Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































CRITERII DE EVALUARE

profesor scoala










ALTE DOCUMENTE

Dezvoltarea creativitatii elevilor prin intermediul proiectelor educationale
Olimpiada da limba engleza Buzau, cls. a XI-a
LIMBA RUSĂ
Algoritmi si tehnici de progamare
ELEVUL IN COMUNISM
Planificare calendaristica Modul: masini si utilaje industriale
EVALUARE SOCIOMETRICA A OBIECTULUI LIMBA ENGLEZA LA CLASELE INTENSIVE
Planul de activitati al comisiei extracurriculare in anul scolar 2007-2008 ( Calendarul activitatilor )
FISA DE CARACTERIZARE PSIHO-PEDAGOGICA
SCENARIU DIDACTIC

Grup scolar "Dimitrie Leonida"




CRITERII DE EVALUARE

Educatia este o activitate sociala vasta, care solicita eforturi materiale si financiare considerabile din partea societatii.

Īn ultimile decenii, problema evaluarii rezultatelor īnvatamāntului a format unul din domeniile principale ale teoriei educatiei.

Evaluarea este definita de Ioan Jinga ca fiind un proces complex de comparare a rezultatelor activitatii instructiv - educative cu obiectivele planificate (evaluarea calitatii), cu resursele utilizate (evaluarea eficientei), sau cu rezultatele anterioare (evaluarea progresului).

Īn concluzie, evaluarea :

-este un proces- activitate etapizata, desfasurata īn timp

-nu se rezuma la notarea e 353j94d levilor, ci vizeaza domenii si probleme mult mai complexe (programe de īnvatamānt, sistemul īn ansamblu)

-implica un sir de masuri, comparatii, aprecieri, deci judecati de valoare, pe baza carora se pot adopta anumite decizii, menite sa optimizeze activitatea sau domeniile supuse evaluarii.

       Functiile evaluarii :

  -  diagnostica

  -  prognostica

  -  de selectie

  -  de certificare

  -  motivationala

  -  de feed-back

  -  de ameliorare, perfectionare , dar si de optimizare a activitatii

  -  de supraveghere ( control sau monitorizare)

  -  de orientare scolara si profesionala

       Etapele evaluarii :

         *masurarea, cuantificarea rezultatelor scolare prin procedee specifice, utilizānd instrumente adecvate scopului urmarit (probe scrise/orale/practice, proiecte, portofolii, etc.), "stabilindu-se o relatie functionala īntre un ansamblu de simboluri (cifre, litere) si un ansamblu de fenomene si obiecte, conform unor caracteristici pe care acestea le poseda"

        *aprecierea acestor rezultate pe baza raportarii lor la un sistem de valori, a unor criterii unitare (bareme de corectare si notare, descriptori de performanta, etc.), emitāndu-se o judecata de valoare;

        *formularea concluziilor si adoptarea deciziilor educationale adecvate īn urma interpretarii rezultatelor obtinute.

    Strategii de evaluare identificate dupa mai multe criterii :

1.     Al situatiilor de evaluare:

   evaluare realizata īn circumstante obisnuite, bazata pe observarea activitatii

elevilor;

                 evaluare specifica, realizata īn conditii special create ce presupune elaborarea si aplicarea unor probe, partenerii angajati īn proces fiind constienti de importanta demersurilor de verificare si apreciere īntreprinse;

2. Dupa functia dominanta īndeplinita:

        evaluare diagnostica (se realizeaza o diagnoza descriptiva ce consta īn localizarea lacunelor si erorilor īn cunostinte si abilitati dar si a "punctelor forte" si o diagnoza etiologica care releva cauzele care au generat neajunsurile constatate);

        evaluare predictiva prin care se urmareste prognozarea gradului īn care elevii vor putea sa raspunda pe viitor unui program de instruire;

3. Dupa modul īn care se integreaza īn desfasurarea procesului didactic :

 evaluare initiala, realizata la īnceputul demersurilor instructiv-educative, pentru a stabili nivelul la care se situeaza elevii;

      evaluare formativa, care īnsoteste īntregul parcurs didactic, organizānd verificari sistematice īn rāndul tuturor elevilor din toata materia;

      evaluarea sumativa, care se realizeaza de obicei, la sfārsitul unei perioade mai lungi de instruire;

4. Dupa autorul care efectueaza evaluarea:

        evaluare interna, īntreprinsa de aceeasi persoana/institutie care este direct implicata si a condus activitatea de īnvatare (de exemplu, īnvatatorul sau profesorul clasei);

        evaluarea externa, realizata de o alta persoana/institutie, alta decāt cea care a asigurat derularea predarii si īnvatarii;

      autoevaluare, efectuata de subiectul īnsusi asupra propriului progres;

5. Nu este mai putin importanta nici departajarea ce se face īntre:

    evaluarea preponderent pedagogica, vizānd īn esenta ceea ce subiectii au asimilat, ceea ce stiu sa faca si ce capacitati si trasaturi si-au format;

    evaluarea preponderent psihologica, privind functiile psihice implicate īn activitatea de īnvatare. Evaluarile psihologice vizeaza aptitudinea subiectului de a īnvata, adica ceea ce poate sa faca;



6. Dupa obiectul evaluarii:

    evaluarea procesului de īnvatare (atāt a achizitiilor cāt si a procesului īn sine) ;

    evaluarea performantelor (realizate individual, īn grup sau de catre grup);

    evaluarea a ceea ce s-a īnvatat īn scoala sau a ceea ce s-a īnvatat īn afara scolii;

7. Dupa accentul pus pe proces sau pe sistem:

    evaluarea de proces - se refera la performantele elevilor;

    evaluarea de sistem - accentul se pune pe sistemul īn care se desfasoara

procesul de īnvatamānt;

8. Dupa domeniu:

    evaluarea īn domeniul psihomotor (capacitati, aptitudini, deprinderi);

    evaluarea īn domeniul socio-afectiv ( atitudini);  

    evaluarea īn domeniul cognitiv (cunostinte);

9. Dupa modul īn care pot sau nu pot fi cuantificate rezultatele:  

    evaluare cantitativa - rezulatele sunt cuantificabile īn functie de un punctaj;

    evaluare calitativa - la care rezultatele nu pot fi masurate prin cuantificare;

Distinctia dintre evaluarea formativa si cea sumativa este abordata de G. Meyer ca fiind una "teoretica si neoperatorie; instrumentele utilizate de evaluarea formativa si de evaluarea sumativa sunt aceleasi si pastreaza defectele relevate de docimologie īnca de la īnceputul secolului: adeseori, testele de evaluare (sumativa si formativa) nu masoara ceea ce ar trebui sa masoare; criteriile de evaluare (sumativa si formativa) ramān subiective, iar sistemele de notare, fara o reala fiabilitate."

        Evaluarea rezultatelor scolare urmareste sa determine modul īn care obiectivele stabilite se realizeaza īn īnvatare. Evaluarea reprezinta un proces continuu si de durata, momentele īn care are loc actiunea evaluativa fiind diferite, īn functie de scopul urmarit:

- la īnceputul programului de instruire, pe parcursul acestuia

- la sfārsitul sau

       Aspecte caracteristice evaluarii ca demers:

   *componenta indispensabila a procesului instructiv-educativ

   *interdependenta dintre cele trei elemente ale evaluarii: informatii, aprecieri, decizii. Informatiile sunt baza de date care, prelucrate, duc la formularea aprecierilor; aprecierile sunt estimari ale situatiei prezente sau prognoze ale rezultatelor viitoare, iar deciziile sunt optiuni pentru anumite modalitati de actiune. Totodata, informatiile culese prin evaluare sunt functie de deciziile ce urmeaza sa fie adoptate.

    *nu se rezuma la o singura actiune (notarea), ci ea este constituita dintr-o succesiune de activitati etapizate-caracterul de proces.

     Formularea explicita a scopului este relevanta pentru domeniul evaluativ, pentru a o delimita de alte tipuri de activitati si pentru a asigura specificitata proiectarii.

Preocuparea esentiala a oricarui evaluator este de a asigura demersului evaluativ calitati esentiale, precum validitatea, fidelitatea sau relevanta, care pot fi concretizate īn prescriptii riguroase. Uneori demersul evaluatorului va fi ghidat de criterii dificil de formalizat, alteori de criterii usor aplicabile.

Importanta criteriilor īn cadrul demersurilor intelectuale sistematice este evidentiata īnca de primii teoreticieni ai comparativismului īn educatie sub forma celui de-al "treilea termen de comparatie". Existenta unei perspective normative concretizata īn criterii la care se raporteaza datele este caracteristica pentru evaluare, cu toata extrema diversitate a criteriilor potential utilizabile:

-sociale

-culturale

-teoretice

-de performanta

-de fezabilitate etc.

Criteriile de evaluare pot rezulta din prelucrarea statistica a unui mare volum de date de evaluare sau din "contextul" demersului educativ.

Componentele actului evaluativ

 Criterii de evaluare

Parametri masurabili

 

Formarea unui algoritm de cunoastere (a ajunge la notiuni teoretice plecānd de la observatii)

  Formarea si dezvoltarea spiritului stiintific, al rigorii, al conciziunii.

   Capacitatea de identificare si observare a fenomenelor chimice si de comparare (extragerea esentialului prin comparatie ).

   Capacitatea de sistematizare a materialului informational obtinut prin activitate proprie.

   Capacitatea de a face conexiuni īntre fenomenele studiate.

 

Calitatea evaluarilor realizate prin analiza, sinteza, generalizarea datelor obtinute prin investigare proprie

Capacitatea de analiza, sinteza si generalizare a informatiilor obtinute īn urma observatiilor din arealul studiat.

  Calitatea judecatilor formate, gāndirea logica, flexibilitatea




   Capacitatea elevilor de a face rationamente care sa conduca la transferul cunostintelor īnsusite īn contexte diferite si stabilirea masurilor ameliorative ale arealului studiat.

       Evaluarea portofoliului īncepe de obicei prin explicarea de catre profesor, la īnceputul perioadei, a obiectivelor īnvatarii īn perioada pentru care se va primi nota. Profesorul si elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie sa le contina portofoliul si care sa dovedeasca īndeplinirea obiectivelor īnvatarii (multi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor sa puna īn portofoliu esantioane care sa le aminteasca mai tārziu de munca depusa).

           Evaluarea acestor produse se face multicriterial. De exemplu, criteriul conformitatii la teoria predata poate fi completat cu cel al inovativitatii si originalitatii. Fiecare produs cuprins īn portofoliu poate fi evaluat din punct de vedere cantitativ  (numarul de pagini, de exemplu), dar mai ales calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv, elementele noi, punctele forte, etc. De asemenea evaluarea portofoliului va fi supusa evaluarii efectelor pe care acest gen de evaluare l-a avut asupra dezvoltarii personalitatii, a capacitatii de autoevaluare si a competentelor de intercomunicare.

Portofoliul reprezinta un element flexibil de evaluare, care, pe parcurs, poate sa includa si alte elemente catre care se īndreapta interesul elevului si pe care doreste sa le aprofundeze. Aceasta metoda alternativa de evaluare ofera fiecarui elev posibilitatea de a lucra īn ritm propriu, stimulānd implicarea activa īn sarcinile de lucru si dezvoltānd capacitatea de autoevaluare.

 

    Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere si indicilor stabiliti īntr-un tabel de genul urmator:

     CRITERII DE APRECIERE sI INDICI

DA

PARŢIAL

NU

OBSERVAŢII

1. PREZENTARE

−evolutia evidentiata fata prima prezentare a portofoliului;

 −daca este complet;

 estetica generala.                  

  2. REZUMATE

 −cu ceea ce a īnvatat elevul si cu succesele īnregistrate;

 − calitatea referatelor;

− concordanta cu temele date;

cantitatea lucrarilor;                                     3. LUCRARI PRACTICE

−adecvarea la scop;

−eficienta modului de lucru;

 − rezultatul lucrarilor prac­tice;

 −daca s-a lucrat īn grup sau individual;

repartizarea eficienta a sarcinilor;                                   4. REFLECŢIILE elevului pe diferite parti ale portofoliului;

 −reflectii asupra propriei munci;

 −reflectii despre lucrul īn echipa (daca e cazul);

−asteptarile elevului de la activitatea desfa-surata;                            

 5. CRONOLOGIE;

−punerea īn ordine cronologica a materialelor;                                

6. AUTOEVALUAREA elevului;

− autoevaluarea activitatilor desfasurate;

− concordanta scop-rezultat;

− progresul facut;

− nota pe care crede ca o merita;      

  7. ALTE MATERIALE 

 − calitatea acestora;

− adecvarea la teme propusa;

 − relevanta pentru cresterea aprecierilor;

Notarea termenilor cheie alesi pentru portofoliu poate lua forma urmatoare:

NUMARUL DE PUNCTE



CRITERIILE

20

10

15

20

15

20

− Atingerea tuturor termenilor cheie;                            − Īnregistrarea acestora īn timp util;                                 − Originalitatea aptitudinilor;                                                       − Rationamente superioare implicate;                                − Relatii cu alte materii;                                                − Reflectia personala;

100

TOTAL

Esenta cunoasterii consta īn modul cum se structureaza cunostintele. Cu alte cuvinte, important este nu cāt cunosti, ci relatiile care se stabilesc īntre cunostintele asimilate. Performanta depinde de modul īn care individul īsi organizeaza experienta, ideile, de structurile integrate si de aplicabilitatea acestora. Un potential instrument de captare a aspectelor importante ale acestor interrelatii conceptuale īl constituie hartile conceptuale.

        Īn evaluarea hartii conceptuale se pot formula mai multe criterii de evaluare:

* unele bazate pe calitatea afirmatiilor (īnsemnānd totalul informatiilor corecte)

* altele calculānd procentul  afirmatiilor corecte date de elev, īn raport cu totalul

posibil al acestora;

* raportul dintre corect - incorect.

     Proiectul reprezinta o activitate de evaluare mai ampla. Proiectul īncepe īn clasa, prin definirea si īntelegerea sarcinii de lucru - eventual si prin īnceperea rezolvarii acesteia - se continua acasa pe parcursul a cātorva zile sau saptamāni, timp īn care elevul are permanente consultari cu profesorul, si se īncheie tot īn clasa, prin prezentarea īn fata colegilor a unui raport asupra rezultatelor obtinute si daca este cazul, a produsului realizat.

     Profesorul poate sa aprecieze rezultatele proiectului folosind urmatoarele criterii :

       .  adecvarea metodelor de lucru, a materialelor si a mijloacelor didactice folosite la scopurile propuse;

       . acuratetea produsului;

       . rezultatele obtinute si posibilitatea generalizarii lui;

       . raportul final si modul de prezentare a acestuia;

       . gradul de implicare al participantilor īn sarcina de lucru;

     

     Modul īn care este si se simte evaluat elevul influenteaza performantele si reusita sa scolara. Pozitia pe care el crede ca o ocupa pe o scala de evaluare, elaborata de profesor, īn comparatie cu ceilalti (pe baza rezultatelor scolare efective), are consecinte asupra functionarii cognitive. Practicile evaluative ale  cadrului didactic pot determina instaurarea īn clasa a unor relatii īntre colegi de tip ierarhic. Asa cum noteaza Monteil "conduitele rezultate dintr-o anumita forma de organizare a relatiilor īn interiorul scolii (locul elevului bun si al celui slab) pot furniza o baza comportamentala care, la fel ca semnificatiile si cunostintele, constituie o mediere īntre individ si obiectul susceptibil sa afecteze procesul de cunoastere."

Cunoasterea rezultatelor, a criteriilor de evaluare, īi face pe indivizi mai constienti si īi motiveaza sa se implice īn sarcina.

Evaluarea eficienta este urmata de dezvoltare.

Un sistem de evaluare eficient trebuie sa īndeplineasca mai multe conditii:

 -sa asigure un flux continuu de informatii;

 -sa īnlature pe cāt posibil barierele īn comunicare;

- sa fie flexibil;

- sa fie usor traductibil īn practica si simplu, astfel īncāt sa poata fi īnteles de catre toti participantii (evaluatori si evaluati);
- sa confere eficienta, consumānd cāt mai putine resurse;
- sa fie oportun;
- sa ofere posibilitati si ocazii de īmbunatatire a operatiilor;

          O posibilitate de a spori eficienta evaluarilor scolare este de a muta accentul de pe masurarea produselor pe constatarea efectelor actiunilor valorizatoare si pe stimularea capacitatii de autoevaluare. Astfel:

>   evaluarea de judecare a performantelor va ceda locul evaluarii de dezvoltare,

avānd ca scop principal īmbunatatirea rezultatelor obtinute individual sau īn

grup;

>    evaluarea va fi multi-instrumentala si multi-criteriala;
>
aprecierea calitativa va completa masurarea cantitativa;
>
evaluarea va constata "valoarea adaugata"; pornind de la diagnosticul punctelor tari, a slabiciunilor si, īn general a nevoilor de formare, va combina evaluarea formativa, de parcurs, cu evaluarea finala, sumativa;

>   evaluarea centrata pe obiective si pe produse este completata cu cea centrata pe efecte ("goal-free" - Scriven - care urmareste efectele de schimbare observabile la cel evaluat) sau cea centrata pe proces ("responsive evaluation" ).

Este necesar ca elevul sa cunoasca criteriile si indicatorii care se iau īn considerare īn evaluarea activitatilor sale. Este necesara explicitarea aspectelor care se iau īn consideratie pentru emiterea unor judecati evaluative si a indicatorilor de nivel. Acest lucru nu este usor, mai ales ca, īn practica educativa, aceste creiterii si indicatori sunt mai mult impliciti decāt expliciti.

Īn cadrul īnvatarii autentice si semnificative, participarea elevului īn momentul stabilirii acestor criterii, indicatori si nivele de obtinere, este fundamentala. Cānd dispune de aceste cunostinte, elevul se poate orienta mai usor īn īnvatare, centrāndu-se pe aspectele de baza si stabilind decizii discriminatorii efective.












Document Info


Accesari: 14166
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2018 )