Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






Curriculum in dezvoltare locala - Curriculum la decizia scolii (cds) CALITATEA PRODUSELOR SI SERVICIILOR - TEHNICIAN IN ACTIVITATI DE COMERT, TEHNICIAN IN ADMINISTRATIE, TEHNICIAN IN ACTIVITATI ECONOMICE

profesor scoala











ALTE DOCUMENTE

WILLIAM SHAKESPEARE IN MY VISION
PROIECT DIDACTIC - Autocunoastere si dezvoltare personala
Emotiile
PROGRAMA DE PEDAGOGIE BACALAUREAT FILIERA VOCATIONALA - PROFILUL PEDAGOGIC
Comunicarea orala si scrisa, obiective cadru
SANATATEA SI EDUCATIA FIZICA
Incluziunea: Contextul romanesc
Documentarea - lucrarea de diploma
Tratarea diferentiata - responsabilitatea scolii moderne
INVATAREA IN SCOALA MODERNA


Unitatea de invatamant  ; COLEGIUL TEHNIC PETRU PONI

                                                                                                 

Curriculum la decizia scolii (cds)

Modulul:  CALITATEA PRODUSELOR SI SERVICIILOR

Profil : SERVICII

Domeniul pregatirii de baza : TEHNICIAN IN ACTIVITATI DE COMERT, TEHNICIAN IN ADMINISTRATIE, TEHNICIAN IN ACTIVITATI ECONOMICE

Clasa a IX-a , liceu tehnologic

Profesor:

                                      AN SCOLAR 2009-2010

           

I.  ARGUMENT

            Modulul CURRICULUM LA DECIZIA SCOLII face parte din cultura de specialitate aferenta domeniului de pregatire de baza comert, clasa aIX-a , ciclul inferior al liceului , filiera tehnologica si are alocat un numar de 90 de ore din care :

  • 90 ore - instruire practica = 3 sapt. x 5 zile x 6 ore /zi ( stagii de pregatire practica )

Aceasta oferta curriculara, asigura cadrul pentru realizarea unei instruiri care sa permita  formarea în totalitate a competentelor tehnice de specialitate descrise în Standardele de pregatire profesionala. Curriculum-ul la decizia scolii a fost elaborat pe baza competentelor cheie din unitatea : " Studiul calitatii produselor si serviciilor"

Continuturile din curriculum pentru  Studiul calitatii produselor si serviciilor pentru clasa a IX a, profil Servicii urmaresc parcurgerea a sapte unitati tematice, cu competente specifice

       Prima unitate tematica vizeaza dezvoltarea competentelor specifice prin  cunostinte generale despre marfuri, întrucât marfurile ocupa un loc important în satisfacerea necesitatilor de consum si constituie punctul de plecare în studierea problematicii calitatii.

       Cea de a doua unitate evidentiaza proprietatile marfurilor, accentuându-se importanta acestora în utilitatea marfurilor.

       În cea de a treia unitate se prezinta sistemul european si american de codificare.

       Pastrarea si depozitarea marfurilor este abordata prin prisma influentei asupra calitatii marfurilor, punându-se accentul pe modificarile calitative aparute.

       Influentând decisiv calitatea marfurilor, cunostintele despre ambalare scot în evidenta problematica actuala a calitatii ecologice.

       Marcarea si etichetarea marfurilor sta la baza politicii de garantare a calitatii si de protectie a consumatorilor.

                        Ultima unitate tematica prezinta influenta pe care transportul o are asupra

calitatii marfurilor evidentiind principalele degradari si pierderi precum si cauzele aparitiei lor.

II..UNITATILE DE COMPETENTE SPECIFICE REALIZATE LA CARE SE REFERA MODULUL

·        Interpretarea conceptelor referitoare la marfa.

·         Clasificare a marfurilor dupa criterii stabilite

·        Caracterizarea  principalelor proprietati

      Identificarea caracteristicilor de calitate.

·        Prezentarea importantei pastrarii si depozitarii pentru mentinerea caracteristicilor de calitate.

·        Identificarea modificarilor calitative si cantitative aparute pe durata pastrarii

·        Compararea  tipurilor de materiale utilizate pentru ambalaje;

·        Argumentarea folosirii ambalajului ecologic.

·        Interpretarea elementelor de marcare si etichetare a marfurilor;

·        Identificarea tipurilor de marci in functie de criterii stabilite

·        Identificarea tipurilor de degradari si pierderi survenite pe durata transportului.

·        Determinarea cauzelor aparitiei acestora.

III. VALORI sI APTITUDINI

·        Formarea atitudinii pozitive fata de calitate;

·        Constientizarea impactului calitatii produselor si serviciilor asupra calitatii vietii;

·        Asigurarea protectiei consumatorilor si a mediului prin oferirea de produse si servicii       de calitate;

·        Responsabilitate fata de calitatea mediului.

IV. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR CU CONŢINUTURILE

Competente specifice

Continuturi tematice

·        Interpretarea conceptelor referitoare la marfa.

·         Clasificare a marfurilor dupa criterii stabilite

1. NOŢIUNI GENERALE DESPRE MĂRFURI :

Ř      marfa - definitie si semnificatie;

Ř      concepte referitoare la marfa - proprietati caracteristici, functii, valoarea de întrebuintare, calitate;

Ř      clasificarea marfurilor;

·        Caracterizarea  principalelor proprietati

·        Identificarea caracteristicilor de calitate.

2. PROPRIETĂŢILE MĂRFURILOR

Ř      importanta,

Ř      clasificare,

Ř      caracterizarea principalelor proprietati,

Ř      caracteristici de calitate,

·        Prezentarea importantei pastrarii si depozitarii pentru mentinerea caracteristicilor de calitate.

·        Identificarea modificarilor calitative si cantitative aparute pe durata pastrarii

3. PĂSTRAREA sI DEPOZITAREA MĂRFURILOR

Ř      importanta pastrarii si depozitarii marfurilor;

Ř      factorii de  agresiune pe durata pastrarii;

Ř      modificari ce apar pe durata pastrarii;

·        Compararea  tipurilor de materiale utilizate pentru ambalaje;

·        Argumentarea folosirii ambalajului ecologic.

4. AMBALAREA MĂRFURILOR

Ř      definirea ambalajului si a operatiei de ambalare

Ř      rolul si functiile ambalajului

Ř      clasificarea ambalajelor

Ř      caracterizarea principalelor tipuri de ambalaje

Ř      simboluri aplicate pe ambalaje

Ř      metode de ambalare

Ř      -      ambalajul ecologic

·        Interpretarea elementelor de marcare si etichetare a marfurilor;

·        Identificarea tipurilor de marci in functie de criterii stabilite

5. ETICHETAREA MARFURILOR

Ř      marca: definitie si functii;

Ř      continut, forme de marcare

Ř      clasificarea marcilor, tipuri de marci;

Ř      simboluri privind marcarea ecologica;

Ř      etichetarea marfurilor;

Ř      marcarea ecologica:

·        Identificarea tipurilor de degradari si pierderi survenite pe durata transportului.

·        Determinarea cauzelor aparitiei acestora.

6. TRANSPORTUL MARFURILOR

Ř      definire

Ř      rol, importanta

Ř      tipuri de mijloace de transport

Ř      degradari si pierderi ale marfurilor pe durata transportului

Ř       cauzele care le determina.

V. CONTUNUTUL FORMARII

:

Se va întocmi o lista de teme în functie de locul de munca si de problemele identificate . De   asemenea , se vor corela aceste cu cu continuturile modulelor studiate în timpul anului scolar .

Temele alese reprezinta rezolvarea unor probleme practice prin desfasurarea de lucrari de instruire practica din domeniul comert.

 VI .RESURSE MATERIALE MINIME NECESARE PARCURGERII MODULULUI

Pentru realizarea instruirii practice la acest modul sunt necesare urmatoarele resurse materiale minime :

Ř       computer,

Ř      case de marcat

Ř      cântare mecanice si electronice

Ř      materiale specifice de ambalare : hârtie ,carton , cutii si lazi de carton , folii de PVC si aluminiu

Ř      documente specifice livrarii

Ř      documente specifice activitatii de vânzare : de încasari , plati , de rambursari

Ř      documente justificative : chitanta fiscala , dispozitii de livrare , avize de livrare , avize de însotire a marfii ;

Ř      materiale promotionale (prospecte si fise de prezentare )

Ř      cataloage de produse

Ř      elemente de identificare : etichete , coduri , simboluri

Ř      materiale destinate vânzarii ambalate , preambalate , neambalate

Lista poate fi completata cu resursele materiale specifice domeniului de pregatire si care  exista  în fiecare unitate scolara

 

          VII. SUGESTII METODOLOGICE

La baza elaborarii Curriculumului stau competentele individuale care se regasesc în Standardul de Pregatire Profesionala, competentele  cheie ce vor fi evaluate numai în cadrul  acestui modul de catre  profesor. Noua orientare care a stat la baza elaborarii Curriculumului este formarea competentelor individuale si nu însusirea unor continuturi stiintifice.

Se recomanda parcurgerea tabelului de corelare a rezultatelor învatatii si criteriile de evaluare   care reprezinta conditiile de aplicabilitate din SPP ul pentru unitatile de competenta respective.

Selectia metodelor didactice adecvate competentelor care urmeaza a fi formate ofera o serie de avantaje , cum ar fi : centrarea procesului de învatare pe elev , pe nevoile si disponibilitatile sale , în scopul unei valorificari optime ale acestora , individualizarea învatarii , largirea orizontului si perspectivele educationale , diferentiere sarcinilor si a timpului alocat  s.a.

Se pot utiliza metode ca: demonstratia, munca independenta, experimentul, simularea, problematizarea, jocul de rol, exercitiul, discutiile în grup , care stimuleaza învatarea eficienta , prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare , negociere , luarea deciziilor , asumarea responsabilitatii , sprijin reciproc , precum si a spiritului de echipa , competitional si creativitatii elevilor . Vor fi promovate situatiile din viata reala si se va urmari aplicarea cunostintelor la situatii reale, pentru a se tine cont în masura mai mare de nevoile elevilor, ale angajatilor  si ale societatii.

Numarul de ore alocat fiecarei lucrari ramâne la latitudinea cadrelor didactice care realizeaza instruirea practica , în functie de dificultatea lucrarii si de importanta ei , de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza si de ritmul d elucru al colectivului instruit .

  • Elevii preiau controlul asupra planificarii necesare rezolvarii problemei (sub indrumare);
  • Profesorii actioneaza ca mentori si instructori (contributie maxima);
  • Agentii economici si partenerii joaca un rol activ in sprijinirea elevilor la locul de munca;
  • Toti participantii (profesorii, elevi si parteneri) au un rol flexibil in procesul de evaluare;
  • Cunoasterea teoretica este dobandita in urma unor abordari mai degraba active decat pasive (presupunand discutii de grup, cercetare practica, interviuri, fond comun de idei, sesiuni de brainstorming etc.);
  • Preferintele de invatare ale elevului sunt recunoscute si apreciate;
  • Elevii sunt incurajati sa gandeasca pe cont propriu, sa rezolve probleme si sa-si faca planuri de unii singuri;
  • Munca in echipa este o cerinta, iar elevii sunt incurajati sa joace roluri diferite in situatiile din echipa (nejucand intotdeauna acelasi rol);
  • Elevii trebuie sa-si foloseasca cunostintele si ceea ce au invatat in situatii de viata si medii reale;
  • Manifestarea unui comportament potrivit intr-un context dat (intelegerea contextului de afaceri si social), de exemplu, imbracaminte, limbaj, punctualitate, etc.

VIII.CORELAREA DISCIPLINELOR DIN ALTE ARII CURRICULARE CU DISCIPLINELE TEHNOLOGICE

            Disciplina Studiul calitatii produselor si serviciilor se bazeaza si pe acumularile de la disciplinele de cultura generala: fizica, chimie, ecologie, biologie, geografia mediului, informatica, matematica.

                În viziunea noii proiectari curriculare, profesorul are libertatea de a alege metodele si tehnicile didactice.

          Pentru desfasurarea activitatii scolile trebuie sa dispuna de echipamente si dotari adecvate formarii competentelor specifice disciplinei. Profesorii trebuie sa creeze un mediu care sa stimuleze învatarea prin adoptarea unor metode centrate pe elevi

               In strategia didactica profesorul poate utiliza o paleta larga de metode. Se recomanda metodele care sa implice elevul în însusirea unor abilitati practice. Elevii învata mai bine daca

aud informatiile, vad demonstratiile si ilustratiile, discuta informatiile si ideile, experimenteaza si practica tehnicile. Ei devin astfel membrii unei retea de comunicare, se simt în largul lor, îsi împartasesc experientele, pun întrebari, colaboreaza cu ceilalti, îsi asuma riscuri, participa activ la propriul proces de instruire si educare.

            Profesorul are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator si  organizator. El are rabdare, lucreaza la acelasi nivel cu elevii si respecta ideile si experientele participantilor.

               IX. SUGESTII CU PRIVIRE LA EVALUARE

            Calitatea evaluarii careia îi vor fi supusi elevii pentru a obtine calificarile reprezinta unul dintre factorii esentiali care sustin încrederea publica în aceste calificari .

               Conceperea unui instrument de evaluare impune analiza elementelor care vor fi acceptate ca probe si modul în care vor fi masurate sau estimate acestea . În mod ideal , schema de evaluare , care include modele de întrebari si de solutii la probleme , ar trebui pregatita în acelasi timp cu instrumentul de evaluare , asigurându-se asfel , complementaritatea lor , precum si certificarea capacitatii elevilor de a completa întrebarile / a realiza sarcinile impuse în timpul alocat .

               Evaluarea implica observarea , evaluare a produsului si chestionarea , toate metodele de evaluare încadrându-se în una sau mai multe din aceste categorii :

            Probe orale (de tip interviu sau discutie libera) prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa obtina informatii necesare pentru definirea problemei, sa descrie caracteristicile problemei si sa formuleze problema in functie de caracteristicile determinate ;

               Probe orale (de tip interviu sau discutie libera) prin care elevul le demonstreaza ca este capabil sa identifice o alternativa de rezolvare a problemei si sa aleaga solutia optima de rezolvar;

               Probe scrise (de tip elaborare schematica) prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa intocmeasca un plan de rezolvare a problemei ;

               Probe practice (de tip demonstratie) prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa aplice planul de rezolvare a problemei in contextul determinat ;

               Probe orale (de tip interviu sau discutie libera) prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa compare rezultatul obtinut cu rezultatul planificat si sa-l aprecieze ;

               Probe practice (de tip exercitiu) prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa aplice rezultatul obtinut in situatii similare .

               Alte instrumente de evaluare ce pot fi urilizate la acest modul :

  • Verificarea lucrarii la finalul ei
  • Portofoliul
  • Studiul de caz
  • Observarea sistematica
  • Fise de  evaluare a activitatii practice

X.. Bibliografie

  • Publicatii de specialitate
  • Directivele UEE,
  • Legislatie, FAO / OMS
  • Standardele de produse
  • *** Legea Protectiei Muncii     319/ 200
  • *** Norma metodologica din 2 septembrie 1998 de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor
  • *** Norma generala din 22 iulie 1998 de prevenire si stingere a incendiilor
  • *** Norme de protectia muncii specifice activitatii din domeniul serviciilor/comert
  • *** Ordin 510/06.28.2002
  • *** Legea 37/16.01.2002 privind protectia consumatorilor
  • *** Og 103/2000 pentru modificarea legii 98/94 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica
  • *** Hg 168/ 97 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune în pericol viata, sanatatea si securitatea muncii


Document Info


Accesari: 3994
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )