Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































DMITRI SOSTAKOVICI

personalitati












ALTE DOCUMENTE

Charles Augustin de Coulomb ( 1736-1806 )
Barbu, Ion (1895-1961)
Alexandre Dumas (1803-1870)
VLAD ŢEPEs (1448; 1456-1462; 1476)
Nicolae Grigorescu
Isaac Newton
Liviu Rebreanu
Paul Tanco (1843-1916)
Farkas Ferenc
Herodot

DMITRI sOSTAKOVICI

TRIO NR. 1 PENTRU VIOARĂ, VIOLONCEL sI PIAN,     OP. 8



BIOGRAFIA sI CREAŢIA COMPOZITORULUI

Dmitri sostakovici, compozitor rus al secolului XX s-a nascut la 5 septembrie  1906, la Sankt-Petersburg īntr-o familie de mari admiratori ai muzicii.

La vārsta de noua ani a primit cele dintāi lectii de pian de la mama sa, (care īnainte de casatorie urmase Conservatorul din Petersburg), iar apoi cu I. Glassev, sub īndrumarea caruia īncepe sa compuna.

La vārsta de 13 ani, pe perioada studiilor de  la Conservatorul din Petersburg, se va bucura de īndrumarea marilor maestrii L. Nicolaev (pian), N. Sokolov (contrapunct si fuga) si M. Steinberg si Glazunov (compozitie, orchestratie, forme).

Īn timpul studiilor scrie primele lucrari, printre care Dansuri fantastice pentru pian (1922) si mai ales Simfonia I (1925), o lucrare remarcabila, de anvergura, plina de vitalitate care īncepānd din 1926, cānd a avut loc premiera se bucura de o apreciere deosebita, fiind cāntata regulat, ramānānd īn repertoriu pāna īn prezent.

Dupa terminarea studiilor la Conservatorul din Petersburg, īsi īncepe activitatea pedagogica, pe care o va continua de-a lungul īntregii sale vieti, mai īntāi ca profesor de instrumentatie (1937) si de compozitie (1939), la aceelasi conservator, iar apoi va preda la Moscova  unde se muta īncepānd cu anul 1943.

Continuāndu-si importanta activitate creatoare, sostakovici a lasat īn urma o opera monumentala (147 opusuri), devenind unul din cei mai de seama compozitori rus 333j922d i. A fost Presedinte al Uniunii Compozitorilor din U.R.S.S., membru al Academiei Regale de Muzica din Suedia si a fost distins cu numeroase titluri pentru meritele sale, printre care cel de Artist al poporului.

A murit la Moscova, la 9 august 1975, lasāndu-ne noua drept mostenire, minunata sa creatie, exprimata prin intermediul sunetelor, īn care reuseste sa redea un bogat continut de viata.

Pianist  remarcabil, sostakovici a aparut multa vreme ca interpret al propriilor lui compozitii, dar activitatea sa principala o constituie creatia. A abordat toate genurile muzicale, de la miniatura vocala si instrumentala, la opere si lucrari vocal simfonice, de la muzica de camera la simfonii, de la muzica de scena la muzica de film, toate realizate prin propria sa conceptie si viziune.

Creatia simfonica si concertanta

Debutul sau simfonic este marcat de o Tema cu variatiuni pentru orchestra op. 3, Doua fabule de Crālov pentru voce si orchestra op. 4 si Scherzo pentru orchestra op. 7. Acestea sunt realizate īn perioada studiilor de la Conservator si sunt lucrari premergatoare sirului lung de simfonii pe care avea sa le compuna.

 sostakovici a fost recunoscut drept cel mai mare simfonist al secolului XX, cele 15 simfonii ale sale, facānd dovada acestui adevar incontestabil.

 Simfoniile sale sunt de o mare varietate si au la baza multiple cautari stilistice īnca din timpul "lucrarii de diploma" scrisa īn perioada studiilor, pe care le-a finalizat cu Simfonia I īn Fa major op. 10.

 Marii dirijori, contemporani lui o vor adopta īn repertoriul dirijoral pentru melodiile expresive, verva, dinamismul si simtul dramatic sonor.

Īn afara celor cincisprezece simfonii, creatia lui sostakovici cuprinde si sase concerte: doua pentru vioara, doua pentru violoncel, doua pentru pian, dintre care unul cu trompeta.

Muzica vocala, instrumentala si de camera

Īn creatia lui sostakovici, muzica de camera are aceeasi pondere ca si muzica simfonica. Impresioneaza, la el, numarul mare de lucrari pe care le creeaza, de la miniatura vocala si instrumentala, la sonata pentru pian, pentru vioara si pian, triouri, cvartete, cvintete si alte ansambluri, realizate īntr-o viziune proprie, īntr-o maniera moderna, zugravind o lume infinita de emotii, idei si sentimente umane.

Romanta este unul din genurile frecvent īntālnite īn creatia compozitorilor rusi, printre ei se remarca si sostakovici, care de-a lungul activitatii sale creatoare i-a acordat o importanta deosebita. Trebuie amintite aici primele Patru romante pentru voce (bas) si pian, op. 47 si cele  sase romante pentru voce (bas) si pian, op. 62.

 Continua traditia muzicii instrumentale camerale adresate pianului, īntr-un repertoriu format din Preludii, suite, sonate, aforisme: ultimul devine genul miniatural a carei paternitate - dupa muzicologia rusa - īi apartine lui sostakovici.

Pianist de exceptie, sostakovici nu a avut o cariera interpretativa intensa, asa cum au avut Rahmaninov sau Prokofiev, cu toate ca arta sa era remarcabila din punct de vedere tehnic, cizelānd  fiecare detaliu, reliefānd cele mai subtile nuante. El  scrie 24 Preludii si fugi, realizānd o varianta moderna a Clavecinului bine temperat al lui Bach.

Creatia camerala a constituit o reala preocupare pentru sostakovici īnca din anii Conservatorului, cānd a creat Trio nr. 1, op. 8, Trei piese pentru violoncel si pian op. 9, Doua piese pentru octet de coarde, op. 11. Mai tārziu a creat Sonata pentru violoncel si pian, op. 40, Trio-ul nr. 2 īn mi minor pentru vioara, violoncel si pian op. 67, 15 cvartete, un singur Cvintet īn sol pentru 2 viori, viola, violoncel si pian op. 57.

Creatia de scena si vocal simfonica

sostakovici realizeaza  3 opere: Nos (Nasul), Lady Macbeth sau Katerina Ismailova si Jucatorii; o opereta:  Moscova, cartierul Ceriomuski; 3 balete: Vārsta de aur, Bulonul, Pārāul limpede.

sostakovici mai creeaza muzica de scena la tragedia Hamlet de Shakespeare, op. 32, muzica la spectacolul Comedia umana dupa Balzac, op. 37.

A scris doua lucrari vocal simfonice: Cāntarea padurilor, op. 81- oratoriu pentru solisti, cor mixt, cor de copii si orchestra si cantata Deasupra patriei noastre straluceste soarele, op. 90.

Aceste doua lucrari cāt si īntreaga sa opera, īl recomanda si īl impun pe sostakovici īn rāndul celor mai mari creatori moderni.

TRIO NR. 1 PENTRU VIOARĂ, VIOLONCEL sI PIAN, OPUS  8



            Trioul nr. 1 pentru vioara, violoncel si pian, opus 8, īn do minor, a fost scris īn anul 1923, perioada īn care sostakovici urma cursurile Conservatorului din Petersburg. Prima auditie a acestui trio a avut loc la 20 martie 1925, la Conservatorul din Moscova, īn interpretarea violonistului N. Fedorov, violoncelistului A. Jegorov si pianistului Lev Oborin.

          Lucrarea este dedicata Tatianei I. Glivenko, care a devenit prietena apropiata a lui sostakovici īn timpul sederii lui la Gaspra, īn lunile iulie si august ale anului 1923.

Trioul  este scris īntr-o singura parte si are forma de  sonata.

Expozitia (masurile 1-60) debuteaza cu o introducere  (masurile 1-13),       care reprezinta motivul  pe care se va construi īntreg trioul, al carui īnceput este intonat pentru prima data de violoncel, īnsotit de acompaniamentul discret al pianului, care executa  optimi, ce au rolul de a stabili tempoul acestui īnceput, care este notat a fi Andante.

Exemplu 1:   

          Vioara intra īn masura a doua pentru  a continua motivul semnalat īn

prima masura de catre violoncel.

          Violoncelul va intona īn masurile 7-9 motivul anterior, prezentat de

catre vioara. Chiar daca nuanta acestui īnceput este mica -  piano expressivo,

sunetul trebuie sa fie calitativ, legat si īncalzit de un vibrato linistit.

          Acompaniamentul īn optimi al pianului este preluat īncepānd cu

masura 10, de catre vioara si violoncel, permitāndu-i astfel o usoara detasare

din punct de vedere sonor. Masurile 10-13 executate la pian, reprezinta,

asadar trecerea catre grupul tematic I (masurile 14-103) al trioului.

          Grupul tematic principal este alcatuit din mai multe fraze, astfel: fraza

1 (masurile 14-21 ) este marcata de o  schimbare din punct de vedere agogic - Molto pił mosso. Astfel, īntr-un tempo mai miscat, comparativ cu cel

initial, energica prima tema a grupului tematic principal, este adusa la pian,

acompaniat de patrimi scurte, executate īn piano, de catre vioara si

violoncel.

Exemplu 2:

               

          Īn cea de-a doua fraza (masurile 22-37) violoncelul si vioara, prin

pasajele cromatizate, prelucreaza materialul tematic al acestei prime teme,

iar acompaniamentul īn patrimi al pianului  asigura pilonii ritmici

ai acestui fragment.

         Vioara va aduce īncepānd cu masura 38, tema  expusa īn prima fraza

de catre pian, care aici va prelua acompaniamentul de patrimi.

          Violoncelul īnsotit de pian porneste din nuanta de piano, realizānd un

crescendo rapid catre ultima nota a celei de-a treia fraze, adusa īn sforzando.

           Īn masurile 49- 60 este  readus motivul introducerii, īn Andante.

Īn ultimele masuri  ale introducerii, pianul realiza trecerea catre prima tema

a grupului tematic principal, acest procedeu repetāndu-se si aici, catre cea

de-a doua tema a sectiunii. De data aceasta violoncelul īsi va aduce

contributia, alaturi de pian.

          Tema a doua a grupului tematic I (masurile 61-94) va fi adusa de catre violoncel īnsotit de  acompaniamentul  pianului.

Exemplu 3:

Īncepānd cu masura 69, vioara i se alatura violoncelului si vor executa īn octave  fragmentul adus initial de violoncel. Pianul va aduce peste acompaniamentul īn saisprezecimi al viorii si cel īn triolete al violoncelului, aceeasi tema dinamica expusa anterior.

Īn continuare vioara, violoncelul si pianul vor aduce pe rānd pasaje tehnice, intens cromatizate ce au un caracter de virtuozitate.

Puntea (masurile 95-102) catre tema a II-a a acestui trio este realizata la pian, īncepānd cu masura 95, care īn cele patru masuri īn care este prezent aduce acompaniamentul pe care-l vom īntālni din  masura 103.

si violoncelul are un rol īn aceasta trecere, prin executarea unui pasaj solo, expresiv si cantabil, īntr-un tempo linistit Adagio. Schimbarea miscarii īn care este adusa aici tema a doua a grupului tematic principal, sonoritatea calda a violoncelului, dar si acompaniamentul pianului sustin prezenta puntii īn acest loc.

 Compozitorul va recurge din nou la sunetul cald al violoncelului, pentru a aduce tema a II-a (masurile 103-125) a acestui trio, o tema lirica, linistita, de o mare expresivitate.

Exemplu 4:

Vioara va continua atmosfera impusa de catre violoncel, īnsotita fiind de pian, care puncteaza pe alocuri prin elemente melodice expuse anterior.

Dezvoltarea (masurile 126-150) debuteaza cu cea de-a doua tema a




grupului tematic I, executata de catre vioara īntr-un tempo moderato. Īn acest timp pianul acompaniaza, iar īn masura 134 preia tema cāntata anterior.

Exemplu 5:

      

          Violoncelul are masuri de pauza, el intervenind doar pe parcursul a doua masuri (129-130). Īncepānd cu masura 138 cu auftakt, pianul aduce tema a doua a triolui, preluata apoi de vioara si violoncel, la unison. Putem observa diferentele frecvente de tempo, la care apeleaza compozitorul, astfel: tema a doua a grupului tematic I era adusa īn expozitie īn Allegro, iar aici īn Moderato; tema a II-a a acestui trio a fost adusa initial īntr-un tempo linistit - Andante, iar īn dezvoltare o vom regasi īn Allegro.

Motivul masurii 141, expus la vioara este preluat de pian, care la

rāndul lui preda stafeta viorii īncepānd cu masura 146.

 Masura 150 realizeaza trecerea catre repriza (masurile 151-281), care debuteaza īn Prestissimo fantastico, cu prima tema a grupului tematic principal expusa ca si īn expozitie la pian, ceea ce difera sunt patrimile cāntate de instrumentele de coarde, care aici īn repriza sunt divizate īn cāte doua optimi. A doua tema din grupul tematic principal intervine la masura 172, la vioara, fiind preluata apoi de violoncel.

 Masurile 203-221 aduc Andante-le initial, īn alt cadru tonal. S-ar putea afirma ca repriza īncepe aici, īnsa grupul tematic principal expus anterior, īntr-un cadru tonal si melodic identic cu cel din expozitie contrazice acest lucru.

Tema a II-a a trioului este adusa la vioara, īnsotita de acompaniamentul īn optimi al pianului, īncepānd cu masura 222 cu auftakt.

Urmeaza Coda (masurile 240-281), unde tema a doua a grupului

tematic principal va fi auzita  la toate instrumetele.  Din masura 272, vioara si violoncelul aduc cantabila tema a II-a a acestui trio, executata īn octave.

          Trioul se īncheie īn forta, printr-un pasaj tehnic, de virtuozitate, intens

cromatizat, adus simultan la vioara, violoncel si pian. Pentru a realiza efectul

exploziv al finalului, nuanta de pornire a acestui pasaj trebuie sa fie aceea de

piano.


BIBLIOGRAFIE

- Larousse, Dictionar de mari muzicieni, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2000

- Berger, Wilhelm Georg, Muzica simfonica - baroca - clasica, Ghid, Editura muzicala,  Bucuresti, 1967

- Bughici, Dumitru, Formele si genurile muzicale, Editura muzicala, Bucuresti, 1962

- Iliut, Vasile, De la Wagner la contemporani, Vol IV, Culturi muzicale nationale omogene īn prima jumatate a secolului al XX-lea, Editura muzicala, Bucuresti 1998

- Merisescu, Gheorghe, Istoria muzicii universale, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1968

- Schönberg, Harold C. - Vietile marilor compozitori, Editura Lider, Bucuresti.

- stefanescu, Ioana - O istorie a muzicii universale, Editura Fundatiei Culturale Romāne, Bucuresti, vol. I, II, III, (1995, 1996, 1998).

- Doljanski, A. - Mic dictionar muzical - Editura Muzicala a Uniunii Compozitorilor din R.P.R., 1960.

- Weinberg, I. - Haydn - Editura muzicala a Uniunii Compozitorilor din R.P.R., 1964.

- J. Ma  Corredor - De vorba cu Pablo Casals - Editura Muzicala a Uniunii Compozitorilor din R.P.R

- Constantinescu, Grigore - Romantismul īn prima jumatate a secolului al XIX-lea    - Conservatorul de Muzica  "Ciprian Porumbescu" - Bucuresti, 1978.

- Dinicu, Dimitrie Gh. - Concerte pentru violoncel - Editura Muzicala a Uniunii Compozitorilor din R.P.R, 1958.












Document Info


Accesari: 6611
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )