Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































METODE PEDAGOGICE INOVATOARE DE ABORDARE A ÎNVĂŢĂRII

profesor scoala










ALTE DOCUMENTE

NOTA DE PREZENTARE
Proiect didactic - Adunarea si scaderea numerelor naturale
PLANIFICARE SEMESTRIALA franceza
UNIVERSITATEA DIN PITESTI
PROIECT DIDACTIC MATEMATICA
Dezvoltarea creativitatii elevilor prin intermediul proiectelor educationale
Romanul - Baltagul, de M. Sadoveanu
Olimpiada da limba engleza Buzau, cls. a XI-a
Momente ale istoriei
PROIECT DIDACTIC - Vreau sa traiesc printre stele '' dupa Victor Eftimiu

METODE PEDAGOGICE INOVATOARE DE ABORDARE A ÎNVĂŢĂRII

                  Moto: ,, Sa nu-i educam pe copii pentru lumea de azi. Aceasta lume n u va mai  exista când ei vor fi mari.si nimic nu n e permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i învatam sa se adapteze.''



                    Moto: ,, Sa nu-i educam pe copii pentru lumea de azi. Aceasta lume n u va mai  exista când ei vor fi mari.si nimic nu n e permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i învatam sa se adapteze.''

                                                                    Maria Montessori

      Procesul de învatamânt reprezinta o vasta actiune de modelare a personalitatii copilului ce are loc într-o ambianta specifica, scoala, în care opereaza continuturi(valori) stiintifice, literar-artistice, tehnico-practice si etice, devenind un bun personal al elevului. Datorita rolului decisiv pe care îl are în pregatirea pentru viata si munca a tinerei generatii, societatea acorda o importanta primordiala perfectionarii si                  Moto: ,, Sa nu-i educam pe copii pentru lumea de azi. Aceasta lume n u va mai  exista când ei vor fi mari.si nimic nu n e permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i învatam sa se adapteze.''

                                                                    Maria Montessori

      Procesul de învatamânt reprezinta o vasta actiune de modelare a personalitatii copilului ce are loc într-o ambianta specifica, scoala, în care opereaza continuturi(valori) stiintifice, literar-artistice, tehnico-practice si etice, devenind un bun personal al elevului. Datorita rolului decisiv pe care îl are în pregatirea pentru viata si munca a tinerei generatii, societatea acorda o importanta primordiala perfectionarii si                                                                  Maria Montessori

      Procesul de învatamânt reprezinta o vasta actiune de modelare a personalitatii copilului ce are loc într-o ambianta specifica, scoala, în care opereaza continuturi(valori) stiintifice, literar-artistice, tehnico-practice si etice, devenind un bun personal al elevului. Datorita rolului decisiv pe care îl are în pregatirea pentru viata si munca a tinerei generatii, societatea acorda o importanta primordiala perfectionarii si modernizarii învatamântului. Menirea procesului de învatamânt este sa angajeze elevii în retrairea unor noi si noi experiente, organizate pedagogic, în felul acesta realizându-se învatare 19519n1319t a. Nevoia unei,,învatari continue'', extinsa pe întreg parcursul vietii, din anii copilariei pâna la batrânete, face sa sporeasca interesul pentru învatare 19519n1319t a prin sine însusi, prin autoinstruire.

       Înca din primii ani de scoala, copiii trebuie sa învete(ca atitudine generala) si învatati cum sa învete(ca deprindere, de timpuriu, cu munca independenta, cu diferite tehnici de munca intelectuala). Activitatea învatatorului îsi face simtita prezenta întotdeauna, fie chiar si indirect, legata de îndrumarea activitatii elevilor. Predarea nu are sens decât în masura în care determina un efort corespunzator de învatare 19519n1319t din partea elevilor.  În lipsa învatarii, procesul nu functioneaza, deoarece îi lipseste elementul esential - învatare 19519n1319t a însasi; îi lipseste legatura de baza dintre elevi si învatator. Cheia învatarii este deplina angajare a elevului în actul învatarii.

     scoala trebuie sa se bizuie pe ele.

      Învatarea este un act personal care cere participare personala. Problema esentiala de care depinde producerea învatarii eficiente este cea a implicarii, a angajarii celui care învata în actul învatarii. Definitorie pentru metodele activ-participative este capacitatea acestora de stimulare a participarii active si depline, fizic si psihic, individuale si colective a elevilor în procesul învatarii.

Ra,b În procesul de învatamânt, învatatorul, ca si elevii, actioneaza prin intermediul unor metode de predare-învatare 19519n1319t . Calitatea si eficienta muncii lor este în functie de metodele utilizate. Aplicând metode diferite se pot obtine  diferente esentiale în pregatirea elevilor. Metodele constituie elementul esential al strategiei didactice, ele reprezentând latura executorie de punere în actiune a întregului ansamblu ce caracterizeaza un curriculum dat. În acest context, metoda poate fi considerata instrumentul de realizare cât mai deplina a obiectivelor prestabilite ale activitatii de învatare 19519n1319t . Optiunea pentru o metoda sau alta este în strânsa relatie cu personalitatea învatatorului si gradul de pregatire, predispozitie si stiluri de învatare 19519n1319t ale grupului de elevi.

       În ultima vreme a crescut, fara precedent, interesul pentru metodele activ-participative. Preocuparea pentru promovarea acestor metode duce mai departe traditiile ,, scolii active'' fondata pe ideea unui efort psihic si fizic, dedus din împletirea strânsa a gândirii si actiunii, a activitatii intelectuale si experiente practice, sugerate din exterior. Didactica actuala pune accentul pe modurile interioare, pe atitudinea activa izvorâta din interiorul elevului, pe activitatea din proprie initiativa. Curiozitatea, dorinta de a cunoaste, de a descoperi, a crea etc. apar înca din primii ani de viata, iar scoala trebuie sa se bizuie pe ele.

      Învatarea este un act personal care cere participare personala. Problema esentiala de care depinde producerea învatarii eficiente este cea a implicarii, a angajarii celui care învata în actul învatarii. Definitorie pentru metodele activ-participative este capacitatea acestora de stimulare a participarii active si depline, fizic si psihic, individuale si colective a elevilor în procesul învatarii.

      Cu siguranta, inovatia cu privire la metodele de abordare a învatarii nu reprezinta o noutate. Ea a fost prezentata si asimilata în forme variate, motivata cel putin de faptul de a ne afla, la nivelul întregului sistem de învatamânt românesc, într-o perioada prelungita de renovare, redimensionare, reasezare. Daca, dincolo de aceste motive extrinseci , sustinute de apartenenta sistemului de educatie, se gasesc fundamentele întelegerii necesitatilor reale psihologice de dezvoltare a copiilor, atunci implementarea unor noi metode are un real succes. si, îndraznesc sa cred, reflectiile precum versurile amintite nu va sunt straine si va puteti imagina cu usurinta o continuare a acestora, în spiritul autorului, care ramâne deocamdata nestiut si pentru noi.

      Scopul acestei lucrari este de a prezenta câteva dintre metodele inovatoare în directia învatarii, împreuna cu argumentele psihologice si, pe alocuri, pedagogice care sa pledeze în favoarea reflectarii asupra lor si a utilizarii în activitatea de la catedra. Contactul cu aceste metode s-a produs în cadrul stagiului de formare în domeniul inovatiei pedagogice, cuprins în cadrul proiectului bilateral româno-francez, al carui scop a fost tocmai de a disemina informatiile catre cei care pot avea un beneficiu direct, masurat în progresul elevilor.

      Tehnicile în discutie vizeaza dezvoltarea abilitatilor de întelegere a textului, de scriere a unui text specific si, nu în ultimul rând, dezvoltarea creativitatii, a abilitatilor de argumentare, de lucru în echipa. Acestea ne îndreptatesc sa ne adresam în general, învatatorilor,  în special celor care lucreaza cu clasele a III-a si a IV-a, fara a exclude posibilitatea adoptarii acestora pentru alte nivele de scolaritate.

      Elementul de noutate rezida în maniera fiecarei tehnici de a aborda învatare 19519n1319t a, astfel încât aceasta sa fie pe cât mai posibil temeinica, de durata si, mai ales, sa faciliteze, sa sustina operarea cu noile continuturi, punerea lor în relatie, construirea de scheme cognitive ca baza a noilor asimilari, structurari si restructurari  si care , prin excelenta, exerseaza gândirea, dezvolta capacitatile acesteia de operare. Ideea ce se constituie în punct de plecare este promovarea descoperirii de catre elevi a continuturilor, în detrimentul celei de a învata, de a le prezenta aceste continuturi. Cheia o reprezinta crearea de obstacole si utilizarea lor, ceea ce va aduce cu sine comprehesiunea, patrunderea cu ajutorul mintii în continutul dat, ca precedând învatare 19519n1319t a , stiind ca nu se învata bine decât ceea ce este înteles!

     Lectura guri-urechi, una din tehnicile propuse, vizeaza competente precum:

  •     Citirea, ca situatie de comunicare, a unui text , în maniera expresiva, astfel încât sa faciliteze întelegerea;
  •     Utilizarea cu buna stiinta a variatiilor de limba pe care situatiile întâlnite le sugereaza;
  •    Capacitatea de selectionare a informatiilor din text si organizarea logica a acestora;
  •    Raspunsul în scris la întrebari;
  •   Deprinderea de a aduce critici constructive;
  •   Abilitatea de argumentare a raspunsurilor.

Derularea unei activitati de lectura guri-urechi presupune:

  •     O prima lectura de catre guri a unui text care le-a fost distribuit anterior;
  •     Urechile, care nu se afla in posesia textului, trebuie sa raspunda individual unui chestionar care sa ateste întelegerea;
  •     Se realizeaza critica constructiva asupra citirii textului, dupa care, urechile, în grupuri de câte doi, îsi confrunta raspunsurile;
  •     Se trece la o lectura selectiva care vizeaza raspunsurile asupra carora nu exista un acord comun sau pentru cei care nu le-au gasit înca;
  •     Se stabileste, împreuna cu elevi un obiectiv de lucru desprins din criticile emise de acestia, obiectiv realizat printr-o a doua lectura a gurilor;
  •    Se trece la un bilant rapid a acesteia din urma, dupa care se pun în comun raspunsurile argumentate ale elevilor;
  •    Raspunsurile sunt verificate de catre guri, selectând din text fragmentele corespunzatoare.
  •    Învatatorul vegheaza asupra interventiilor elevilor, care trebuie sa fie justificate, argumentate.

Variabile

a)      Pentru guri:

-         lungimea fragmentelor de citit;

-         complexitatea fragmentelor;

-         timpul de pregatire al lecturii.

b)      Pentru urechi:

-         numarul întrebarilor;

-         niveluri de întelegere;

-         plasarea chestionarului: înaintea primei lecturi si elevii raspund în timpul lecturii sau dupa prima lectura, iar elevii noteaza raspunsurile dupa prima citire;

-         ordinea întrebarilor care poate coincide sau nu cu cea a fragmentelor din text.

Alte precizari:

-         Se lucreaza pe acelasi text cu toata clasa;

-         Textul trebuie sa fie necunoscut;

-         Numarul gurilor este variabil( 3-5);

-         Fragmentele trebuie sa fie dozate ca marime, complexitate, dupa capacitatea fiecarei guri;

-         Pentru elevii cu dificultati, chestionarul poate fi în ordinea cronologica a textului, dar pentru cei care nu au dificultati, un chestionar care nu respecta ordinea cronologica din text.

    Lectura puzzle oralizat este o alta tehnica propusa; se lucreaza pe grupe de 3-4 elevi. Acestia au ca sarcina restabilirea ordinii logice a unui text. Fiecare elev primeste unul sau doua fragmente dintr-un text iar regula care guverneaza activitatea este aceea de a nu arata coechipierilor textele primite. Fiecare grup propune o varianta de ordonare a fragmentelor în urma discutiilor , argumentarii. Un chestionar va pune în evidenta logica variantelor gasite. Competentele solicitate sunt:

  • întelegere a fragmentelor si expunere a acestora;
  •  argumentarea punctelor de vedere;
  •  operarea analitica si sintetica asupra continutului textului;
  •  lucrul în echipa;
  •  acceptarea punctelor de vedere argumentate.

    Provocarea la lectura - tehnica al carei scop este de a cultiva interesul pentru lectura individuala. Competentele solicitate :



ü      Sa se serveasca de informatiile continute de coperta si de pagina de titlu  ale

unei carti pentru a afla daca acestea apartin cartii cautate;

ü      Sa înteleaga un text literar pe baza citirii silentioase si a memoriei;

ü      Sa participe la o dezbatere asupra unui text literar;

ü      Sa-si formuleze o interpretare asupra lecturii si sa o confrunte cu altele;

ü      Sa citeasca cel putin o carte de literatura pe luna.

  Se selecteaza zece opere ce urmeaza a fi propuse spre lectura elevilor.

         Desfasurare

·        Grupele formate din doi - patru elevi primesc ca sarcina sa puna în corespondenta ilustratiile (primei coperte), textele din prefata sau din comentariile de pe coperta 4 si textele din prima pagina, aflate în relatie cu titlul;

·        Punerea în comun: confruntarea, punerea în evidenta a indiciilor prezente în documente care permit realizarea sarcinii;

·        Daca între grupe apar dezacorduri privind punerea în corespondenta, învatatorul prezinta cartile ce constituie subiectul dezbaterilor; la finalul activitatii, se prezinta toate cartile în vederea validarii raspunsurilor.

·        Propunerea de catre învatator sau, mai degraba, de catre elevi, a lecturii diferitelor carti.

Organizarea lecturii:

 -Fiecare carte va circula în doua exemplare în clasa; fiecare alege cartea pe care doreste sa o citeasca;

- Obiectivul se va fixa împreuna cu elevii: citirea a minimum doua romane;

- De fiecare data când un elev va termina o carte, va face un rezumat oral asupra acesteia, o prezentare în fata clasei;

- Când un elev termina o carte, redacteaza doua întrebari pe o fisa de referinta( realizata pentru fiecare elev în parte). Dar înainte de a redacta întrebarile, trebuie sa raspunda la cel putin doua întrebari precedente, înainte de colegii care au citit anterior cartea.

Activitati conexe

  • Copiii pot alege pasaje preferate carora sa le faca o reprezentare(interpretare) plastica;
  • Reprezentarea unor personaje;
  • Jocuri de ghicitori pentru a regasi un personaj, un titlu, un obiect important;
  • Rebusuri, integrame.

Întâlnirea:

§         La interval de trei saptamâni este organizata o întâlnire între  elevii clasei;

§         Se organizeaza un joc, în care grupele înainteaza doar daca raspund corect la o întrebare dintr-o carte.

Alte precizari:

-         Se lucreaza la început cu grupe de patru elevi, apoi trei si doi elevi pentru o activitate din ce în ce mai crescuta,

-         Punerea în corespondenta se va definitiva la tabla, prin completarea de toate grupele a unui tabel care contine titlurile si autorii;

-          Elevii vor proceda la înscrierea cifrelor corespunzatoare ilustratiilor, fragmentelor initiale si textelor de comentariu.

            Dezvaluirea progresiva este una din cele mai îndragite metode de lucru de  catre copii, folosindu-se ca metoda de anticipare. Se bazeaza pe antrenarea elevilor, în descoperirea treptata a firului naratiunii. Presupune, de asemenea, lucrul în echipe. Fiecare echipa primeste un prim fragment dintr-o poveste si sarcina de a-si imagina o continuare si un final, respectând logica textului. Prezentarea variantelor narative de fiecare grupa de elevi este urmata de citirea urmatorului fragment din povestea data. Sarcina este de fiecare data aceeasi, ajungându-se la descoperirea întregului text.        

        Frumusetea acestei metode consta în antrenarea constructiva a elevilor, ei obtinând de fiecare data mici povestioare care au acelasi început. Textele trebuie alese cu grija, astfel încât posibilitatile de continuare a naratiunii sa nu fie îngradite. Metoda urmareste, în mod deosebit, dezvoltarea creativitatii si originalitatii elevilor, într-o maniera atractiva, diferita de cele traditionale, îi stimuleaza sa lucreze în echipa pentru a realiza texte cât mai interesante si originale. Varietatea compunerilor demonstreaza nivelul de dezvoltare a vocabularului copiilor si a orizontului lor de cunoastere. Micile creatii ale copiilor pot fi povestile unor carti scrise de copii, pentru copii.

          Pentru stimularea activitatii de scriere se pot folosi tehnici precum cea a textului taiat, care consta în decuparea dintr-un text cunoscut a unor cuvinte, dupa nivelul de dificultate, elevii având ca sarcina sa gaseasca elementele lipsa; realizarea fisei tehnice, prin care se urmareste scrierea unui text dupa imagini, care sa ghideze realizarea unui obiect; descrierea portretului- robot - care presupune alegerea unui portret pe care îl descriu astfel încât ceilalti sa poata spune despre cine sau ce este vorba; se accentueaza deosebirile de gen ce apar în descriere, cât si cele legate de sentimente.

          Lipograma  este tehnica ce se serveste de texte poetice din care se extrag cuvintele care încep cu o anumita litera, cerând elevilor sa le înlocuiasca, astfel încât textul sa-si pastreze întelesul.

          Tehnicile prezentate permit lucrul individual, pe grupe organizate dupa nivelul achizitiilor si al abilitatilor elevilor, pe ateliere. Desigur, este necesara dezvoltarea autonomiei elevilor, care sa faciliteze activitatea pe grupe. Trecerea în revista a acestor metode se vrea a fi o invitatie la a reflecta asupra probabilitatii asimilarii lor în stilul de lucru al fiecaruia dintre noi, considerând consecintele pozitive în planul evolutiei abilitatilor elevilor si, mai putin, eforturile necesare punerii la punct a unor strategii de lucru care sa le înglobeze.

         Trebuie amintit ca, indiferent de strategiile didactice folosite în cadrul activitatilor instructiv-educative, este important ca învatatorul sa urmeze un posibil model de conduita didactica:

ü          Zâmbeste! Zâmbind, vei comunica mai usor cu semenii.

ü         În orice împrejurare poarta-te cu cei din jur egal, fermecator, respectuos. Elevii tai vor observa cu siguranta.

ü         Încearca sa nu te superi niciodata pe elevii tai. Accepta ca si ei pot avea ,,zile bune''

ü      si ,,zile rele''.

ü        Gândeste-te ca lectia este un spectacol ce trebuie pregatit. Tu opreste-ti rolul secundar, dar interpreteaza-l astfel încât sa poata fi rasplatit cu un Oscar.

ü         Foloseste fara retineri jocul. Este acceptat la orice vârsta.

ü        Încearca sa faci din lectie o situatie de viata. ,,Jucând '' cât mai multe roluri, elevul va face primii pasi spre insertia sociala reala.

ü        Urmareste parerile si optiunile elevilor tai si obisnuieste-te sa le iei în considerare. Îi vei învata sa pretuiasca si ei optiunile altora.

ü        Învata-i pe elevii tai sa vorbeasca, dar sa si asculte pe altii vorbind.

ü        Fii exigent, dar drept. Elevii te vor aprecia curând.

ü        Fii mereu atent la mimica elevilor tai. Este barometrul care-ti indica cel mai corect plictiseala. Gaseste ,,trucul'' cu care sa le reînvii interesul.

ü        Colaboreaza cu elevii tai, dar învata-i sa decida singuri pentru ei însisi.

ü         Nu încerca niciodata sa-i înveti totul pe elevii tai. Nu vei reusi. Spune-le tot ce stii despre cum trebuie sa învete.

ü         Fii altruist. Îndreapta atentia elevilor tai si spre ceea ce îi învata altii.

ü        Obisnuieste-ti elevii sa continue învatare 19519n1319t a si dincolo de usa clasei. Este mai greu, dar, sigur, mai eficient.




ü         Zâmbeste! Zâmbind vei realiza comunicarea adevarata cu elevii tai.

BIBLIOGRAFIE:

1. Cerghit, Ioan, 2002, Sisteme de instruire alternative si complementare; structuri, stiluri si strategii, Ed. Aramis Print SRL, Bucuresti

2.Cosmovici, Andrei, Iacob,Luminita,1998,Psihologie scolara, Ed. Polirom, Iasi

3. Faber, Adele, Mazlish, Elaine,2002, Comunicarea eficienta cu copiii (acasa si la scoala), Col. Familia la Curtea Veche,Bucuresti

4.Stan, Liliana, 1995, Cercetarea pedagogica si inovarea în învatamânt, Ed. Polirom, Iasi

5.Vaideanu, G., 1998, Educatia la frontiera dintre milenii, Ed. Politica, Bucuresti

6. Wallon, H., Les origines des pensee chez l'enfant, Paris

                       ANEXA 1

                                  CLIPA DE REFLECŢIE

                          Baietelul

Într-o zi un baietel s-a dus la scoala.

Baietelul era mic,

Iar scoala era mare.

Dar când baietelul a vazut

Ca intrarea în clasa  lui

Se facea printr-o usa direct din curte,

A fost foarte fericit.

Iar scoala nu i s-a mai parut

Atât de mare ca la început.

Într-o dimineata

Când baietelul se afla în clasa,

Profesoara le-a spus elevilor:

"Astazi o sa facem un desen".

"Grozav", s-a gândit  baietelul,

caci îi placea sa deseneze.

stia sa deseneze o multime de lucruri:

Lei si tigri,

Pui si vaci,

Trenuri si vapoare...

si si-a scos cutia cu creioane colorate.

Dar profesoara a zis: "Asteptati!

Nu începeti înca".

si a asteptat pâna i s-a parut ca toti copiii sunt

pregatiti.

"Acum o sa desenam flori",

a zis profesoara.

"Grozav" s-a gândit baietelul,

caci îi placea sa deseneze flori.

si a început sa deseneze flori  frumoase,

si le-a colorat în roz, portocaliu si albastru.

Dar profesoara le-a zis copiilor:

"Asteptati, va voi arata cum sa colorati!"

si a desenat o floare rosie cu o tulpina verde.

"Acum puteti începe", a zis profesoara.

Baietelul a privit floarea profesoarei

Apoi s-a uitat la floarea lui.

A lui era mai frumoasa decât a profesoarei.

Dar n-a spus nimic.

A întors doar pagina

si a desenat o floare ca cea a profesoarei.

Era rosie cu tulpina verde.

Într-o alta zi,

Când baietelul intrase în clasa prin usa din curte,

Profesoara le-a zis elevilor:

"Azi o sa facem ceva din argila".

"Grozav" si-a zis baietelul,

Caci îi placea sa lucreze cu argila:

serpi si oameni de zapada,

Elefanti si camioane...

si a început sa framânte bucata de argila:

Dar profesoara a zis:

"Stati, nu sunteti gata sa începeti".

si a asteptat pâna ce toti copiii au fost gata.

"Acum o sa facem o farfurie"

a zis profesoara.

"Grozav", s-a gândit baietelul.

Caci îi placea sa faca farfurii.

si a început sa faca farfurii de toate formele si

marimile.

Dar profesoara le-a zis copiilor:

"Asteptati, va arat eu cum sa faceti".

si le-a aratat cum sa faca o farfurie adânca.

"Asa, acum puteti începe", a zis, iar, profesoara.

Baietelul s-a uitat la farfuria profesoarei.

si apoi la ale sale.

Îi placeau mai mult farfuriile lui,

Decât farfuria adânca facuta de profesoara,

Dar n-a zis un cuvânt:

si-a transformat farfuriile lui într-o bila mare de argila

Din care a facut o farfurie adânca si mare

Ca cea facuta de profesoara.

si foarte curând,

Baietelul a învatat sa astepte

si sa priveasca,

si sa faca lucruri ca cele facute de profesoara.

si foarte curând

N-a mai facut nimic de unul singur.

si s-a întâmplat ca într-o zi

Baietelul si familia lui

S-au mutat într-o alta casa,

Într-un alt oras.

si baietelul a trebuit sa mearga la alta scoala.

scoala cea noua era si mai mare

si nu mai avea nici o usa

Prin care sa intre direct din curte în clasa lui.

Trebuia sa urce niste trepte înalte

si sa mearga de-a lungul unui coridor lung

Pâna ajungea la clasa lui.

Din prima zi de scoala

Profesoara le-a spus elevilor:

"Astazi o sa facem un desen".

"Grozav" si-a spus baietelul.

si a asteptat sa-i spuna profesoara ce sa-i faca.

Dar ea n-a spus nimic.

S-a plimbat doar prin clasa.

Când a ajuns lânga baietel,

I-a spus: "Tu nu vrei sa desenezi?"

"Ba da", a zis baietelul.

"Ce desen sa facem?"

"Nu stiu pâna nu-l faci" zice profesoara.

"Cum sa-l fac?" zice baietelul.

"Cum îti place tie", raspunse ea.

"Sa-l colorez cum vreau eu?" a mai întrebat

baietelul.

"Cum vrei tu", a fost raspunsul ei.

"Daca toti ar face acelasi desen

si l-ar colora la fel,

Cum sa stiu eu cine l-a facut?"

"Nu stiu", a zis baietelul.

si a început sa deseneze o floare rosie

Cu tulpina verde.



                                                  ANEXA  2

                 

                                     METODA GURI - URECHI

  I                                        Frumoasa  captiva

    Era odata un baiat atât de urât, de deformat, încât nici o fata nu dorea sa-l iubeasca. Nimeni nu-i cunostea numele. Era poreclit Obo.

     Când Obo era trist, se pierdea în padure si acolo, cânta din flaut. Îl ascultau pasarile si cerbii si caprioarele. În jurul lui toata padurea tacea.

     Într-o zi când se plimba, Obo zari un om, sprijinit de un arbore. Era la capatul puterilor, uscativ, slabit ti parea ca va muri. Spuse, cu o voce care abia se auzea:

-         Cât este de ciudat! Am ascultat sunetul flautului tau si, dupa un moment, fortele mi-au revenit! Vrei tu sa mai cânti pentru mine?

Atunci Obo cânta pentru el. Era o muzica dulce si simpla care parea ca mângâie  cerul.  Putin câte putin barbatul îsi reveni; putin câte putin obrajii i se colorara. În curand, putu sa vorbeasca:

 

II

-           Tu ai o mare putere, spuse el. M-ai readus de la moarte la viata! Ai putea oare sa

o eliberezi pe Frumoasa Captiva?

-         Frumoasa Captiva? Spuse Obo dintr-o rasuflare.



           -      E mai frumoasa decât ziua. Este prizoniera departe de aici, la Riorim. Iata harta  pentru a ajunge acolo,mi-a dat-o un magician.

           - Voi merge! striga Obo.

           -Vai! Ai grija! Regele care domneste peste Riorim este un geniu rau. Iar cu cât te vei   apropia mai mult de el, cu atât vei fi în pericol.

         Omul se opri un moment, apoi relua:

-         Prizonierii din Riorim suporta multe încercari!  Eu m-am putut salva, dar daca nu te 

întâlneam, as fi murit chiar aici. Nimeni nu a ajuns niciodata pâna la Frumoasa Captiva.

III

       Noaptea, în  Riorim, se aude uneori, un cântec teribil:

               ,, Sângele îmi îngheata în vene,

               Ce foc l-ar putea oare încalzi?

               Cel care se apropie de mine îsi risca viata.

               Plâng când ma gândesc la el.''

-         si unde se gaseste palatul Frumoasei? murmura Obo, aplecându-se asupra hartei.

-         În centru, spuse omul. Adio, nu stiu mai mult ! si fugi !

    Din acest moment, Obo începu sa viseze la prizoniera : o visa noaptea si în visarile lui ea era frumoasa, tandra, luminoasa.

    Într-o buna zi pleca. Escalada muntii, traversa ape, punându-si viata în pericol ! Merse atât de mult pânâ ce picioarele îi sângerara ! Într-o zi ajunse totusi la Riorim.

      Orasul stralucea în soare atât de alb încât parea un hohot de râs. Vântul care sufla usor peste acoperisurile aurite, se auzea precum zgomotul unei inimi care bate.

                                         Frumoasa captiva

                                      Întrebari de întelegere

  1. Care este numele cântaretului la flaut ?

   ................................

  1. Care este puterea tânarului ?

...............................

  1. Cine  sunt prizonierii din Riorim ?

................................

  1. Ce detaliu dovedeste ca tânarul merge de mult timp ?

................................

  1. Câte personaje diferite contine aceasta poveste pentru moment ? Numiti-le !

...................................

  1. Ce desemneaza pronumele personale urmatoare ?

el  în  el era la capatul puterilor -.......................

tu în Vai ! Ai grija !-............................

eu în Plâng când ma gândesc la el !-.......................

el în ajunse la Riorim- ..........................

                                                   ANEXA 3

 

                         METODA DEZVĂLUIREA PROGRESIVĂ

                                                    INIMĂ DE LEU

    1.             Era atât de curajos încât îl numisera Inima de Leu.

                    Nici tunetul, nici ploaia, nici rafalele puternice de vânt nu-l speriau. Nici macar noaptea cu umbrele sale nelinistitoare si nici salbaticiunile ascunse si zgomotele lor ciudate. Nimic nu-l înspaimânta. Niciodata.

                    Astfel deveni eroul comunitatii sale. De când i-au dat aceasta porecla, el era foarte mândru de asta si se plimba, semet, cu mustata aroganta, repetând fara oprire si foarte tare pentru a fi auzit :

-         Ma numesc Inima de Leu si nu am teama de nimic si de nimeni !

Într-o zi, când trecea prin apropierea unei mlastini,.......

                   (Dupa ce s-a citit elevilor acest prim fragment, individual, in 7-8 minute fiecare va  gasi o continuare a textului, tinând cont de informatiile primite. Se citesc câteva lucrari. Apoi se citeste fragmentul urmator).

           2.            .... auzi un strigat de ajutor. Era o broasca ce îsi prinsese piciorul într-o radacina. Biata de ea tragea în zadar de picior dar nu era nimic de facut ! Putin câte putin îsi pierdea fortele si era pe cale sa-si piarda cunostinta. Iar ascuns sub o piatra, redutabilul sarpe de apa nu astepta  decât momentul sa s enapusteasca asupra broastei ti sa o înghita nemilos !

                     Inima de Leu  nu statu pe gânduri.

                     El, care detesta................

                  ( În aceasta etapa de lucru, copiii sunt grupati în echipe de lucru. Se spune copiilor ca, tinând cont de ceea ce au aflat din primul fragment si al doilea,urmarind si respectând logica textului, ei vor continua compunerea. Timp de lucru 7-8 minute).

           3.         ....apa, nu ezita sa se ude. Reteza radacina si o elibera pe nefericita.

                       Alta data, o furnica fu cea pe care o scoase din încurcatura, Inconstienta se rataci într-o pânza îndulcita a unui paianjen înspaimântator. Sosi chiar la timp pentru a o salva pa furnica din ghearele paianjenului.

                      Inima de Leu, încurajat de aceste succese, decise .......

              

                  (Se lucreaza în aceeasi maniera, apoi se citeste urmatorul fragment, tinând cont de indicatiile primite anterior).

           4.   ......sa-si paraseasca tara.

                       - Trebuie, spuse el, ca lumea întreaga sa admire curajul meu, sa-mi aplaude ispravile !

                       Au încercat sa-l retina. Nimic nu l-a convins. Nici lacrimile mamei sale, nici atentionarile tatalui sau. Pleca într-o buna dimineata, drept înainte si fara sa priveasca înapoi. !

                    Nu ajunse departe.

                    La prima cotitura a gardului, întâlni.............

               ( Se lucreaza în aceeasi maniera, se citesc compunerile copiilor, apoi se citeste fragmentul urmator, cerând ca în 5 minute sa gaseasca un final pentru textul prezentat).

          5.       ..... o laba. O laba mare de pisica. Era siretul,cotoiul fermierilor ; un motan viclean care pândea de câtva timp iesirea din vizuina a soarecilor de câmp.

                    Inima de Leu îsi sfârsi calatoria în stomacul unei pisici.

                  În zadar te numesti Inima de Leu când  nu esti decât un soarece de câmp, daca nu esti precaut !

            (Dupa ce elevii realizeaza ultima cerinta, se prezinta în întregime textul original.)

                                                                                                           


loading...










Document Info


Accesari: 4608
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2018 )