Curriculum in dezvoltare locala - Curriculum la decizia scolii (cds) CALITATEA PRODUSELOR SI SERVICIILOR - TEHNICIAN IN ACTIVITATI DE COMERT, TEHNICIAN IN ADMINISTRATIE, TEHNICIAN IN ACTIVITATI ECONOMICE

Competente specifice

Continuturi tematice

Compararea   tipurilor de materiale utilizate pentru ambalaje;

V. CONTUNUTUL FORMARII

Se va întocmi o lista de teme în functie de locul de munca si de problemele identificate . De     asemenea , se vor corela aceste cu cu continuturile modulelor studiate în timpul anului scolar .

Temele alese reprezinta rezolvarea unor probleme practice prin desfasurarea de lucrari de instruire practica din domeniul comert.

VI .RESURSE MATERIALE MINIME NECESARE PARCURGERII MODULULUI

Pentru realizarea instruirii practice la acest modul sunt necesare urmatoarele resurse materiale minime :

La baza elaborarii Curriculumului stau competentele individuale care se regasesc în Standardul de Pregatire Profesionala, competentele cheie ce vor fi evaluate numai în cadrul acestui modul de catre profesor. Noua orientare care a stat la baza elaborarii Curriculumului este formarea competentelor individuale si nu însusirea unor continuturi stiintifice.

Se recomanda parcurgerea tabelului de corelare a rezultatelor învatatii si criteriile de evaluare care reprezinta conditiile de aplicabilitate din SPP ul pentru unitatile de competenta respective.

Selectia metodelor didactice adecvate competentelor care urmeaza a fi formate ofera o serie de avantaje , cum ar fi : centrarea procesului de învatare pe elev , pe nevoile si disponibilitatile sale , în scopul unei valorificari optime ale acestora , individualizarea învatarii , largirea orizontului si perspectivele educationale , diferentiere sarcinilor si a timpului alocat s.a.

Se pot utiliza metode ca: demonstratia, munca independenta, experimentul, simularea, problematizarea, jocul de rol, exercitiul, discutiile în grup , care stimuleaza învatarea eficienta , prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare , negociere , luarea deciziilor , asumarea responsabilitatii , sprijin reciproc , precum si a spiritului de echipa , competitional si creativitatii elevilor . Vor fi promovate situatiile din viata reala si se va urmari aplicarea cunostintelor la situatii reale, pentru a se tine cont în masura mai mare de nevoile elevilor, ale angajatilor si ale societatii.

Numarul de ore alocat fiecarei lucrari ramâne la latitudinea cadrelor didactice care realizeaza instruirea practica , în functie de dificultatea lucrarii si de importanta ei , de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza si de ritmul d elucru al colectivului instruit .

• Elevii preiau controlul asupra planificarii necesare rezolvarii problemei (sub indrumare);
• Profesorii actioneaza ca mentori si instructori (contributie maxima);
• Agentii economici si partenerii joaca un rol activ in sprijinirea elevilor la locul de munca;
• Toti participantii (profesorii, elevi si parteneri) au un rol flexibil in procesul de evaluare;
• Cunoasterea teoretica este dobandita in urma unor abordari mai degraba active decat pasive (presupunand discutii de grup, cercetare practica, interviuri, fond comun de idei, sesiuni de brainstorming etc.);
• Preferintele de invatare ale elevului sunt recunoscute si apreciate;
• Elevii sunt incurajati sa gandeasca pe cont propriu, sa rezolve probleme si sa-si faca planuri de unii singuri;
• Munca in echipa este o cerinta, iar elevii sunt incurajati sa joace roluri diferite in situatiile din echipa (nejucand intotdeauna acelasi rol);
• Elevii trebuie sa-si foloseasca cunostintele si ceea ce au invatat in situatii de viata si medii reale;
• Manifestarea unui comportament potrivit intr-un context dat (intelegerea contextului de afaceri si social), de exemplu, imbracaminte, limbaj, punctualitate, etc.

VIII.CORELAREA DISCIPLINELOR DIN ALTE ARII CURRICULARE CU DISCIPLINELE TEHNOLOGICE

Disciplina Studiul calitatii produselor si serviciilor se bazeaza si pe acumularile de la disciplinele de cultura generala: fizica, chimie, ecologie, biologie, geografia mediului, informatica, matematica.

În viziunea noii proiectari curriculare, profesorul are libertatea de a alege metodele si tehnicile didactice.

aud informatiile, vad demonstratiile si ilustratiile, discuta informatiile si ideile, experimenteaza si practica tehnicile. Ei devin astfel membrii unei retea de comunicare, se simt în largul lor, îsi împartasesc experientele, pun întrebari, colaboreaza cu ceilalti, îsi asuma riscuri, participa activ la propriul proces de instruire si educare.

Profesorul are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator si organizator. El are rabdare, lucreaza la acelasi nivel cu elevii si respecta ideile si experientele participantilor.

IX. SUGESTII CU PRIVIRE LA EVALUARE

Calitatea evaluarii careia îi vor fi supusi elevii pentru a obtine calificarile reprezinta unul dintre factorii esentiali care sustin încrederea publica în aceste calificari .

Conceperea unui instrument de evaluare impune analiza elementelor care vor fi acceptate ca probe si modul în care vor fi masurate sau estimate acestea . În mod ideal , schema de evaluare , care include modele de întrebari si de solutii la probleme , ar trebui pregatita în acelasi timp cu instrumentul de evaluare , asigurându-se asfel , complementaritatea lor , precum si certificarea capacitatii elevilor de a completa întrebarile / a realiza sarcinile impuse în timpul alocat .

Evaluarea implica observarea , evaluare a produsului si chestionarea , toate metodele de evaluare încadrându-se în una sau mai multe din aceste categorii :

Probe orale (de tip interviu sau discutie libera) prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa obtina informatii necesare pentru definirea problemei, sa descrie caracteristicile problemei si sa formuleze problema in functie de caracteristicile determinate ;

Probe orale (de tip interviu sau discutie libera) prin care elevul le demonstreaza ca este capabil sa identifice o alternativa de rezolvare a problemei si sa aleaga solutia optima de rezolvar;

Probe scrise (de tip elaborare schematica) prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa intocmeasca un plan de rezolvare a problemei ;

Probe practice (de tip demonstratie) prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa aplice planul de rezolvare a problemei in contextul determinat ;

Probe orale (de tip interviu sau discutie libera) prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa compare rezultatul obtinut cu rezultatul planificat si sa-l aprecieze ;

Probe practice (de tip exercitiu) prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa aplice rezultatul obtinut in situatii similare .

Alte instrumente de evaluare ce pot fi urilizate la acest modul :

• Verificarea lucrarii la finalul ei
• Portofoliul
• Studiul de caz
• Observarea sistematica
• Fise de     evaluare a activitatii practice

X.. Bibliografie

• Publicatii de specialitate
• Directivele UEE,
• Legislatie, FAO / OMS
• Standardele de produse
• *** Legea Protectiei Muncii 319/ 200
• *** Norma metodologica din 2 septembrie 1998 de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor
• *** Norma generala din 22 iulie 1998 de prevenire si stingere a incendiilor
• *** Norme de protectia muncii specifice activitatii din domeniul serviciilor/comert
• *** Ordin 510/06.28.2002
• *** Legea 37/16.01.2002 privind protectia consumatorilor
• *** Og 103/2000 pentru modificarea legii 98/94 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica
• *** Hg 168/ 97 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune în pericol viata, sanatatea si securitatea muncii

Document Info

Accesari: 6444
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou