Proiect didactic
Data:
Scoala: cu clasele I-VIII, Plosca
Clasa : a - III - a B
Obiectul: Matematica
Tema: Metrul. Multiplii si submultiplii metrului
Tipul lectiei: comunicare - insusire de noi cunostinte
Obiective cadru:
cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii
dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de probleme
formarea si dezvoltarea capaci 414i83e tatii de a comunica utilizand limbajul matematic
dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea matematicii in contexte variate
Obiective de referinta:
cunoasterea unitatilor de masura standard pentru lungime si a multiplilor si submultiplilor acesteia;
exprimarea legaturii dintre unitatea principala de masura si multipli, respectiv submultipli ei uzuali;
formarea deprinderii de a efectua transformari simple din unitatea standard in multipli si submultipli si invers
reactualizarea operatiilor de inmultire si impartire cu 10, 100, 1000;
educarea atentiei, dezvoltarea gandiri si a dragostei pentru obiectul matematica
Obiective operationale:
a) cognitive:
La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili:
sa denumeasca unitatea de masura pentru lungime;
sa recunoasca importanta metrului in masurarea lungimilor;
sa utilizeze instrumentele si unitatile de masura potrivite pentru efectuarea unor masuratori;
sa compare diferite lungimi;
sa efectueze transformari simple;
sa rezolve probleme aplicative simple;
sa rezolve exercitiile din fisa de evaluare
b) afective:
sa-si formeze o atitudine favorabila fata de matematica;
sa participe cu interes la lectie;
c) psiho - motorii
sa-si reprime tendinta de a efectua miscari inutile in timpul lectiei:
Resurse:
a) procedurale: conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul, problematizarea, munca independenta;
b) materiale: plansa cu relatiile intre unitati, instrumente de masurat lungimea, fise de evaluare, manual
c) temporale: 45 de minute
Forme de organizare: frontala, individuala.
Activitatea propunatorului
Activitatea elevilor
1)Moment organizatoric
asigurarea linistei
pregatirea materialului pentru lectie
2)Reactualiza-
rea cunostin-
telor
- Ce ati avut de pregatit pentru astazi la matematica?
Verific munca independenta apoi tema calitativ; fac aprecieri si corectari.
. inmultirea si impartirea numerelor cu 10, 100, 1000.
Elevii rezolva exercitiile pe caiet.
3)Captarea atentiei
Voi cere catorva elevi sa masoare cu palma lungimea catedrei apoi o voi masura si eu.
Voi orienta copiii sa observe ca, desi lungimea catedrei este aceeasi, prin masurare cu palma, au obtinut un numar diferit, datorita faptului ca fiecare elev are palma sau mai mare.
Fiecare a masurat corect, dar unitatea de masura luata este diferita de aceea se obtin rezultate diferite.
Voi preciza ca unitatea de masura standard cu ajutorul careia se masoara lungimea este metrul.
Insa pentru a masura lungimi mai mari se folosesc unitati de masura mai mari se folosesc unitati mai mari decat metrul numite multipli metrului, iar pentru a masura lungimi mai mici se folosesc unitati de masura mai mici decat metrul, submultiplii acestuia.
Cativa elevi masoara cu palma lungimea catedrei.
4)Anuntare temei.
- Astazi vom invata o noua lectie: "Unitati de masura pentru lungime. Metrul - multiplii si submultiplii metrului."
Scriu titlul pe tabla.
Elevii scriu titlul pe caiete.
5)Dirijarea invatarii.
- Copii, a masura o marime inseamna a compara aceasta marime cu o alta, luata ca unitate de masura.
Ca sa masuram lungimea, unitatea de masura este metrul.
Voi arata elevilor un metru liniar pentru a observa cat masoara un metru.
Pentru a masura e nevoie sa avem aceeasi unitate de masura utilizata oriunde (unitate standard) si instrumente de masurat.
Pentru lungime, exista:
metru liniar confectionat din lemn necesar pentru masurarea lungimii stofei, tablei, a casei, etc.
metrul
de tamplarie construit din lemn segmentat, necesar pentru
masurarea usilor, ferestrelor,.
metrul croitorului
ruleta.
Etc.
Voi arata elevilor aceste instrumente, explicandu-le cum se folosesc si cerandu-le sa masoare lungimea diferitelor obiecte.
- Deci, unitatea principala de masurat lungimea este metru, scris prescurtat "m".
Pentru lungimi mai mari se apeleaza la unitati mai mari decat metrul de 10, 100, 1000 de ori, numite multipli ai metrului
Voi nota la tabla.
Multiplii metrului sunt:
decametrul (dam) 1 dam = 10 m
hectometrul (hm) 1 hm = 100 m
kilometrul (km) 1 km = 1000m
Cel mai utilizat este kilometrul cu ajutorul caruia se masoara, de exemplu, distanta dintre localitati.
Transformari orale:
Cati metrii au: 7 dam, 9 hm, 4 km etc.?
Probleme orale:
Ana parcurge pana la scoala 2 hm, iar Dana 2 km. Care parcurge mai mult?
Lungimea unui teren este de 8 hm, adica .m.
- Copii, putem folosii metrul pentru a masura lungimea unui creion sau grosimea unui penar? De ce?
Drept urmare, este nevoie sa se foloseasca unitati mai mici decat metrul - submultiplii metrului.
Asadar, metrul a fost impartit:
in 10 parti egale - o parte = un decimetru (dm)
in 100 parti egale - o parte = un centimetru (cm)
in 1000 de parti egale - o parte = un milimetru (mm)
Voi nota la tabla:
Submultiplii metrului:
decimetrul (dm) 1m = 10 dm
centimetrul (cm) 1m = 100 cm
milimetrul (mm) 1m = 1000 mm
Se vor face cateva transformari:
400 cm = ? m
7 m = ? dm
9 m = ? mm
Problema orala:
O bucata de panza are 18 dm si una de stofa 18 cm. Care este mai lunga?
Se vor rezolva la tabla exercitii:
40 dm + 700 cm = ? m
35 hm + 70 dam = ? m, etc
Asculta
Privesc instrumentele de masura.
Masoara diferite lungimi.
Copii noteaza pe caiete
- Raspund la intrebarile puse.
- Rezolva oral problemele propuse.
- Nu, pentru ca lungimea creionului este prea mica fata de metru.
- Elevii vor nota pe caiete.
- Raspund la intrebarile puse.
6)Conexiune inversa
- Despre ce am invatat noi astazi?
Se va prezenta o plansa cu o scara a submultiplilor ti multiplilor metrului, cu scopul ca elevii sa-ti fixeze aceste cunostinte. kilometrul
= 1000 m
hectometrul
= 100 m
decametrul
= 10 m
metrul
decimetrul
1 m = 10 dm
centimetrul
1 m = 100 cm
milimetrul
1 m = 1000 m
Care sunt multiplii metrului ?
Dar submultiplii ?
Din cat in cat cresc, respectiv descresc acestia ?
Cati m are un dam ? Dar un metru ? Dar cm ? Dar mm?
.despre metru si multiplii si submul -tiplii acestuia
. decametrul, hectometrul, kilometrul.
. decimetrul, centimetrul, milimetrul.
7)Evaluarea
Se face prin fise.
Explic modul de reyolvare.
Verific frontal, prin sondaj cum au rezolvat elevii.
Rezolva exercitiul.
8)Incheiere
Tema
Aprecieri
Recomandari
Nume.......... Data......
Efectuati:
8 dam = ? m = ? cm
7 hm = ? m = ? dam
900 cm = ?m = ? dm
15 000 mm = ? m = ? cm
2. Alin alearga 8 hm si 20 dam, iar Dan 7 hm si 23 dam. Care alearga mai mul si cu cati m ?
|
