Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza

CURRICULUM pentru clasa a X-a - Scoala de Arte si Meserii - Lucrator in electronica, automatizari

profesor scoala











ALTE DOCUMENTE

Proiect didactic - Educaţie tehnologica
ncurajarea colaborării părinte - copil, părinte - diriginte/ consilierul şcolii - Proiect didactic
ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII CLEJA BACĂU
METODE PEDAGOGICE INOVATOARE DE ABORDARE A NVĂŢĂRII
AUXILIAR CURRICULAR LICEU TEHNOLOGIC DOMENIUL: Protectia mediului CALIFICAREA: Tehnician ecolog si protectia calitatii mediului
PLANIFICARE CALENDARISTICA ANALIZA PIETEI
PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICA DISCIPLINA: EFECTUARE ANALIZELOR SPECIFICE IN INDUSTRIA DE MORARIT,PANIFICATIE SI PRODUSE FAINOASE
EDUCATIE MUZICALA PLANIFICAREA CALENDARISTICA ANUALA
OBIECTIVAREA CONTINUTURILOR IN DOCUMENTELE SCOLARE. (CURRICULUMUL NATIONAL)
ELEMENTE DE PSIHOSOCIOLOGIA GRUPURILOR


CURRICULUM

pentru clasa a X-a

Scoala de Arte si Meserii

Domeniul: Electronica si automatizari

Calificarea: Lucrator in electronica, automatizari

PLAN DE INVATAMANT

Scoala de Arte si Meserii

clasa a X-a

Aria curriculara Tehnologii

Cultura de specialitate si instruire practica

Domeniul: Electronica si automatizari

Modulul I: Tehnologie electronica

Total ore / an 240 (8 ore / saptamana)

din care:

laborator tehnologic 60

instruire practica 120

Modulul II Masurari electrice

Total ore / an 210 (7 ore / saptamana)

din care:

laborator tehnologic 120

instruire practica 60

Subtotal 1: 450 ore / an

Curriculum in dezvoltare locala

Modulul III: Modul de curriculum in dezvoltare locala

Total ore / an 60 (2 ore / saptamana)

din care:

laborator tehnologic 30

Modulul IV: Instruire practica comasata

Total ore / an 180 (30 ore / saptamana)

Subtotal 2: 240 ore / an

Total ore / an: 17 ore / saptamana x 30 saptamani = 510 ore / an

Practica comasata: 180 ore / an

Total ore: 690 ore / an


2.ALCATUIREA MODULELOR

Unitatea de competente

Competenta

Tehnologie electronica

Masurari electrice

Modulul CDL

Instruire practica comasata

Verificare

15.2.

Comunicare si numeratie

1.Citeste si utilizeaza documente simple

*

2.Participa la discutii pe un subiect simplu

3

3

3.Elaboreaza o prezentare scurta pe un subiect dat

3

3

4.Utilizeaza limbajul specific de specialitate

3

3

5.Realizeaza calcule simple

3

3

6.Prelucreaza grafic rezultatele obtinute intr-o operatie simpla

3

3

15.3.

Igiena si securitatea muncii

1.Numeste factorii de risc si bolile profesionale la locul de munca

*

2.Aplica regulile de igiena individuala a muncii

*

3.Aplica normele de securitate si sanatate la locul de munca, precum si normele de prevenire si stingere a incendiilor

*

4.Acorda primul ajutor in caz de accident

*

15.4.

Lucrul in echipa

1.Isi precizeaza pozitia intr-o echipa de lucru pe baza activitatilor desfasurate

*

2.Isi asuma rolurile care ii revin in echipa

*

3.Colaboreaza cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor

3

3

15.5.

Organizarea locului de munca

1.Asigura ordinea si curatenia la locul de munca

*

2.Aplica principiile ergonomice in organizarea locului de munca

*

3.Foloseste instructiuni de lucru pentru indeplinirea sarcinilor

*

15.6.

Pregatirea pentru integrarea la locul de munca

1.Obtine informatii despre cerintele locului de munca

3

3

2.Se incadreaza in cerintele locului de munca

3

3

3.Descrie structura unei organizatii din domeniul profesional

3

3

4.Manifesta disponibilitate fata de sarcinile de lucru

3

3

15.7.

Tranzitia de la scoala la locul de munca

1.Isi evalueaza nivelul de pregatire in raport cu cerintele unui loc de munca

3

3

2.Isi asuma responsabilitatea fata de sarcina primita

3

3

3.Se instruieste continuu in vederea imbunatatirii propriei performante

3

3

4.Manifesta mobilitate ocupationala fata de schimbarile de pe piata muncii

3

3

15.8.

Rezolvarea de probleme

1.Identifica probleme simple

*

2.Alcatuieste si aplica un plan de rezolvare a unei probleme simple

*

3.Verifica rezultatele obtinute in urma aplicarii planului de rezolvare a unei probleme simple

*

15.10.

Satisfacerea cerintelor clientilor

1.Recunoaste drepturile clientilor

3

3

2.Raspunde fara discriminare cerintelor/ nevoilor clientilor in domeniul sau de activitate

3

3

3.Ofera clientilor servicii corespunzatoare standardelor

3

3

4.Prezinta implicatiile socio-economice ale serviciilor de calitate necorespunzatoare

3

3

15.12.

Utilizarea sculelor, instrumentelor si dispozitivelor 343b12d

1.Alege sculele, instr. si dispozitivele necesare realizarii operatiilor

*

2.Utilizeaza sculele, instr. si dispozitivele in cazul unei lucrari.

*

3.Intretine starea tehnica a sculelor, instrumentelor si dispozitivelor 343b12d

*

15.13.

Aprovizionarea cu materiale

1.Identifica proprietatile materialelor utilizate in domeniul electronicii si automatizarilor

*

2.Aprovizioneaza locul de munca.

*

3.Verifica materialele necesare lucrarii.

*

15.14.

Asamblarea /dezasamblarea echipamentelor electronice

1.Executa asamblare electrica manuala

*

2.Interconecteaza modulele /subansamblele echipamentelor electronice.

*

3.Verifica lucrarea realizata.

3

3

15.15.

Utilizarea AMC si efectuarea masuratorilor

1.Selecteaza aparatul de masura si control.

*

2.Executa masuratorile de parametri necesari lucrarilor executate.

3

3

3.Intretine starea de functionare a aparatelor de masura

3

3

15.16.

Utilizarea componentelor electronice

1.Utilizeaza componente pasive de circuit.

*

2.Utilizeaza componente active de circuit.

3

3

3.Realizeaza montaje simple cu componente electronice.

3

3

4.Planteaza manual componente.

3

3

15.17.

Masuarea electrica a marimilor neelectrice

1.Explica principiul conversiei marimilor neelectrice in marimi electrice

3

3

2.Precizeaza unitati de masura pentru marimi neelectrice

*

3.Utilizeaza traductoare

3

3

15.18.

Realizarea retelelor de comunicatie prin cablu

1.Executa operatii de pozare a suporturilor de comunicatie.

*

2.Utilizeaza elementele de conectare a suporturilor de comunicatie.

*

3.Verifica functionalitatea lucrarii realizate

*

Nota: Competentele marcate cu * se vor regasi in alcatuirea modulelor pentru clasa a IX-a.

Modulul I : TEHNOLOGIE ELECTRONICA

I. NOTA DE PREZENTARE

Programa este menita sa dezvolte o arie extinsa de abilitati transferabile. Dobandirea acestor abilitati este esentiala in pregatirea pentru ocuparea unui loc de munca, pentru a se putea adapta la tehnologiile si la practicile de munca in schimbare. Elevii care termina cu succes programul de nivel I vor fi dobandit competente care le vor permite sa continue pregatirea la nivelul II si III, sau pot alege sa ocupe un loc de munca.

Modulul Tehnologie Electronica s-a elaborat pornind de la Standardul de Pregatire Profesionala (SPP) pentru domeniul Electronica si Automatizari, nivel I de calificare, lucrator in electronica si automatizari, standard validat de o comisie de experti numita de MECT la data de 13. 01. 2004.

Acest modul va fi predat in clasa a X a a Scolii de Arte si Meserii si cuprinde un numar total de 240 de ore care se parcurg in mod constant, pe intreaga durata a anului scolar ( cu exceptia saptamanilor de instruire practica comasata ), nefiind conditionat sau dependent de celelalte module din curriculum :

Total ore / an 240 8 ore / sapt.

Din care: ore de teorie 60 2 ore / sapt.

laborator tehnologic 60 2 ore / sapt.

instruire practica 120 4 ore / sapt.

Modulul cuprinde doua unitati de competenta cheie agregate cu doua unitati de competenta tehnice generale conform listei de la punctul II din programa. El face parte din curriculum de trunchi comun si este corelat pe orizontala cu modulul Masurari electrice clasa a X a, iar pe verticala cu modulul Tehnologii generale in Electronica clasa a IX a SAM si cu alte module de specialitate din nivelul II de calificare.

Pentru obtinerea certificatului de calificare de nivel I elevul trebuie sa-si insuseasca competentele existente in SPP, parcurgand continutul modulelor din curriculum clasa a IX a si a X a SAM mentionate in planul cadru de la pagina 3.

Prezenta programa este structurata pe cinci sectiuni. Sectiunea a III a este un tabel de corelare a competentelor cu continuturile folosite pentru formarea lor. Pentru evaluarea competentelor din tabel trebuie avute in vedere creiteriile de performanta, probele de evaluare si conditiile de aplicabilitate din SPP pentru fiecare competenta in parte.

In sectiunea a IV a "Conditii de aplicare didactica si de evaluare" se mentioneaza caracterul activ, interactiv si centrat pe elev al metodelor de invatare - predare care vor fi folosite precum si corelarea instrumentelor de evaluare cu creiteriile de performanta si cu probele de evaluare, dandu-se un exemplu in acest sens.

Sectiune a V a "Sugestii metodologice" contine explicarea modului de realizare a corelarii intre competente si continuturi, sugestii privind procesul, metodele si activitatile de invatare - predare si utilizarea instrumentelor de evaluare.

II. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul (din care au fost selectate competentele individuale agregate in modul):

      15.2. Comunicatie si numeratie

      15.4. Lucrul in echipa

      15.14. Asamblarea/dezasamblarea echipamentelor electronice

      15.16. Utilizarea componentelor electronice

III.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Modulul Tehnologie electronica este construit pe baza agregarii competentelor cheie(15.2 si 15.4) cu competentele tehnice generale (15.14 si 15.16) conform tabelului urmator :

Unitati de competenta

Competente

Continuturi tematice

15.2. Comunicare si numeratie

15.2.2. Participa la discutii pe un subiect simplu

        Tipuri de conexiuni pentru diode,tranzistoare bipolare;

        Parametri specifici pentru diode,tranzistoare bipolare si dispozitive optoelectronice.

15. 2.3. Elaboreaza o prezentare scurta pe un subiect dat

        Polarizarea diodelor si tranzistoarelor bipolare;

        Montaje simple cu componente electronice : redresoare, stabilizatoare si amplificatoare.

15.2.4.Utilizeaza limbajul specific de specialitate

        Componente active:

-         diode (redresoare, stabilizatoare, detectoare, varicap);

-         tranzistoare bipolare;

-         dispozitive optoelectronice

(fotodioda, fototranzistorul, LED-ul, optocuplorul);

-         SMD-uri.

        Circuite electronice :

-         redresoare monoalternanta si dubla alternanta;

-         stabilizatoare parametrice de tensiune;

-         amplificatoare de curent alternativ cu un tranzistor in conexiune EC.

15.2.5.Realizeaza calcule simple

        Circuite electronice :

-         redresoare monoalternanta si dubla alternanta;

-         stabilizatoare parametrice de tensiune;

-         amplificatoare de curent alternativ cu un tranzistor in conexiune EC.

15.2.6.Prelucreaza grafic rezultatele obtinute intr-o operatie simpla

        Circuite electronice :

-         redresoare monoalternanta si dubla alternanta(formele de unda );

-         stabilizatoare parametrice de tensiune;

-         amplificatoare de curent alternativ cu un tranzistor in conexiune EC (semnale de intrare si iesire).

15.4. Lucrul in echipa

15.4.3.Colaboreaza cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor

        Actiuni specifice activitatii de laborator si instruirii practice desfasurate pe grupe de 3-4 elevi:

-         explicarea sarcinii;

-         definirea si asumarea rolului in echipa;

-         incadrarea in timp;

-         respectarea unui plan comun.

15.14. Asamblarea /dezasamblarea echipamentelor electronice

15.14.3.Verifica lucrarea realizata

        Montaje simple cu componente electronice : redresoare, stabilizatoare si amplificatoare.

15.16. Utilizarea componentelor electronice

15.16.2. Utilizeaza componente active de circuit

        Diode (redresoare, stabilizatoare, varicap, detectoare):

-         simbol;

-         aspect fizic;

-         marcaj;

-         parametri specifici ( date de catalog, valori limita);

-         tipuri de conexiuni (serie, paralel, punte);

-         polarizare;

-         defecte specifice ( scurtcircuit, intreruperi, modificarea datelor de catalog);

-         plantarea SMD - urilor;

-         protectia antistatica.

        Tranzistorul bipolar:

-         tipuri (npn, pnp);

-         simbol;

-         aspect fizic;

-         marcaj;

-         parametri specifici ( date de catalog, valori limita);

-         tipuri de conexiuni (EC, BC, CC);

-         polarizare;

-         defecte specifice.

        Dispozitive optoelectronice (fotodioda, fototranzistorul, LED-ul, optocuplorul):

-         simbol;

-         aspect fizic;

-         marcaj;

-         parametri specifici.

15.16.3. Realizeaza montaje simple cu componente electronice

        Redresoare monoalternanta si dubla alternanta;

        Stabilizatoare parametrice de tensiune;

        Amplificatoare electronice de curent alternativ cu un tranzistor in conexiune EC.

15.16.4. Planteaza manual componente

        Diode, tranzistoare, dispozitive optoelectronice, SMD;

        Circuite electronice: redresoare, stabilizatoare, amplificatoare electronice cu un tranzistor.

IV. Conditii de aplicare didactica si de evaluare:

Procesul de predare - invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

        gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens fise de lucru;

        fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;

        fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

        prezentarea temelor in mai multe moduri (raport ,discutie sau grafic).

In vederea invatarii centrate pe elev si pentru asigurarea formarii competentelor prevazute de programa, se recomanda:

        utilizarea unor metode active/interactive (de exemplu invatarea prin descoperire, invatarea problematizata, invatarea prin cooperare, simularea, jocul de rol);

        realizarea de proiecte si portofolii;

        utilizarea calculatorului pentru obtinerea de informatii si utilizarea unor soft-uri educationale specifice domeniului;

        desfasurarea unora dintre activitati cu participarea unor reprezentanti ai domeniului de pregatire.

Pentru aplicarea metodei de invatare centrata pe elev, profesorul trebuie sa cunoasca

stilurile de invatare ale elevilor (auditiv, vizual, practic) aplicand initial chestionare sociometrice si sa foloseasca teoria inteligentelor multiple.

Pentru evaluarea achizitiilor elevilor (in termeni cognitivi, afectivi si performativi), a competentelor prevazute de programele scolare la orele de tehnologii, se recomanda utilizarea urmatoarelor metode:

        observarea sistematica (pe baza unei fise de observare)

        tema de lucru (in clasa, acasa) conceputa in vederea evaluarii

        proba practica

        investigatia, chestionarul

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

        interviul

        proiectul sau miniproiectul - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, materialelor si echipamentelor, acuratetea tehnica, modul de organizare a ideilor si materialelor intr-un raport

        portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

        fise de autoevaluare

        fise cu intrebari tip grila, intrebari cu alegere multipla, intrebari de completare

        fise de lucru

Evaluarea prin teste de verificare nu presupune decat bifarea unei casute de fiecare data cand s-a demonstrat atingerea unei competente. In momentul in care au fost bifate toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes, moment in care este suficient un feed - back de felicitare. In cazul unei incercari nereusite, este esentiala transmiterea unui feed - back clar si constructiv. Acesta trebuie sa includa discutii cu elevul in legatura cu motivele care au dus la insucces si identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare precum si a spijinului suplimentar de care elevul are nevoie, reevaluarea trebuie sa utilizeze acelasi instrument de verificare. Se vor aplica si instrumentele de evaluare continua prevazute in SPP( probe scrise, probe orale, probe practice). Rezultatele acestor evaluari vor fi consemnate in foaia matricola a elevului , alaturi de rezultatele de la disciplinele de cultura generala, foaie matricola care se va elibera la absolvirea celor doi ani ai SAM, invatamant obligatoriu. Dobandirea competentelor pentru nivelul I de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obtinute in urma aplicarii instrumentelor de evaluare a competentelor.

In continuare se prezinta un model de instrument de evaluare pentru certificarea unei competente tehnice din cadrul modulului Tehnologie electronica .

Evaluarea se refera la:

Competenta 15.16.3 . Realizeaza montaje simple cu componente electronice

 

Criterii de performanta :

 

(a)                                                                                        Citirea schemelor electronice, precizand tipurile de componente

utilizate.

(b)                                                                                        Selectarea componentelor electronice, conform specificatiilor

schemelor electronice.

(c)                                                                                         Montarea componentelor electronice astfel incat sa fie prevenite

solicitarile termice.

_____________________________________________________________________________

Precizari privind aplicabilitatea criteriilor de performanta:

Scheme electronice : redresoare, stabilizatoare, amplificatoare.

Componente electronice: rezistoare, bobine, condensatoare, diode, tranzistoare bipolare,

dispozitive optoelectronice.

_____________________________________________________________________________

In acest instrument de evaluare trebuie efectuate 10 activitati de evaluare

Instructiuni pentru candidati

Cititi aceste observatii inainte de a incepe evaluarea:

        Cititi cu atentie toate cerintele inainte de a incerca sa le rezolvati

        Daca observati vreo problema la una din cerinte, aduceti acest lucru in atentia evaluatorului inainte de a incepe proba.

        Inainte de inceperea evaluarii, asigurati-va ca dispuneti de toate materialele si instrumentele necesare.

        Completati pe fisa de evaluare numele dvs. si data sustinerii probei.

        Rezolvati toate sarcinile cuprinse in fisa de evaluare.

        Cand ati terminat, inmanati evaluatorului toate fisele relevante pentru aceasta proba si montajele realizate.


Proba de evaluare

Numele si prenumele candidatului

Competenta 15.16.3 . Realizeaza montaje simple cu componente electronice

A.     Citirea schemelor electronice, precizand tipurile de componente utilizate.

Aveti la dispozitie schemele electronice numerotate S1, S2, S3.Indepliniti urmatoarele sarcini:

Nr.crt

Activitate

Evaluator

Data

1

Asociati numarul schemei cu cu tipul de circuit studiat

Redresor

Stabilizator

Amplificator

2

Recunoasteti pentru schema S1 simbolurile componentelor: rezistor, bobina, condensator, dioda redresoare, dioda stabilizatoare, tranzistor bipolar.

3

Recunoasteti pentru schema S2 simbolurile componentelor: rezistor, bobina, condensator, dioda redresoare, dioda stabilizatoare, tranzistor bipolar.

4

Recunoasteti pentru schema S3 simbolurile componentelor: rezistor, bobina, condensator, dioda redresoare, dioda stabilizatoare, tranzistor bipolar.

B.     Selectarea componentelor electronice, conform specificatiilor schemelor electronice.

Aveti la dispozitie trei seturi de componente C1, C2, C3, cate unul pentru fiecare montaj pe care urmeaza sa-l realizati, corespunzator schemelor S1, S2, S3. Indepliniti urmatoarele sarcini:

Nr.crt

Activitate

Evaluator

Data

1

Alegeti componentele pentru realizarea redresorului in conformitate cu tipurile si valorile precizate in schema

2

Alegeti componentele pentru realizarea stabilizatorului in conformitate cu tipurile si valorile precizate in schema

3

Alegeti componentele pentru realizarea amplificatorului in conformitate cu tipurile si valorile precizate in schema

C.     Montarea componentelor electronice astfel incat sa fie prevenite solicitarile termice.

Aveti la dispozitie trei placute de circuit imprimat P1, P2, P3, corespunzator schemelor S1, S2, S3.Montati componentele selectate anterior in pozitiile marcate pe placute.

Nr.crt

Activitate

Evaluator

Data

1

Montati componentele pentru realizarea redresorului respectand regulile de polarizare pentru diodele redresoare

2

Montati componentele pentru realizarea stabilizatorului respectand regulile de polarizare pentru dioda stabilizatoare

3

Montati componentele pentru realizarea amplificatorului respectand regulile de polarizare pentru tranzistorul bipolar

V. Sugestii metodologice:

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

Pentru atingerea competentelor dorite, activitatile de invatare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de invatare si nu pe cele de predare, pe activitatile practice si mai putin pe cele teoretice: referate interdisciplinare, documentarea cu ajutorul Internetului, vizionari de materiale inregistrate pe casete video si CD-uri, vizite de documentare la agentii economici, proiecte, teste de evaluare etc.

Instruirea se va realiza in laboratoare tehnologice si ateliere cu o buna dotare materiala. Conducerea scolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fara de care nu este posibila atingerea competentelor mentionate in programa, conform criteriilor de performanta din SPP.

Recomandam in continuare continuturile ce urmeaza a fi parcurse in ordine cronologica:

Tema nr. 1 Diode (redresoare, stabilizatoare, varicap, detectoare):

-         simbol;

-         aspect fizic;

-         marcaj;

-         parametri specifici ( date de catalog, valori limita);

-         tipuri de conexiuni (serie, paralel, punte);

-         polarizare;

-         defecte specifice ( scurtcircuit, intreruperi, modificarea datelor de catalog);

-         plantarea SMD - urilor;

-         protectia antistatica.

Tema nr. 2 Tranzistorul bipolar:

-         tipuri (npn, pnp);

-         simbol;

-         aspect fizic;

-         marcaj;

-         parametri specifici ( date de catalog, valori limita);

-         tipuri de conexiuni (EC, BC, CC);

-         polarizare;

-         defecte specifice.

Tema nr. 3 Dispozitive optoelectronice (fotodioda, fototranzistorul, LED-ul, optocuplorul):

-         simbol;

-         aspect fizic;

-         marcaj;

-          parametri specifici.

Tema nr. 4 Circuite electronice simple:

-         redresoare monoalternanta si dubla alternanta;

-         stabilizatoare parametrice de tensiune;

-         amplificatoare de curent alternativ cu un tranzistor in conexiune EC.

Recomandari pentru lucrari de laborator :

1.      Utilizarea cataloagelor de componente electronice

2.      Masurarea parametrilor specifici ai diodelor si tranzistoarelor bipolare

3.      Masurarea parametrilor specifici ai dispozitivelor 343b12d optoelectronice

4.      Masurarea tensiunilor in curent continuu si curent alternativ in diverse puncte ale schemei unui redresor

5.      Vizualizarea formelor de unda la intrarea si iesirea unui redresor

6.      Masurarea tensiunilor si curentilor la iesirea unui stabilizator parametric

7.      Masurarea curentilor si tensiunilor in curent continuu in diverse puncte ale unui amplificator

8.      Masurarea curentilor si tensiunilor in curent alternativ la intrarea si iesirea uni amplificator

Recomandari pentru aplicatii practice

1.      Lucrari practice de identificare a componentelor active: diode, tranzistoare bipolare, dispozitive optoelectronice

2.      Lucrari practice de verificare a componentelor active: diode, tranzistoare bipolare, dispozitive optoelectronice

3.      Lucrari practice de identificare a defectelor componentelor active: diode, tranzistoare bipolare, dispozitive optoelectronice

4.      Lucrari practice de montare a diodelor in serie, paralel si punte

5.      Lucrari practice de polarizare a tranzistoarelor bipolare

6.    Lucrari practice de realizare a circuitelor electronice: redresoare, stabilizatoare si amplificatoare


Modulul II -MASURARI ELECTRICE

I.                   NOTA DE PREZENTARE

Modulul   Masurari electrice  se studiaza pe parcursul clasei a X-a, Scoala de Arte si de Meserii, domeniul Electronica, automatizari, in vederea obtinerii calificarii Lucrator in electronica, automatizari, corespunzatoare nivelului I din cadrul Sistemului National de Calificari Profesionale.

Prin programul de la nivelul I, elevii vor dobandi suficiente abilitati si cunostinte initiale care le vor permite sa continue pregatirea la nivelul II, desi unii dintre acestia ar putea alege sa isi gaseasca un loc de munca. Noii angajati vor putea desfasura sarcini de rutina si predictibile sub supraveghere.

La nivelul I, prin unitatile de competenta tehnice generale, elevii se vor familiariza cu: modalitatile de utilizare a sculelor si dispozitivelor 343b12d , conditiile de aprovizionare cu materiale, mijloacele de asamblare si dezasamblare a echipamentelor electronice, respectiv utilizarea AMC-urilor in efectuarea masuratorilor.

Unitatile de competenta tehnice din cadrul programului de la nivelul I il vor inzestra pe elev cu o gama mai larga de abilitati practice si creative.

Orice combinare creativa va duce la o largire semnificativa a cunostintelor si intelegerii dobandite in urma parcurgerii unitatilor de competenta generale, prin expunerea elevilor la o arie mai larga de abilitati si tehnici si prin mentinerea nivelului de abilitati tehnice.

Parcurgerea continuturilor modulului Masurari electrice  si adecvarea strategiilor didactice vor viza si formarea capacitatii de analiza a nivelului de competente dobandite prin invatare, in scopul orientarii spre o anumita cariera profesionala si dezvoltarea capacitatii de comunicare, folosind un limbaj specializat, specific domeniului electronica, automatizari.

II.                LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE PENTRU MODUL (DIN CARE AU FOST SELECTATE COMPETENTELE INDIVIDUALE AGREGATE IN MODUL):

      Utilizarea AMC si efectuarea masuratorilor

      Masurarea electrica a marimilor neelectrice

III.             TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR:

Unitati de competenta

Competente

Continuturi tematice

15.15 Utilizarea AMC si efectuarea masurarilor

15.15.2 Executa masurari de parametri necesari lucrarilor executate.

Ø      Verificarea starii de functionare a aparatelor de masura si control (aspectul exterior al aparatului):

-         Ampermetre

-         Voltmetre

-         Ohmmetre

-         Megohmmetre

-         Multimetre analogice

-         Multimetre digitale

-         Punti de masurare

Ø      Efectuarea reglajelor initiale pentru aparatele de masurat si control a: intensitatii curentului electric, tensiunii electrice, rezistentei si impedantei

Ø      Metode de masurare a intensitatii curentului electric, tensiunii electrice, rezistentei si impedantei (directe si indirecte).

15.15.3 Intretine starea de functionare a aparatelor de masurat

Ø      Documentatie tehnica specifica referitoare la intretinerea, manipularea, depozitarea ohmmetrelor, megohmmetrelor, voltmetrelor, ampermetrelor, multimetrelor, puntilor:

        Certificate de verificare

        Buletine de etalonare

        Cartea tehnica a aparatului de masurat

Ø      Depozitarea aparatelor de masurat.

Ø      Documente de evidenta si raportare:

        fisa de evidenta a verificarii periodice;

        raport privind expirarea valabilitatii buletinelor de verificare si etalonare

Ø      Transmiterea documentelor de evidenta si raportare catre persoanele abilitate ( din schema organizatorica a atelierului )

15.17 Masurarea electrica a marimilor neelectrice

15.17.1 Explica principiul conversiei marimilor neelectrice in marimi electrice

Traductoare :

Ø      definitie,

Ø      caracteristici: liniaritate, domeniu de masurare, sensibilitate, prag de sensibilitate, clasa de precizie, caracteristici dinamice

Ø      clasificarea traductoarelor: dupa principiul de functionare, dupa natura marimii masurate si dupa forma marimii de la iesire

Ø      parti constructive ale traductoarelor parametrice si traductoarelor generatoare

Ø      marimi neelectrice masurate: forta, presiune, temperatura, nivel, debit,sunet, concentratia solutiei, radiatie.

15.17.3 Utilizeaza traductoare

Ø      Tipuri de traductoare: de presiune, de temperatura, de forta, de nivel, de debit, de umiditate, electroacustice

Ø      Parametrii specifici traductoarelor: valori limita ale marimii convertite, valori limita ale semnalelor electrice obtinute, prevazute in documentatia tehnica

Ø      Montaje de masurare a: temperaturii, variatiilor de presiune, fortei, nivelului, concentratiilor solutiilor, lanturilor acustice

 

IV.              CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE:

 

Modulul Masurari electrice  este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunostinte si abilitati precise pe care beneficiarii le pot verifica in diferite faze ale insusirii.

Abordarea modulara va oferi urmatoarele avantaje:

        este orientat asupra celui care invata, respectiv asupra disponibilitatilor sale, urmand sa le puna mai bine in valoare;

        fiind o structura elastica, modulul poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

        permite individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale;

        ofera maximul de deschidere, pe de o parte in plan orizontal, iar pe alta parte, in plan vertical, peste modulele parcurse (respectiv in prelungirea acestora pot fi adaugate mereu noi module ceea ce se inscrie perfect in linia imperativului educatiei permanente).

Prin natura activitatilor de invatare, elevii vor trebui pregatiti pentru a evolua in situatii adaptative complexe, in care din punct de vedere profesional nu exista raspunsuri 'unice' sau 'cele mai bune'.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei:

Ø      Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.

Ø      Elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

Ø      Elevii au stiluri unice de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteza diferita si din experiente diferite.

Ø      Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.

Ø      Elevii invata cel mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

Procesul de predare invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere:

q       Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, prin:

Þ          gradarea sarcinilor de la usor la dificil pe fisele de lucru;

Þ          fixarea unor sarcini deschise, deoarece elevii mai buni le interpreteaza intr-un mod mai solicitant;

Þ          fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

Þ          prezentarea temelor in mai multe moduri (raport sau disutie sau grafic);

q       Diferentierea cunostintelor elevilor, prin:

Þ             abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

Þ             formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

Þ             utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin indrumator, grupurilor de studiu:

q       Diferentierea raspunsului, prin:

Þ                                 utilizarea autoevaluarii si solicitarea elevilor de a-si impune obiective.

Plecand de la principiul incluziunii care primeste orice copil in scoala, asigura orice sustinere necesara ca fiind un drept si accepta ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au nevoie si care le cer, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mic progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

V.                 SUGESTII METODOLOGICE:

Continuturile modulului sunt proiectate pentru 210 ore , defalcate dupa cum urmeaza:

30 ore - instruire teoretica (1 ora / saptamana);

120 ore - instruire practica prin laboratorul tehnologic (4 ore / saptamana);

60 ore - instruire practica (2 ore/saptamana).

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si ritmul de asimilare a cunostintelor si formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Instruirea practica prin laboratorul tehnologic se va desfasura in spatii special amenajate, dotate corespunzator, pe grupe de elevi, cu respectarea legislatiei in vigoare.

Se recomanda parcurgerea continuturilor, grupate pe teme, in urmatoarea succesiune:

TEMA NR.1 Ampermetre

        Tipuri de ampermetre analogice si digitale. Caracteristici.

        Verificarea starii de functionare.

        Efectuarea reglajelor initiale si alegerea domeniului de masurare.

        Montarea in circuit.

        Citirea indicatiilor .

        Consemnarea rezultatelor masurarii.

        Intretinerea, manipularea si depozitarea ampermetrelor conform documentatiei tehnice.

        Consultarea fisei de evidenta a aparatului in vederea verificarii valabilitatii certificatului de etalonare.

TEMA NR.2 Voltmetre

        Tipuri de voltmetre analogice si digitale. Caracteristici.

        Verificarea starii de functionare.

        Efectuarea reglajelor initiale si alegerea domeniului de masurare.

        Montarea in circuit.

        Citirea indicatiilor .

        Consemnarea rezultatelor masurarii.

        Intretinerea, manipularea si depozitarea voltmetrelor conform documentatiei tehnice.

        Consultarea fisei de evidenta a aparatului in vederea verificarii valabilitatii certificatului de etalonare.

TEMA NR.3 Ohmmetre si megohmmetre

        Caracteristici.

        Verificarea starii de functionare.

        Efectuarea reglajelor initiale si alegerea domeniului de masurare.

        Montarea in circuit.

        Citirea indicatiilor .

        Consemnarea rezultatelor masurarii.

        Intretinerea, manipularea si depozitarea ohmmetrelor conform documentatiei tehnice.

        Consultarea fisei de evidenta a aparatului in vederea verificarii valabilitatii certificatului de etalonare.

TEMA NR.4 Multimetre

        Multimetre analogice si digitale. Caracteristici.

        Verificarea starii de functionare.

        Efectuarea reglajelor initiale si alegerea domeniului de masurare.

        Masurarea intensitatii curentului electric, tensiunii electrice, rezistentei electrice si atenuarii semnalelor electrice.

        Citirea indicatiilor .

        Consemnarea rezultatelor masurarii.

        Intretinerea, manipularea si depozitarea ohmmetrelor conform documentatiei tehnice.

        Consultarea fisei de evidenta a aparatului in vederea verificarii valabilitatii certficatului de etalonare.

TEMA NR.5 Utilizarea metodelor indirecte de masurare

      Masurarea rezistentei electrice si a impedantelor prin metoda ampermetrului si voltmetrului .

        Schema circuitelor de masurare.

        Conditii de alegere a variantei amonte sau aval

        Modul de lucru. Determinarea valorii rezistentei necunoscute

        Consemnarea rezultatelor masurarii

TEMA NR 6. Metode de punte

      Masurarea rezistentei cu puntea Wheatstone.

      Schema circuitului de masurare.

        Conditia de echilibru si determinarea valorii rezistentei necunoscute.

        Modul de lucru.

        Consemnarea rezultatelor masurarii

      Punti de curent alternativ

        Particularitatile puntilor de curent alternativ.

        Masurarea capacitatilor si inductantelor cu punti de c.a.

      Punti universale RLC

        Panoul frontal al unei punti RLC.

        Verificarea starii de functionare.

        Montarea in circuit

        Modul de lucru pentru masurarea rezistentelor, capacitatilor si inductantelor.

        Citirea valorii marimii masurate

        Consemnarea rezultatului masurarii.

        Intretinerea, manipularea si depozitarea puntilor conform documentatiei tehnice.

        Consultarea fisei de evidenta a aparatului in vederea verificarii valabilitatii certificatului de etalonare.

TEMA NR 7. Documente de evidenta si raportare utilizate in urmarirea starii tehnice a aparatelor de masurat:

        fisa de evidenta a verificarii periodice;

        raport privind expirarea valabilitatii buletinelor de verificare si etalonare

TEMA NR 8. Traductoare

        Definitie

        Structura generala a unui traductor.

        Caracteristici statice (liniaritate, domeniu de masurare, sensibilitate, rezolutie, prag de sensibilitate, precizie) si dinamice (variatia an timp a marimii de iesire).

        Componente principale ale traductoarelor:

      element sensibil (parametric, generator);

      adaptor electronic (pentru element sensibil de tip parametric si pentru element sensibil de tip generator);

        Clasificarea traductoarelor:

      dupa principiul de functionare

      dupa natura marimii neelectrice masurate: forta, presiune, temperatura, nivel, debit,sunet, concentratia solutiei, radiatie.

      dupa forma semnalului de la iesire.

     Parametrii specifici traductoarelor:

      valori limita ale marimii convertite;

      valori limita ale semnalelor electrice obtinute prevazute in documentatia tehnica

        Montaje de masurare a: temperaturii, variatiilor de presiune, fortei, nivelului, concentratiilor solutiilor, lanturilor acustice

        Citirea valorii marimii masurate

        Consemnarea rezultatului masurarii

Teme propuse pentru lucrari de laborator si instruire practica

q       Determinarea erorilor aparatelor de masura.

q       Masurarea intensitatii curentului electric continuu cu ampermetrul .

q       Studiul variatiei indicatiei ampermetrului la conectarea unei rezistente in paralel cu ampermetrul.

q       Masurarea intensitatii curentului electric alternativ cu ampermetrul .

q       Masurarea tensiunii electrice continue cu voltmetrul .

q       Studiul variatiei indicatiei voltmetrului la conectarea unei rezistente in serie cu voltmetrul.

q       Masurarea tensiunii electrice alternative cu voltmetrul

q       Masurarea intensitatii curentului electric continuu cu multimetrul analogic.

q       Masurarea intensitatii curentului electric alternativ cu multimetrul analogic.

q       Masurarea intensitatii curentului electric continuu cu multimetrul digital.

q       Masurarea intensitatii curentului electric alternativ cu multimetrul digital.

q       Masurarea tensiunii electrice continue cu multimetrul analogic.

q       Masurarea tensiunii electrice alternative cu multimetrul analogic.

q       Masurarea tensiunii electrice continue cu multimetrul digital.

q       Masurarea tensiunii electrice alternative cu multimetrul digital.

q       Masurarea atenuarii semnalelor electrice cu multimetrul.

q       Masurarea rezistentelor electrice prin metoda ampermetrului si voltmetrului, varianta amonte.

q       Masurarea rezistentelor electrice prin metoda ampermetrului si voltmetrului, varianta aval.

q       Masurarea rezistentelor electrice prin metode cu citire directa: ohmetrul.

q       Masurarea rezistentelor electrice de valori mari prin metode cu citire directa: megohmmetrul.

q       Masurarea rezistentelor electrice cu puntea Wheatstone.

q       Punti de curent alternativ pentru masurarea condensatoarelor.( Constructie)

q       Punti de curent alternativ pentru masurarea inductantelor. ( Constructie)

q       Masurarea rezistentei cu puntea RLC.

q       Masurarea inductantei cu puntea RLC.

q       Masurarea capacitatii cu puntea RLC.

q       Masurarea temperaturii cu ajutorul termistorului

q       Masurarea nivelului cu ajutorul unui traductor rezistiv

q       Masurarea fortei cu ajutorul unei marci tensiometrice / traductor piezoelectric

q       Sesizarea limitelor domeniului de audibilitate folosind un difuzor conectat la un generator de frecventa etalonat.

q       Realizarea unei marci tensiometrice

q       Realizarea unui traductor inductiv

2. Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare-invatare

Este bine ca profesorul sa aiba la dispozitie aparate si modele variate pentru exercitiile aplicative si pentru ilustrarea continuturilor

Caracterul aplicativ al invatarii trebuie valorificat prin orientarea pe exemple si cazuri preluate din universul familiar elevilor.

Rezolvarea sarcinilor prin activitati de grup: simulare, joc de roluri, discutie dezbatere, masa rotunda, vizionari video, favorizeaza formarea spiritului de echipa si a responsabilitatilor.

Se poate folosi si portofoliul elevului, care sa contina: notiuni de baza de tip "De retinut!", dictionar de termeni de specialitate etc.

Pentru atingerea obiectivelor si dezvoltarea competentelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate si urmatoarele activitati de invatare:

        Elaborarea de referate interdisciplinare.

        Exercitii de documentare.

        Navigare pe Internet in scopul documentarii.

        Vizite de documentare la agentii economici din zona geografica.

        Explicatii oferite elevului.

        A invata pe celalalt.

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea urmareste masura in care au fost formate competentele propuse. Ea nu se rezuma la un control dimensional si de forma al produsului activitatii. Asemenea instrumente ar putea fi:

        fise de observatie,

        fise de evaluare si de autoevaluare,

        teste de verificarea cunostintelor cu itemi cu alegere multipla, itemi alegere duala, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip intrebari structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.

Evaluarea poate fi asociata cu autoevaluarea si coevaluarea. Autoevaluarea urmareste ca elevii sa devina capabili sa-si verifice fisele de lucru si sa constientizeze ca o buna pregatire profesionala ii va avantaja in realizarea sarcinilor.

Evaluarea continua este conditionata de precizarile continute de criteriile de performanta si de probele de evaluare introduse in standardul de pregatire profesionala.

Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare:

        Observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor fata de o sarcina data, comunicarii.

        Investigatia.

        Proiectul prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, materialelor si echipametelor, acuratetea tehnica, modul de organizare a ideilor si materialelor intr-un raport.

        Autoevaluarea prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune un program propriu de invatare.

        Portofoliul care ofera informatii despre rezultatele scolare ale elevilor, activitatile extrascolare etc.

Spre exemplificare pentru a evalua dobandirea competentei 15.15.2, conform criteriilor de performanta specificate, se propune urmatorul instrument de evaluare pentru o proba practica .

FISA DE EVALUARE

UNITATEA DE COMPETENTA: 15.15 Utilizarea AMC si efectuarea masuratorilor

COMPETENTA: 15.15.2 Executa masuratorile de parametri necesari lucrarilor de realizat

NUME SI PRENUME ELEV: ..................

I. Se considera doua rezistoare R1 si R2, o sursa de alimentare de curent continuu, o bobina cu inductanta L, un condensator cu capacitatea C, un voltmetru, un ampermetru, un ohmmetru, un multimetru si o punte RLC.

1.      Masurati rezistenta rezistorului R1 prin metoda indirecta.

2.      Masurati rezistenta rezistorului R2 prin metoda indirecta.

3.      Masurati rezistenta rezistorului R2 prin metoda cu citire directa.

4.      Masurati rezistenta rezistorului R1 cu multimetrul

5.      Masurati cu puntea RLC inductanta L si capacitatea C

Nr. Crt.

Operatia

Data

Semnatura evaluatorului

1       

Verifica starea de functionare a ampermetrului si voltmetrului

2       

Efectueaza reglajul initial al ampermetrului si voltmetrului

3       

Aplica metoda indirecta corespunzatoare pentru masurarea rezistentei R1

4       

Aplica metoda indirecta corespunzatoare pentru masurarea rezistentei R2

5       

Citeste si consemneaza corect indicatiile ampermetrului si voltmetrului

6       

Determina valoarea rezistentei R1

7       

Determina valoarea rezistentei R2

8       

Verifica starea de functionare a ohmmetrului

9       

Efectueaza reglajul initial al ohmmetrului

10   

Masoara cu ohmmetrul rezistenta R2

11   

Citeste si consemneaza corect indicatia ohmmetrului

12   

Verifica starea de functionare a multimetrului

13   

Efectueaza reglajul initial al multimetrului

14   

Alege domeniul de masurare

15   

Masoara rezistenta R1 cu multimetrul

16   

Citeste si consemneaza rezultatul

17   

Verifica starea de functionare a puntii RLC

18   

Masoara capacitatea C a condensatorului cu puntea RLC

19   

Masoara inductanta L a bobinei cu puntea RLC

20   

Citeste si consemneaza rezultatele

II.                   Pentru montajul cu schema electrica prezentata in figura urmatoare masoara cu multimetrul intensitatea curentului electric I prin rezistenta R1 si tensiunea electrica pe rezistenta R2.

 


Nr. Crt.

Operatia

Data

Semnatura evaluatorului

1       

Verifica starea de functionare a multimetrului

2       

Alege domeniul de masurare

3       

Efectueaza reglajul initial

4       

Masoara intensitatea curentului prin R1

5       

Alege domeniul de masurare

6       

Efectueaza reglajul initial

7       

Masoara tensiunea electrica pe R2

8       

Citeste si consemneaza rezultatele

Rezultatul final: COMPETENTA A FOST REALIZATA

DA Š NU Š

Nume si prenume evaluator

..............


RECOMANDARI PENTRU CURRICULUMUL DE DEZVOLTARE LOCALA

Curriculumul la decizia scolii este, in invatamantul profesional si tehnic, un curriculum de dezvoltare locala care presupune participarea si eforturile reunite ale mai multor factori implicati in procesul de educatie: elevi, cadre didactice, parinti, parteneri sociali (agenti economici, institutii /organizatii locale sau regionale, etc ). Optiunea pentru o astfel de componenta a curriculumului se integreaza strategiei de descentralizare, conform careia autoritatile publice locale trebuie sa joace un rol important in invatamantul profesional si tehnic datorita responsabilitatii si angajamentelor pe care le au fata de cetateni.

Curriculumul de dezvoltare locala este elaborat intr-un cadru de parteneriat intre scoala si comunitate si are in vedere:

. resursele locale pentru instruire ( baza materiala a grupurilor scolare, cadrul de colaborare cu agentii economici )

. cerintele locale pentru pregatirea in diverse calificari, care sa serveasca activitatilor economice desfasurate in zona.

Continutul curriculumului de dezvoltare locala pentru pregatirea de specialitate se elaboreaza de catre colective mixte formate din profesori si specialisti din domeniul in care elevii se pregatesc.

Scopul curriculumului de dezvoltare locala poate fi sintetizat in urmatoarele:

. largirea domeniului ocupational, dar si adancirea competentelor cheie, alaturi de competentele personale si cele sociale: comunicarea, lucrul in echipa, gandirea critica, asumarea responsabilitatilor, creativitatea si sprijinul antreprenorial;

. dobandirea cunostintelor si deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesionala intr-o calificare;

. promovarea valorilor democratice in curriculum, care sa le permita viitorilor absolventi sa devina cetateni responsabili ai unei societati deschise.

In planul cadru de invatamant pentru scoala de arte si meserii, pentru curriculumul de dezvoltare locala au fost alocate, in cadrul culturii de specialitate, un numar de 240 ore/an in clasa a X-a.

Repartizarea orelor pentru curriculumul de dezvoltare locala in clasa a X-a

        60 ore/an intr-un modul de specialitate care va aborda o tematica de specialitate la alegerea scolii (30 sapt x 2 ore/sapt)

        180 ore/an de instruire practica comasata ( 6 sapt x 30 ore/sapt)

Avand in vedere ca pentru Scoala de Arte si Meserii curriculumul are la baza Standardele de Pregatire Profesionala si este construit modular, pe structura unitatilor de competenta pentru abilitati cheie si de competenta tehnica si profesionala, curriculumul de dezvoltare locala va viza, alaturi de celelalte module din trunchiul comun, atingerea de catre elev a acestor competente, in totalitatea lor.

Din repartizarea unitatilor de competenta pe module, rezulta pentru curriculumul de dezvoltare locala urmatoarea alocare de unitati de competenta la clasa a X-a:

        modulul de CDL va fi structurat pe unitatea de competenta pentru abilitati cheie Satisfacerea cerintelor clientilor;

        iar instruirea practica comasata va urmari realizarea unitatilor de competenta pentru abilitatii cheie Pregatirea pentru integrarea la locul de munca si Tranzitia de la scoala la locul de munca..

Pentru instruirea practica comasata se prezinta in continuare tabelul de corelare a competentelor cu continuturile, cu precizarea ca aceste continuturi sunt specifice locului de munca indomeniul electric. Pe parcursul instruirii practice se vor exersa si alte competente cheie sau tehnice, realizate in cadrul modulelor de specialitate din trunchiul comun, functie de cerintele locului de munca.

In cadrul instruirii practice comasate, cele doua unitati de competenta aferente vor fi realizate conform criteriilor de performanta si conditiilor de aplicabilitate din standard si vor fi evaluate in totalitate corespunzator probelor de evaluare descrise in SPP.


INSTRUIRE PRACTICA COMASATA ( 30 ore/sapt x 6 sapt. )

Nivelul: 1 - Scoala de Arte si Meserii

Domeniul: Electronica si automatizari

Calificarea: Lucrator in electronica, automatizari

Clasa: a X-a

I. Nota introductiva

Domeniul de pregatire din care face parte modulul CDL Instruire practica comasata este domniul electric pentru calificarea Lucrator inelectronica, automatizari

In modulul Instruire practica comasata au fost agregate unitatile de competenta pentru abilitati cheie Pregatirea pentru integrarea la locul de munca si Tranzitia de la scoala la locul de munca. Modulul CDL Instruire practica comasata face parte din aria curriculara Tehnologii si are alocate 180 de ore. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in Standardele de Pregatire Profesionala, documente care stau la baza Sistemului National de Calificari Profesionale. Programa scolara se va utiliza impreuna cu Standardul de pregatire profesionala specific calificarii de Lucrator in electronica, automatizari

II. Lista unitatilor de competenta care vor fi relevante pentru modul

-         unitatile de competenta pentru abilitati cheie Pregatirea pentru integrarea la locul de munca si Tranzitia de la scoala la locul de munca

III. Tabel de corelare a competentelor cu continuturile

Nr. crt.

Unitatea de competenta

Competenta

Continuturi

1

Pregatirea pentru integrarea la locul de munca

Obtine informatii despre cerintele locului de munca

22.6.2 Se incadreaza in cerintele locului de munca

22.6.3 Descrie structura unei organizatii din domeniul profesional

22.6.4 Manifesta disponibilitate fata de sarcinile de lucru

1.Obtine informatii despre cerintele locului de munca

1. Tipuri de surse de informare referitoare la locul de munca:

        pliante;

        brosuri;

        mass-media;

        publicatii de specialitate;

        Internet.

2. Informatii specifice locului de munca:

        program de lucru;

        regulament de ordine interioara;

        activitati desfasurate la locul de munca;

        instructiuni de utilizarea surselor din dotare.

3. Abilitatii specifice locului de munca:

        executarea de operatii simple;

        operatii rutiniere sub supraveghere si indrumare;

        comunicare;

        lucrul in echipa;

        igiena si securitatea muncii.

2.Se incadreaza incerintele locului de munca

4. Programul de lucru:

        ora de incepere;

        pauze;

        ora de terminare a programului de lucru;

        ore de lucru efectiv.

5. Sarcini de lucru:

        operatii si procese de rutina sub supraveghere si indrumare.

6. Regulament de ordine interioara:

        drepturi;

        obligatii;

        sanctiuni;

        recompense.

3.Descrie structura unei organizatii din domeniul profesional

7. Servicii si departamente din cadrul organizatiei:

        resurse umane;

        contabilitate;

        productie;

        manager;

        secretariat;

        marketing;

        salarizare.

8. Nivel ierarhic:

        nivel de calificare din sectorul de activitate unde se incadreaza

9. Pozitia in cadrul ierarhiei:

        de colaborare cu membrii echipei;

        de comunicare activa cu superiorii.

4.Manifesta disponibilitate fata de sarcinile de lucru

1.      Atitudine pozitiva:

        receptivitate la sarcini;

        receptivitate la lucrul incolectiv;

        flexibilitate.

2.      Disponibilitate pentru activitati suplimentare:

        program prelungit;

        sprijin in cadrul echipei;

        alte operatii solicitate.

3.      Disponibilitate pentru situatii neprevazute:

        defectiuni de utilaje sau echipamente;

        disfunctionalitati la locul de munca.

2

Tranzitia de la scoala la locul de munca

1.Isi evalueaza nivelul de pregatire in raport cu cerintele unui loc de munca

1. Cerintele locului de munca:

        organizarea sarcinilor;

        distribuirea sarcinilor;

        igiena si securitatea muncii;

        relatii de munca.

2. Abilitatiile specifice locului de munca:

        sociale;

        tehnice.

3. Instruiri suplimentare la locul de munca:

        la adaugarea sau modificarea anumitor sarcini la locul de munca;

        la utilizarea utilajelor si echipamentelor noi.

2. Isi asuma responsabilitatea fata de sarcina primita

4.Cerintele sarcinilor primite:

        fisa postului;

        instructiuni de exploatare a utilajelor pentru operatii simple;

        dispozitiile organizatorului de proces ( superior ierarhic ).

5.      Responsabilitatii asumate in cadrul echipei:

        responsabilitatii de indeplinit;

        relatii de colaborare.

6.      Cerinte de timp si calitate:

        norme interne de indeplinire a sarcinilor;

        sisteme de asigurare a calitatii.

3. Se instruieste continuu in vederea imbunatatirii propriei performante

7.      Surse de informare pentru imbunatatirea propriei performante:

        informationale(sef, colegi de echipa);

        aviziere;

        mentor

8.      Informatii necesare autoinstruirii:

        din observatii si recomandari ale grupului de lucru;

        din dispozitiile organizatorului de proces ( sef );

9.      Decizii pentru imbunatatirea propriei performante:

        studiul individual;

        participare la programe de formare continua;

        invatare informala.

4.Manifesta mobilitate ocupationala fata de schimbarile de pe piata muncii

10.  Surse de informare privind ocupatiile din domeniul de pregatire:

        COR;

        Profile ocupationale;

        Structura calificarilor;

        Cerinte de formare;

        Agentii specializate.

11.  Ofertele de munca conform pregatirii dobandite:

        Din oferta agentilor economici;

        Din aviziere;

        Agentii specializate;

        Consiliere;

        Prin relatii interpersonale.

12.  Optiuni profesionale cu asistenta de specialitate:

        Consiliere individuala

IV. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul Instruire practica comasata poate fi parcurs in mod independent, iar ordinea de parcurgere a continuturilor este cea din tabelul de la punctul III.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei:

-elevii invata cel mai bine atunci cand invatarea raspunde nevoilor lor;

-elevii invata cind fac ceva si cind sunt implicati activ in procesul de invatare;

-elevii au stiluri diferite de invatare;

-elevii participa cu cunostintele lor, dobandite anterior, la procesul de invatare;

-elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: demonstratia, proiectul, simularea. In cadrul modulului se exerseaza si alte competente din unitatile de competenta pentru abilitati cheie si tehnice: comunicare si numeratie, lucrul inechipa , pregatirea proceselor tehnologice, efectuarea lucrarilor de lacatuserie generala, asamblarea produselor electrice, evaluarea acestora facandu-se la respectivele module.

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza o singura data. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluare formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

Se recomanda adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fise individualizate.

EXEMPLU DE INSTRUMENT DE EVALUARE

(Fisa de evaluare)

UNITATEA DE COMPETENTA 1: Pregatirea pentru integrarea la locul de munca

Competenta 1: Obtine informatii despre cerintele locului de munca

Numele candidatului:

Data de inceput:

Numele evaluatorului:

Data de incheiere:

Semnatura evaluatorului:

Data de verificare:

Aceasta evaluare se refera la:

Competenta 1 Obtine informatii despre cerintele locului de munca


Criterii de performanta:

(a)   Identificarea surselor de informare.

(b)   Selectarea informatiilor in functie de cerintele locului de munca.

(c)    Compararea abilitatilor dobandite cu cerintele locului de munca.

Conditii de aplicabilitate a criteriilor de performanta :

Surse de informare: pliante, brosuri, mass-media, publicatii de specialitate, Internet

Cerintele locului de munca: program de lucru, regulament de ordine interioara, activitatile desfasurate la locul de munca, instructiuni de utilizare a utilajelor din dotare

Abilitati: executarea de operatii simple, rutiniere sub supraveghere si indrumare, comunicare, lucru in echipa, igiena si securitatea muncii

INSTRUCTIUNI PENTRU CANDIDATI

Cititi aceste observatii inainte de a incepe evaluarea:

-         Cititi cu atentie fisa de evaluare;

-         Daca aveti neclaritati referitoare la fisa de evaluare , comunicati acest lucru evaluatorului inainte de a incepe rezolvarea sarcinii ;

-         Asigurati-va ca numele dvs, data si numarul de inregistrare apar pe fiecare fisa pe care o veti inmana evaluatorului;

-         Rezolvati toate etapele acestei fise de evaluare;

-         Cand ati terminat, asigurati-va ca inmanati evaluatorului fisa de evaluare;

Obtine informatii despre cerintele locului de munca

Evaluator

Data

1

Identificarea surselor de informare

2

Selectarea informatiilor in functie de cerintele locului de munca

3

Compararea abilitatilor dobandite cu cerintele locului de munca

In urma evaluarii se va bifa casuta corespunzatoare evaluatorului indicandu-se data evaluarii.

Acest instrument de evaluare se poate aplica si pentru celelalte competente.

La incheierea cu succes a unei evaluari este suficient un feed-back de felicitare. in cazul unei incercari nereusite, este esentiala transmiterea unui feedback clar si constructiv. Acestea trebuie sa includa discutii cu elevul in legatura cu motivele care au dus la insucces si indentificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum si sprijinul suplimentar de care elevul are nevoie. Reevaluarea trebuie sa utilizeze acelasi instrument (fisa de evaluare), desi locul de desfasurare a evaluarii poate fi modificat.

Planificarea evaluarii competentelor trebuie sa evite suprapuneri cu perioadele de evaluare de la celelalte module.

V. Sugestii metodologice

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie:

         de dificultatea acesteia;

         de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit;

         de dotarea atelierelor de instruire practica si/sau a sectiilor de productie ale agentilor economici parteneri;

         ritmul de asimilare a cunostintelor/ formarea deprinderilor proprii grupului instruit;

         particularitatile de varsta ale grupului instruit.

Instruirea se va realiza in ateliere de instruire practica cu o buna dotare materiala / sectii de productie ale agentilor economici parteneri.

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

In acest cadru, activitatile de invatare/instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatile de invatare si nu pe cele de predare, pe activitati practice si mai putin pe cele teoretice. Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea Instruirii practice comasate, recomandam ca in acest proces sa se utilizeze metode bazate pe actiune, cum ar fi:

           efectuarea de lucrari practice;

           joc de rol;

           simulare.

La fel de utile si recomandate pot fi urmatoarele metode:

           explorative ( vizite, observarea directa, observarea independenta );

           expozitive ( explicatia, descrierea, exemplificarea).

Cand instruirea practica comasata se desfasoara in ateliere scoala se recomanda efectuarea de lucrari practice din aria tematica a modulului Tehnologie electronica.


Document Info


Accesari: 2335
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )