Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Aristotel

personalitati












ALTE DOCUMENTE

ADOLF HITLER
Mark Twain
George Calinescu 1899 - 1965
Joseph Haydn
Ion Creanga (10 iunie 1839 - 31 decembrie 1889)
Johann Sebastian Bach
George Enescu (1881 - 1955)
Benjamin Franklin (1706 - 1790)
LIVIU REBREANU
Pitagora (ap. 580 - ap. 500 î.e.n.)

Aristotel

 

        Doua din cele mai cunoscute tratate ale sale, "Politica" si "Etica Nicomahica", apartin domeniului practic al filozofiei. Lucrarile nu sunt "practice", în sensul ca nu sunt manuale didactice. Din contra, ele abunda în analize si în a 727c23h rgumente, bazându-se mai mult pe cercetari istorice si stiintifice. Ele sunt lucrari de filozofie practica; "practica", deoarece scopul sau telul lor nu este de a oferi adevarul, ci de a schimba faptele.



        Oamenii se disting de alte animale prin faptul ca poseda ratiune si putere de gândire. Oamenii "contin ceva divin - ceea ce numim intelect este divin", iar intelectul nostru este "divinul înauntrul nostru". Într-adevar fiecare dintre noi este un adevarat intelect, "caci el [intelectul] reprezinta ceea ce natura umana are mai nobil si mai elevat".

        Activitatea intelectuala nu este suficienta. Oamenii nu sunt indivizi izolati. "Omul", scrie Aristotel, "este din natura un animal social". Aceasta remarca nu este un aforism facut la întâmplare, ci o mostra de teorie biologica. "Animalele sociale sunt acelea care au o singura activitate în comun; asa sunt oamenii, albinele, viespile, furnicile si cocorii.". "si aceasta însusire este caracteristica omului, spre deosebire de toate vietatile, asa ca singur el are simtirea binelui si a raului, a dreptului si a nedreptului si a tuturor celorlalte stari morale. Comunitatea unor fiinte cu asemenea însusiri creeaza familia si Statul".

        Primul lucru demn de pus în evidenta în legatura cu ideea aristotelica de Stat este marimea acestuia. "Caci, daca din zece oameni nu s-ar putea constitui o cetate, o suta de mii n-ar mai constitui o cetate." El nu si-a schimbat niciodata parerea ca micile orase-state erau cea mai propice - si cea mai naturala - forma de societate civila.

        Un Stat, oricum ar fi el constituit, trebuie sa-si fie suficient siesi si sa atinga telul pentru care el exista. "Bunastarea", care este telul Statului, este identificata cu "eudaimonia" (fericirea), care este scopul individului. Statele sunt entitati naturale si, asemenea altor obiecte naturale, au un scop sau un tel. Notiunea de scop al Statului este legata de alt ideal înalt. "Principiul fundamental al constitutiilor democratice este libertatea [.] Cea dintâi forma a libertatii este de a conduce si de a fi condus, în mod succesiv [.] Alta forma a ei este dreptul lasat fiecaruia de a trai dupa cum îi place".

        Dar libertatea este sever restrânsa în Statul lui Aristotel. Ea este un prerogativ al cetatenilor, însa o mare parte a populatiei nu avea cetatenie. Femeile nu erau libere, existau sclavii. Potrivit lui Aristotel, unii oameni sunt sclavi de la natura, si deci este permis de fapt sa fie subjugati. Cetatenii puteau detine sclavi, asa cum puteau poseda si alte forme de proprietate. "Evident", scrie el, "e mai bine ca proprietatea sa fie privata, dar oamenii trebuie sa o puna în comun la folosinta." Dar el adauga imediat: "Este sarcina legiuitorului de a veghea ca cetatenii sa faca astfel.". Statul lui Aristotel nu va dispune de mijloacele de productie; el nu controleaza direct nici economia. Dar legiuitorul vegheaza ca regimul economic al cetatenilor sa fie guvernat potrivit.




        Aristotel descrie foarte detaliat diversele moduri în care Statul poate reglementa viata cetatenilor. Fiecare restrictie, oricât de bine intentionata ar fi în scopurile ei, este o îngradire a libertatii. În afirmatia lui Aristotel ca "toti cetatenii apartin Statului" se poate întrevedea germenii totalitarismului. Statul sau este extrem de autoritar.

Jonathan Barnes

Powered by http://www.preferatele.com/

cel mai tare site cu referate













Document Info


Accesari: 1218
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )