraci si bolnavi. În 1930 reia legatura cu jurnalismul, devenind redactor sef la cotidianul liberal Canada. În 1934 înfiinteaza ziarul L'Ordre, iar în 1935 un saptamânal politic si literar La Renaissance. Înainte de a muri, intra în ordinul Fratii ospitalieri din Saint-Jean-de-Dieu.



Un artizan priceput si un polemist redutabil, A. n-a fost mereu privit cu simpatie, mai ales în contemporaneitate. Bine-intentionatii au vazut însa si latura sa generoasa, exprimata în atâtea si atâtea opere de caritate. Care dintre aceste doua dimensiuni îl reprezinta mai fidel, a fost si este înca subiect de disputa. Ramâne însa un fapt de netagaduit ca personalitatea puternica a lui A. a marcat semnificativ epoca în care s-a manifestat.  SGD

OPERA - F I L O Z O F I E : A Québec View of Canadian Nationalism; an Essay by a Dyed-in-the-wool French-Canadian on the Best Means of Ensuring the Greatness of the Canadian Fatherland, 1909; Pensée Française. Pages choisies, 1937; T E O L O G I E : L'ouvre de l'abbé Groulx, 1923; E D I T O R : Jules Fournier, Anthologie des poètes canadiens, 1920.    












Document Info


Accesari: 1113
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )