INVATAREA EFICIENTA

INVATAREA EFICIENTA

Īntocmirea unui plan de studiu trebuie sa aiba in vedere mai multe aspecte. Durata unei sedinte trebuie sa fie de 50 de minute, cu efectuarea a maxim 4 sedinte pe zi, cu pauza de 10 minute intre ele. Prioritatile in invatare se vor stabili in functie de dificultate, timp si indicatiile profesorului. sedintele de studiu trebuie stabilite cat mai aproape de perioadele de predare si dezbatere a te 515k1013f mei.

Cerintele psihoigienice si ergonomice ale invatarii eficiente. Aceste cerinte sunt: sa se acorde o importanta deosebita ambiantei invatarii, igienei si ergonomiei locului de munca; sa se formeze deprinderea de a studia la ore fixe si in acelasi loc de munca; repetarile este bine sa se faca seara.

Curba zilnica a invatarii. Cānd sa invatam. Cercetarile efectuate au constatat ca maximul activitatii intelectuale pe parcursul unei zile este intre orele 8 si 13 dimineata si 17 si 21 dupa-amiaza. Durata studiului individual ( īmpreuna cu durata timpului petrecut in scoala) nu trebuie sa depaseasca 5-7 ore; nereducerea duratei somnului de noapte etc.

Prevenirea oboselii intelectuale. Acest lucru se realizeaza prin aplicarea legii varietatii stimulatorii prin asolamentul intelectual. Astfel trebuie variate si alternate ciclurile de invatare intensa cu cele de odihna, recreere, distractie... sau īntreprinderea unor activitati care sa solicite alti centri nervosi.

Principalele faze ale actului invatarii sunt :

a.) receptionarea vizuala sau auditiva a cunostintelor ;

b.) prelucrarea mintala a cunostintelor ;

c.) memorarea si stocarea cunostintelor īnsotite de o uitare selectiva ;

d.) reamintirea sau actualizarea cunostintelor. La baza invatarii sta motivatia.

Metode de nvatare

1. Metoda īntregului sau globala consta n repetari integrale si eliminari succesive ale erorilor. Dupa 2-3 repetari se ncearca reproducerea cu cartea nchisa.( Pentru īnvatarea cognitiva (o poezie scurta sau un citat) sau senzorio-motorie a unui material compact si cu volum redus.)

2. Metoda combinata: lectura globala, fractionarea progresiva (se citeste A, apoi B, apoi A+B, apoi C apoi A+B+C s.a.m.d.), reproducerea globala. Se ncepe cu citirea integrala a materialului, pentru familiarizarea generala cu textul; se repeta primul fragment p na la reproducerea libera, apoi al doilea, se repeta ambele, se nvata cel de al treilea, se repeta toate trei s.a.m.d.; n final se reproduc elementele esentiale din ntregul material. Pentru memorarea unei poezii lungi sau īnvatarea unui material vast si complex (lectie, capitol).

ATENTIE!!! nu folositi asa-numita metoda a partilor (sau īnvatarea fractionata), caci aceasta produce asociatiile ciclice. Copilul care a īnvatat separat fiecare strofa sau paragraf, fara sa le repete mpreuna, risca sa nu-si aminteasca strofa care urmeaza si atunci se ntoarce si mai spune o data prima strofa, ajunge din nou la sf rsit si iarasi se poticneste s.a.m.d. Se pierde continuitatea si unitatea materialului.

Īnvatarea constienta este superioara nvatarii mecanice. "Regula de aur" a pedagogiei este de a nu se nvata pe de rost dec t ceea ce s-a nteles bine (J. A. Komensky). Asigurati-va mai nt i ca ati īnteles, ca abia apoi sa memorati. Cunostintele īnvatate mecanic, deseori prin memoria vizuala ("C nd nchid cartea spun formulele de parca le vad n pagina") se uita.

Cīt adevar contine maxima Repetitio mater studiorum est?

Sub nvatare - supra nvatare. La un numar insuficient de repetitii elevul are doar iluzia cunoasterii - el nu poate reproduce materialul si nici sa-l transfere la alte situatii. Este subīnvatarea. Dupa 3-8 repetitii se realizeaza īnvatarea 100%. Daca elevul continua sa repete, el va trece n supra nvatare (de gradul I = 150% si de gradul II = 200%), care este inutila. Este recomandabila o cota modesta de supra nvatare.

Lectia se repeta p na c nd poate fi reprodusa "pe de rost". Dupa aceasta, se mai reia o data sau de doua ori, pentru consolidare. A "spune" lectia uit ndu-te din c nd n c nd n manual nseamna a te opri la jumatatea drumului. Subīnvatarea nu este temeinica. Materialul este uitat chiar a doua zi, ca sa nu mai vorbim de faptul ca nu poate fi operant n rezolvarea de probleme si aplicatii.

Efectul Foucault. Ordinea si temeinicia cu care memoram un material mai vast este urmatoarea: nceputul, sf rsitul, mijlocul. n pregatirea lectiei acordati o atentie sporita partilor centrale. Nu veti mai socoti ca stiti bine lectia, p na nu stap niti "interiorul". Nu trageti concluzia pripita ca ati terminat de īnvatat doar pentru ca reproduceti fara greseala primele si ultimele paragrafe.

Legea Ebert-Meumann. Īnvatarea pentru a sti la o anumita data aduce dupa sine uitarea dupa acea data. Nu īnvatati cu g ndul la nota de a doua zi. C nd ntipariti n memorie lectia, imaginati-va ca va trebui sa o stiti toata viata.

Este adevarat ca cel mai bine se īnvata dimineata, cu creierul odihnit?

Somnul instalat imediat dupa o nvatare aduce o ad ncire a nvatarii echivalenta cu c teva repetitii. Īnainte de a adormi citeste sau repeta o lectie mai dificila. Chiar daca te simti obosit si somoros, chiar daca pe moment ai impresia ca nu-ti ajuta la nimic, a doua zi vei constata ca ti amintesti surprinzator de bine textul citit cu ochii "c rpiti de somn".

Ordinea de nvatare a lectiilor (materiilor):

a) Īncepe cu lectiile care, pentru tine, sunt mai grele si continua cu cele de dificultate descrescatoare. Nu ncepe cu ceea ce e mai usor!

b) Intercaleaza alta disciplina ntre doua materii asemanatoare;

c) Nu trece la tema urmatoare p na nu ai consolidat-o pe prima.

Uitarea materialului audiat. Studentii uita, din continutul unei prelegeri: 50% imediat dupa prelegere; 75% dupa o saptam na; 98% dupa 3 saptam ni. Imediat dupa nvatare se produce cea mai masiva uitare Odata ajunsi acasa, revedeti toate lectiile predate n ziua respectiva, chiar daca nu le aveti si a doua zi.

Nu este posibila īnvatarea eficienta "pe fond muzical", n zgomotele strazii sau discutiile celor din jur

Nu pierdeti somnul din a doua parte a noptii. Nu īnvatati noaptea, dupa ora 24. Pierderile reale sunt mai mari dec t c stigurile aparente.

Timp de 30-90 minute dupa fiecare masa tonusul intelectual este foarte scazut, ntruc t energiile organismului sunt mobilizate pentru digestie (s ngele alimenteaza cu prioritate aparatul digestiv, iar creierul ram ne temporar insuficient irigat).

Stimularea senzoriala variata intensifica nvatarea: elevii retin 10% din ceea ce vad, 20% din ceea ce aud, 30 din ceea ce citesc, 50% din ce vad si aud, 80% din ceea ce spun si 90% din ceea ce spun si fac.

Materialul fara sens, memorat ca atare (siruri de cifre, cuvinte etc.), este uitat n proportie de 79% dupa numai 31 zile (Ebbinghaus). n schimb, trebuie sa treaca 6 luni pentru ca tezele principale sa se uite n proportie de 40%, iar textele (citatele) n proportie de 78,5%. Dupa unele cercetari, dupa 15 luni omul uita cam 80% din ceea ce a nvatat.

Culorile si nvatarea.

Albul permite o mai buna concentrare.

Rosul genereaza activism mintal si abundenta asociativa.

Galbenul stimuleaza si ntretine starea de vigilenta, sporeste capacitatea de concentrare a atentiei.

Verdele faciliteaza imaginatia.

Albastrul favorizeaza inhibitia si ncetinirea ritmului activitatii Evitati culoarea albastra n camera de studiu