Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































CRITERII DE EVALUARE

profesor scoala










ALTE DOCUMENTE

Dezvoltarea creativitatii elevilor prin intermediul proiectelor educationale
Olimpiada da limba engleza Buzau, cls. a XI-a
LIMBA RUSĂ
Algoritmi si tehnici de progamare
ELEVUL IN COMUNISM
Planificare calendaristica Modul: masini si utilaje industriale
EVALUARE SOCIOMETRICA A OBIECTULUI LIMBA ENGLEZA LA CLASELE INTENSIVE
Planul de activitati al comisiei extracurriculare in anul scolar 2007-2008 ( Calendarul activitatilor )
FISA DE CARACTERIZARE PSIHO-PEDAGOGICA
SCENARIU DIDACTIC

Grup scolar "Dimitrie Leonida"



CRITERII DE EVALUARE

Educatia este o activitate sociala vasta, care solicita eforturi materiale si financiare considerabile din partea societatii.

În ultimile decenii, problema evaluarii rezultatelor învatamântului a format unul din domeniile principale ale teoriei educatiei.

Evaluarea este definita de Ioan Jinga ca fiind un proces complex de comparare a rezultatelor activitatii instructiv - educative cu obiectivele planificate (evaluarea calitatii), cu resursele utilizate (evaluarea eficientei), sau cu rezultatele anterioare (evaluarea progresului).

În concluzie, evaluarea :

-este un proces- activitate etapizata, desfasurata în timp

-nu se rezuma la notarea e 353j94d levilor, ci vizeaza domenii si probleme mult mai complexe (programe de învatamânt, sistemul în ansamblu)

-implica un sir de masuri, comparatii, aprecieri, deci judecati de valoare, pe baza carora se pot adopta anumite decizii, menite sa optimizeze activitatea sau domeniile supuse evaluarii.

       Functiile evaluarii :

  -  diagnostica

  -  prognostica

  -  de selectie

  -  de certificare

  -  motivationala

  -  de feed-back

  -  de ameliorare, perfectionare , dar si de optimizare a activitatii

  -  de supraveghere ( control sau monitorizare)

  -  de orientare scolara si profesionala

       Etapele evaluarii :

         *masurarea, cuantificarea rezultatelor scolare prin procedee specifice, utilizând instrumente adecvate scopului urmarit (probe scrise/orale/practice, proiecte, portofolii, etc.), "stabilindu-se o relatie functionala între un ansamblu de simboluri (cifre, litere) si un ansamblu de fenomene si obiecte, conform unor caracteristici pe care acestea le poseda"

        *aprecierea acestor rezultate pe baza raportarii lor la un sistem de valori, a unor criterii unitare (bareme de corectare si notare, descriptori de performanta, etc.), emitându-se o judecata de valoare;

        *formularea concluziilor si adoptarea deciziilor educationale adecvate în urma interpretarii rezultatelor obtinute.

    Strategii de evaluare identificate dupa mai multe criterii :

1.     Al situatiilor de evaluare:

   evaluare realizata în circumstante obisnuite, bazata pe observarea activitatii

elevilor;

                 evaluare specifica, realizata în conditii special create ce presupune elaborarea si aplicarea unor probe, partenerii angajati în proces fiind constienti de importanta demersurilor de verificare si apreciere întreprinse;

2. Dupa functia dominanta îndeplinita:

        evaluare diagnostica (se realizeaza o diagnoza descriptiva ce consta în localizarea lacunelor si erorilor în cunostinte si abilitati dar si a "punctelor forte" si o diagnoza etiologica care releva cauzele care au generat neajunsurile constatate);

        evaluare predictiva prin care se urmareste prognozarea gradului în care elevii vor putea sa raspunda pe viitor unui program de instruire;

3. Dupa modul în care se integreaza în desfasurarea procesului didactic :

 evaluare initiala, realizata la începutul demersurilor instructiv-educative, pentru a stabili nivelul la care se situeaza elevii;

      evaluare formativa, care însoteste întregul parcurs didactic, organizând verificari sistematice în rândul tuturor elevilor din toata materia;

      evaluarea sumativa, care se realizeaza de obicei, la sfârsitul unei perioade mai lungi de instruire;

4. Dupa autorul care efectueaza evaluarea:

        evaluare interna, întreprinsa de aceeasi persoana/institutie care este direct implicata si a condus activitatea de învatare (de exemplu, învatatorul sau profesorul clasei);

        evaluarea externa, realizata de o alta persoana/institutie, alta decât cea care a asigurat derularea predarii si învatarii;

      autoevaluare, efectuata de subiectul însusi asupra propriului progres;

5. Nu este mai putin importanta nici departajarea ce se face între:

    evaluarea preponderent pedagogica, vizând în esenta ceea ce subiectii au asimilat, ceea ce stiu sa faca si ce capacitati si trasaturi si-au format;

    evaluarea preponderent psihologica, privind functiile psihice implicate în activitatea de învatare. Evaluarile psihologice vizeaza aptitudinea subiectului de a învata, adica ceea ce poate sa faca;



6. Dupa obiectul evaluarii:

    evaluarea procesului de învatare (atât a achizitiilor cât si a procesului în sine) ;

    evaluarea performantelor (realizate individual, în grup sau de catre grup);

    evaluarea a ceea ce s-a învatat în scoala sau a ceea ce s-a învatat în afara scolii;

7. Dupa accentul pus pe proces sau pe sistem:

    evaluarea de proces - se refera la performantele elevilor;

    evaluarea de sistem - accentul se pune pe sistemul în care se desfasoara

procesul de învatamânt;

8. Dupa domeniu:

    evaluarea în domeniul psihomotor (capacitati, aptitudini, deprinderi);

    evaluarea în domeniul socio-afectiv ( atitudini);  

    evaluarea în domeniul cognitiv (cunostinte);

9. Dupa modul în care pot sau nu pot fi cuantificate rezultatele:  

    evaluare cantitativa - rezulatele sunt cuantificabile în functie de un punctaj;

    evaluare calitativa - la care rezultatele nu pot fi masurate prin cuantificare;

Distinctia dintre evaluarea formativa si cea sumativa este abordata de G. Meyer ca fiind una "teoretica si neoperatorie; instrumentele utilizate de evaluarea formativa si de evaluarea sumativa sunt aceleasi si pastreaza defectele relevate de docimologie înca de la începutul secolului: adeseori, testele de evaluare (sumativa si formativa) nu masoara ceea ce ar trebui sa masoare; criteriile de evaluare (sumativa si formativa) ramân subiective, iar sistemele de notare, fara o reala fiabilitate."

        Evaluarea rezultatelor scolare urmareste sa determine modul în care obiectivele stabilite se realizeaza în învatare. Evaluarea reprezinta un proces continuu si de durata, momentele în care are loc actiunea evaluativa fiind diferite, în functie de scopul urmarit:

- la începutul programului de instruire, pe parcursul acestuia

- la sfârsitul sau

       Aspecte caracteristice evaluarii ca demers:

   *componenta indispensabila a procesului instructiv-educativ

   *interdependenta dintre cele trei elemente ale evaluarii: informatii, aprecieri, decizii. Informatiile sunt baza de date care, prelucrate, duc la formularea aprecierilor; aprecierile sunt estimari ale situatiei prezente sau prognoze ale rezultatelor viitoare, iar deciziile sunt optiuni pentru anumite modalitati de actiune. Totodata, informatiile culese prin evaluare sunt functie de deciziile ce urmeaza sa fie adoptate.

    *nu se rezuma la o singura actiune (notarea), ci ea este constituita dintr-o succesiune de activitati etapizate-caracterul de proces.

     Formularea explicita a scopului este relevanta pentru domeniul evaluativ, pentru a o delimita de alte tipuri de activitati si pentru a asigura specificitata proiectarii.

Preocuparea esentiala a oricarui evaluator este de a asigura demersului evaluativ calitati esentiale, precum validitatea, fidelitatea sau relevanta, care pot fi concretizate în prescriptii riguroase. Uneori demersul evaluatorului va fi ghidat de criterii dificil de formalizat, alteori de criterii usor aplicabile.

Importanta criteriilor în cadrul demersurilor intelectuale sistematice este evidentiata înca de primii teoreticieni ai comparativismului în educatie sub forma celui de-al "treilea termen de comparatie". Existenta unei perspective normative concretizata în criterii la care se raporteaza datele este caracteristica pentru evaluare, cu toata extrema diversitate a criteriilor potential utilizabile:

-sociale

-culturale

-teoretice

-de performanta

-de fezabilitate etc.

Criteriile de evaluare pot rezulta din prelucrarea statistica a unui mare volum de date de evaluare sau din "contextul" demersului educativ.

Componentele actului evaluativ

 Criterii de evaluare

Parametri masurabili

 

Formarea unui algoritm de cunoastere (a ajunge la notiuni teoretice plecând de la observatii)

  Formarea si dezvoltarea spiritului stiintific, al rigorii, al conciziunii.

   Capacitatea de identificare si observare a fenomenelor chimice si de comparare (extragerea esentialului prin comparatie ).

   Capacitatea de sistematizare a materialului informational obtinut prin activitate proprie.

   Capacitatea de a face conexiuni între fenomenele studiate.

 

Calitatea evaluarilor realizate prin analiza, sinteza, generalizarea datelor obtinute prin investigare proprie

Capacitatea de analiza, sinteza si generalizare a informatiilor obtinute în urma observatiilor din arealul studiat.

  Calitatea judecatilor formate, gândirea logica, flexibilitatea




   Capacitatea elevilor de a face rationamente care sa conduca la transferul cunostintelor însusite în contexte diferite si stabilirea masurilor ameliorative ale arealului studiat.

       Evaluarea portofoliului începe de obicei prin explicarea de catre profesor, la începutul perioadei, a obiectivelor învatarii în perioada pentru care se va primi nota. Profesorul si elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie sa le contina portofoliul si care sa dovedeasca îndeplinirea obiectivelor învatarii (multi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor sa puna în portofoliu esantioane care sa le aminteasca mai târziu de munca depusa).

           Evaluarea acestor produse se face multicriterial. De exemplu, criteriul conformitatii la teoria predata poate fi completat cu cel al inovativitatii si originalitatii. Fiecare produs cuprins în portofoliu poate fi evaluat din punct de vedere cantitativ  (numarul de pagini, de exemplu), dar mai ales calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv, elementele noi, punctele forte, etc. De asemenea evaluarea portofoliului va fi supusa evaluarii efectelor pe care acest gen de evaluare l-a avut asupra dezvoltarii personalitatii, a capacitatii de autoevaluare si a competentelor de intercomunicare.

Portofoliul reprezinta un element flexibil de evaluare, care, pe parcurs, poate sa includa si alte elemente catre care se îndreapta interesul elevului si pe care doreste sa le aprofundeze. Aceasta metoda alternativa de evaluare ofera fiecarui elev posibilitatea de a lucra în ritm propriu, stimulând implicarea activa în sarcinile de lucru si dezvoltând capacitatea de autoevaluare.

 

    Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere si indicilor stabiliti într-un tabel de genul urmator:

     CRITERII DE APRECIERE sI INDICI

DA

PARŢIAL

NU

OBSERVAŢII

1. PREZENTARE

−evolutia evidentiata fata prima prezentare a portofoliului;

 −daca este complet;

 estetica generala.                  

  2. REZUMATE

 −cu ceea ce a învatat elevul si cu succesele înregistrate;

 − calitatea referatelor;

− concordanta cu temele date;

cantitatea lucrarilor;                                     3. LUCRARI PRACTICE

−adecvarea la scop;

−eficienta modului de lucru;

 − rezultatul lucrarilor prac­tice;

 −daca s-a lucrat în grup sau individual;

repartizarea eficienta a sarcinilor;                                   4. REFLECŢIILE elevului pe diferite parti ale portofoliului;

 −reflectii asupra propriei munci;

 −reflectii despre lucrul în echipa (daca e cazul);

−asteptarile elevului de la activitatea desfa-surata;                            

 5. CRONOLOGIE;

−punerea în ordine cronologica a materialelor;                                

6. AUTOEVALUAREA elevului;

− autoevaluarea activitatilor desfasurate;

− concordanta scop-rezultat;

− progresul facut;

− nota pe care crede ca o merita;      

  7. ALTE MATERIALE 

 − calitatea acestora;

− adecvarea la teme propusa;

 − relevanta pentru cresterea aprecierilor;

Notarea termenilor cheie alesi pentru portofoliu poate lua forma urmatoare:

NUMARUL DE PUNCTE



CRITERIILE

20

10

15

20

15

20

− Atingerea tuturor termenilor cheie;                            − Înregistrarea acestora în timp util;                                 − Originalitatea aptitudinilor;                                                       − Rationamente superioare implicate;                                − Relatii cu alte materii;                                                − Reflectia personala;

100

TOTAL

Esenta cunoasterii consta în modul cum se structureaza cunostintele. Cu alte cuvinte, important este nu cât cunosti, ci relatiile care se stabilesc între cunostintele asimilate. Performanta depinde de modul în care individul îsi organizeaza experienta, ideile, de structurile integrate si de aplicabilitatea acestora. Un potential instrument de captare a aspectelor importante ale acestor interrelatii conceptuale îl constituie hartile conceptuale.

        În evaluarea hartii conceptuale se pot formula mai multe criterii de evaluare:

* unele bazate pe calitatea afirmatiilor (însemnând totalul informatiilor corecte)

* altele calculând procentul  afirmatiilor corecte date de elev, în raport cu totalul

posibil al acestora;

* raportul dintre corect - incorect.

     Proiectul reprezinta o activitate de evaluare mai ampla. Proiectul începe în clasa, prin definirea si întelegerea sarcinii de lucru - eventual si prin începerea rezolvarii acesteia - se continua acasa pe parcursul a câtorva zile sau saptamâni, timp în care elevul are permanente consultari cu profesorul, si se încheie tot în clasa, prin prezentarea în fata colegilor a unui raport asupra rezultatelor obtinute si daca este cazul, a produsului realizat.

     Profesorul poate sa aprecieze rezultatele proiectului folosind urmatoarele criterii :

       .  adecvarea metodelor de lucru, a materialelor si a mijloacelor didactice folosite la scopurile propuse;

       . acuratetea produsului;

       . rezultatele obtinute si posibilitatea generalizarii lui;

       . raportul final si modul de prezentare a acestuia;

       . gradul de implicare al participantilor în sarcina de lucru;

     

     Modul în care este si se simte evaluat elevul influenteaza performantele si reusita sa scolara. Pozitia pe care el crede ca o ocupa pe o scala de evaluare, elaborata de profesor, în comparatie cu ceilalti (pe baza rezultatelor scolare efective), are consecinte asupra functionarii cognitive. Practicile evaluative ale  cadrului didactic pot determina instaurarea în clasa a unor relatii între colegi de tip ierarhic. Asa cum noteaza Monteil "conduitele rezultate dintr-o anumita forma de organizare a relatiilor în interiorul scolii (locul elevului bun si al celui slab) pot furniza o baza comportamentala care, la fel ca semnificatiile si cunostintele, constituie o mediere între individ si obiectul susceptibil sa afecteze procesul de cunoastere."

Cunoasterea rezultatelor, a criteriilor de evaluare, îi face pe indivizi mai constienti si îi motiveaza sa se implice în sarcina.

Evaluarea eficienta este urmata de dezvoltare.

Un sistem de evaluare eficient trebuie sa îndeplineasca mai multe conditii:

 -sa asigure un flux continuu de informatii;

 -sa înlature pe cât posibil barierele în comunicare;

- sa fie flexibil;

- sa fie usor traductibil în practica si simplu, astfel încât sa poata fi înteles de catre toti participantii (evaluatori si evaluati);
- sa confere eficienta, consumând cât mai putine resurse;
- sa fie oportun;
- sa ofere posibilitati si ocazii de îmbunatatire a operatiilor;

          O posibilitate de a spori eficienta evaluarilor scolare este de a muta accentul de pe masurarea produselor pe constatarea efectelor actiunilor valorizatoare si pe stimularea capacitatii de autoevaluare. Astfel:

>   evaluarea de judecare a performantelor va ceda locul evaluarii de dezvoltare,

având ca scop principal îmbunatatirea rezultatelor obtinute individual sau în

grup;

>    evaluarea va fi multi-instrumentala si multi-criteriala;
>
aprecierea calitativa va completa masurarea cantitativa;
>
evaluarea va constata "valoarea adaugata"; pornind de la diagnosticul punctelor tari, a slabiciunilor si, în general a nevoilor de formare, va combina evaluarea formativa, de parcurs, cu evaluarea finala, sumativa;

>   evaluarea centrata pe obiective si pe produse este completata cu cea centrata pe efecte ("goal-free" - Scriven - care urmareste efectele de schimbare observabile la cel evaluat) sau cea centrata pe proces ("responsive evaluation" ).

Este necesar ca elevul sa cunoasca criteriile si indicatorii care se iau în considerare în evaluarea activitatilor sale. Este necesara explicitarea aspectelor care se iau în consideratie pentru emiterea unor judecati evaluative si a indicatorilor de nivel. Acest lucru nu este usor, mai ales ca, în practica educativa, aceste creiterii si indicatori sunt mai mult impliciti decât expliciti.

În cadrul învatarii autentice si semnificative, participarea elevului în momentul stabilirii acestor criterii, indicatori si nivele de obtinere, este fundamentala. Când dispune de aceste cunostinte, elevul se poate orienta mai usor în învatare, centrându-se pe aspectele de baza si stabilind decizii discriminatorii efective.


loading...










Document Info


Accesari: 13526
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2018 )