Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza













Limba si Literatura romana in ciclul primar

profesor scoala



loading...











ALTE DOCUMENTE

20 de cantece pentru ora ta de sport
Way Ahead 2 Planificare calendaristica
PLANIFICARE CALENDARISTICA PENTRU CLASA A IV A
Analiza Curriculumului National - programa scolara pentru clasa a VIII-a
CONDITII DE OBTINERE A CERTIFICATULUI ARTISTRY
Plan de Lectie - ALE DREPTEI IN SPATIU - Clasa : a XI - a
PROIECATAREA UNITATILOR DE INVATARE
ATTESTATION EN FLE - PROJET DE LECON
SITUATIE PRIVIND MONITORIZAREA VIOLENTEI
Metode si tehnici de predare efectiva a disciplinelor tehnice


Limba si Literatura romāna īn ciclul primar

Aria curriculara reprezinta un criteriu nou de clasificare (grupare) a disciplinelor de studiu īn viziune multi si⁄sau interdisciplinara, pe baza unor principii si criterii de tip epistemologic si psihopedagogic. Ariile curriculare ramān aceleasi pe īntreaga durata a scolaritatii obligatorii si a liceului, dar ponderea lor pe cicluri si pe clase este variabila.

Limba si Literatura Romāna īn īnvatamāntul primar este īncadrata īn aria curriculara Limba si comunicare si īi sunt repartizate aproape jumatate din totalul orelor din programul cadru pe o saptamāna. Ace 212v213c asta disciplina este o componenta fundamentala de studiu a parcursului de īnvatare oferit elevilor īn contextul scolaritatii obligatorii. Studiul Limbii si Literaturii Romāne īn īntregul īnvatamānt obligatoriu are ca obiectiv dezvoltarea competentelor elementare de comunicare orala si scrisa ale elevilor, precum si familiarizarea acestora cu texte literare si nonliterare semnificative. Noul CN al continutului Limbii si Literaturii Romāne īn īnvatamāntul primar stabileste un model comunicativ-functional adecvat nu doar specificului acestui obiect de studiu, ci si modalitatilor de structurare a competentei de comunicare. Acest model presupune dezvoltarea unor capacitatide receptare si de exprimare orala, de receptare a mesajului scris (citirea-lectura) si de exprimare scrisa. Prin disciplina Limba si Literatura Romāna elevul īsi dezvolta competenta de comunicare īn toate formele ei de manifestare. Īn opinia legiuitorilor M.E.N. comunicarea nu este altceva decāt functionarea concreta, īn fuziune, a celor patru capacitati formulate anterior īn obiectivele cadru. Noutatea consta īn reechilibrarea ponderii acordate exprimarii orale fata de cea scrisa si īn atentia acordata actiunii complexe de construire a unor mesaje originale, proprii, si de receptare a mesajelor transmise pe diverse cai.

Metode folosite īn studiul limbii romāne

Ca metode generale utilizate si īn studiul Limbii si Literaturii Romāne la clasele primare mentionam: observatia, conversatia, explicatia, povestirea.

Conversatia bazata pe īntrebari si raspunsuri este de neīnlocuit īn ciclul primar. Ea poate fi reproductiva,  euristica, de aprofundare, de verificare (control) al performantelor. Demonstratia este  strāns legata de conversatie, se face numai prin īntrebari si raspunsuri, fiind īnsotita de materiale grafice, tablouri, planse etc. Explicatia este utilizata la lectiile de constructie a comunicarii si face apel la rationamente deductive,  ce pornesc de la general la particular, de la notiuni, concepte, teoreme, definitii. Povestirea poate fi utilizata si la ciclul primar, la lectiile de citire-lectura.

Metodele pentru o prezentare rapida, sigura si placuta a lectiei pot fi centrate pe  profesor (expunere, dialog socratic, demonstratie) sau pe elev (discutia cu īntreaga clasa ori discutia panel, jocul de roluri, īnvatarea īn grup, descoperirea, cercetarea, proiectul didactic), aceasta din urma presupunānd instruirea individualizata si studiul independent.

Programa scolara descrie conditiile īnvatarii, criteriile pentru reusita īnvatarii, conditiile exprimate īn termen de obiective, continuturi, activitati de īnvatare si standarde curriculare de performanta.

Spre exemplu, Programa prevede la:

Clasa I:

Obiectiv cadru: dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral.

Obiectiv de referinta: elevul sa īnteleaga semnificatia globala a unui mesaj.

Exemple de activitati de īnvatare: exercitii de ascultare si de confirmare a īntelegerii mesajului ascultat, formulari de raspunsuri la īntrebarile puse.

Clasa a II-a:

Obiectiv cadru: dezvoltarea capacitatii de exprimare orala.

Obiectiv de referinta: elevul sa īmbine enunturi īntr-un mesaj propriu.

Exemple de activitati de īnvatare: exercitii de alcatuire a unor enunturi pe baza unui set de cuvinte date si a unui sir de īntrebari, exercitii de construire a unor texte orale scurte pe baza unui sir de ilustratii sau de benzi desenate.

Clasa a III-a:

Obiectiv cadru: dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea⁄lectura).

Obiectiv de referinta: sa sesizeze semnificatia cuvintelor īn functie de un text dat.

Exemple de activitati de īnvatare: exercitii de sesizare a schimbarii semnificatiei unui cuvānt īn functie de contextul īn care apare, jocuri didactice de utilizare a categoriilor semantice: sinonime, antonime, omonime (fara mentionarea terminologiei lexicale) etc.

Clasa a IV-a.

Obiectiv cadru: dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa.

Obiectiv de referinta: sa aplice īn mod constient semnele ortografice si de punctuatie.

Exemple de activitati de īnvatare: exercitii de utilizare a cratimei īn scrierea ortogramelor si īn scrierea cuvintelor ce nu īncap la sfārsitul rāndului, exercitii de ortografiere a formelor flexionare ale partilor de vorbire folosite īn texte redactate, exercitii de utilizare a semnelor de punctuatie etc.

Īntrebari

  1. Ce reprezinta o arie curriculara?
  2. Numiti obiectivul de referinta (OR) si pe cel cadru (OC) ce corespund activitatii de īnvatare constānd īn exercitii de schimbare a semnificatiei unui cuvānt īn functie de context, jocuri didactice de utilizare a categoriilor semantice (sinonime, antonime, omonime) etc.
  3. Carei arii curriculare apartine Limba si Literatura Romāna?

Test

Bifati raspunsul corect:

1.Ariei curriculare Limba si Comunicare īi sunt atribuite īn īnvatamāntul primar:

a) trei ore pe saptamāna

b) aproape jumatate din totalul orelor dintr-o saptamāna

c) o ora pe saptamāna

2.Modelul comunicativ-functional stabilit de CNC presupune:

a) dezvoltarea capacitatii de receptare si de exprimare orala

            b) dezvoltarea capacitatilor de receptare a mesajului scris

            c) dezvoltarea capacitatilor de receptare si de exprimare orala, dezvoltarea   capacitatilor de receptare a mesajului scris si de exprimare scrisa

           

            3.Metodele centrate pe elev sunt:

            a) expunere si dialog socratic

            b) discutia panel, jocul de roluri, īnvatarea īn grup, decoperirea,cercetarea, proiectul didactic

            c) demonstratia

III. Continutul īnvatarii Limbii si Literaturii Romāne

Continuturile sunt mijloace prin care se īnfaptuiesc finalitatile īnvatarii concepute sub forma de obiective cadru si obiective de referinta. Ele cer elevului sa compuna, sa construiasca structuri de limbaj, sa formuleze mesaje, sa descrie.

 

Continuturile capacitatii de lectura⁄citire

Clasa I: cartea-volum, coperta, foaie, pagina, directii de orientare īn pagina, literele mici⁄ mari de tipar, grupurile ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi, alfabetul, citirea cuvintelor s.a.

Clasa II: cartea, asezarea textului īn pagina, textul, titlul, autorul, textul literar-textul narativ, delimitarea textului narativ īn fragmente, textul liric, poezii cu tematica diversa

Clasa a III-a: tipuri de litere de tipar, textul narativ, formularea ideilor principale īn propozitii sau īn fraze, recunoasterea personajelor, povestirea orala a textului, povestirea scrisa a unor fragmente din text, textul liric, poezii cu tematica diversa, strofa, versul

Clasa a IV-a: cartea, rolul ilustratiilor, textul narativ, recunoasterea determinantilor spatiali si temporali ai actiunii, rezumatul dupa planul simplu de idei, personajul literar - trasaturi fizice, morale; dialogul, descrierea ca element constitutiv al unui text narativ (recunoasterea), delimitarea tablourilor si formularea titlurilor, textul liric

Observatii:

  • Continuturile sunt subordonate obiectivelor cadru si celor de referinta;
  • Ele asigura resurse pentru dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajelor scrise pe elemente ce tin de īnvatarea unor tehnici si instrumente ale muncii cu cartea.

Cerintele fata de calitatile citirii (corecta, fluida, curenta, constienta, expresiva) si problemele specifice de vocabular au īn vedere contextul fiecarei activitati de īnvatare.

 

Continuturile capacitatii de comunicare

Continuturile capacitatii de comunicare au ca finalitate compunerea unor mesaje, construirea de structuri de limbaj īn raport cu contextele date, descrierea de situatii traite sau auzite etc.

Clasa I.

1. Comunicare orala:

Comunicarea, ca schimb de informatii īntre oameni (fara teoretizari), persoana care transmite o informatie, persoana care primeste o informatie, informatia propriu-zisa (prin cuvinte, gesturi, semnale scrise); formularea mesajului oral (aplicativ, fara teoretizari); cuvāntul, ca element de comunicare; propozitia; dialogul sau convorbirea īntre doua sau mai multe persoane. Programa recomanda acte de vorbire precum: initierea sau īncheierea unui dialog, formularea unor īntrebari si a unor raspunsuri, exprimarea acordului sau a dezacordului īn legatura cu un fapt; continuturi si moduri de lucru despre comportarea civilizata, despre regulile de circulatie, despre mediul scolar, despre regulile de igiena sanitara etc.

2. Comunicarea scrisa.

Procesul scrierii consta īn organizarea scrierii, elementele grafice īn īnvatamāntul prescolar, literele mici si literele mari de māna, alfabetul, despartirea cuvintelor īn silabe (fara reguli), scrierea caligrafica, asezarea corecta īn pagina.

Ortografia presupune scrierea cu majuscula, fara referiri la terminologia gramaticala, scrierea cuvintelor care contin grupurile de litere, a celor care contin diftongi.

Punctuatia atentioneaza asupra folosirii corecte a semnelor de punctuatie (punctul, semnul īntrebarii).

Clasa a II-a

Comunicarea orala:

Formularea mesajului (aplicativ, fara teoretizari). Propozitia, intonarea  propozitiilor, construirea de dialoguri īn situatii concrete (īn familie, la scoala, īn mijloacele de transport īn comun etc.). Se recomanda reluarea unor acte de vorbire exersate si īn clasa I, completate cu povestirea unor fapte si īntāmplari dupa benzi desenate sau dupa ilustratii.

Comunicarea scrisa.

Continuturilor si actiunilor prevazute īn clasa I, reluate la īnceputul clasei a II-a, li se adauga elemente noi ca: plasarea titlului, folosirea alineatelor, respectarea spatiului dintre cuvinte.

Ortografia presupune scrierea corecta a cuvintelor care contin consoana m īnainte de p sau b, scrierea diftongilor.

Punctuatia prevede īn plus: semnul exclamarii, linia de dialog, doua puncte, virgula (numai pentru enumerare si vocativ).

Contexte de realizare:

Scrierea functionala cu scop practic, informativ (copieri, dictari, biletul), scrierea imaginativa (compuneri libere), compunerea dupa un sir de ilustratii sau benzi desenate, compunerea pe baza unui sir de īntrebari, compuneri cu īnceput dat.

Clasa a III-a

Comunicarea orala.

Apar elemente de noutate cum sunt: comunicarea nonverbala (gesturi, mimica), formule de prezentare, de identificare, de permisiune, de solicitare.

Comunicarea scrisa

Pune accent pe organizarea textului scris, pe scopul redactarii (pentru a transmite o informatie, pentru a raspunde la īntrebari); partile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, īncheierea);

Ortografia si punctuatia: utilizarea ortogramelor s-a /sa, s-au /sau, i-au /iau, l-a /la, ne-a /nea, neam/ ne-am; cratima.

Contexte de realizare:

Se continua īn forme noi scrierea dupa imaginatie: compunerea dupa un plan de idei, compunerea pe baza unor cuvinte de sprijin, compunerea cu īnceput dat, compunerea narativa īn care se introduce dialogul s.a.

Clasa a IV-a

Comunicarea orala

Pentru cresterea ponderii comunicarii orale se identifica mediul prin care este transmisa informatia: telefon, radio, televizor (comunicare orala directa si indirecta), bilet, scrisoare (comunicare scrisa), precum si rezumatul oral.

Comunicarea scrisa

Planul initial al compunerii.

Ortografia si punctuatia: utilizarea orogramelor īntr-un /īntr-o, dintr-o/ dintr-un,v-a /va, n-ai /nai, s.a., punctele de suspensie.

Contexte de realizare

Scrierea functionala (cartea postala, scrisoarea)si scrierea din imaginatie. Se reiau compunerile din clasa a III-a si apar compuneri pe baza unor cuvinte si a unor expresii date, compunerea narativa libera, compuneri ce īnfatiseaza o fiinta sau un colt din natura (descrierea), scrierea dupa textul literar, transformarea textului dialogat īn text narativ, rezumatul.

Īn ciclul primar se īnvata asadar scrierea functionala, imaginativa, dupa textul literar. Elementele de ortografie si de punctuatie se dobāndesc acum pe cale intuitiv-practica.

 

Continuturi elementelor de constructie a comunicarii

Elementele de constructie a comunicarii sunt mai restrānse la clasele I si a II-a, ele fiind mai complexe la clasele a III-a si a IV-a.

Clasa I

Propozitia, cuvāntul, silaba (notiunile nu vor fi definite, ci asimilate pe cale intuitiva), sunetele limbii romāne, articularea vocalelor si a consoanelor, alfabetul, citirea cuvintelor, a propozitiilor si a textelor.

Clasa a II-a

Lexicul (cuvāntul - grup de sunete cu un anumit īnteles), cuvinte cu sens asemanator si cuvinte cu sens opus; fonetica: corespondentele dintre sunet si litera, vocale si consoane, silaba, despartirea cuvintelor īn silabe la capat de rānd.

Clasa a III-a

Elementele de lexic din clasa a II-a se reiau īmpreuna cu exercitii care au īn vedere si alte categorii semantice: omonime, paronime, fara mentionarea terminologiei. Notiuni de fonetica. Grupurile de sunete: ea, ia, oa, ie, ua; scrierea cu mp, mb; scrierea cu ī si ā (fara derivatele ale caror radacini īncep cu ī), scrierea cuvintelor care īncep cu e (pronume personale, verbul a fi), silabe care contin grupurile de sunete de mai sus. Morfologia. Cuvāntul, parte de vorbire: substantivul (substantive comune si proprii), numeralul, adjectivul (acordul adjectivului cu substantivul pe care-l determina), pronumele personal, persoana si numarul, Verbul, persoana, ortografia si ortoepia verbelor a fi si a lua, Sintaxa: predicatul verbal, propozitia (comunicarea cu un singur predicat), subiectul simplu, exprimat prin substantiv si prin pronume personal. Propozitia simpla (partile principale de propozitie), propozitia dezvoltata, parti secundare de propozitie, parti secundare de propozitie care determina un verb.

Clasa a IV-a

Se recomanda reactualizarile la fiecare structura lingvistica si apoi completarea cu noi cunostinte:

Lexic: cuvinte cu aceeasi forma si sens diferit (omonime).

Fonetica: actualizari.

Morfologia: verb (timpul, functia sintactica de predicat), substantivul (genul, functia sintactica de subiect sau de alta parte secundara de propozitie). Pronumele personal, genul, functia sintactica de subiect sau de alta parte secundara de propozitie. Numeralul si functia sintactica de subiect. Adjectivul: acordul īn gen si numar cu substantivul pe cate īl determina.

Sintaxa propozitiei: predicatul verbal, subiectul simplu si multiplu, partile de vorbire prin care se exprima subiectul (substantiv, pronume personal), acordul predicatului cu subiectul, atributul, parte secundara de propozitie care determina un verb. Complementul exprimat prin adjectiv si prin pronume.

Cu aceste concepte se opereaza intuitiv pe cale orala si se evita situatiile inaccesibile scolarilor, īnvatatorul limitāndu-se la continuturile mentionate de programa.

Concluzii

Functiile generale ale īnvatamāntului (instrumentala si informationala) se realizeaza īn principal prin disciplina Limba si Literatura Romāna ce asigura dezvoltarea capacitatilor de receptare si de exprimare orala, de receptare si de exprimare de mesaje scrise. Cartea ramāne unul dintre principalele mijloace de īnvatamānt iar cititul un instrument al activitatii intelectuale.

Capacitatea de receptare a mesajului scris, ca instrument al muncii de īnvatare, este un proces īndelungat ce depaseste de regula clasa I. Scrisul reprezinta un mijloc de comunicare interumana. scoala pune acccent pe exactitatea trasaturilor grafice si formarea unor grafii corecte si estetice.

Functia instrumentala a īnvatamāntului asigura pregatirea elevilor pentru activitatea de īnvatare iar cea informationala presupune acumularea unor elemente de cultura generala si integrarea lor īn formatia intelectuala a fiecarui elev.

Īntrebari

  1. Enumerati cāte trei continuturi ale activitatii de citire pentru fiecare dintre cele patru clase primare.
  2. Enumerati cāte trei continuturi ale capacitatii de comunicare scrisa si orala pentru fiecare dintre clasele I-IV.
  3. Enumerati cāte trei continuturi ale capacitatii de constructie a comunicarii la fiecare dintre clasele I-IV.

Test

Completati corect si rescrieti urmatoarele enunturi:

1. Continuturile capacitatii de comunicare au ca finalitate..............

2. Īn ciclul primar se īnvata asadar scrierea functionala...................

3. scoala pune accent pe exactitatea trasaturilor...................

           


Document Info


Accesari: 15653
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )