Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza













Programa scolara pentru clasele primare

profesor scoala



loading...











ALTE DOCUMENTE

OPTIONAL :EDUCATIE PENTRU SANATATE
PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE
Proiect de activitate didactica iarna
Activitatile integrate si eficienta lor in actul didactic
Planificare calendaristica orientativa (2007-2008)
PROGRAMA BACALAUREAT - MATEMATICA
FISA DISCIPLINEI CHIMIE
Analiza si previziunea evolutiei serviciilor de invatamant
FILOSOFIE - Clasa a XII-a


Programa scolara pentru clasele primare

Īnsusirea corecta a limbii materne de catre elevi se rasfrānge asupra īntregului proces de formare si dezvoltare intelectuala. Nivelul īnvatarii depinde de modul cum elevii si-au format capacitatile de receptare a mesajului oral si a celui scris (citirea-lectura), precum si cel de exprimare orala si scrisa.

Didactica Limbii si Literaturii Romāne este o disciplina pedagogica a carei esenta provine din didactica generala, denumita si teoria instruirii. Ea reprezinta o didactica speciala, ce studiaza modalitatile specifice prin care conceptele teoriei instruirii se aplica īn cazul īnvatarii Limbii si Literaturii Romāne. Ea este o generalizare a experintei pozitive dobāndite īn timp, studiata stiintific, investigata pe cale experimentala si are datoria de a formula raspunsuri la īntrebari de tipul: Care sunt obiectivele (finalitatile) studiului acestei discipline īn īnvatamāntul primar?, Care sunt continuturile prin care se pot realiza aceste obiective?, Cum se desfasoara procesul didactic īn succesiunea secventelor principale: predare-īnvatare-evaluare?. Metodica activitatii de transmitere de cunostinte (metodica instruirii) ofera raspunsuri la īntrebarile: Cum sa proiectam demersul didactic?, Cum sa anticipam etapele si actiunile de realizare a predarii?.

Programa scolara, ca parte a Curriculumului[1] National (CN) cuprinde: nota de prezentare, obiectivele cadru, obiectivele de referinta, exemple de activitati de īnvatare, continuturile, standardele nationale de performanta īnsotite de criteriile de evaluare a calitatii procesului de īnvatamānt. Ca element central īn realizarea proiectarii didactice, programa nu este o tabla de materii a manualului, ci un document reglator care stabileste obiective (tintele ce urmeaza a fi atinse prin intermediul activitatii didactice). Ea se citeste pe orizontala īn succesiunea urmatoare de momente: Obiectiv cadru ↔ obiective de referinta ↔ continuturi ↔ activitati de īnvatare.

Īn programa scolara, fiecarui obiectiv cadru īi sunt asociate obiective de referinta. Atingerea obiectivelor de referinta se realizeaza cu ajutorul continuturilor, prezentate īn ultima parte a programei. Īnvatatorul/ profesorul poate opta pentru folosirea activitatilor de īnvatare recomandate de programa sau poate propune alte activitati adecvate conditiilor concrete din clasa.

Nota de prezentare descrie parcursul obiectului de studiu respectiv, argumenteaza structura didactica adoptata si sintetizeaza o serie de recomandari considerate semnificative de autorii Programei.

Obiectivele cadru au un grad īnalt de generalitate si complexitate. Ele se refera la formarea unor capacitati si atitudini generate de specificul disciplinei pe parcursul mai multor ani de studiu.

Obiectivele de referinta specifica rezultatele īnvatarii si urmaresc progresia elevului īn formarea de capacitati si achizitia de cunostinte, de la un an de studiu la altul. Acest mod de a concepe obiectivele cadru si de referinta are avantajul ca:

  • ofera o imagine sintetica asupra domeniului de cunoastere modelat prin intermediul didacticii obiectului de īnvatamānt avut īn vedere,
  • asigura evidentierea unei dezvoltari progresive īn achizitia de competente de la un an de studiu la altul,
  • reprezinta un instrument conceptual care, utilizat corect la nivelul evaluarii, ofera o harta clara a evolutiei capacitatilor copilului si posibilitatea stimularii acelor deprinderi care au fost insuficient formate si dezvoltate,
  • creeaza premisele pentru deplasarea accentelor īn activitatea didactica de pe transmiterea de informatii pe aspectele formative ale predarii-īnvatarii.

Activitatile de īnvatare propun modalitati de organizare a activitatii īn clasa.

Continuturile sunt mijloace prin care se urmareste atingerea obiectivelor cadru si de referinta. Unitatile de continut sunt organizate fie tematic, fie īn conformitate cu alte domenii constitutive ale diferitelor obiecte de studiu.

Aplicarea programelor scolare

Noile Programe scolare sunt orientate spre elev, īnteles ca partener alaturi de profesor si ceilalti agenti educationali īn procesul de obtinere a competentelor si deprinderilor ce īi vor asigura succesul īn viata de zi cu zi.

Criterii

                                           Strategii didactice

        Orientare traditionala

           Orientare moderna

Rolul elevului

Urmareste prelegerea, expunerea, explicatia īnvatatorului/ profesorului.

Exprima puncte de vedere proprii.

Īncearca sa retina si sa reproduca ideile auzite.

Realizeaza un schimb de idei cu ceilalti.

Accepta īn mod pasiv ideile transmise.

Argumenteaza, pune si īsi pune īntrebari cu scopul de a īntelege, de a realiza sensul unor idei.

Lucreaza izolat.

Coopereaza īn rezolvarea problemelor si sarcinilor de lucru.

       Rolul īnvatatorului/

profesorului

Expune, tine prelegeri.

Faciliteaza si intermediaza īnvatarea.

Impune puncte de vedere.

Ajuta elevii sa īnteleaga si sa explice punctele de vedere proprii.

Se considera si se manifesta īn permanenta ca un parinte.

Este partener de īnvatare.

             Modul de realizare a īnvatarii

Īnvatarea are loc predominant prin memorare si reproducere de cunostinte, prin apel doar la exemple clasice, validate.

Īnvatarea are loc predominant prin formare de competente si deprinderi practice.

Īnvatarea conduce la competitie īntre elevi, cu scopul de ierarhizare.

Īnvatarea se realizeaza prin cooperare

Evaluarea      

Vizeaza masurarea si aprecierea cunostintelor (ce stie elevul).

Vizeaza masurarea si aprecierea competentelor (ce poate sa faca elevul cu ceea ce stie).

Pune accent pe aspectul cantitativ (cāt de multa informatie detine elevul).

Pune accent pe elementele de ordin calitativ (valori, atitudini).

Vizeaza clasificarea statica a elevilor.

Vizeaza progresul īn īnvatare la fiecare elev.

Diferenta dintre didactica traditionala si cea actuala consta īn modul de concepere si organizare a situatiilor de īnvatare, dirijate īn primul caz si autonome īn cel de-al doilea. Orice strategie este legitima sau ilegitima potrivit unor circumstante. Profesorul trebuie sa selectioneze si sa varieze metode, alegānd strategii adecvate.

Manualele alternative constituie o necesitate impusa de strategiile actuale ale instruirii scolare. Ele permit profesorului si elevului sa-si puna īn aplicare aptitudinile creatoare, sa ofere interpretari alternative si deschise, bazate pe īntelegere si explicatie si o atitudine critica.

Manualul traditional

Manualul modern

Opereaza o selectie rigida a continuturilor, dincare rezulta un ansamblu fix de informatii, vizānd o tratare ampla, de tip academic.

Opereaza o selectie permisiva a continuturilor, din care rezulta un ansamblu variabil de informatii, īn care profesorul si elevul au spatiu de creatie.

Informatiile sunt prezentate ca interpretare standardizata, īnchisa, universal valabila si autosuficienta. Informatiile constituie un scop īn sine.

 Informatiile sunt prezentate astfel īncāt stimuleaza interpretari           alternative si deschise. Informatiile constituie un mijloc pentru formarea unor competente, valori si atitudini.

Ofera un mod de īnvatare care presupune memorarea si reproducerea.

Ofera un mod de īnvatare care presupune īntelegerea si explicarea.

Reprezinta un mecanism de formare a unei cunoasteri de tip ideologic.                                                

Reprezinta un mecanism de stimulare a gāndirii critice.

Curriculum la decizia scolii (CDS) reprezinta dreptul unei institutii de īnvatamānt de a lua decizii asupra unui segment din CN, dānd posibilitatea definirii unor trasee particulare de īnvatare a elevilor

Tipuri de CDS: curriculum aprofundat, extins, optional (la nivelul ariei curriculare, al disciplinei, mai multe arii curriculare).

Programa de optional cuprinde: argument, obiective de referinta si activitatile de īnvatare, lista de continuturi, modalitati de evaluare. bibliografie.

Argument

Obiective de referinta

Activitati de īnvatare

1

2

3

....

Lista de continuturi

Modalitati de evaluare

Bibliografie

 

Curriculum scolar la decizia scolii, CDS, īn īnvatamāntul obligatoriu

Tip de CDS

            Caracteristici ale programei

Regim

orar  

Notare īn  catalog

Aprofundare

Programa pentru trunchiul comun (se aplica īn cazuri de recuperare - respectiv pentru elevii care nu au reusit sa dobāndeasca achizitiile minimale prevazute prin programa anilor de studiu anteriori - īn numarul maxim de ore al plajei orare prevazute prin planul cadru).

Ore din plaja orara

Aceeasi rubrica din catalog cu disciplina sursa.

Extindere

-Obiecte de referinta notate cu*

-Continuturi notate cu*

* Se regasesc īn programa de trunchi comun a disciplinei

Ore din plaja orara

Aceeasi rubrica din catalog cu disciplina sursa.

Optional la nivelul disciplinei

-Noi obiective de referinta

-Noi continuturi

(Noutatea este definita fata de programa disciplinei de trunchi comun)

Ore de optional

Rubrica noua īn catalog

Optional integrat la nivelul ariei sau optional cross-curricular

-Noi obiective-complexe.

-Noi continuturi-complexe.

(Noutatea este definita fata de programele disciplinelor de trunchi comun implicate īn integrare).

Ore de optional

Rubrica noua īn catalog.

Conform OMEC nr. 3638/2001, īn schema orara a fiecarui elev din īnvatamāntul obligatoriu trebuie sa existe minimum o ora de optional. Limba si Literatura Romāna nu dispune de o plaja orara, CDs  poate avea numai ore de optional. Acestea presupun elaborarea unei programe specifice si notarea īntr-o rubrica noua īn catalog.

Unitatea de īnvatare (unitate de instruire, unitate instructionala) este o structura didactica deschisa si flexibila, cu urmatoarele caracteristici: 1. determina formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor obiective de referinta, 2. este unitara din punctul de vedere al tematicii, 2. se desfasoara sistematic si cotinuu pe o perioada de timp, 3. se finalizeaza prin evaluare. Identificarea unei unitati de īnvatare se face prin tema acesteia, ce cuprinde enunturi legate de analiza scopurilor īnvatarii, formulari originale, preluate din lista de continuturi ale programei si din manual.

Lectura personalizata a programelor scolare este un concept central al proiectarii didactice ce exprima dreptul profesorului/ īnvatatorului si al autorului de manual de a lua decizii asupra modalitatilor considerate optime īn cresterea calitatii procesului de īnvatamānt, raspunderea personala pentru a asigura elevilor un parcurs scolar individualizat, īn functie de conditii si cerinte concrete. NCN accentueaza faptul ca documentele de proiectare didactica sunt documente administrative care asociaza īntr-un mod personalizat elementele programei - obiective de referinta, continuturi, activitati de īnvatare - cu alocarea de resurse (metodologice, temporale si materiale) considerate optime de catre profesor pe parcursul unui an scolar..

Activitatile de īnvatare se construiesc pe baza corelarilor dintre obiectivele de referinta si continuturile prevazute prin programa. Ele presupun orientarea catre un anumit scop, redat prin tema activitatii. Īn proiectul unitatii de īnvatare, īnvatatorul/ profesorul alatura fiecarei activitati acele resurse pe care le considera necesare pentru conceperea strategiei si realizarea demersului didactic. Īn momentul propunerii spre rezolvare, activitatile de īnvatare se transpun īntr-o forma de comunicare inteligibila vārstei elevilor.

Resursele cuprind elementele pentru buna desfasurare a activitatilor de īnvatare. Īn functie de propria viziune, profesorul mentioneaza īn aceasta rubrica forme de organizare a clasei (tipuri de interactiuni a resurselor umane), mijloace de īnvatamānt, alocarea de timp precum si orice alte elemente pe care le considera utile īn derularea scenariului didactic. Īn conditiile noului curriculum, lectura programei si a manualelor nu mai este īn mod obligatoriu liniara. Programa trebuie parcursa īn mod necesar de catre toti si se pliaza ca si manualele unei citiri personale si adaptate. Asupra continuturilor programei īnvatatorul/ profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unitatilor de īnvatare pe care le-a stabilit. Asupra unor unitati sau elemente de continut din manual, īnvatatorul/ profesorul poate interveni īn diferite moduri - adaptare, īnlocuire, omitere, adaugare - sau poate utiliza alte materiale-suport, conform algoritmului sugerat prin schema urmatoare:

Nu                                    Continutul manualului este adecvat?                 Da                            Utilizare

            Modalitati de interventie asupra unor unitati si elemente de continut din manual

Adaptare                                Īnlocuire                             Omitere                                    Adaugare

Tendinte moderne ale īnvatamāntului primar

Clasele primare reprezinta componenta cea mai stabila a īnvatamāntului, īn general, fiind si cea mai veche sub raport istoric, lor revenindu-le dintotdeauna sarcina primei alfabetizari.

1. Astazi, cele  patru clase primare interfereaza cu alte nivele de īnvatare:

·        Ciclul curricular de Achizitii fundamentale, alcatuit din grupa pregatitoare la gradinita si clasele I si a II-a,

·        Ciclul de dezvoltare caruia īi corespund clasele a II-a si a IV-a ale scolii.

Interferentele cu gradinita si gimnaziul au menirea sa asigure continuitatea obiectivelor, selectarea continuturilor si alegerea tehnologiilor didactice adecvate. Continuitatea īntre gradinita si scoala primara se face mai īntāi prin cunoasterea temeinica a achizitiilor legate de capacitatea copilului de a comunica oral si de calitatea auzului fonematic (capacitatea de a pronunta si percepe, auditiv, corect sunetele). Se au īn vedere activitatile speciale (sub forma de joc) cerute de programa, posibilitatile copiilor de a mānui corect instrumentele de scris (de desenat), de a-si coordona corect miscarile māinii īn vederea trasarii de contururi si elemente grafice din componenta literelor.

Dintre obiectivele de referinta ale activitatii īn gradinita enumeram: pronuntia, articularea, perceperea cu claritate, exactitate, expresivitate si siguranta a tuturor sunetelor si grupurilor de sunete, a silabelor precum si a cuvintelor īn propozitie. Programa de gradinita are si alte obiective, printre care: dezvoltarea auzului fonematic, sporirea capacitatii de diferentiere perceptiv-fonetica a cuvintelor īn vorbirea rostita, constientizarea exprimarii proprii, sub raport fonematic.

2. O alta inovatie o reprezinta promovarea īn īnvatamāntul nostru a modelului comunicativ-functional menit a structura elevilor competente de comunicare. Manualele alternative permit personalizarea obiectivelor formative si informative ale īnvatarii pentru fiecare elev īn parte, īn calitate de subiect al procesului de instruire.

3. Componenta evaluarii a devenit esentiala. Astazi īnvatam ceva pentru a obtine deprinderi si aptitudini care sa ne serveasca la o mai buna īntelegere a aspiratiilor si dorintelor noastre, la īmplinirea cāt mai eficienta a rolului si rostului nostru īn societate.

Īntrebari

1.      Definiti Didactica Limbii si Literaturii Romāne.

2.      Enumerati elementele componente ale Programei scolare. Numiti zece caracteristici ale strategiilor didactice actuale.

3.      Definiti Curriculum-ul la Decizia scolii (CDS).

Test

I.                    Bifati raspunsul corect:

    1. Obiectivele cadru au:

a) un grad īnalt de generalitate

b) specifica rezultatele asteptate de īnvatatori

c) propun modalitati de organizare a activitatii didactice

     2.  Strategiile didactice moderne presupun ca elevul:

a) īncearca sa retina si sa reproduca ideile auzite īn clasa

b) coopereaza cu profesorul īn rezolvarea sarcinilor scolare

c) exprima puncte de vedere personale

d) realizeaza un schimb de idei cu ceilalti

     3. CDs este de mai multe feluri:

a) aprofundat

b) extins

c) optional la nivelul disciplinei

d) optional la nivelul ariei curriculare

e) simplu

II       1. Numiti cele patru momente, succesive, pe orizontala ale Programei      scolare

............................................................................................................

    1. Exemplificati si definiti o unitate de īnvatare specifica studiului Limbii si Literaturii Romāne.

........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................



[1] Curriculum īnseamna īn latina drum catre


Document Info


Accesari: 5903
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )