Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































MIRCEA ELIADE

personalitati












ALTE DOCUMENTE

Mark Twain
ION CREANGA (1839-1889)
EUCLID
MIHAI VITEAZUL (1593-1601)
Ion Creanga
Voltaire (1694-1778)
EMIL RACOVITA
TUDOR ARGHEZI
Oliver Cromwell
Augustin Louis Cauchy (21.08.1789 - 23.05.1857)

MIRCEA ELIADE



            Mircea Eliade reprezinta pentru spiritualitatea romāneasca una dintre cele mai remarcabile figuri, avānd o vasta creatie, atāt īn ceea ce priveste

lucrarile stiintifice, cāt si pe tarāmul beletristicii.

            S-a nascut la 9 martie 1907, ca al doilea fiu al capitanului Gheorghe Ieremia, care, din admiratie pentru Ion Heliade-Radulescu, īsi schimba

numele īn Eliade; deci, dupa cum se vede, numele i-a fost oarecum predestinat lui Mircea Eliade, acesta ajungānd un veritabil savant.

            Opera s-a, creata de-a lungul a sase decenii, cuprinde nuvele, romane, piese de teatru, literatura memorialistica, lucrari de indianistica,

mitologie, folclor, etnografie, sociologie, antropologie, studii de istorie a religiilor.

            Lucrarile stiintifice reprezinta o latura importanta a operei lui Mircea Eliade, impresionānd mai ales prin varietatea problemelor abordate

si prin rigurozitatea cu care le-a tratat. Ca istoric al religiilor, Eliade a realizat una dintre cele mai cuprinzatoare sinteze ale experientei umane

a sacrului, din preisorie pāna īn prezent. Īn acest domeniu reprezentative sunt lucrarile: "Tratat de istorie a religiilor" - Paris, (1949) si "Istoria

credintelor si ideilor religioase"" - (publicat īn trei volume, īn pragul vārstei de optzeci de ani). Tot din acest domeniu īsi sustine doctoratul īn anul

1933 cu sinteza "Psihologia meditatiei indiene"" (studiu despre yoga), lucrare care la īndemnul comisiei, va fi publicata anul 1936, īntr-o noua forma,

sub titlul "Yoga, essai sur les origines de la mystique indienne". Studiile despre yoga sunt reluate īn volumele: "Techniques du yoga" - (1948), "Le yoga",

"Immortalité et liberté" si "Patandjali et le yoga".

            O alta zona a laturii stiintifice din opera lui Eliade, zona sistematic explorata de acesta, este cea a mitologiei, domeniu īn care preocuparile

sale se interfereaza cu cele ale lui Lucian Blaga, autor care a adus un punct de vedere original īn cercetarea mitologiei romānesti. Reprezentative īn

acest domeniu sunt cunoscutele lucrari: "Mitul eternei reīntoarceri", "Sacru si profan", "Aspecte ale mitului", "De la Zamolxis la Genghis-Han" etc..

            Prin rigoare si eruditie, prin capacitatea de a pune īn valoare esentialul din cercetarea unor documente din cele mai variate domenii, opera

stiintifica a lui Eliade s-a impus atāt atentiei cercetatorilor, cāt si publicului larg.

            Cealalta componenta majora a creatiei lui Mircea Eliade este literatura beletristica, īn acest domeniu scriitorul remarcāndu-se printr-o serie

de romane si nuvele remarcabile din punct de vedere valoric. Prin romanele lui Eliade literatura romāna a cunoscut, totodata, o sincronizare cu cea europeana.

            Īn mod firesc, īn romane si nuvele se revarsa varietatea de subiecte insolite, de la problemele de orientalistica la Eros, moarte, moda, viata

sexuala, mitologie, totul bazat pe o traire autentica. Autorul pledeaza pentru o literatura a autenticitatii, generata de experienta traita, pentru o literatura

scrisa īntr-un stil direct, neīnflorit, amintind oarecum atitudinile estetice ale lui Camil Petrescu.

            Creatia beletristica a lui Mircea Eliade cunoaste mai multe etape. Primele sale romane sunt asezate sub semnul creatiei lui André Gide si au

ca decor India: "Isabelle si apele diavolului" - (1929), "Maitreyi"- (1933) si  "Santier" - (subintitulat "Roman indirect"), romane care īl consacra definitiv

īn literatura. Īn aceasta prima faza scriitorul experimenteaza "epicul pur", romanul indirect, īn care eroul, de obicei un tānar de o extrema luciditate,

obsedat de cunoasterea de sine, īncearca sa-si ordoneze experientele traite, consemnīndu-le fidel īntr-un  jurnal. Pentru romanul "Maitreyi" autorul primeste




premiul "Tekirghiol-Eforie", din comisie facānd parte Perpessicius, Cezar Petrescu, Mihail Ralea, G. Calinescu, Serban Cioculescu.

            Īn romanele "Īntoarcerea din rai" - (1934) si "Huliganii" - (1935) autorul este preocupat de destinul unei generatii dornice de transformare,

care cauta solutii pentru redobāndirea "paradisului pierdut". Tot aici se īnscrie si romanul "Nunta īn cer" - (1939).

            Trecerea īntr-o noua etapa īn proza lui Mircea Eliade, proza de tip fantastic, o constituie romanul "Lumina ce se stinge", o carte despre care

Eliade īnsusi spunea ca a aparut "ca o reactie inconstienta īmpotriva Indiei, ca o tentativa de a ma apara chiar īmpotriva mea".

            Cartile care vor aparea pāna la razboi si chiar dupa acesta deschid o noua etapa īn creatia autorului, continuānd o anumita directie deschisa

de Mihai Eminescu prin "Sarmanul Dionis"". Īn romanele "Domnisoara Christina" - (1936), "Sarpele" si nuvelele fantastice "Secretul doctorului Honigberger"

- (1940), "Nopti la Seranpore" - (1940), sunt dezvoltate mituri autohtone sau indice. Atmosfera este īncarcata de mister, teama personajelor se īmbina

cu fascinatia. Īn "Domnisoara Christina" personajele traiesc un cosmar continuu. Īn "Sarpele" - (1937) eroii traiesc sub semnul unei vraji malefice, "o

infinita voluptate, amestecata cu teroarea mortii". Experientele yoga, levitatia, invizbilitatea, staau la baza unor aventuri fantastice povestite īn "Secretul

doctorului Honigberger". Īn " Nopti la Seranpore" sunt relatate evenimente stranii, īn care timpul si spatiul īsi pierd dimensiunile obisnuite.

            Cu romanele si nuvelele de dupa razboi, fantasticul eliadesc intra īntr-o noua etapa. Īn "Īncercarea labirintului" Eliade precizeaza premisa

imaginara a prozei fantastice din aceasta ultima etapa a creatiei sale beletristice.

            Relatia "sacru-profan", expusa īn numeroase studii, se regaseste īn romanul "Noptea de Sānziene" - (1955 - versiune franceza si 1971 īn limba

romāna) si īn volumele "Nuvele" - (1963), "Pe strada Māntuleasa" - (1969) si "Nouasprezece trandafiri" - (1980). Locul ales de Mircea Eliade drept cadru

pentru aceste īntāmplari fantastice este Bucurestiul, un teritoriu mitic, īncarcat de mister, īn care se consuma īntāmplari bizare.

            "Noaptea de sānzāiene", cartea cea mai ampla a autorului, este totodata si o fresca realista a societati romānesti dintre ani 1936-1948, īn

structura acestui roman fiind inserate si īntāmplari dintr-un proiect de roman abandonat de Eliade - "Apocalips". Īn aceasta carte, finalul echivaleaza

cu o initiere. Moartea eroilor sugereaza "o regenerare, un adevarat īnceput de viata noua". Mitul regenerarii se regaseste si īn nuvele ca: "Tinerete fara

tinerete" si "Curte la Dionis".

            Asadar, īn literatura romāna, Mircea Eliade are meritul de a fi creatorul romanului exotic. El este, de asemenea, cel mai reprezentativ autor

de literatura fantastica.

            Mircea Eliade a fost distins cu titlul de "Doctor honoris causa"al universitatilor La Plata (Argentina), Ripon College, Loyola (Chicago), Boston

etc..

            Prin varietatea creatiei sale beletristice, prin profunda semnificatie a activitatii stiintifice Mircea Eliade a marcat, orin prezenta sa, cultura

universala, el fiind cel mai cunoscut romān de peste hotare.

EMANUEL BOBOIU












Document Info


Accesari: 1591
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )