Metodele traditionale de evaluare reprezinta caile de eficientizare a operatiilor de masurare - apreciere - decizie ,realizabile in cadrul diferitelor forme de activitate si in sensul indeplinirii unei functii pedagogice specifice ,strategiilor angajate pe termen scurt ,mediu sau lung.

In practica scolara curenta sunt utilizate preponderent metodele traditionale de evaluare :probe scrise, probe practice ,probe orale ,testul docimologic.

Metoda cea mai des utilizata este proba orala. Acesta metoda se poate realiza individual ,frontal sau combinat .Cand sunt chestionati individual ,pe unitati de continut ,elevii beneficiaza de avantajul unui raspuns organizat si complet,conceput fara riscul fragmentarii ideilor. Profesorul determina precis tema ,formuleaza intrebarea ,ofera timp de gandire si desemneaza elevul pentru raspuns. Poate interveni cu intrebari suplimentare in cazul unor greseli sau abateri de la subiect. Pot interveni si colegii cu informatii suplimentare sau pot rectifica raspunsul .

Cu ocazia zilei de 1 Iunie am organizat un miniconcurs intre clasele a III a si a IV a , in care s-au folosit pe langa probe practice si probe orale. Au participat cate doua echipe din fiecare clasa ,fiecare alegandu-si cate un lider. Liderii au fost instruiti despre regula jocurilor . Intorsi la echipe, acestia au explicat ce are de lucrat fiecare membru in parte ,precum si modul de desfasurare al concursului .

Fiind exercitii asemanatoare, doar cu grade de dificultate diferite, in functie de clasa , sarcinile de lucru au putut fi evaluate frontal. Un membru delegat al fiecarui grup a prezentat solutia exercitiului ,care in prealabil a fost analizata, corectata si evaluata in cadrul echipei ,apoi cu ambele colective de elevi.

Proba orala a constat in jocuri si exercitii de verificare a cunostintelor, legate de textele si de partile de vorbire studiate, punandu-se accent pe verb .

Cerintele au fost formulate diferit in functie de programa scolara, pentru fiecare clasa in parte. La clasa a III a , programa scolara indica predarea verbului ca parte de vorbire care exprima actiunea,starea sau existenta,precum numarul si persoana , iar in clasa a IV a se adauga si timpurile verbului si functia sintactica .

Primul exercitiu a constat in recunoasterea unor personaje :

PROBA I.

1 .Personajul NICA face parte din textul :

a)     'Dumbrava minunata' ,de M.Sadoveanu ;

b)     'Ce te legeni ', de M. Eminescu ;

c)      'Amintiri din copilarie ',de I.Creanga.

2.D-L GOE este personajul principal in :

a)'Somnoroase pasarele ',de M.Eminescu ;

b)'D-l Goe ',de I.L. Caragiale ;

c)'Vizita' ,de I.L.Caragiale .

3.LIZUCA face parte din fragmentul :

a)     'Pupaza din tei' ,de Ion Creanga ;

b)     'Dumbrava minunata' ,de M. Sadoveanu ;

c)      'Mama ',de G.Cosbuc.

Toate echipele au lucrat foarte rapid incercuind variantele corecte ,dupa care le-au prezentat in fata colegilor. Echipa numarul doi a incercuit raspunsul c) la exercitiul 2,dar in urma evaluarii orale elevii si-au reamintit raspunsul corect .

Urmatorul exercitiu a avut ca obiectiv recunoasterea autorilor fragmentelor enumerate:

PROBA a II a.

1.Fragmentul' Mi s-a terminat caietul' este scris de :

2.Autorul textului 'Revedere' este :

Echipele au incercuit variantele corecte urmand ca apoi sa urmeze un concurs de recitare ,fiecare echipa desemnandu-si cate un recitator. Echipele 1 si 3 au obtinut calificativele foarte bine ,echipa doi excelent ,iar echipa numarul 4 bine.

Proba urmatoare a constat in analiza gramaticala a verbelor dintr-un text dat ,utilizandu-se metoda ciorchinelui,metoda care s-a folosit si in momentul predarii verbului ,elevii fiind astfel familiarizati cu aceasta metoda .

PROBA a III a

1.Analizati verbele din textul urmator ¹

In revarsat de zori ,pe balta ,lumina face minuni . Pe fata apei sclipesc ,ici ,faramituri de oglinzi ,acolo ,placi de otel ; . in nuferi ,ca-n niste potire plutitoare ,curg raze de aur .

ANALIZEAZA

COMPARA

ASOCIAZA

 

APLICA

 

 

ARGUMENTEAZA

 

La aceasta proba ambele echipe au formulat cate un text in functie de cerinta data. Astfel echipele clasei a III a au utilizat in compunerile lor gramaticale trei substantive proprii si patru verbe la persoana a III a ,numarul plural.,ambele echipe prezentand oral textele si obtinand calificativele f b.

Echipele clasei a IV a au alcatuit cele doua texte , au analizat si sintactic si morfologic verbul a placea la cele trei timpuri ,dupa care au completat cubul cu verbul place .Liderii si-au prezentat oral sarcinile lucrate. Ambele echipe au obtinut calificativele f b.

Exemplu

C P C A

Irinei ii place ziua de 1 Iunie.

s v s n s

	DENUMESTE place actiune verb
ANALIZEAZA place-vb.,nr.sg,pers.aIIIa timp prezent,functie de predicat	COMPARA place-displace	ASOCIAZA place   foarte mult
	APLICA Imi place marul.
	ARGUMENTEAZA Cuvantul place este un verb pentru ca exprima starea .

Avand in vedere ca acest concurs nu a putut dura decat 60 de minute, rezultatele finale au fost urmatoarele :

Partea de final a concursului ,ultimele 10 minute in prezentarea unui cantecel ,la alegere ,din cele invatate,precum si prezentarea de desene,lucrari practice confectionate in orele de educatie plastica si abilitati practice ,legate de aceasta tema ,ziua copilului ,despre prietenie ,dragoste ,respect si iubire pentru natura in care traim si noi alaturi de copii . Metodele de evaluare traditionale reprezinta metodele cel mai des utilizate in clasa .Ele ofera multa libertate de manifestare a originalitatii elevului , a capacitatii de argumentare ,incurajand manifestarile ce permit evaluarea comportamentului afectiv -atitudinal. Dezavantajul acestor probe este ca ele pot influenta ,uneori ,obiectivitatea evaluarii . NOTE : ¹Madalina Bogdan ,op.cit ,pag 130 II.2.EVALUAREA INITIALA Avand in vedere ca elevii detin cunostinte , incepand cu clasa I , privind propozitia ,propozitia simpla ,si propozitia dezvoltata , fara a utiliza terminologia specifica , inainte de a trece la predarea verbului am efectuat o evaluare initiala, printr-o proba scrisa . In intocmirea probei de evaluare initiala am pornit de la obiectivele de referinta (anexa 1 ), pe baza carora am fixat obiectivele operationale .In continuare am redactat itemii pe care i-am folosit si anume itemi cu raspuns scurt si de tip lacunar . Proba a avut urmatoarele obiective de referinta : Scrie dupa dictare ,respectand o parte din situatiile ortografice si de punctuatie   invatate,avand greseli in ortografia si punctuatia textului scris	Scrie dupa dictare, respectand o parte din situatiile ortografice si de punctuatie   invatate,facand unele omisiuni sau greseli nesemnificative	Scrie dupa dictare, respectand situatiile ortografice si de punctuatie invatate
I.2.	Subliniaza trei actiuni	Subliniaza patru actiuni	Subliniaza toate actiunile
I.3.	Formuleaza raspunsuri incomplete	Formuleaza raspunsuri incomplete	Formuleaza corect si complet raspunsurile
I.4.	Completeaza o propozitie lacunara	Completeaza doua propozitii lacunare	Completeaza cele trei propozitii lacunare

REZULTATE OBTINUTE

Nr.crt	ELEV	I.1						Calificativ
	B.A.	F.B.		B	B	F.B.		F.B.
	B.C.	F.B.		F.B.	F.B.	F.B.		F.B.
	B.D.	B		S	B	B		B
	C.C.	B		S	B	B		B
	C.R.	B		F.B.	F.B.	F.B.		F.B.
	D.L.	F.B.		F.B.	F.B.	F.B.		F.B.
	D.D.	S		S	S	B		S
	D.I.	S		S	S	B		S
	L.I.	B		B	S	B		B
	M.T.	F.B.		F.B.	F.B.	F.B.		F.B.
	N.A.	F.B.		F.B.	F.B.	F.B.		F.B.
	P.R.	F.B.		B	F.B.	F.B.		F.B.
	S.V.	F.B.		F.B.	F.B.	F.B.		F.B.
	Z.N.	B		S	B	B		B
	B.A	B		S	B	B		B
	M.A.	F.B.		F.B.	F.B.	F.B.		F.B.
TOTAL		B	B		B		B	B

scrie corect doua enunturi

scrie corect trei enunturi

scrie corect toate enunturile

I 2

realizeaza doua acorduri intre subiect si predicat

realizeaza trei acorduri intre subiect si predicat

realizeaza toate acordurile dintre subiect si predicat

I3

alege forma corecta a verbului

Nr.crt	ELEV	Item 1	Item 2	Item3
	B.A	FB	B	FB
	B.C.	FB	FB	FB
	B.D.	S	B	I
	C.C.	FB	S	I
	C.R.	FB	FB	FB
	D.L.	FB	FB	FB
	D.D.	S	S	I
	D.I.	S	S	I
	L.I.	FB	FB	FB
	M.T.	FB	FB	FB
	N.A.	FB	FB	FB
	P.R.	B	B	FB
	S.V.	FB	FB	FB
	Z.N..	S	S	I
	B.A..	FB	B	FB
	M.A.	FB	FB	FB

In urma acestei probe de evaluare curenta am constatat ca doar 68 % dintre elevi au reusit sa analizeze corect un verb prin numar si persoana ,fapt care m-a determinat ca in a doua ora de limba romana sa lucrez diferentiat cu elevii care au obtinut calificative mici ,prin fise de recuperare ,de aprofundare si dezvoltare. De asemenea si temele pentru acasa au fost tot diferentiate .

Dupa fiecare secventa de predare a unor cunostinte noi am aplicat evaluarea continua a modului invatarii , constatand in final comportamentul elevilor in timpul invatarii precum si stadiul invatarii .Este un lucru foarte important atat pentru elevi care isi regleaza astfel efortul, ritmul de lucru, capatand incredere in ei insisi ,dar si pentru invatator ,care este liber sa-si schimbe tehnica de lucru sau s-o continue , in functie de rezultatele elevilor .

Evaluarea are astfel menirea sa scoata in evidenta schimbarile semnificative survenite in comportamentul elevilor ,sa formeze o judecata de valoare asupra nivelului la care s-a realizat invatarea ,sa determine procesele inregistrate fata de situatia de la care s-a plecat .

NOTE :

¹Madalina Bogdan, op.cit .pag 130-132

II.4.EVALUAREA SUMATIVA

Evaluarea sumativa propune operatiile de masurare - apreciere -decizie   in timpul sau la sfarsitul unei activitati didactice educative in vederea cunoasterii nivelului real de stapanire a materiei dupa parcurgerea anumitor perioade si secvente de instruire , conform obiectivelor programelor scolare ,adaptate de profesor la nivelul clasei de elevi .

Acest tip de evaluare cuprinde global finalitatile invatarii, cunostinte,,deprinderi ,capacitati ,atitudini .

In urma evaluarilor sumative mereu am raportat rezultatele la nivelul initial ala elevilor ,constatand progresul sau regresul elevilor ,la posibilitatile fiecaruia (randament ,progres ) la modul de utilizare a elementelor si modalitatilor de evaluare ,la gradul de rezolvare al itemilor si la obiectivele propuse .

Astfel ,la sfarsitul capitolului " Va rog sa-mi permiteti / Elemente de constructie a comunicarii " mi-am examinat elevii printr-un test de evaluare sumativa (anexa 4 ).

Mi-am propus ca la itemul 1 sa formuleze propozitii corecte ,clare ,logice, prin care cer permisiunea . La acest item am observat un progres la elevul C.C., care se exprima mai greu , avand si un vocabular mai putin dezvoltat .

Itemul al doilea ,item cu raspuns scurt,are ca obiectiv folosirea corecta a cuvintelor noi in propozitie ,elevii avand ca sarcina sa alcatuiasca propozitii cu cuvinte date ,dar in acelasi timp mi-am propus si sa verific daca toti elevii si-au insusit cele trei cuvinte : infricosata carare gazduire ,cuvinte pe care le-am intalnit in fragmentul ' Dumbrava Minunata ' ,de M .Sadoveanu .

Itemul al treilea a avut ca obiectiv analiza corecta a verbelor din cele trei propozitii propuse .La acest item s-a obtinut un procent de 62% ,reprezentand 9 FB ,urmand ca in orele urmatoare sa lucrez diferentiat cu elevii care au obtinut calificativele B si S ., prin fise de recuperare si activitati pe perechi si in echipe .Comparand testul de evaluare curenta cu cel sumativ am observat progresul la elevul P.R., inregistrand calificativul FB la toti itemii .

Obiectivul itemului al patrulea a fost ca elevii sa scrie in dreptul fiecarui verb propus ceea ce exprima (actiunea ,starea ,existenta ).

La acest item s-au obtinut 2 S ,ceea ce reprezinta 12.5% din totalul de elevi ,restul fiind 5B si 9 FB .

Itemul al cincilea ,item de tip pereche , a obtinut calificativul FB in proportie de 75 %, elevii avand de completat textul dat cu verbele care se potriveau din coloana data .

Concluzia acestui test de evaluare sumativa a fost ca 59,8 % din numarul de elevi ai clasei a rezolvat sarcinile de lucru ,restul obtinand calificativele B si S .

De asemenea i-am ajutat ,in urma analizei testelor sa constientizeze greselile efectuate ,progresele ,achizitiile facute ,precum si pasii pe care ii vom urma in vederea recuperarii prin tratare diferentiata ,activitati in perechi si echipe.

II 5.METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE

Printre principalele metode alternative de evaluare al caror potential formativ sustine individualizarea actului educational pot fi mentionate urmatoarele metode: observarea sistematica a activitatii elevului, investigatia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea. Evaluarea prin aceste metode are

finalitate insusirea unor cunostinte, formarea unor capacitati si , mai ales, atitudini ( practice, sociale, stiintifice, capacitati de a face aprecieri de valoare, opinii ).

Observarea sistematica a comportamentului elevului in timpul activitatii didactice este o tehnica de evaluare care furnizeaza o serie de informatii utile, diverse si complete, greu de obtinut doar prin intermediul metodelor de evaluare traditionale.

Prin aceasta metoda, Invatatorul, obtine informatii relevante asupra activitatii elevilor sai, din perspectiva capacitatii de actiune, relationale, a competentelor si abilitatilor. Ea consta in investigarea sistematica, pe baza unui plan dinainte elaborat, cu ajutorul unor instrumente adecvate, a actiunilor si a interactiunilor evenimentelor, relatiilor si proceselor.

Pentru a inregistra aceste informatii am avut la dispozitie trei modalitatea:

a)     fisa de evaluare ( calitativa ) individuala;

b)    scara de clasificare;

c)     lista de control/ verificare.

Aceste instrumente le-am utilizat atat pentru evaluarea procesului, cat si a produselor realizate de elevi, incercand sa cuprind obiectivari comportamentale ale domeniilor cognitiv, afectiv si psihomotor.

In fisa de evaluare individuala am notat toate observatiile curente in legatura cu comportamentul elevilor. Aceasta fisa are urmatoarea rubricatie (anexa 9 ).

Rubrica "masuri-indrumari" are o importanta deosebita atat pentru elevii cu probleme comportamentale, cat si pentru elevii cu aptitudini deosebite intr-un domeniu sau altul.

Pentru elevii cu probleme comportamentale, aceste masuri/ indrumari s-au referit la: comunicarea situatiei "problematice" parintilor, discutii individuale cu elevul, autocorectari, teme suplimentare, notarea in carnetul de elev a observatiilor, stabilirea unor termene pana la care sa indeplineasca o sarcina de lucru.

Pentru elevii cu aptitudini deosebite, masurile sau indrumarile s-au referit la discutii cu elevul, cu parintii elevului pentru a-i incuraja spre anumite preocupari, teme suplimentare diferentiate, orientarea spre anumite ore optionale.

Utilizarea scarii de clasificare permite observarea atitudinii elevului fata de activitatile sau sarcinile de lucru ( individuale si de grup ) si observarea frecventei cu care apare in comportamentul elevului o anumita atitudine.

Iata un exemplu de scara de clasificare utilizata pentru a observa atitudinea elevilor fata de echipa in cadrul unitatii: "Elemente de constructie a comunicarii? Va rog sa-mi permiteti.".

Bifeaza caseta pe care o consideri potrivita ca raspuns la intrebarile:

Imi face placere sa particip la discutiile in echipa din care fac parte:

Foarte putin   Foarte mult

Imi place ca parerile pe care le exprim sa fie respectate de ceilalti:

Foarte putin Foarte mult

Un alt exemplu de scara de clasificare este tabelul urmator, foarte util evaluatorului :

V

E

S

E

L

I

E

P

L

O

A

I

E

V

A

R

A

 

C

I

R

E

S

E

 

T

R

E

I

E

R

A

" La mare trebuie sa fiti atenti si sa ascultati de sfaturile parintilor sau ale insotitorilor; sa nu intrati prea mult in apa, chiar daca stiti sa inotati foarte bine.

Sa nu stati prea mult in apa si nici la soare!

Sa nu beti apa foarte rece, cand sunteti incalziti!"

Niculaev Alexandru

Vacanta mare aduce bucurii si .........

Dupa ........ apare curcubeul.

Anotimpul scaldatului

Stau buchetele pe ram.

Vara se ...... graul.

Dinca Danut

Zaharencu Nicoleta

( text )

"Vine vacanta mare!

A venit vacanta! Ce bucurie!

Impreuna cu colegii mei voi merge in tabara la Sinaia. Acolo ne vom distra de minune.

Doamna invatatoare ne-a prezentat obiectivele, pe care le vom vizita: muzeul Peles, casa memoriala Cezar Petrescu si George Enescu, vom urca cu telecabina la Babele si Sfinxul.

Colegii mei sunt nerabdatori sa plece.

Voi asteptati cu nerabdare vacanta?"

Berbecaru Cristina

Am urmarit indeaproape activitatea elevilor Munteanu Teodor si Zaharencu Nicoleta si am consemnat ca elevul Munteanu Toader a fost foarte preocupat de culegerea informatiilor si de realizarea aritmogrifului, impreuna cu eleva Pericleanu Ramona, fiind nerabdator sa soseasca ziua prezentarii portofoliului, din dorinta de a prezenta si celorlalti colegi ceea ce el a reusit cu propriile forte sa realizeze, fiind de altfel convins ca va fi foarte apreciat.

Eleva Zaharencu Nicoleta a tratat la inceput mai superficial sarcinile de lucru , fiind mai putin motivata de aceasta tema, pentru ca, apoi, impreuna cu membrii echipei sa aduca materiale, sa decupeze, sa asambleze toate obiectele care au condus la realizarea machetei. De asemenea, s-a implicat in colorarea peisajelor de vara, fiind din ce in ce mai motivata pe parcursul portofoliului.

Indemanarea, gustul estetic, spiritul creator si spiritul de echipa sunt calitati, care reusesc sa se formeze si sa se dezvolte prin intermediul acestei metode de evaluare.

Varietatea lucrarilor executate in timp a oferit copiilor satisfactii emotionale, deprinderi durabile, creatoare, stimulandu-le dorinta de a deveni utili din propria munca.

Elevii si-au prezentat portofoliile, acordand calificative echipei adverse, din perspectiva a doua criterii, care vizau continutul calitativ si cantitativ.

respectarea cerintelor si a sarcinilor de lucru;

corectitudinea exprimarii rezultatelor obtinute in urma unor activitati practice;

originalitate si creativitate;

sustinerea portofoliului.

La final am aplicat un scurt chestionar.

CHESTIONAR

Care a fost cel mai interesant portofoliu?

Ce lucrare v-a placut cel mai mult? De ce?

Numeste doi elevi din echipa ta care au fost cei mai creativi.

Care elevi au avut cea mai interesanta sustinere?

Aceasta metoda de evaluare alternativa mi-a permis sa obtin puncte de reper si sa adun informatii asupra derularii activitatii elevilor, oferind astfel posibilitatea de a arata ceea ce stiu intr-o varietate de contexte si situatii.

Toate aceste metode de evaluare alternative asigura o alternativa a formelor traditionale, a caror prezenta este preponderenta, oferind alte optiuni instrumentale care imbogatesc practic evaluarea.

AUTOEVALUAREA

Autoevaluarea elevilor constituie o modalitate de evaluare cu mari valente formative, permitand aprecierea propriilor performante in raport cu obiectivele propuse. Grilele de autoevaluare permit elevilor sa-si determine, in conditii de autonomie, eficienta activitatilor realizate.

Valentele formative ale activitatilor de evaluare pot fi sintetizate astfel:

Ajuta elevul sa se implice in procesul evaluarii si in felul acesta sa constientizeze criteriile specifice de evaluare, ceea ce il face sa inteleaga si sa aprecieze eforturile necesare pentru atingerea obiectivelor;

Incurajeaza elevul sa-si dezvolte procesul de autoreglare a constructiei a propriilor cunostinte;

Contribuie la constientizarea conduitei si a gradului de adaptare a acesteia la cerintele invatarii si activitatii scolare;

Dezvolta o atitudine critica fata de sine, ajutand elevul sa-si dea seama singur de limitele sale, de pozitia pe care se situeaza in raport cu colegii sai;

Dezvolta capacitatea de identificare a propriilor progrese si de ameliorare a performantelor proprii.

Proiectarea unei grile de autoevaluare urmareste capacitatile ce urmeaza a fi masurate si apreciate, sarcinile de lucru si valorile performantei.

Pentru familiarizarea elevilor de clasa a III a cu sistemul de notare, am aplicat doua teste de evaluare/ autoevaluare pe cei 16 elevi ai clasei mele.

Primul test ( anexa 5 ) a avut ca obiective:

O₁   sa scrie corect un scurt text dupa dictare

O₂   sa analizeze morfologic substantivele si verbele din text;

O₃   sa formuleze textul unei invitatii, in care sa utilizeze trei substantive proprii si cinci verbe la numarul singular, persoana a III a.

Pentru al doilea test mi-am propus ca obiective:

O₁ sa potriveasca substantivele cu verbele din cele doua coloane, astfel incat sa obtina propozitii logice;

O₂ sa selecteze dintre doua variante pe cele adevarate;

O₃ sa completeze spatiile punctate cu cuvintele sau cu ortogramele care lipsesc.

Descriptori de performanta

Descriptori de performanta

Dupa finalizarea rezolvarii probelor, elevii au primit fise de autoevaluare, care contineau si punctajul acordat fiecarui item ( anexele 7 si 8 ), precum si cateva explicatii despre modul cum trebuie sa isi evalueze lucrarile.

Pasul urmator l-a constituit evaluarea mea, ca invatator, consemnand de fiecare data abaterea de punctaj dintre evaluare si autoevaluare. Acest lucru m-a determinat sa stabilesc anumite criterii de analiza a rezultatelor obtinute:

Autoevaluarea identica cu evaluarea

Autoevaluarea mai mare decat evaluarea;

Autoevaluarea mai mica decat evaluarea.

La prima proba de evaluare/ autoevaluare am constatat o tendinta neta de supraevaluare, 64 % dintre lucrari au fost apreciate cu punctaje mai mari de 1 punct fata de punctajul acordat de invatator. Cu toate acestea se poate observa ca la 12 % din numarul total al lucrarilor, punctajul acordat este identic cu cel de autoevaluare, iar la 24% din lucrari abaterea este cu un punct mai putin decat punctajul acordat de mine, ca invatator.

Analizand rezultatele celei de-a doua probe de evaluare/ autoevaluare, se poate spune ca sunt superioare celor obtinute la prima proba.

Cu toate ca la a doua proba doar 13% din lucrari , punctajul la autoevaluare este identic cu cel de la evaluare, se observa o crestere substantiala a numarului de lucrari, in care abaterea este de mai putin de un punct: 43 % fata de 24 % din prima proba.

In urma acestui experiment am constatat ca elevii au inceput sa-si interiorizeze criterii, au devenit capabili in mai mare masura sa invete din propria experienta.

In concluzie, atat evaluarea cat si autoevaluarea trebuie realizate continuu, in conexiune cu elementele sistemului, ele au urmari pozitive asupra activitatii didactice.

III.ANEXE

elevul   citeste

povestitorul   danseaza

povesteste

a)     Numarul singular ,persoana a II a ;

b)    Numarul singular ,persoana a III a ;

c)     Numarul plural ,persoana I.

PROBA DE EVALUARE SUMATIVA

ANEXA 4

Clasa a III a

a)     doamnei invatatoare ,de a ramane in clasa in timpul pauzei ;

b)    bunicii,sa o ajuti in gospodarie ;

c)     colegei de banca ,pentru a folosi stiloul .

In gradina ...multe flori . a inverzit

.....ciripitul pasarelelor . sunt

florile   invata

2.Selecteaza dintre cele doua raspunsuri pe cele adevarate :

a)     Pasarelele ciripeste pe ramuri.

Pasarelele ciripesc pe ramuri .

b)    Soarele dogoreste campul cu maci .

Soarele dogoresc campul cu maci .

c)     Mircea studiaza pianul cu placere .

Mircea studiez pianul cu placere .

3.Completeaza spatiile punctate cu cuvintele si ortogramele care lipsesc :

Noi.......imprietenit cu alti copii in excursie .

Ei .......incurajat sa participe la concurs .

Mihai .... Mircea va pleca la munte?

BAREM DE CORECTARE

ANEXA 7

punctuatie ;

S -scrie dupa dictare ,cu greseli de ortografie si punctuatie .

B -analizeaza corect trei verbe si sase substantive ;

S -analizeaza corect doua verbe si cinci substantive .

I.            DATE DE IDENTIFICARE A ELEVULUI

Numele DIACONU Initiala tatalui M Prenumele LIDIA DIANA

Data nasterii 03 10 1997 Locul nasterii Tulcea

Domiciliul:MURIGHIOL

Localitatea: MURIGHIOL Judetul TULCEA Nr. telefon: ........

Data inscrierii in unitatea de invatamant: 15/09/2004

II.         STRUCTURA FAMILIEI SI MEDIUL FAMILIAL

Mediul familial:

favorabil pasiv coercitiv nefavorabil

III.       DATE PSIHOPEDAGOGICE

Starea de sanatate si dezvoltarea fizica a elevului:

Starea de sanatate Dezvoltarea fizica

Trasaturi individuale:

a)      performanta scolara:

• discipline preferate: .......... ..... ......
• disciplina cu rezultate foarte bune: .........................
• Disciplina cu rezultate modeste: ..........................

b)      capacitate stil

c)      Inteligente definitorii:

d)      Echilibru afectiv - emotional

e)      Comportamentul si activitatile din cadrul colectivului

in familie

fata de parinti:

in scoala

ciplinat receptiv politicos

maleabil   independent destabilizant

neparticipativ   bravant dezinteresat

in grup si societate

f)        tipul pasionat sigur muncitor adora succesul conducator

g)      Trasaturi dominante de caracter, manifestate prin:

atitudine fata de societate:

atitudine fata de munca:

atitudine fata de sine:

IV.      ORIENTAREA SCOLARA SI PROFESIONALA

aspiratia elevului: ..............................

dorinta parintilor: ..............................

concordanta cu a elevului

recomandarea scolii: ............................

concluziile examenului de specialitate (dupa caz):

V.         APRECIERI GENERALE SI RECOMANDARI:

IV .CONCLUZII

Datele experimentale rezultate in urma cercetarii intreprinse mi-au permis formularea unor observatii si concluzii .

Alaturi de predare si invatare ,evaluarea progresului scolar reprezinta o componenta esentiala a procesului de instructie si educatie .Perfectionarea actiunilor de evaluare a rezultatelor si a proceselor, verificarea eficientei unei strategii de evaluare traditionale sau alternative au constituit coordonatele esentiale in realizarea experimentului .

Am constatat ca evaluarea pe continuturi m-a obligat sa organizez detaliat continuturile si tehnicile de cunoastere si apreciere a elevilor ,astfel incat sa previn ramanerile in urma si sa asigur conditiile necesare unei activitati didactice diferentiate .Examinarea si evaluarea continuturilor au introdus un ritm constant in activitatea de invatare. Faptul ca toti elevii au avut cel putin un calificativ la evaluarea fiecarui continut i-a deprins sa invete cu regularitate pentru toate lectiile.

Evaluarea initiala are un rol deosebit de important prin faptul ca masoara,la inceputul activitatii de instruire , nivelul de cunostinte al elevilor si capacitatile necesare angajarii lor in urmatoarea activitate de predare ,precum si 'deficientele si dificultatile reale care apar in activitatea de invatare'¹ .Acest tip de evaluare este indisociabil constructiei unui demers didactic riguros si eficace .

Evaluarea formativ-continua nu numai ca previne esecul scolar,dar creeaza si conditiile unui progres continuu al elevilor la invatatura .Cunoscand faptul ca fiecare elev este evaluat la fiecare continut ,ei isi impun un program organizat de pregatire a lectiilor .Acest lucru depinde ,totusi ,si de nivelul de aspiratie a fiecaruia .M-am straduit sa creez situatii speciale de succes pentru elevii cu dificultati de invatare ,deoarece succesele si recompensele dezvolta initiativele elevului si sporesc increderea acestuia in propriile posibilitati .

In majoritatea testelor ,fiselor de evaluare ,probe orale am incercat sa imbin munca individuala cu cea in echipe si pe perechi. Acest mod de lucru favorizeaza : intelegerea ideilor ,valorifica experienta proprie a elevului ,dezvolta competenta de comunicare si relationare ,stimuleaza gandirea si creativitatea. Utilizand acest tip de lucru cadrul didactic va crea un climat relaxant ,cooperant, un mod placut de desfasurare a oricarui tip de lectie ,in care, in urma evaluarii, fiecare participant isi va spune punctul de vedere sau va fi ajutat de catre membrii echipei sa descopere adevarurile stiintifice .

Pentru preintampinarea insuccesului scolar a fost necesar sa dozez dificultatile sarcinilor propuse elevului astfel incat acestia sa fie dispusi sa le abordeze fara teama si cu sanse reale de reusita .Poate cea mai buna cale de a-l pune pe elev in situatia de succes scolar a fost aceea de a-l ajuta sa treaca de la postura de receptor al informatiilor la cea de folosire a rationamentului stiintific , prin intermediul caruia elevul a prelucrat si aplicat intr-un mod adecvat informatiile primite la ore .

Contextul experimental a oferit confirmarea ipotezelor de lucru .A fost demonstrat faptul ca strategiile evaluative de tip modern (observarea sistematica a elevului ,portofoliul ,proiectul ,autoevaluarea ) ,combinate cu cele traditionale, genereaza progresul scolar la nivelul colectivului de elevi ,implicit la nivel individual .Ele ofera invatatorului o imagine la zi asupra performantelor elevilor, in raport cu capacitatile si abilitatile de evaluat .

Destinatarul cel mai important al actiunilor evaluative este elevul ,caruia evaluarea ii ofera posibilitatea de a cunoaste nivelul performantelor obtinute , eforturile ce sunt necesare pentru a ajunge la rezultate ,in concordanta cu obiectivele programei ,ca si posibilitatea de a anticipa , intr-o maniera clara, orientarea sa scolara si profesionala In acest fel ,evaluarea indeplineste un rol foarte important in asocierea elevilor demersului pedagogic , astfel incat elevii sa devina partizani ai propriilor lor formari ,constienti de progresele pe care le obtin ,dar si de distanta la care se afla in raport cu obiectivele stabilite .Relatia evaluarii cu transformarea elevului in subiect al propriei formari ,principiu fundamental in educatie ,pune in evidenta necesitatea de a depasi practicile evaluarii reduse la notare ,clasificare , la amortizarea esecului . Se promoveaza astfel un mod de evaluare menit sa stimuleze coparticiparea elevilor in evaluarea performantelor proprii ,deci a autoevaluarii .

Un aspect foarte important il constituie comunicarea rezultatelor evaluarii (orientata catre elev ,familie ,comunitate ,societate ), este o componenta a actului instructiv -educativ .Constientizarea importantei acestui moment final al evaluarii a dus la reorganizarea sa pe parcursul experimentului desfasurat . Ameliorarea a constat in comunicarea si argumentarea calificativelor obtinute (pentru parinti si elevi) imediat dupa evaluarile formative ,in aceeasi zi sau in ziua urmatoare ;asigurarea ca parintii au luat la cunostinta calificativul obtinut,,prin semnarea lor sub acesta ,pe caiete sau fise ; comunicarea in cadrul consultatiilor cu parintii , a modului de stabilire a calificativelor finale , a portofoliului elevului ,de unde rezulta foarte clar progresele elevului;;completarea semestriala a fiselor de observatie psihopedagogica cu aspecte relevante a activitatii elevilor ,centrate pe progresul sau regresul scolar si comunicarea acestora in conditii de discretie ,familiilor elevilor mei .

Atat elevii cat si eu am avut de invatat din acest experiment ,m-am informat si format ,concluzionand ca si autorul citatului ,Ion Dragoi ,ca :

'Nimeni nu se naste cu tact pedagogic si nici inzestrat cu maiestrie ,ci acestea i se formeaza prin exercitii ,practica pedagogica ,luminat de teoria care sta la baza lor : psihologia ,pedagogia ,metodica si pentru ca dascalul este cu adevarat faclia care se stinge luminand . '

¹Ion T Radu, op cit ,pag 221

BIBLIOGRAFIE

Badea, Elena,' Caracterizarea dinamica a copilului si adolescentului', Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1993

Barlow, Michel,  'L` evaluation scolaire ', Lyon, 1992

Bogdan, Madalina, ' Gramatica practica pentru ciclul primar', Editura Coresi, Bucuresti, 1999

Cerghit, Ioan,  ' Sisteme de instruire alternative si complementare', Editura Aramis, 2002

Cerghit, Ioan, 'Perfectionarea lectiei in scoala moderna,' Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti ,1983

Dumitranci, Magdalena,  ' Invatamantul primar' , Editura Miniped

Dragu, Anca, Cristea, Sorin, 'Psihologie si pedagogie scolara', Editura Ovidius University Press, Constanta, 2003

Dutu ,Olga, 'Didactica limbii romane si comunicarii in ciclul primar ', Editura Europolis , Constanta ,2002

' Ghid de evaluare la limba si literatura romana ', Editura Aramis, Bucuresti, 2001

Golu, Pantelimon, Zlate, Mielu, Verza, Emil, « Psihologia copilului », Editura Didactica si Pedagogica ,Bucuresti, 1994

'Gramatica limbii romane' volumul I, Bucuresti, Editura Academiei, 1966

Marinescu, Valeriu, 'Metodica predarii limbii si literaturii romane', Editura FRM,Bucuresti,2002

Neacsu, Ioan, Stoica A., ' Ghid de evaluare la limba si literatura romana', Editura Aramis, 1999

Nicola, Ioan, 'Tratat de pedagogie scolara ', Editura Didactica si Pedagogica, R .A . , Bucuresti , 1996

Popescu, Stefania,' Gramatica practica a limbii romane', Editura Tedit, FZH, Bucuresti, 2001

 Stoica, Marin,  ' Pedagogie si psihologie' , Editura Gheorghe Alexandru, 2002