Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






CERCETAREA PSIHOPEDAGOGICA - MODALITATI DE EVALUARE A NOTIUNILOR FUNDAMENTALE LEGATE DE VERB IN CICLUL PRIMAR

profesor scoala











ALTE DOCUMENTE

Limba Engleză - Planificare calendaristică
1 Decembrie 1918 (proiect didactic activitate educativă)
UNIVERSITATEA DIN PITESTI
STAREA ŞI CALITATEA ĪNVǍŢǍMĀNTULUI - AN ŞCOLAR - 2007 / 2008
PLANIFICARE CALENDARISTICA LA LIMBA ENLGEZA, ANUL SCOLAR 2008-2009, SEMESTRUL I
ELEMENTE ALE DISCIPLINEI COPILULUI
ETAPELE LECTIEI
ASPECTE METODOLOGICE ALE PROCESULUI INSTRUCTIV - EDUCATIV
INTRODUCERE IN STUDIUL PEDAGOGIEI
Fisa de lucru Buburuza , dupa Eugen Jianu


CERCETAREA PSIHOPEDAGOGICA - MODALITATI DE EVALUARE A NOTIUNILOR FUNDAMENTALE LEGATE DE VERB IN CICLUL PRIMAR

II .1.METODE TRADITIONALE DE EVALUARE

          Metodele traditionale de evaluare reprezinta caile de eficientizare  a operatiilor de masurare - apreciere - decizie ,realizabile in cadrul diferitelor forme de activitate si in sensul indeplinirii unei functii pedagogice specifice ,strategiilor angajate pe termen scurt ,mediu sau lung.

         In practica scolara curenta sunt utilizate preponderent metodele traditionale de evaluare :probe scrise, probe practice ,probe orale ,testul docimologic.

         Metoda  cea mai des  utilizata este proba orala. Acesta metoda se poate realiza individual ,frontal sau combinat .Cand sunt chestionati individual ,pe unitati de continut ,elevii beneficiaza de avantajul unui raspuns organizat si complet,conceput fara riscul fragmentarii ideilor. Profesorul determina precis tema ,formuleaza intrebarea ,ofera timp de gandire si desemneaza elevul pentru raspuns. Poate interveni cu intrebari suplimentare in cazul unor greseli sau abateri de la subiect. Pot interveni si colegii cu informatii suplimentare sau pot rectifica raspunsul .

         Cu ocazia zilei de 1 Iunie am organizat un miniconcurs intre clasele a III a si a IV a , in care s-au folosit pe langa probe practice si probe orale. Au participat cate doua echipe din fiecare clasa ,fiecare alegandu-si cate un lider. Liderii au fost instruiti despre regula jocurilor . Intorsi la echipe, acestia au explicat ce are de lucrat fiecare membru in parte ,precum si modul de desfasurare al concursului .

         Fiind exercitii asemanatoare, doar cu grade de dificultate diferite, in functie de clasa , sarcinile de lucru au putut fi evaluate frontal. Un membru delegat al fiecarui grup a prezentat solutia exercitiului ,care in prealabil a fost analizata, corectata si evaluata in cadrul echipei ,apoi cu ambele colective de elevi.

         Proba orala a constat in jocuri si exercitii de verificare a cunostintelor, legate de textele si de partile de vorbire studiate, punandu-se accent pe verb .

         Cerintele au fost formulate diferit in functie de programa scolara, pentru fiecare clasa  in parte. La clasa a III a , programa scolara indica predarea verbului ca parte de vorbire care exprima actiunea,starea sau existenta,precum numarul si persoana , iar in clasa a IV a se adauga si timpurile verbului si functia sintactica .

        Primul exercitiu a constat in recunoasterea unor personaje :

PROBA I.

1 .Personajul NICA face parte  din textul :

a)     'Dumbrava minunata' ,de M.Sadoveanu ;

b)     'Ce te legeni ', de M. Eminescu ;

c)      'Amintiri din copilarie ',de I.Creanga.

2.D-L GOE este personajul principal in :

     a)'Somnoroase pasarele ',de M.Eminescu ;

      b)'D-l Goe ',de I.L. Caragiale ;

      c)'Vizita' ,de I.L.Caragiale .

3.LIZUCA face parte din fragmentul :

a)     'Pupaza din tei' ,de Ion Creanga ;

b)     'Dumbrava minunata' ,de M. Sadoveanu ;

c)      'Mama ',de G.Cosbuc.

         Toate echipele au lucrat foarte rapid incercuind variantele corecte ,dupa care le-au prezentat in fata colegilor. Echipa numarul doi a incercuit raspunsul c)  la exercitiul 2,dar in urma evaluarii orale elevii si-au reamintit raspunsul corect .

        Urmatorul exercitiu a avut ca obiectiv recunoasterea autorilor fragmentelor enumerate:

PROBA a II a.

1.Fragmentul' Mi s-a terminat caietul' este scris de :

a)  Petre Ispirescu ;

b)  Mircea Santimbreanu ;

c)   Tudor Arghezi.

2.Autorul textului 'Revedere' este :

a)  I.A.Bratescu Voinesti ;

b)  George Cosbuc ;

c)   Mihai Eminescu.

        Echipele au incercuit variantele corecte urmand ca apoi sa urmeze un concurs de recitare  ,fiecare echipa desemnandu-si cate un recitator. Echipele 1 si 3 au obtinut calificativele foarte bine ,echipa doi excelent ,iar echipa numarul 4 bine.

         Proba urmatoare a constat in analiza gramaticala  a verbelor dintr-un text dat ,utilizandu-se metoda ciorchinelui,metoda care s-a folosit si in momentul predarii verbului ,elevii fiind astfel familiarizati cu aceasta metoda .

 PROBA  a III a

1.Analizati verbele din textul urmator ¹

  In revarsat de zori ,pe balta ,lumina face minuni . Pe fata apei sclipesc ,ici ,faramituri de oglinzi ,acolo ,placi de otel ; . in nuferi ,ca-n  niste potire plutitoare ,curg raze de aur .

        

         (Emil Garleanu ,Marinimie )

        Elevii clasei a III a au analizat astfel :

Oval:  
         face
Oval:  persoana
    aIIIa


Oval:   
verb
Oval: actiune


 


        

Oval: numarul
singular


     

 

 Elevii clasei a IV a au analizat astfel :


    

    

   Echipele 1 si 2 a clasei a III a au obtinut f.b. iar echipele 3 si 4 a clasei a IV a f.b.,respectiv b. Cu exceptia unor mici greseli a echipei  numarul  4  care a scris gresit persoana verbului toate celelalte verbe au fost corect analizate .

         Cerinta urmatoare a constat  in :

     PROBA a IV a.²

clasa a III a

1.      Scrie enunturile urmatoare ,folosind forma potrivita a verbelor din paranteze :

a)     Ea (citesc ).

b)     Tu (desenam ).

c)      Noi (priveste ).

d)     Maria (ascultam ) o poveste.

e)     Bunica (citea )ziarul .

Elevii au completat corect forma potrivita a verbelor din paranteze .

2.      Completeaza propozitiile cu verbele potrivite :

a)     Eu ....poezia.

b)     Tu ...filmul.

c)      Ea....la scoala.

d)     Ei...la teatru.

e)     George ...cafeaua.

    Fiecare elev a completat cu verbe potrivite .

3.Indica persoana si numarul verbelor din enunturile urmatoare :

a)     Ursul mormaie.

b)     Ele au participat la concurs .

c)      Voi veti pleca in excursie.

   VERBUL

   PERSOANA

   NUMARUL

mormaie

au participat

veti pleca

   a IIIa

    a IIIa

    a II a

 singular

  plural

   plural

Dificultatea acestui exercitiu a constat in sesizarea persoanei verbului. In urma acestei probe ,dupa realizarea mediei celor trei subpuncte echipa 1 a obtinut f b. ,iar echipa 2 b.

clasa  a IV a

1.Scrie enunturile urmatoare ,folosind forma corecta a verbelor din paranteza:

a)     Ea (citesc .timp viitor ).

b)     Tu (desenam,timp prezent ).

c)      Noi (priveste ,timp trecut ).

d)     Maria (ascultam ,timp trecut ) o poveste.

e)     Bunica (citea ,timp prezent ) ziarul .

Elevii au completat cat se poate de corect verbele in functie de timpul cerut in paranteze ,astfel echipa 3 a obtinut b. ,iar echipa 4 f b.

         2.Completeaza  propozitiile cu verbele potrivite :

a)     Eu ....poezia.

b)     Tu ...filmul.

c)      Ea....la scoala.

d)     Ei...la teatru.

e)     George ...cafeaua.

          Fiecare elev a completat cu verbele potrivite.

3.Indica persoana , numarul si  timpul  verbelor din enunturile urmatoare :³

a)     Ursul mormaie.

b)     Ele au participat la concurs .

c)     Voi veti pleca in excursie

  VERBUL

PERSOANA

NUMARUL

 TIMPUL

mormaie

au participat

veti pleca

   a IIIa

    a IIIa

    a II a

singular

  plural

   plural

prezent

trecut

viitor

Dificultatea exercitiului a constat in recunoasterea timpului verbului. In urma acestei probe,dupa realizarea mediei celor trei subpuncte  echipa numarul 3 a obtinut calificativul  b ,iar echipa numarul 4 calificativul f b.

PROBA a V a

Clasa a III a

1.Formuleaza un scurt text  cu titlul  ' E ziua  mea ' ,in care sa folosesti trei substantive proprii si patru verbe la persoana a III a ,numarul plural .

Subliniaza substantivele si verbele cerute.

Clasa a IV a

1.Formuleaza un scurt text cu titlul' E ziua mea' , in care sa folosesti trei substantive proprii si verbul a placea la cele trei timpuri .

Analizeaza sintactic si morfologic cele trei verbe .

Completeaza cubul de mai jos :

                           

 

     DENUMESTE

 

ANALIZEAZA

        COMPARA

 ASOCIAZA

 

        APLICA

 

 

ARGUMENTEAZA

 

        

  La aceasta proba  ambele echipe au formulat cate un text in functie de cerinta data. Astfel echipele clasei a III a  au utilizat in compunerile lor gramaticale trei substantive proprii si patru verbe  la persoana a III a ,numarul plural.,ambele echipe prezentand oral textele si obtinand calificativele f b.

           Echipele clasei a IV a au alcatuit cele doua texte , au analizat si sintactic si morfologic verbul a placea la cele trei timpuri ,dupa care au completat cubul cu verbul place .Liderii si-au prezentat oral sarcinile lucrate. Ambele echipe au obtinut calificativele f b.

           Exemplu

              C             P      C             A

            Irinei  ii  place  ziua  de  1 Iunie.

              s              v       s            n    s 

 

     DENUMESTE

      place

      actiune

      verb

       

 

ANALIZEAZA

place-vb.,nr.sg,pers.aIIIa

timp prezent,functie

de predicat

        COMPARA

        place-displace

          ASOCIAZA

place  foarte mult

 

        APLICA

Imi place marul.

 

 

ARGUMENTEAZA

Cuvantul place este un verb pentru ca exprima starea .

 

Avand in vedere ca acest concurs nu a putut dura decat 60 de minute, rezultatele finale au fost urmatoarele :

PROBA

ECHIPA 1

ECHIPA 2

ECHIPA 3

ECHIPA 4

     I

    f b

    ____

     f b

    f b

 A  II a

    f b

     excelent

     f b

     b

 A III a

    f b

     f b

     f b

      b

A IV a

     f b

     b

     b

     f b

 A V a

     f b

     f b

     f b

     f b

TOTAL

    FB

     FB

    FB

     FB

          Impreuna cu colega mea ,invatatoarea clasei a IV a ,am urmarit ca aceste exercitii sa reflecte veridic realitatea ,sa punem elevii in situatii problema ,sa-i descoperim pe cei mai creativi si mai sarguinciosi dintre ei , sa incurajam spiritul de echipa si comunicarea .

            Exercitiile au fost concepute diferentiat ,in functie de nivelul informatiilor pe care elevii le-au acumulat .

              Partea de final a concursului ,ultimele 10 minute in prezentarea unui cantecel ,la alegere ,din cele invatate,precum si prezentarea de desene,lucrari practice confectionate in orele de educatie plastica si abilitati practice ,legate de aceasta tema ,ziua copilului ,despre prietenie ,dragoste ,respect si iubire pentru natura in care traim  si  noi alaturi de copii .

               Metodele de evaluare traditionale  reprezinta metodele  cel mai des utilizate  in clasa .Ele ofera multa libertate  de manifestare a originalitatii elevului , a capacitatii de argumentare ,incurajand manifestarile  ce permit evaluarea comportamentului afectiv -atitudinal. Dezavantajul acestor probe este ca ele pot influenta ,uneori ,obiectivitatea evaluarii .

NOTE :

¹Madalina Bogdan ,op.cit ,pag 130

II.2.EVALUAREA INITIALA

          Avand in vedere ca elevii detin  cunostinte , incepand cu clasa I , privind propozitia ,propozitia simpla ,si propozitia dezvoltata , fara a utiliza terminologia specifica , inainte de a trece la predarea verbului am efectuat o evaluare initiala, printr-o proba scrisa .

          In  intocmirea probei de evaluare initiala  am pornit de la obiectivele de referinta (anexa 1 ), pe baza carora am fixat obiectivele operationale .In continuare am redactat itemii pe care i-am folosit si anume itemi cu raspuns scurt si de tip lacunar .

          Proba  a avut urmatoarele obiective  de referinta :

o       reactualizarea cunostintelor despre cuvintele ce exprima actiuni ;

o       formarea priceperilor si deprinderilor de aplicare in practica a acestor cuvinte.

             Obiectivele  operationale urmarite au fost :

§        O1 . sa scrie dupa dictare un  text de mica intindere;

§         O2. sa identifice cuvintele  ce exprima actiuni;

§         O3. sa raspunda la doua intrebari legate de text ;

§         O4. sa completeze spatiile punctate cu cuvintele ce exprima actiuni .

        DESCRIPTORI DE PERFORMANTA ( pentru anexa 2 )

     ITEMI

    Suficient

        Bine

    Foarte Bine

        I 1

Scrie dupa dictare ,respectand o parte din situatiile ortografice si de punctuatie  invatate,avand greseli in ortografia si punctuatia textului scris

Scrie dupa dictare, respectand o parte din situatiile ortografice si de punctuatie  invatate,facand unele omisiuni sau greseli nesemnificative

Scrie dupa dictare, respectand situatiile ortografice si de punctuatie invatate

      I.2.

Subliniaza trei actiuni

Subliniaza patru actiuni

Subliniaza toate actiunile

      I.3.

Formuleaza raspunsuri incomplete

Formuleaza raspunsuri incomplete

Formuleaza corect si complet raspunsurile

      I.4.

Completeaza o propozitie lacunara

Completeaza doua propozitii lacunare

Completeaza cele trei propozitii lacunare

REZULTATE OBTINUTE

Nr.crt

ELEV

I.1

1.2.

1.3.

1.4

Calificativ

1

B.A.

F.B.

B

B

F.B.

F.B.

2

B.C.

F.B.

F.B.

F.B.

F.B.

F.B.

3

B.D.

B

S

B

B

B

4

C.C.

B

S

B

B

B

5

C.R.

B

F.B.

F.B.

F.B.

F.B.

6

D.L.

F.B.

F.B.

F.B.

F.B.

F.B.

7

D.D.

S

S

S

B

S

8

D.I.

S

S

S

B

S

9

L.I.

B

B

S

B

B

10

M.T.

F.B.

F.B.

F.B.

F.B.

F.B.

11

N.A.

F.B.

F.B.

F.B.

F.B.

F.B.

12

P.R.

F.B.

B

F.B.

F.B.

F.B.

13

S.V.

F.B.

F.B.

F.B.

F.B.

F.B.

14

Z.N.

B

S

B

B

B

15

B.A

B

S

B

B

B

16

M.A.

F.B.

F.B.

F.B.

F.B.

F.B.

TOTAL

B

B

B

B

B

          

  In urma testului de evaluare initiala s-au obtinut :

9 F.B. ,reprezentand un procent de 56,25 % ,   5 B  reprezentand 31,25 % si  2 S,cu un procent de 12,5%, acest lucru demonstrand ca noua dintre elevi si-au reamintit despre notiunile legate de actiuni,iar ceilalti sapte avand inca ezitari  si nesigurante in ceea ce priveste  actiunea si locul sau in propozitie .

Acest lucru m-a determinat sa incep un program de recuperare cu elevii care au obtinut  calificativele B si S ,iar cu elevii care au obtinut FB exercitii de aprofundare .

II.3 EVALUAREA FORMATIV-CONTINUA

In locul verificarilor prin sondaj (specifice abordarii traditionale  a continuturilor ) ,evaluarea formativa  isi  propune sa evalueze performantele tuturor elevilor , privind intregul continut ,esential  al materiei , nou predat .

Verificandu-i pe elevi, am reusit mereu sa identific neajunsurile, punctele critice dupa fiecare secventa de instruire  si , astfel ,am reusit de fiecare data, sa adopt cele mai bune masuri de recuperare a unor elevi si de ameliorare  a procesului didactic in sine .

Prin proba de evaluare formativa (anexa 3 )¹ am verificat toti elevii privind noile notiuni pe care le-am predat legate de verb ,si anume numarul si persoana verbului, notiuni ce se insusesc in clasa a III a ,urmand ca in clasa a IV a sa se insuseasca timpurile verbului .

In urma testului ,elevilor le-am prezentat obiectivele pe care le-am urmarit, bineinteles in termeni cat mai apropiati  de varsta lor ,precum si gradul de indeplinire a obiectivelor pe care mi le-am propus .Am realizat un feedback continuu ,elevii dobandind confirmarea prestatiilor pe parcursul procesului educational .

In cadrul acestui test am utilizat itemi obiectivi  cu alegere duala  ,itemi de tip pereche si itemi cu alegere multipla .

Am folosit de asemenea ca metoda de evaluare autoevaluarea .Elevii au avut in fata  o fisa rezolvata ,fiecare autoevaluandu-se si dandu-si calificativul. Concluzia mea a fost ca majoritatea elevilor  au fost foarte receptivi  la insusirea noilor notiuni despre verb  (numar si persoana ) .

DESCRIPTORI DE PERFORMANTA

    ITEMI

      Suficient

     Bine

     Foarte bine

       I 1

scrie corect doua enunturi

scrie corect trei enunturi

scrie corect toate enunturile

       I 2

realizeaza doua acorduri intre subiect si predicat

realizeaza trei acorduri intre subiect si predicat

realizeaza toate acordurile dintre subiect si predicat

       I3

   _________

___________

alege forma corecta a verbului

Nr.crt

 ELEV

   Item 1

Item 2

Item3

1

B.A

FB

B

FB

2

B.C.

FB

FB

FB

3

B.D.

S

B

I

4

C.C.

FB

S

I

5

C.R.

FB

FB

FB

6

D.L.

FB

FB

FB

7

D.D.

S

S

I

8

D.I.

S

S

I

9

L.I.

FB

FB

FB

10

M.T.

FB

FB

FB

11

N.A.

FB

FB

FB

12

P.R.

B

B

FB

13

S.V.

FB

FB

FB

14

Z.N..

S

S

I

15

B.A..

FB

B

FB

16

M.A.

FB

FB

FB

Astfel pentru itemul 1 ,care a avut ca obiectiv identificarea verbului din paranteze ,sesizand corectitudinea enuntului  s-au obtinut 11FB,1 B ,4S .

Itemul al doilea a urmarit realizarea acordului  dintre subiect si predicat  obtinandu-se  8 FB ,3 B,5S .

Prin itemul al treilea am urmarit ca elevii sa aleaga din cele trei variante forma corecta a verbului ,specificandu-se numarul si persoana .Elevii au obtinut  11 FB SI 5 S .

In urma acestei probe de evaluare curenta am constatat ca doar 68 % dintre elevi au reusit sa analizeze corect un verb prin numar si persoana ,fapt  care m-a determinat ca in a doua ora de limba romana sa lucrez diferentiat cu elevii care au obtinut calificative mici ,prin fise de recuperare ,de aprofundare si dezvoltare. De asemenea si temele pentru acasa au fost tot diferentiate .

Dupa fiecare secventa de predare a unor cunostinte noi am aplicat evaluarea continua a modului invatarii , constatand in final comportamentul elevilor in timpul invatarii precum si stadiul invatarii .Este un lucru foarte important atat pentru elevi care isi regleaza astfel efortul, ritmul de lucru, capatand incredere in ei insisi ,dar si pentru invatator ,care este liber sa-si schimbe tehnica de lucru sau s-o continue , in functie de rezultatele elevilor .

Evaluarea are astfel menirea sa scoata in evidenta schimbarile semnificative survenite in comportamentul elevilor ,sa formeze o judecata de valoare asupra nivelului la care s-a realizat invatarea ,sa determine procesele inregistrate fata de situatia de la care s-a plecat .

NOTE :

___________________________________________________________

¹Madalina Bogdan, op.cit .pag 130-132

II.4.EVALUAREA  SUMATIVA

Evaluarea sumativa propune operatiile de masurare - apreciere -decizie  in timpul sau la sfarsitul unei activitati didactice educative in vederea cunoasterii nivelului real de stapanire a materiei dupa parcurgerea anumitor perioade  si secvente de instruire , conform obiectivelor programelor scolare ,adaptate de profesor la nivelul clasei de elevi .

Acest tip de evaluare  cuprinde global finalitatile invatarii,  cunostinte,,deprinderi ,capacitati ,atitudini .

In urma evaluarilor sumative mereu am raportat rezultatele la nivelul initial ala elevilor ,constatand progresul sau regresul elevilor ,la posibilitatile fiecaruia  (randament ,progres ) la modul de utilizare  a elementelor si modalitatilor de evaluare ,la gradul de rezolvare al itemilor si la obiectivele propuse .

Astfel ,la sfarsitul capitolului " Va rog sa-mi permiteti / Elemente de constructie a comunicarii " mi-am examinat elevii printr-un test de evaluare sumativa (anexa 4 ).

Mi-am propus ca la itemul 1 sa formuleze propozitii corecte ,clare ,logice, prin care cer permisiunea . La acest item am observat un progres la elevul C.C., care se exprima mai greu , avand si un vocabular mai putin dezvoltat .

Itemul al doilea ,item cu raspuns scurt,are ca obiectiv folosirea corecta a cuvintelor noi  in propozitie ,elevii avand ca sarcina sa alcatuiasca propozitii cu cuvinte date ,dar in acelasi timp mi-am propus si sa verific daca toti elevii si-au insusit cele trei cuvinte : infricosata ,carare ,gazduire ,cuvinte pe care le-am intalnit in fragmentul ' Dumbrava Minunata ' ,de M .Sadoveanu .

Itemul al treilea a avut ca obiectiv analiza corecta a verbelor din cele trei propozitii propuse .La acest item s-a obtinut un procent de 62%  ,reprezentand   9 FB  ,urmand ca in orele urmatoare sa lucrez diferentiat cu elevii care  au obtinut calificativele  B si S ., prin fise de recuperare  si activitati pe perechi si in echipe .Comparand testul de evaluare curenta cu cel sumativ am observat progresul la elevul P.R., inregistrand calificativul FB la toti itemii .

Obiectivul itemului al patrulea a fost ca elevii sa scrie  in dreptul fiecarui verb propus ceea ce exprima (actiunea ,starea ,existenta ).

La acest item s-au obtinut 2 S ,ceea ce reprezinta   12.5%  din totalul de elevi ,restul fiind  5B si 9 FB .

Itemul  al cincilea ,item de tip pereche , a obtinut calificativul FB  in proportie de 75 %, elevii avand de completat textul dat cu verbele care se potriveau din coloana data .

Concluzia acestui test de evaluare sumativa a fost ca 59,8 % din numarul de elevi ai clasei  a rezolvat sarcinile de lucru ,restul obtinand calificativele B si S .

De asemenea i-am ajutat ,in urma analizei testelor sa constientizeze greselile  efectuate ,progresele ,achizitiile facute ,precum si pasii pe care ii vom urma in vederea recuperarii prin tratare diferentiata ,activitati in perechi si echipe.

II 5.METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE

Printre principalele metode alternative de evaluare al caror potential formativ sustine individualizarea actului educational pot fi mentionate urmatoarele metode: observarea sistematica a activitatii elevului, investigatia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea. Evaluarea prin aceste metode are

finalitate insusirea unor cunostinte, formarea unor capacitati si , mai ales, atitudini ( practice, sociale, stiintifice, capacitati de a face aprecieri de valoare, opinii ).

Observarea sistematica a comportamentului elevului in timpul activitatii didactice este o tehnica de evaluare care furnizeaza o serie de informatii utile, diverse si complete, greu de obtinut doar prin intermediul metodelor de evaluare traditionale.

Prin aceasta metoda, Invatatorul, obtine informatii relevante asupra activitatii elevilor sai, din perspectiva capacitatii de actiune, relationale, a competentelor si abilitatilor. Ea consta in investigarea sistematica, pe baza unui plan dinainte elaborat, cu ajutorul unor instrumente adecvate, a actiunilor si a interactiunilor  evenimentelor, relatiilor si proceselor.

Pentru a inregistra aceste informatii am avut la dispozitie trei modalitatea:

a)     fisa de evaluare ( calitativa ) individuala;

b)    scara de clasificare;

c)     lista de control/ verificare.

Aceste instrumente le-am utilizat atat pentru evaluarea procesului, cat si a produselor realizate de elevi, incercand sa cuprind obiectivari comportamentale ale domeniilor cognitiv, afectiv si psihomotor.

In fisa de evaluare individuala am notat toate observatiile curente in legatura cu comportamentul elevilor. Aceasta fisa are urmatoarea rubricatie (anexa 9 ).

Rubrica "masuri-indrumari" are o importanta deosebita atat pentru elevii cu probleme comportamentale, cat si pentru elevii cu aptitudini deosebite  intr-un domeniu sau altul.

Pentru elevii cu probleme comportamentale, aceste masuri/ indrumari s-au referit la: comunicarea situatiei "problematice" parintilor, discutii individuale cu elevul, autocorectari, teme suplimentare, notarea in carnetul de elev a observatiilor, stabilirea unor termene pana la care sa indeplineasca o sarcina de lucru.

Pentru elevii cu aptitudini deosebite, masurile sau indrumarile s-au referit la discutii cu elevul, cu parintii elevului pentru a-i incuraja spre anumite preocupari, teme suplimentare diferentiate, orientarea spre anumite ore optionale.

Utilizarea scarii de clasificare permite observarea atitudinii elevului fata de activitatile sau sarcinile de lucru ( individuale si de grup ) si observarea frecventei cu care apare in comportamentul elevului o anumita atitudine.

Iata un exemplu de scara de clasificare utilizata pentru a observa atitudinea elevilor fata de echipa in cadrul unitatii: "Elemente de constructie a comunicarii? Va rog sa-mi permiteti.".

Bifeaza caseta pe care o  consideri potrivita  ca raspuns la intrebarile:

1.     Imi face placere sa particip la discutiile  in echipa din care fac parte:

Foarte putin                                             Foarte mult

1

2

3

 

2.     Imi place ca parerile pe care le exprim sa fie respectate de ceilalti:

Foarte putin                                          Foarte mult

1

2

3

Un alt exemplu de scara de clasificare este tabelul urmator, foarte util evaluatorului :

Aspecte urmarite

Slab

Mediu

Bun

Foarte bun

Excelent

Creativitate

X

Motivatie

X

Independenta, initiativa

X

Curiozitate intelectuala

X

Performante scolare

X

Participare la discutii

X

Disciplina de lucru

X

Progresul realizat

X

Comportamentul general

x

PORTOFOLIUL

Portofoliul elevului a fost asemanat de unii autori cu un album de amintiri sau cu unul de fotografii. Masurarea prin intermediul portofoliului devine tot mai larg raspandita, ca modalitate  de examinare a progresului, pe baza documentelor ce ilustreaza procesul de invatare pe masura desfasurarii lui si a schimbarilor, pe care le antreneaza.

Informatiile, datele care stau la baza evaluarii, trebuie adunate din surse variate, prin metode diferite si la intervale de timp diferite. Continutul portofoliului poate include desene, ilustratii, fotografii, fise  de lucru, teste, insa clarificatoare.

Portofoliul are mai multe destinatii:

·        parintelui;

·        invatatorului;

·        elevului;

·        factori de decizie educationala.

Cel care trebuie sa ia maximum de profit prin intermediul portofoliului este elevul, oferind un tablou cu progresele copilului, pe care el sa se sprijine in perioadele cele mai dificile; sa il stimuleze si sa-l motiveze.

Portofoliul ii este util si parintelui. Mai multe decat calificativele si notele, evidentele continute in portofoliu ofera o apreciere a activitatii propriului copil mai aproape de realitate. Prezentand parintilor portofoliul copilului, Invatatorul trebuie sa aiba grija sa evite doua extreme: un portofoliu "negativ", care sa demonstreze ca elevul "nu poate" sau un portofoliu "glorios", plin de fapte bune.

O atitudine obiectiva cu accent pe stimulare si progres pare a fi cea mai potrivita atunci cand se selecteaza si organizeaza produsele de invatare ale unui anume elev.

Portofoliul permite invatatorului sa considere elevul, grupul de elevi, ca individualitate unica, avand propriile caracteristici cu puncte tari si cu cele slabe. De asemenea, permite acestuia sa isi reconsidere programul de invatare, sa isi aleaga manualul alternativ, mijloacele de predare- invatare, precum si metodele folosite in transmiterea informatiilor.

Evaluarea cu ajutorul portofoliului ofera posibilitatea de a masura aspecte mai complexe si mai importante ale performantelor, proceselor de invatare intr-un domeniu sau tema.

La sfarsitul anului scolar, fiecare elev are propriul sau portofoliu, in care este ilustrata activitatea sa de-a lungul  intregului an scolar.

Asa cum am mai spus, portofoliul masoara aspecte mai complexe, oferind elevilor posibilitatea de a fi mai relaxati, dezvoltand capacitatea de a realiza relatii umane de comunicare, motivatie, spirit de observatie, capacitatea  de a stabili legaturi logice, isi dezvolta capacitatea de a lucra in echipa si perechi.

La sfarsitul unitatii "Esti de acord sau nu?/ Aventuri, calatorii", am realizat un portofoliu cu tema " VARA". Acest portofoliu a fost abordat transdisciplinar, s-a lucrat pe doua echipe, obtinandu-se doua portofolii diferite si a avut urmatoarele obiective:

·        sa transcrie o poezie despre vara, la alegere;

·        sa compuna poezii si descrieri despre vara;

·        sa copieze un fragment din textul "Vara" de Nichita Stanescu;

·        sa compuna un aritmogrif, din care sa reiasa semnele sosirii verii;

·        sa formuleze un scurt text cu titlul "Vine vacanta mare!", care sa contina doua verbe la numarul plural, persoana I, un verb la numarul singular, persoana I, un verb la numarul singular, persoana a III a, unul la numarul plural, persoana a III a si unul la persoana a II a, numarul plural.

·        sa deseneze doua desene cu titlul: " Bucuriile verii" si " A sosit vara";

·        sa ataseze imagini, fotografii despre vara;

·        sa realizeze o macheta cu tema "Vara in Delta Dunarii";

·        sa realizeze corespondenta intre imaginile date si texte, fragmente;

·        sa coloreze un peisaj despre vara.

Aceasta tema s-a lucrat pe o perioada de doua saptamani, elevii avand timp sa culeaga informatii, ilustratii, sa-si imparta sarcinile, sa lucreze si apoi sa indosarieze portofoliul.

Prin acest portofoliu am incercat sa scot in evidenta resursele afective si intelectuale ale elevilor, am imbinat activitatea in echipa, cu cea pe perechi si individuala, am evidentiat importanta activitatilor transdisciplinare, am pus accent pe creativitate, valoare estetica, performanta.

Dupa cele doua saptamani, au fost prezentate cele doua portofolii. Ambele echipe au reusit cu succes sa compuna poezii si descrieri despre anotimpul vara, au transcris poezii, au compus rebusuri, au realizat desene ilustrand bucuriile acestui anotimp, precum si despre semnele sosirii lui, au decupat si lipit ilustratii si fotografii, au desenat si colorat peisaje, au realizat doua machete despre Delta Dunarii.

In continuare voi prezenta cateva dintre lucrarile copiilor:

( compunere de versuri)

Vara draga

"Vara draga, ai sosit

Cu graul ingalbenit,

Cu cirese rosioare

Coapte si gustoase tare,

Cu vacantele la mare

Si cu jocurile tale.

Ce-i atrage intreaga zi

Pe dragutii de copii.

Tu aduci caldura mare

Si mult soare zi de zi

Tu esti anotimpul care

Ii bucura pe copii."

Diaconu Lidia

Ziua copilului

"A venit o randunica

La fereastra mea

Ciripind, a vrut sa zica

Azi e ziua ta!"

Manole Andrei

( ghicitori)

"In gradina lui Pandele

E un pom plin de margele

La culoare rosii toate

Cu codite-mperecheate

Asteptand sa fie gustate."

(ciresele)

Colesnicenco Raluca

"Mar frumos si aurit

Chiar din cer a rasarit

Ziua-ntreaga straluceste

Si pamantul incalzeste."

( soarele )

Stefan Vlad

( sfaturi )

" Vara, cand ploua, se produc multe descarcari electrice, adica fulgere, trasnete, tunete. E bine ca atunci cand ele se produc sa nu stati sub copaci inalti, nici langa capitele de fan, care pot lua foc din cauza trasnetului si sa nu stati nici langa fereastra. Dupa ce inceteaza ploaia apare curcubeul."

curcubeul

Munteanu Teodor

V

E

S

E

L

I

E

P

L

O

A

I

E

 

V

A

R

A

 

C

I

R

E

S

E

 

T

R

E

I

E

R

A

" La mare trebuie sa fiti atenti si sa ascultati de sfaturile parintilor sau ale insotitorilor; sa nu intrati prea mult in apa, chiar daca stiti sa inotati foarte bine.

Sa nu stati prea mult in apa si nici la soare!

Sa nu beti apa foarte rece, cand sunteti incalziti!"

Niculaev Alexandru

1.     Vacanta mare aduce bucurii si .........

2.     Dupa ........  apare curcubeul.

3.     Anotimpul scaldatului

4.     Stau buchetele pe ram.

5.     Vara se ...... graul.

Dinca Danut

Zaharencu Nicoleta

( text )

                                       "Vine vacanta mare!

A venit vacanta!  Ce bucurie!

Impreuna cu colegii mei voi merge in tabara la Sinaia. Acolo ne vom distra de minune.

Doamna invatatoare ne-a prezentat obiectivele, pe care le vom vizita: muzeul Peles, casa memoriala Cezar Petrescu si George Enescu, vom urca cu telecabina la Babele si Sfinxul.

Colegii mei sunt nerabdatori sa plece.

Voi asteptati cu nerabdare vacanta?"

Berbecaru Cristina

Am urmarit indeaproape activitatea elevilor Munteanu Teodor  si Zaharencu Nicoleta si am consemnat ca elevul Munteanu Toader a fost foarte preocupat  de culegerea informatiilor si de realizarea aritmogrifului, impreuna cu eleva Pericleanu Ramona, fiind nerabdator sa soseasca ziua prezentarii portofoliului, din dorinta de a prezenta si celorlalti colegi ceea ce el a reusit cu propriile forte sa realizeze, fiind de altfel convins ca va fi foarte apreciat.

Eleva Zaharencu Nicoleta  a tratat la inceput  mai superficial sarcinile de lucru , fiind mai putin motivata de aceasta tema, pentru ca, apoi, impreuna cu membrii echipei sa aduca materiale, sa decupeze, sa asambleze toate obiectele care au condus la realizarea machetei. De asemenea, s-a implicat in colorarea peisajelor de vara, fiind din ce in ce mai motivata pe parcursul portofoliului.

Indemanarea, gustul estetic, spiritul creator si spiritul de echipa sunt calitati, care reusesc sa se formeze si sa se dezvolte prin intermediul acestei metode de evaluare.

Varietatea lucrarilor executate in timp a oferit copiilor satisfactii emotionale, deprinderi durabile, creatoare, stimulandu-le dorinta de a deveni utili din propria munca.

Elevii si-au prezentat portofoliile, acordand calificative echipei adverse, din perspectiva a doua criterii, care vizau continutul calitativ si cantitativ.

 Acest procedeu de autoevaluare s-a realizat pe baza criteriilor enumerate mai jos:

·        respectarea cerintelor si a sarcinilor de lucru;

·        corectitudinea exprimarii rezultatelor obtinute in urma unor activitati practice;

·        originalitate si creativitate;

·        sustinerea portofoliului.

La final am aplicat un scurt chestionar.

CHESTIONAR

1.     Care a fost cel mai interesant portofoliu?

2.     Ce lucrare v-a placut cel mai mult? De ce?

3.     Numeste doi elevi din echipa ta care au fost cei mai creativi.

4.     Care elevi au avut cea mai interesanta sustinere?

 Aceasta metoda de evaluare alternativa mi-a permis sa obtin puncte de reper si sa adun informatii asupra derularii activitatii elevilor, oferind astfel posibilitatea  de a arata ceea ce stiu intr-o varietate de contexte si situatii.

Toate aceste metode de evaluare alternative asigura o alternativa a formelor  traditionale, a caror prezenta este preponderenta, oferind alte optiuni instrumentale care imbogatesc practic evaluarea.

AUTOEVALUAREA

 

Autoevaluarea elevilor constituie o modalitate de evaluare cu mari valente formative, permitand aprecierea propriilor performante in raport cu obiectivele  propuse. Grilele de autoevaluare permit elevilor sa-si determine, in conditii de autonomie, eficienta activitatilor realizate.

Valentele formative ale activitatilor de evaluare pot fi sintetizate astfel:

·                    Ajuta elevul sa se implice in procesul evaluarii si in felul acesta sa constientizeze criteriile specifice de evaluare, ceea ce il face sa inteleaga si sa aprecieze eforturile necesare pentru atingerea obiectivelor;

·                    Incurajeaza elevul sa-si dezvolte procesul de autoreglare a constructiei  a propriilor cunostinte;

·                    Contribuie la constientizarea conduitei si a gradului de adaptare a acesteia la cerintele invatarii si activitatii scolare;

·                    Dezvolta o atitudine critica fata de sine, ajutand elevul sa-si dea seama singur de limitele sale, de pozitia pe care se situeaza in raport cu colegii sai;

·                    Dezvolta capacitatea de identificare a propriilor progrese si de ameliorare  a performantelor proprii.

Proiectarea unei grile de autoevaluare urmareste capacitatile ce urmeaza a fi masurate si apreciate, sarcinile de lucru si valorile performantei.

Pentru familiarizarea elevilor de  clasa a III a cu sistemul de notare, am aplicat doua teste de evaluare/ autoevaluare pe cei 16 elevi ai clasei mele.

Primul test ( anexa 5 ) a avut ca obiective:

O1     sa scrie corect un scurt text  dupa dictare

O2     sa analizeze morfologic substantivele si verbele din text;

O3     sa formuleze textul unei invitatii, in care sa utilizeze trei substantive proprii si cinci verbe la numarul singular, persoana a III a.

Pentru al doilea test mi-am propus ca obiective:

O1    sa potriveasca substantivele  cu verbele din cele doua coloane, astfel incat sa obtina propozitii logice;

O2    sa selecteze dintre doua variante pe cele adevarate;

O3    sa completeze spatiile punctate cu cuvintele sau cu ortogramele care lipsesc.

 

Descriptori de performanta

Itemi

Suficient

Bine

Foarte bine

I 1

- sa scrie dupa dictare un scurt text, respectand o parte  din  situatiile ortografice si de punctuatie;

- sa scrie dupa dictare un scurt text, respectand in general  situatiile ortografice si de punctuatie;

- sa scrie dupa dictare un scurt text, respectand   situatiile ortografice si de punctuatie;

I 2

- analizeaza doua verbe si cinci substantive;

- analizeaza trei verbe si sase substantive;

- analizeaza toate verbele si substantivele.

I 3

- utilizeaza un substantiv  propriu si trei verbe;

- utilizeaza doua substantive si patru verbe;

- utilizeaza trei substantive si cinci verbe.

 

Descriptori de performanta

Itemi

Suficient

Bine

Foarte bine

I 1

- potriveste doua situatii;

- potriveste trei situatii;

- potriveste toate situatiile;

I 2

- selecteaza un raspuns corect;

- selecteaza doua raspunsuri corecte;

- selecteaza toate raspunsurile corecte.

I 3

- completeaza o propozitie lacunara;

- completeaza doua propozitii lacunare;

- completeaza toate propozitiile lacunare;

 

Dupa  finalizarea rezolvarii probelor, elevii au primit fise de autoevaluare, care contineau si punctajul acordat fiecarui item ( anexele 7 si 8 ), precum si cateva explicatii despre modul cum trebuie sa isi evalueze lucrarile.

Pasul urmator l-a constituit evaluarea mea, ca invatator, consemnand de fiecare data abaterea de  punctaj dintre evaluare si autoevaluare. Acest lucru m-a determinat sa stabilesc anumite criterii de analiza a rezultatelor  obtinute:

·        Autoevaluarea identica cu evaluarea

·        Autoevaluarea mai mare decat evaluarea;

·        Autoevaluarea mai mica decat evaluarea.

La prima proba de evaluare/ autoevaluare am constatat o tendinta neta de supraevaluare, 64 % dintre lucrari au fost apreciate cu punctaje mai mari de 1 punct fata de punctajul acordat de invatator. Cu toate acestea se poate observa ca la 12 % din numarul total al lucrarilor, punctajul acordat este identic cu cel de autoevaluare, iar la 24% din lucrari abaterea este cu un punct mai putin decat punctajul acordat de mine, ca invatator.

Analizand rezultatele celei de-a doua probe de evaluare/ autoevaluare, se poate spune ca sunt superioare celor obtinute la prima proba.

Cu toate ca la a doua proba doar 13% din lucrari , punctajul la autoevaluare este identic cu cel de la evaluare, se observa o crestere substantiala  a numarului de lucrari, in care abaterea este de mai putin de un punct: 43 % fata de 24 % din prima proba.

In urma acestui experiment am constatat ca elevii au inceput sa-si interiorizeze criterii, au devenit capabili in mai mare masura sa invete din propria experienta.

In concluzie, atat evaluarea cat si autoevaluarea trebuie realizate continuu, in conexiune cu elementele sistemului, ele au urmari pozitive asupra activitatii didactice. 

III.ANEXE

OBIECTIVE DE REFERINTA

ANEXA 1

-         Sa construiasca texte scurte pe baza unui suport vizual dat si ?sau a unui plan simplu de idei;

-         Sa pronunte clar un mesaj dat ;

-         Sa utilizeze corect in exprimarea orala proprie elementele de constructie a comunicarii studiate ;

-         Sa manifeste cooperare in diferite situatii de comunicare ;

-         Sa recunoasca in texte diferite elemente de constructie a  comunicarii  studiate ;

-         Sa respecte regulile de despartire in silabe ,ortografia si punctuatia intr-un text propriu ;

-         Sa realizeze acordurile gramaticale in enunturile redactate ;

-         Sa-si adapteze vorbirea la diferite situatii de comunicare in functie de partenerul de dialog;

-         Sa sesizeze corectitudinea unui enunt oral ;

-         Sa manifeste interes          si atentie fata de interlocutor in diferite situatii de comunicare .

PROBA DE EVALUARE INITIALA

ANEXA 2

Clasa a III a

1.Dictare :

   Dalma a mers la concurs . A castigat locul intai .Acum e pe podium .Sade si ma priveste linistita .

2.Subliniaza cu o linie actiunile .

3.Raspunde la urmatoarele intrebari:

a)     Ce a facut  Dalma?

b)    Ce a castigat fata?

          4.Completeaza spatiile punctate cu actiunile care se potrivesc :

            Copacul.........Printre frunzele sale.......ciripitul pasarelelor. Ele ......... puiii.

PROBA DE EVALUARE CONTINUA

ANEXA 3

Clasa a III a

          1.Scrie enunturile urmatoare folosind forma corecta a verbelor din paranteze :

a)     Eu (scriu ,scrie ) .

b)    Elena (citesc ,citeste ) ziarul .

c)     Pasarelele (zbor ,zboara ) spre tarile calde ?

d)    Tu (povestesti ,povestea ) o intamplare interesanta .

          2.Potriviti verbele cu substantivele care se potrivesc;


                                               copiii                   canta

cucul                    alearga

elevul                   citeste

povestitorul         danseaza

                                  povesteste

3.In propozitia " Pianistul interpreteaza  o partitura vesela  " ,verbul este la :

a)     Numarul singular ,persoana  a II a ;

b)    Numarul singular ,persoana a III a ;

c)     Numarul plural ,persoana I.

PROBA DE EVALUARE SUMATIVA

ANEXA 4

Clasa a III a

           1.Scrie trei enunturi prin care ceri permisiunea :

a)     doamnei invatatoare ,de a ramane in clasa in timpul pauzei ;

b)    bunicii,sa o ajuti in gospodarie ;

c)     colegei de banca ,pentru a folosi stiloul .

           2.Alcatuieste trei propozitii in care sa folosesti cuvintele: infricosata , carare, gazduire .

          3.Scrie verbele din propozitiile urmatoare .Indica numarul si persoana fiecaruia :

a)     Noi alergam in fiecare zi .

b)    Voi nu veniti ?

c)     Eu am facut deja turul scolii .

          4.Transcrie verbele : stationeaza , alearga ,suntem .Scrie in dreptul fiecaruia ce exprima  (actiunea ,starea ,existenta ) .

5. Completeaza textul urmator cu verbele corespunzatoare din coloana alaturata .     

Copacul......                           se aude

In gradina ...multe flori .                a inverzit

.....ciripitul pasarelelor .               sunt

TEST DE EVALUARE

ANEXA 5

1.Scrie dupa dictare :

   Intai a inflorit salcia de langa poarta .Pe  urma au inflorit duzii, salcamii,corcodusii .Berzele , randunelele vor sosi curand.

   Sunt foarte fericit !

2.Analizeaza substantivele si verbele din textul de mai sus .

3.Alcatuieste textul unei invitatii adresate primarului localitatii ,pentru a participa la festivitatea de premiere la sfarsit de an scolar .

  Foloseste in compunerea ta gramaticala trei substantive proprii si cinci verbe la numarul singular ,persoana a III a.

TEST DE EVALUARE

ANEXA 6

1.Potriviti substantivele din prima coloana cu verbele din a doua coloana, astfel incat sa obtineti propozitii logice :

soarele                                     straluceste

elevii                                        mormaie

ursul                                         infloresc

florile                                       invata

2.Selecteaza dintre cele doua raspunsuri pe cele adevarate :

a)     Pasarelele ciripeste pe ramuri.

          Pasarelele ciripesc pe ramuri .

b)    Soarele dogoreste campul cu maci .

         Soarele dogoresc campul cu maci .

c)     Mircea studiaza pianul cu placere .

          Mircea studiez pianul cu placere .

3.Completeaza spatiile punctate cu cuvintele si ortogramele care lipsesc :

Noi.......imprietenit cu alti copii in excursie .

Ei .......incurajat sa participe la concurs .

Mihai .... Mircea va pleca la munte?

BAREM DE CORECTARE

ANEXA 7

Item 1          FB-scrie corect dupa dictare ,respectand ortografia si  

                           punctuatia ;

                   B  - scrie corect dupa dictare ,cu mici greseli de ortografie si                                                     

                          punctuatie ;

                                S  -scrie dupa dictare ,cu greseli de ortografie si punctuatie  .

        Itemul 2            FB -analizeaza corect toate substantivele  si toate verbele ;

                                          B -analizeaza corect trei verbe si sase substantive ;

                                  S -analizeaza corect doua verbe si cinci substantive .

         Itemul 3          FB -alcatuieste textul utilizand trei substantive proprii si                                                                  

                                           cinci verbe ;

                                  B - alcatuieste textul utilizand doua substantive proprii si

                                              patru verbe ;

                                   S -alcatuieste textul utilizand un substantiv propriu si trei                                                                                      

                                                  verbe .

FISA DE OBSERVATIE ASUPRA ELEVULUI

ANEXA 9

Nr. fisa: 06

I.                    DATE DE IDENTIFICARE A ELEVULUI

Numele DIACONU Initiala tatalui M Prenumele LIDIA DIANA

Data nasterii 03  10 1997   Locul nasterii Tulcea

Domiciliul:MURIGHIOL

Localitatea: MURIGHIOL Judetul  TULCEA Nr. telefon: ........

Data inscrierii in unitatea de invatamant: 15/09/2004

II.                 STRUCTURA FAMILIEI SI MEDIUL FAMILIAL

Membri

Profesia si locul de munca / studiu

Parinti

Tata: MARIAN

Ocupatia / profesia:

agricultor

Telefon: ...........

Mama  VASILICA

Ocupatia / profesia:

casnica

Telefon: ...........

Frati / surori

Frati:

Surori:

Alti membri ai familiei

Mediul familial:

            favorabil           pasiv                coercitiv           nefavorabil

III.               DATE PSIHOPEDAGOGICE

1.      Starea de sanatate si dezvoltarea fizica a elevului:

Starea de sanatate                                             Dezvoltarea fizica

buna                                                                 armonioasa

medie                                                               buna

precara                                                             deficitara

2.      Trasaturi individuale:

a)      performanta scolara:

  • discipline preferate: ...............................
  • disciplina cu rezultate foarte bune: .........................
  • Disciplina cu rezultate modeste: ..........................

b)      capacitate si stil de munca:

capacitate                                              stil

mare                                         interesat, activ

medie                                       sistematic

redusa                                      independent

foarte redusa                            haotic

c)      Inteligente definitorii:

lingvistica

logico - matematica

spatiala

muzicala

corporal - chinestezica

inter - personala

intra - personala

Nivel de inteligenta:

            foarte inteligent inteligent           mediocru          scazut

d)      Echilibru afectiv - emotional

calm, echilibrat                          emotiv

controlat, stapanit                                  hiperemotiv, timid

e)      Comportamentul si activitatile din cadrul colectivului

·        in familie

-         fata de parinti:

atasament                      docilitate                       independenta

dependenta                   admiratie                      respect

-         fata de frati, surori:

ocrotire                         dependenta

ajutorare                                   indiferenta

·        in scoala

disciplinat                      receptiv                                      politicos

maleabil             independent                   destabilizant

neparticipativ                 bravant                         dezinteresat

·        in grup si societate

     bun coleg                                                           bun participant, dar fara opinie          retras

     apreciat pentru pozitia in clasa                             autoritar, dar bun organizator               

     apreciat pentru performante scolare                     participa din obligatie                       izolat

     apreciat in clasa pentru performante extrascolare             lipsit de initiativa                              individualist,                            

     aprecieri extrascolare                                         nu este apreciat de colectiv              dezinteresat

f)        Temperamentul

tipul nervos                          agitat                          fermecator          entuziast

tipul sentimental                   timid                           inchis                  constiincios                     l

tipul activ                             exuberant                   intreprinzator             aventuros               bun camarad

tipul pasionat                       sigur                           muncitor             adora succesul                conducator

tipul flegmatic                       foarte serios                ordonat              lipsit de entuziasm      

tipul sanguin                         abil                             descurcaret         posesiv

tipul amorf nonsalant            nepasator                   indolent              apatic                         influentabil

tipul apatic               fara mari resurse         incet                   ranchiunos

g)      Trasaturi dominante de caracter, manifestate prin:

·        atitudine fata de societate:

cinste               bunatate           loialitate            politete patriotism

ipocrizie           perfidie rautate              ironie                indiferenta

·        atitudine fata de munca:

sarguinta           seriozitate         temeinicie         initiativa            exigenta

indiferenta         lene                  nepasare           neglijenta          rutina

·        atitudine fata de sine:

demnitate          spirit autocritic  optimism           modestie                       curaj

ingamfare          indiferenta                     aroganta           laudarosenie                 lasitate

IV.              ORIENTAREA SCOLARA SI PROFESIONALA

§         aspiratia elevului: ..............................

§         posibilitatile elevului:                       mari                  medii                reduse

§         dorinta parintilor: ..............................

concordanta cu a elevului

apropiata

opusa

§         recomandarea scolii: ............................

§         concluziile examenului de specialitate (dupa caz):

favorabil                                                nefavorabil

V.                 APRECIERI GENERALE SI RECOMANDARI:

...........................................

.........................................................................

IV .CONCLUZII

Datele experimentale rezultate in urma cercetarii intreprinse mi-au permis formularea unor observatii si concluzii .

Alaturi de predare si invatare ,evaluarea progresului scolar reprezinta o componenta esentiala a procesului de instructie si educatie .Perfectionarea  actiunilor de evaluare a rezultatelor si a proceselor, verificarea eficientei unei strategii de evaluare traditionale sau alternative au constituit coordonatele esentiale in realizarea experimentului .

Am constatat ca evaluarea pe continuturi m-a obligat sa organizez detaliat continuturile si tehnicile de cunoastere si apreciere a elevilor ,astfel incat sa previn ramanerile in urma si sa asigur conditiile necesare unei activitati didactice diferentiate .Examinarea si evaluarea continuturilor   au introdus un ritm constant in activitatea de invatare. Faptul ca toti elevii au avut cel putin un calificativ la evaluarea fiecarui continut i-a deprins sa invete cu regularitate pentru toate lectiile.

Evaluarea initiala are un rol deosebit de important prin faptul ca masoara,la inceputul activitatii de instruire , nivelul de cunostinte al elevilor si capacitatile necesare angajarii lor in urmatoarea  activitate de predare ,precum si 'deficientele si dificultatile reale care apar in activitatea de invatare'¹ .Acest tip de evaluare este indisociabil constructiei unui demers didactic riguros si eficace .

Evaluarea formativ-continua nu numai ca previne esecul scolar,dar creeaza si conditiile unui progres continuu al elevilor la invatatura .Cunoscand faptul ca fiecare elev este evaluat la fiecare continut ,ei isi impun un program organizat de pregatire a lectiilor .Acest lucru depinde ,totusi ,si de nivelul  de aspiratie a fiecaruia .M-am straduit sa creez situatii speciale de succes pentru elevii cu dificultati  de invatare ,deoarece succesele si recompensele dezvolta initiativele elevului  si sporesc increderea  acestuia in propriile posibilitati .

In majoritatea testelor ,fiselor de evaluare ,probe orale  am incercat sa imbin munca individuala cu cea in echipe si pe perechi. Acest mod de lucru favorizeaza : intelegerea ideilor ,valorifica experienta proprie a elevului ,dezvolta competenta de comunicare si relationare ,stimuleaza gandirea si creativitatea.  Utilizand acest tip de lucru cadrul didactic va crea un climat relaxant ,cooperant, un mod placut de desfasurare a oricarui tip de lectie ,in care, in urma evaluarii, fiecare participant isi va spune punctul de vedere sau va fi ajutat de catre membrii echipei sa descopere adevarurile stiintifice .

Pentru preintampinarea insuccesului scolar a fost necesar sa dozez dificultatile sarcinilor propuse elevului astfel incat acestia sa fie dispusi sa le abordeze fara teama si cu sanse reale de reusita .Poate cea mai buna cale de a-l pune pe elev in situatia de succes scolar a fost aceea de a-l ajuta sa treaca de la postura de receptor al informatiilor la cea de folosire a rationamentului stiintific , prin intermediul caruia elevul a prelucrat  si aplicat intr-un mod adecvat informatiile primite la ore .

Contextul experimental a oferit confirmarea ipotezelor de lucru .A fost demonstrat faptul ca strategiile evaluative de tip modern (observarea sistematica a elevului ,portofoliul ,proiectul ,autoevaluarea ) ,combinate cu cele traditionale, genereaza progresul scolar la nivelul colectivului de elevi ,implicit la nivel individual .Ele ofera invatatorului o imagine la zi asupra performantelor elevilor, in raport cu capacitatile si abilitatile de evaluat .

Destinatarul cel mai important al actiunilor evaluative este elevul ,caruia evaluarea ii ofera posibilitatea de a cunoaste nivelul performantelor obtinute , eforturile ce sunt necesare pentru a ajunge la rezultate ,in concordanta cu obiectivele programei ,ca si posibilitatea de a anticipa , intr-o maniera clara, orientarea sa scolara si profesionala  In acest fel ,evaluarea  indeplineste un rol foarte important in asocierea elevilor demersului pedagogic , astfel incat elevii sa devina partizani ai propriilor lor formari ,constienti de progresele pe care le obtin ,dar si de distanta la care se afla in raport cu obiectivele stabilite .Relatia evaluarii cu transformarea elevului in subiect al propriei formari ,principiu fundamental in educatie ,pune in evidenta necesitatea de a depasi practicile evaluarii reduse la notare ,clasificare , la amortizarea esecului . Se promoveaza astfel un mod de evaluare menit sa stimuleze coparticiparea elevilor in evaluarea performantelor proprii ,deci  a autoevaluarii .

Un aspect foarte important il constituie comunicarea rezultatelor evaluarii (orientata catre elev ,familie ,comunitate ,societate  ), este  o componenta a actului instructiv -educativ  .Constientizarea importantei acestui moment final al evaluarii a dus la reorganizarea sa pe parcursul experimentului desfasurat  . Ameliorarea a constat in  comunicarea si argumentarea calificativelor obtinute (pentru parinti si elevi) imediat dupa evaluarile formative  ,in aceeasi zi sau in ziua urmatoare ;asigurarea ca parintii au luat la cunostinta calificativul obtinut,,prin semnarea lor sub acesta ,pe caiete sau fise  ; comunicarea  in cadrul consultatiilor cu parintii , a modului de stabilire a calificativelor finale , a portofoliului elevului ,de unde rezulta foarte clar progresele elevului;;completarea semestriala  a fiselor de observatie psihopedagogica cu aspecte  relevante a activitatii elevilor ,centrate pe progresul sau regresul scolar si comunicarea acestora in conditii de discretie  ,familiilor elevilor mei .

Atat elevii cat si eu am avut de invatat din acest experiment ,m-am informat si format ,concluzionand ca si autorul citatului ,Ion Dragoi  ,ca :

'Nimeni nu se naste cu tact pedagogic si nici inzestrat cu maiestrie ,ci acestea i se formeaza prin exercitii ,practica pedagogica ,luminat de teoria care sta la baza lor : psihologia ,pedagogia ,metodica si  pentru ca dascalul este cu adevarat faclia care se stinge luminand . '

NOTE :

¹Ion T Radu, op cit ,pag 221

BIBLIOGRAFIE

Badea, Elena,' Caracterizarea  dinamica a copilului si adolescentului', Editura   Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1993

Barlow, Michel,  'L` evaluation scolaire ', Lyon, 1992

Bogdan, Madalina, ' Gramatica practica pentru ciclul primar', Editura Coresi, Bucuresti, 1999

Cerghit, Ioan,  ' Sisteme de instruire alternative si complementare', Editura Aramis, 2002

Cerghit, Ioan, 'Perfectionarea lectiei in scoala moderna,' Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti ,1983

Dumitranci, Magdalena,  ' Invatamantul primar' , Editura Miniped

Dragu, Anca, Cristea, Sorin, 'Psihologie si pedagogie scolara', Editura Ovidius University Press, Constanta, 2003

Dutu ,Olga, 'Didactica limbii romane si comunicarii in ciclul primar ', Editura Europolis , Constanta ,2002 

 Frunza, Virgil,'Elemente de metodologie a instruirii ', Editura Muntenia, Constanta, 2004

Gayet Daniel, 'Les performances scolaires ', Paris, L` Harmaton, 1997

' Ghid de evaluare la limba si literatura romana ', Editura Aramis, Bucuresti, 2001

Golu, Pantelimon, Zlate, Mielu, Verza, Emil, « Psihologia copilului », Editura Didactica si Pedagogica ,Bucuresti, 1994

'Gramatica limbii romane' volumul I, Bucuresti, Editura Academiei, 1966

 Marinescu, Valeriu, 'Metodica predarii limbii si literaturii  romane', Editura FRM,Bucuresti,2002

Neacsu, Ioan, Stoica A., ' Ghid de evaluare la limba si literatura romana', Editura Aramis, 1999

Nicola, Ioan, 'Tratat de pedagogie scolara ', Editura Didactica si Pedagogica, R .A . , Bucuresti , 1996

Popescu, Stefania,' Gramatica practica a limbii romane', Editura Tedit, FZH, Bucuresti, 2001

 Stoica, Marin,  ' Pedagogie si psihologie' , Editura Gheorghe Alexandru, 2002


Document Info


Accesari: 3104
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )