Vasile Alecsandri (1818-1890)

S-acel rege al poeziei, vecinic tanar si ferice,

Ce din frunze iti doineste, ce cu fluierul iti zice,

Ce cu basmul povesteste - veselul Alecsandri,

Ce-nsirand margaritare pe-a stelei blanda raza

Acum seculii strabate, o minune luminoasa,

Acum rade printre lacrimi, cand o canta pe Dridi

(Mihail Eminescu)

1818, 21 iulie

Viitorul bard national se naste la Bacau. Fiu de boiernasi: Vasile Alecsandri si Elena Cozoni, fata unui grec romanizat. Ca in poveste, au fost sapte copii, dar au ramas doar trei: frumoasa Catinca, Iancu - viitorul colonel si Vasile, care va deveni regele poeziei.

Tatal, imbogatit din negotul cu sare si cereale, cumpara mosia Mircesti, din Lunca Siretului, pe care pusese ochii mai demult, in dr 626j99g umurile sarii, umbland din tinutul Bacaului pana la Iasi si dincolo de Prut. Copilul care purta numele tatalui, Vasile, invata in casele iesene ale familiei cu Gherman Vida, calugar maramuresan. Fiul de tigan Vasile Porojan ii devine prieten de joaca, la Mircesti.

Studiaza la pensionul lui V.Cuénim, fiind coleg cu Kogalniceanu.

Calatorie de studii la Paris, unde-si ia bacalaureatul in 1835. Incearca sa studieze chimia, medicina, dreptul, dar renunta repede, ocupandu-se cu drag de literatura.

Primele incercari literare in franceza, pe care-o stapanea la perfectie.

Vine in Moldova si pleaca din nou in voiaj apusean, impreuna cu C. Negri si V. Docan. Calatoria in Italia il va inspira in nuvela romantica Buchetiera de la Florenta (publicata in Dacia literara, 1840).

Devine unul dintre directorii Teatrului National din Iasi. I se joaca prima piesa Farmazonul din Harlau, iar in 1844 comedia Iorga de la Sadagura.

Alecsandri participa, la Manjina (conac la nord de Galati), la onomastica lui Costache Negri si a surorii acestuia Elena Negri (21 ani). Se consuma o alta poveste pasionanta de dragoste din istoria literaturii noastre. Frumoasa Elena, nu de mult divortata, raspunde la declaratiile de iubire ale tanarului de 24 de ani. In jur, la conacul primitor, au venit nu numai prieteni de la Iasi (Kogalniceanu, C. Negruzzi, Alecu Russo, Ion Ionescu de la Brad), ci si fratii munteni N. Balcescu, Ion Ghica s.a. Tinerii intelectuali pregateau aici, in secret, viitorul tarii: Revolutia de la 1848, Unirea Principatelor, Independenta. Elena Negri imbata sufletul lui Alecsandri cu vraja iubirii, determinandu-l sa-i scrie stihuri de amor. Numai ca Elena se imbolnaveste si pleaca, in 1846, cu fratele ei Costache, in strainatate. In septembrie, indragostitul Vasile o intalneste la Venetia, unde raman impreuna doua luni. Dragoste de vis, care continua in alt voiaj prin Austria, Germania, Franta. Boala de piept a Elenei se agraveaza la Paris si pleaca amandoi in sudul Italiei, unde-l intalnesc pe prietenul lor Balcescu. Insa zilele iubitei sunt numarate. Costache Negri si Kogalniceanu vin la Neapole si, la 25 aprilie 1847, se imbarca pe un vas francez, cu gandul s-o transporte pe muribunda in tara. Numai ca tragedia se consuma pe vapor, la 4 mai, cand se apropiau de Cornul de aur (Constantinopol). Elena se stinge in bratele iubitului, fratelui si prietenului Mihalache. O inhumeaza in curtea bisericii din Pera, pe lespedea de marmura fiind sapata inscriptia: Elena Negri, Moldavia, 4 mai 1847. Fiintei disparute ii dedica poemul Steluta (romanta celebra a fost compusa de D.G. Florescu). La fel ii inchina ciclul Lacramioare.

Este unul dintre conducatorii miscarii revolutionare de la Iasi. Scrie acum poezia Catre romani (mai tarziu cu titlul Desteptarea Romaniei). Fuge, dupa infrangerea revoltei, prin Austria si Germania la Paris, unde scrie poeziile Adio Moldovei si Sentinela romana.

Dupa un exil de doi ani, revine in Moldova. La Teatrul National i se joaca Chirita in Iasi sau Doua fete si-o neneaca.

Culege si 'indreapta' minunatele perle ale folclorului romanesc pe care le publica in anul 1852 (vol. I), partea a doua aparand in 1853: Poezii populare. Balade adunate si indreptate de V.Alecsandri (Miorita, Toma Alimos, Manastirea Arges, Novac si Corbul etc.) Totodata, in 1853, publica si poeziile sale originale Doine si lacramioare, la Paris.

Sub conducerea sa apare revista Romania literara.

Hora Unirii e publicata de Kogalniceanu in Steaua Dunarii. Alecsandri se inroleaza, cu toata fiinta, in lupta pentru Unirea Principatelor. Pe la sfarsitul acestui an incepe o noua poveste de dragoste, desi era legat printr-o promisiune de credinta facuta Elenei Negri, pe patul ei de moarte. Se zice ca poetul tomnatic (35 de ani) s-a indragostit de tanara Paulina Lucasievici sau Locasiewicz undeva, la un han din Tg. Frumos (tatal ei era hangiu). O instaleaza la Mircesti si Paulina, in urma idilei, naste o fata: Maria, fiica lui V. Alecsandri (3 noiembrie 1857). E fericit si le construieste nu un castel, ci o casa mica si luminoasa, cuib al tihnei si iubirii. Noua locuinta din fata vechiului conac este legata printr-un coridor (numit Corabia) de noua casa, unde azi e modestul muzeu memorial din Mircesti.

E numit de Cuza-Voda ministru al afacerilor externe, pledand in Occident pentru recunoasterea Unirii.

Se stabileste, pentru toata viata la Mircesti, langa noua sa iubire Paulina si fetita lor Maria. Cu Paulina se va casatori oficial foarte tarziu, pe 3 octombrie 1876 (la 55 de ani).

Scrie la Mircesti ciclul Pasteluri, poezii lirice, 40 la numar: Miezul iernii, Serile la Mircesti, Iarna, Gerul, La gura sobei, Oaspetii primaverii, Rodica, Lunca din Mircesti, Malul Siretului etc.

Scrie aproape intreaga poezie epica. Ciclul Legende: Groza, Andrii-Popa, Altarul manastirii Putna, Visul lui Petru Rares, Legenda randunicai, Grui-Sanger, Rapirea Bucovinei, Dan, capitan de plai, Dumbrava rosie s.a. - Inchina ciclul Ostasii nostri (1878) eroismului romanilor in Razboiul de Independenta (Penes Curcanul, Sergentul, Hora de la Grivita, Hora de la Plevna s.a.)

Cantecul gintei latine, poezie pentru care este premiat la concursul panoramic de la Montpellier (Franta).

Se joaca drama Despot-Voda, incununata cu marele premiu al Academiei Romane.

Scrie feeria nationala Sanziana si Pepelea.

Termina drama Fantana Blanduziei.

La Teatrul National are loc premiera dramei Ovidiu.

Bolnav de cancer, care l-a rascolit indelung, se stinge vara, la 22 august, ramanandu-i in priviri universul casei de la Mircesti. A fost dus la mormant intr-un car tras de patru boi.