Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza






STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND UTILIZAREA MIJLOACELOR DIN HANDBAL PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR EDUCATIEI FIZICE SI SPORTULUI SCOLAR IN CICLUL GIMNAZIAL

profesor scoala











ALTE DOCUMENTE

Proiect didactic - Gradinita cu program prelungit
PLAN-CADRU DE INVATAMANT PENTRU CLASELE A IX-A SI A X-A
FISA DE CARACTERIZARE PSIHO-PEDAGOGICA A
ORGANISMUL SI FUNCTIILE SALE EDUCATIE PENTRU SANATATE
Competente personale
Test predictiv la geografie
TEST DE EVALUARE INITIALA LIMBA ROMANA EVALUAREA CAPACITATII DE SCRIERE CLASA a II-a
PLAN DE LECTIE ROMANA Caracterizarea unui personaj (Text suport: Moara cu noroc, Ioan Slavici)
DEZVOLTAREA PROFESIONALA A CADRELOR DIDACTICE PRIN ACTIVITATI DE MENTORAT - MODULUL: Recuperarea ramanerii in urma la matematica - Matematica – de la
EDUCATIE MUZICALA


STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND UTILIZAREA MIJLOACELOR DIN HANDBAL PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR EDUCATIEI FIZICE SI SPORTULUI SCOLAR IN CICLUL GIMNAZIAL

       

 


CAPITOLUL I

1                  INTRODUCERE.

Educatia fizica scola 151j91b ra este orientata in directia integrarii sociale a tineretului. Pentru atingerea acestui scop educatia fizica urmareste alaturi de celelalte activitati sa contribuie la formarea si educarea elevilor. Este deci, o componenta de baza si este integrata organic in procesul educarii si vizeaza cresterea potentialului de sanatate si robustete fizica.

Conceptiile si practicile in virtutea carora educatia fizica si sportul erau tinute la periferia preocuparii societatii, fiind considerate activitati minore, dexteritati de plan de invatamant, sunt treptat abandonate, recunoscandu-se in prezent ca ele ofera cadrul propice prin intermediul carora se poate actiona eficient in directia realizarii obiectivelor urmarite de educatia generala. Rolul educatiei fizice in aceasta etapa caracterizata printr-un inalt grad de automatizare si mecanizare a crescut enorm. In acest context educatia fizica si sportul trebuie sa-si aduca contributia in efortul conjugat al scolii, la educatia trasaturilor de personalitate specifice tineretului, precum si la formarea capacitatii de practicare sistematica independenta a exercitiilor fizice in timpul liber. In acelasi context, educatia fizica si sportul dezvolta trasaturi de comportament, de ordine, disciplina, initiativa si decizie, darzenie si competitivitate.

Cel mai important rol al educatiei fizice si sportului scolar este acela de dezvoltare fizica armonioasa, a intaririi starii de sanatate, perfectionarea capacitatii motrice necesare in etapa actuala a vietii copiilor.

Daca despre importanta educatiei fizice si sportului au aparut multe lucrari constatam ca, mai ales in ultimii ani numarul lucrarilor si preocuparilor pentru aceasta tema cunoaste o anumita criza de subiecte, nejustificata, mai ales daca avem in vedere cerintele unui invatamant modern.

Preocuparile mele pentru aceasta tema, a rolului activitatilor extrascolare de tip educatie fizica este mai veche, aparand odata cu inceputurile exersarii profesionale de dascal si in aceasta tema am acumulat experienta didactica, uneori de o reala satisfactie.

1.1           Motivarea alegerii temei.

Motivele principale pentru care am ales aceasta tema in vederea elaborarii lucrarii de gradul 1 de nuanta obiectiva si subiectiva sunt intr-o insiruire ordonata urmatoarele:

N             timpul suficient acordat educatiei fizice si sportului scolar in planul de invatamant, redus fiind la cele 100 minute in ciclul saptamanal in medie pentru un elev fara aptitudini si preocupari, fapt care permite in foarte mica masura realizarea unor efecte fiziologice si psihosomatice de care elevii au atata nevoie in scoala, si ulterior in viata;

N             respectarea unor deziderate ale pedagogiei didactice si invatamantului romanesc, privind contributia activitatilor scolare si extrascolare la formarea personalitatii elevilor;

N             afinitatile si cerintele elevilor, atractivitatea pe care o prezinta activitatile extrascolare pentru acestia;

N             valorificarea intregului potential al timpului de activitate didactica scolara si extrascolara, valorificarea potentialului motric si de conditiile materiale de care dispune unitatea de invatamant, in vederea realizarii unei educatii sanatoase pentru realizarea obiectivelor educatiei fizice scolare;

N             mutatii aparute in regimul saptamanal de activitate, si recrearea elevilor, odata cu trecerea la saptamana de 5 zile de scoala, fapt care redimensioneaza rolul si locul activitatilor in regimul zilnic si cel saptamanal al elevilor;

N             motivatia profesionala bazata pe experienta didactica acumulata si necesitatea aprofundarii acestui aspect.

Avand o experienta de 24 de ani am pornit de la convingerea ca numarul de ore de educatie fizica dat prin planul de invatamant este insuficient si faptul ca organizarea acestui obiect este deficitara si ca aspect social, am cautat ca in intreaga mea activitate sa gasesc solutii pentru a tine copiii cat mai mult timp pe teren.

Treptat in decursul activitatii didactice mi-am conturat anumite convingeri si deprinderi de lucru prin intermediul carora vreau sa demonstrez necesitatea maririi numarului de ore de educatie fizica afectate saptamanal in scoala.

Dintre convingerile mele personale amintesc:

N             elevii din ciclul gimnazial provin din clasele I-IV unde nu toate invatatoarele predau constiincios acest obiect si nu fac prea multe actiuni extrascolare de educatie fizica cu exceptia excursiilor (cu autocarul) motiv pentru care elevi au o dezvoltare relativ normala, dar sub aspect motric lasa de dorit;

N             elevii veniti in clasa a V-a au mai multe disponibilitati si prezinta un interes deosebit pentru orice activitate de tip educatie fizica, cu toate ca parintii si unii profesori nu ii inteleg si nu ii sprijina in aceasta directie;

N             indiferent de numarul de ore de educatie fizica si ora de activitati sportive, un profesor trebuie sa realizeze multitudinea de activitati scolare si extrascolare care sa compenseze deficientele din planul de invatamant, aceste ore fiind foarte indragite de marea majoritate a elevilor din scoala.

1.2           Consideratii generale despre jocul de handbal

Includerea jocului de handbal in programul Olimpiadelor a determinat in mod firesc aparitia unor noi forte sensibil egale, marcandu-se o puternica ascensiune pe plan international, fapt care a stimulat din plin si handbalul din tara noastra.

Factorii care au determinat ascensiunea valorica, rezultatele si configurarea scolii romanesti de handbal, pe plan mondial a fost printre cei mai importanti urmatorii:

N             adaptarea rationala a elementelor specifice jocului de  'handbal in sapte' la particularitatile copiilor, adolescentilor si tinerilor din tara noastra;

N             stabilirea unei strategii optime in formarea, perfectionarea si valorificarea tehnicilor care isi desfasoara activitatea in cadrul diferitelor categorii de varsta si nivele de performanta;

N             optimizarea permanent dinamica a cerintelor selectiei si a factorilor care determina performanta in handbal, la nivel national si international;

N             perfectionarea continua a sistemului competitional, pe categorii de varsta si nivele ale performantei: campionat scolar gimnazial, juniori III, II, I si campionatul liceelor;

N             revenirea la specializarea timpurie a copiilor in jocul de handbal prin introducerea unor elemente de joc in cadrul lectiei de educatie fizica, mai precis prin sportivizarea lectiei.

Un factor esential in dezvoltarea sportului de performanta il constituie perfectionarea calitativa a procesului instructiv educativ a copiilor si juniorilor, prin imbunatatirea radicala a pregatirii tehnico-didactice, intemeiata pe o conceptie noua, superioara asupra dezvoltarii calitatilor fizice si educarii trasaturilor si psihice si morale caracteristice sportului competitor.

Handbalul este un joc sportiv accesibil tuturor scolarilor. Procedeele tehnice se executa cu mana, iar dimensiunile mingii permite sa fie stapanita usor; alergarea, prinderea si aruncarea, saritura, elemente de baza in jocul de handbal sunt forme naturale ale actelor motrice umane.

Regulile de joc sunt simple si usor de aplicat in joc. Practicarea acestui joc, datorita contactului direct cu adversarul, necesita depunerea unor eforturi mari si un consum mare de energie nervoasa.

Handbalul este un mijloc complex al educatiei fizice, care contribuie cu randament ridicat la rezolvarea obiectivelor acesteia.

Practicarea handbalului in aer liber, caracteristicile efortului specific acestui joc influenteaza direct si in mod pozitiv, componentele morfo-functionale ale organismului avand ca urmare fireasca intarirea sanatatii, calirea si fortificarea organismului.

Procedeele tehnice specifice cuprind o complexitate de priceperi si deprinderi motrice, ceea ce face sa fie puse in evidenta toate calitatile motrice.

Jocul de handbal creeaza o conexiune intre capacitatile motrice ale elevului si capacitatile sale psihice; contribuind la formarea unor calitati, cum ar fi:

N             dezvoltarea indemanarii, reflectata in usurinta cu care este manevrata mingea in conditii de mare viteza;

N             dezvoltarea detentei;

N             cresterea rezistentei generale a organismului si a celei specifice jocului de handbal;

N             imbunatatirea vitezei sub toate formele ei de manifestare.

Sub aspect morfo-functional practicarea jocului de handbal favorizeaza:

N             cresterea taliei (o cerinta de baza);

N             cresterea anvergurii;

N             dezvoltarea proportionala a tesutului muscular la membrele inferioare si superioare, cu precadere a fibrei de tip lung, specifica efortului de viteza;

N             cresterea capacitatii vitale si a elasticitatii toracice;

N             influenteaza pozitiv analizatorii (se formeaza ceea ce numim: simtul mingii, simtul portii, vederea periferica) ca rezultat al specializarii analizatorilor.

Ca mijloc al educatiei fizice, jocul de handbal contribuie in mare masura la realizarea sarcinilor si obiectivelor acestui obiect, daca se respecta anumite conditii printre care amintim:

N             caracterul atractiv si variat al lectiilor;

N             pentru inceput, la varste mici un joc de handbal si 'joc de-a handbalul';

N             caracterul emulativ care este hotarator este in insusirea jocului.

Paralel se perfectioneaza si activitatea organelor vegetative, se fortifica intreg organismul, crescand treptat rezistenta copiilor fata de imbolnaviri.

1.3           Importanta si actualitatea temei.

Invatamantul romanesc cunoaste, incepand din 1990, o lunga perioada de tranzitie si reforme care vizeaza si educatia fizica si sportul scolar domenii pentru care inceputul reformei il constituie programa de educatie fizica Nr. 38572/1991, valabila in perioada de tranzitie.

Reforma invatamantului obliga la reconsiderarea tuturor mijloacelor si metodelor folosite in predarea educatiei fizice si sportului scolar fapt pentru care este necesara aprofundarea fiecarui mijloc. Datorita conditiilor concrete de predare, pe care le vom prezenta intr-un alt capitol al lucrarii, am ales jocul de handbal raportat la realizarea obiectivelor educatiei fizice si sportului scolar pe care le consideram foarte importante si de mare actualitate intrucat noile programe nu mai prezinta selectiv obiectivele educatiei fizice, dar acestea sunt implicate in procesul de predare orientand propriu zis intreaga activitate de proiectare didactica.

Apreciem deci ca pentru fiecare profesor, este necesara, pentru planificarea si realizarea predarii obiectului, elaborarea unor strategii didactice ce deriva din obiectivele educatiei fizice si sportului scolar pe baza unor mijloace bine selectate si adaptate conditiilor concrete de lucru si particularitatilor elevilor din scoala.

Actualitatea temei pe care ne-am propus-o pentru elaborarea lucrarii pentru obtinerea gradului didactic I rezulta si din recentele proiecte ale M.E.N. care a elaborat planul de invatamant cu obiective si alternative optionale care vor fi introduse incepand cu anul scolar 1999-2000. In majoritatea variantelor de plan de invatamant se propun ca activitati de tip educatie fizica si sport si este cu atat mai important ca profesorii sa poata oferi elevilor, la nivelul fiecarei scoli gimnaziale, activitati cat mai atractive.

1.4. Ipoteza de lucru; scopul si sarcinile lucrarii.

N             Ipoteza principala a lucrarii observatiile si experimentul didactic consta in convingerea ca handbalul constituie un mijloc de baza al educatiei fizice si sportului scolar cu un aport deosebit in realizarea starii de sanatate, a unor priceperi si deprinderi multiple care sunt dublate si de un nivel crescut al calitatilor motrice: indemanare, viteza, rezistenta si forta.

N             Lucrarea si experimentul isi propun sa verifice o varianta strategica de predare a handbalului in clasele V – VIII prin selectarea mijloacelor care sa conduca la realizarea obiectivelor educatiei fizice si sportului scolar. Ordonarea si sistematizarea mijloacelor de predare a handbalului intr-un model didactic, perfectibil, desigur, constituie pentru mine principalul scop avand valoare de autoperfectionare si ameliorare a predarii in scoala mea.

N             Lucrarea are ca scop elaborarea unui proiect de programa pentru activitatea sportiva pe ramura de sport (handbal) la nivelul scolii gimnaziale.

N             Experimentul in sine trebuie sa confirme sau sa infirme faptul ca elevii care practica sistematic handbalul in educatie fizica, in activitati si competitii sportive scolare au indicii superiori de dezvoltare marfo-functionala si o mai buna dezvoltare fizica si motrica decat elevii de aceeasi varsta care nu practica acest sport.

CAPITOLUL II

2                  FUNDAMENTAREA STIINTIFICA A TEMEI

2.1. Obiectivele educatiei fizice si sportului scolar la ciclul gimnazial.

2.1.1 Obiectivele educatiei fizice.

Dupa consultarea materialului bibliografic prezentat in finalul lucrarii si dupa analiza unor programe mai vechi sau mai noi, unele dintre acestea prezinta si 'modele al absolventului de ciclu gimnazial', prezentam in cele ce urmeaza obiectivele educatiei fizice scolare intr-o varianta de sinteza.

a)     Intarirea starii de sanatate a elevilor, cresterea rezistentei organismului la influenta factorilor de mediu, prin calirea si sporirea capacitatii de munca fizica si intelectuala;

b)    Stimularea proceselor de crestere si dezvoltare, asigurarea dezvoltarii fizice armonioase in sensul perfectionarii indicilor somato-functionali si a prevenirii instalarii atitudinilor fizice deficiente, formarea si mentinerea atitudinii corecte a corpului;

c)     Educarea esteticii corporale si a expresivitatii miscarilor;

d)    Dezvoltarea calitatilor motrice de baza: forta, viteza, rezistenta, indemanarea, mobilitatea si supletea, si a calitatilor combinate;

e)     Formarea si perfectionarea deprinderilor motrice de baza si aplicative; dezvoltarea capacitatii de a le valorifica in activitatea productiva si in alte activitati sociale si individuale;

f)      Initierea in practicarea unor probe si ramuri sportive;

g)     Stimularea interesului elevilor si formarea capacitatii acestora pentru practicarea sistematica si independenta a exercitiilor fizice; contributia la inlaturarea unor efecte negative cauzate de sedentarism, stress, suprasolicitari, supraalimentatie etc.;

h)     Largirea orizontului de cunoastere prin insusirea unui sistem de valori si norme necesare practicarii educatiei fizice si sportului; formarea unor notiuni teoretice din domeniile educatiei fizice, sport, igiena, anatomie, biomecanica, biochimie etc.;

i)       Formarea si dezvoltarea trasaturilor morale si de vointa in general a personalitatii si trasaturilor de caracter.

Obiectivele educatiei fizice si sportului scolar prezentate in cele de mai sus reprezinta o sinteza a consultarii materialului bibliografic si sunt redate dupa diferiti autori ca: Teodorescu L., Siclovan I., Firea E., Mitra G., Mogos A., Bucur Ci., Blaga E., Encutescu A.,Utiu I., Scarlat E. si altii.

Aceste obiective au fost incluse sau omise din programele scolare cunoscand o anumita dinamica, mai ales in ultimii 50 de ani si chiar o anumita etapa de politizare cand, in randul acestora era mentionata si contributia la formarea omului de 'tip nou' cu toate ca exercitiul fizic nu a avut si nu poate avea caracter politic.

Ordonarea obiectivelor educatiei fizice si sportului scolar, ca obiective didactice, s-a facut intotdeauna conform unor criterii ce deriva din efectele exercitiului fizic practicat sistematic in cadrul obiectului 'educatie fizica' si 'activitati sportive' din planurile de invatamant. Unii autori de lucrari de specialitate sau programe de educatie fizica au prezentat obiective cu caracter social, alti autori prezentandu-le ca obiective didactice specifice obiectului de invatamant, utilizand diverse criterii si subcriterii de ordonare si sistematizare a acestora ajungandu-se la diferite formulari ca 'dezvoltarea fizica si motrica', dezvoltarea psiho-motrica, formarea unor cunostinte de specialitate etc.

Cu toate ca subiectul este inca deschis suportand critici si modificari, obiectivele educatiei fizice si sportului scolar reprezinta, sub raport didactic, obiective de maxima generalitate, fundamentale, in organizarea proiectarii si activitatii de predare concrete, fiind reflectate clar in structura programelor de educatie fizica.

Prin aceste obiective se departajeaza clar educatia fizica si sportul scolar, ca obiect distinct de invatamant, avand mijloace specifice si adresandu-se aproape in exclusivitate si prin excelenta, laturii psiho-motrice a personalitatii elevului, ca adult in devenire dirijata.

Desi este constituita ca obiect distinct, educatia fizica realizeaza si alte obiective, comune si inseparabile de cele ale altor obiecte de invatamant, cum ar fi educatia intelectuala prin stimularea gandirii si imaginatiei, educatia estetica prin dezvaluirea frumusetii corpului omenesc si frumusetea miscarilor sau educatia morala prin respect fata de partener sau adversar, spirit de 'fair play' sau spirit de echipa. Totodata, prin mijloace specifice, educatia fizica si sportul contribuie la formarea unor trasaturi de caracter fiind prin excelenta obiectul prin care se formeaza vointa si perseverenta sau curajul, de exemplu.

2.1.2 Obiectivele sportului scolar.

Obiectivele sportului scolar nu sunt diferite de cele ale educatiei fizice, in cartile de specialitate sau in continutul programelor de educatie fizica fiind stipulat activitati sportive (denumite uneori si cercuri sportive pe ramura de sport) se aprofundeaza insusirea unei ramuri de sport prevazuta (sau nu) in programa scolara in functie de baza sportiva, traditiile sportive ale scolii si optiunile elevilor.

In programele scolare, activitatile sportive au fost cuprinse a 1-2 ore pe saptamana realizate cu 15-20 de elevi, dintr-un rand de clase, din clase apropiate sau din toata scoala.

Ora de activitati sportive s-a putut desfasura pe clase sau pe grupe si 'cu minimum 20 de elevi din aceeasi clasa', fiind o treia lectie de educatie fizica (sportivizata) ca modalitate de predare.

Aceste instructiuni mai stipulau si alte elemente de organizarea cum ar fi construirea unei grupe de pregatire sportiva de 5 ore pe saptamana (in scoli cu peste 600 de elevi) avand obiective legate de structura sportului scolar:

F          depistarea,

F          selectionarea,

F          initierea si promovarea elevilor cu aptitudini in activitatea sportiva de performanta.

Erau vizate numai clasele a V-a si a VI-a si se cereau 3-4 antrenamente pe saptamana.

o       Toate programele de educatie fizica si instructiunile referitoare la sportul scolar au avut urmatoarele caracteristici:

F          nu au avut obiective distincte de educatie fizica, ci doar deziderate ca cel prezentat mai sus;

F          nu au precizat continutul predarii la aceste activitati, ci doar aprofundarea educatiei fizice (lipsa unor programe pe ramuri de sport);

F          obligatia de a depune la conducerea scolii tabele nominale si evidenta activitatilor desfasurate cu elevii;

F          obligatia conducerilor de scoli de a 'sprijini activitatile sportive', obligatie pe care foarte multi directori nici macar nu au cunoscut-o;

F          daca activitatile sportive sau cercurile sportive au fost cat de cat normate, existand perioade si scoli in care nu au fost normate, competitiile sportive nu au fost niciodata normate,  fiind considerate 'obligatii nenormate', 'patriotice','educative nenormate'etc., situatie care persista si in prezent.

Referitor la reglementarile in vigoare elaborate de catre M.E.N. mentionam ca cercurile sportive se acorda la cererea directorilor de scoli si a consiliilor de administratie, sunt aprobate sau retrase anual de catre inspectoratul scolar si daca sunt aprobate, devine obligatorie participarea la sistemele competitionale ale scolilor gimnaziale.

Apreciem ca modul in care M.E.I. a reglementat activitatea sportiva in gimnaziu, suporta multe imbunatatiri.

Dincolo de toate deficientele si neclaritatile privind activitatile sportive pentru orice specialist in domeniu a fost posibila formularea unor obiective care vizeaza distinct, sportul scolar fata de educatie fizica prin restrangere si aprofundare. Intr-o varianta (care ne apartine) aceste obiective ar fi:

a) Initierea aprofundata in practicarea unor probe si ramuri sportive si stimularea interesului elevilor pentru practicarea sistematica si independenta a educatiei fizice si sportului prin activitati sportive (cercuri pe ramura de sport) si competitii organizate in scoala si in afara acesteia (oficiale, amicale etc.) avand un continut precis de pregatire, pe factori tehnic, tactic, fizic, psihic si de cunoasterea regulamentelor (teoretic) derivat din continutul programei de educatie fizica si superior acesteia.

b) Largirea orizontului de cunoastere, prin insusirea unui sistem de cunostinte si norme privind practicarea educatiei fizice si cel putin a 1-2 ramuri de sport intr-un ciclu (V-VIII) pentru fiecare elev din scoala. (un deziderat formulat in programele mai vechi, dar nerealizat din motive financiare).

c) Depistarea, orientarea, selectia primara, initierea si promovarea elevilor cu aptitudini in activitatea sportiva de performanta.

d) Pastrarea, conservarea si aprofundarea continutului specializarii profesiilor de educatie fizica si utilizarea lor la capacitatea si utilitatea didactica maxima. Apreciez ca aceste obiective sunt mai mult sau mai putin, precizate in activitatea practica a profesorilor de educatie fizica dar sunt perfect constientizate in activitatea celor cu rezultate deosebite in munca cu elevii din gimnaziu.

2.1.3. Jocul de handbal in programa scolara si in cadrul activitatilor sportive.

In toate programele de educatie fizica si sport scolar in Romania, cel putin in ultimii 30 de ani, au fost utilizate mijloace specifice obiectului precum si mijloace nespecifice, toti autorii considerand ca mijloc de baza – exercitiul fizic.

Referitor la mijloacele nespecifice, toate lucrarile de teorie si metodica si programele scolare au consemnat factorii naturali (aer, apa, soare) la care s-au adaugat, de la autor la autor si mijloace ca factorii igienici, mijloace ale educatiei intelectuale, morale, estetice, relaxarea, recuperarea si refacerea etc. lista acestora fiind extinsa sau restransa.

Tot in ultimii 30 de ani, lucrarile de specialitate si programele scolare au inclus, in cadrul mijloacelor specifice, gimnastica de baza, jocul, sportul, turismul si dansul, foarte multe precizari de conceptie si continutul fiind stabilite prin elaborarea terminologiei educatiei fizice si sportului (in sase limbi: romana, franceza, spaniola, germana, engleza si rusa) editura Stadion 1973 lucrarea fiind elaborata de un prestigios colectiv de specialitate (prof. univ. Dr. Leon Teodorescu, prof. univ. Dr. Mihai Epuran etc.). Ulterior aparitiei acestei lucrari fundamentale, toate lucrarile de teorie si metodica si programele de educatie fizica si sport au capatat o unitate nationala, unanim acceptata. Fara a teoretiza prea mult, remarcam in continutul mijloacelor educatiei fizice si sportului, din programele scolare, prezenta elementelor de atletism, gimnastica, si jocuri sportive (baschet, handbal, fotbal, volei, in special). Nu este scopul lucrarii noastre de a face o analiza a intregului continut al programei, ci doar de a stabili, conform temei si scopului, care este locul si rolul jocului de handbal in programa scolara si in cadrul activitatilor sportive. Avem in vedere diferite programe (trecute si in vigoare) pentru stabilirea unor puncte de plecare in elaborarea lucrarii si variantei experimentale si am avut in vedere urmatoarele puncte:

a)     Locul handbalului (jocul sportiv) in continutul programei, alaturi de celelalte mijloace specifice; volumul de timp in ciclurile anual, semestrial, saptamanal si intr-o lectie (50 de minute).

b)    Continutul programei cu privire la handbal in educatie fizica.

c)     Continutul programei cu privire la handbal ca activitate sportiva (cerc) si competitii scolare (varianta propusa in cadrul lucrarii si utilizata in studiul experimental pe trei ani scolari 2003/2004, 2004/2005, 2005/2006).

Toate aceste elemente de studiu vor fi dezbatute in aceasta lucrare la punctul 3.


2.2.         PARTICULARITATILE MORFO-FUNCTIONALE SI PSIHICE  ALE ELEVILOR DIN CICLUL GIMNAZIAL

2.2.1.  Dezvoltarea morfo-functionala la 11-14 ani.

Intre 11-14 ani copilul parcurge o etapa deosebit de dinamica in crestere si dezvoltare, fiind perioada de incheiere a copilariei si inceperea transformarilor care duc la maturizare.

Procesele de crestere si dezvoltare somatica si sexuala sunt mai accentuate decat in perioada anterioara, in ansamblu. Asistam la o etapa de accentuare a procesului de osificare in care toracele se dezvolta accentuat.

Ligamentele si articulatiile sunt inca slab dezvoltate fiind putin rezistente la tractiuni si intinderi. Cresterea taliei si greutatii cunoaste o alternanta sezoniera, cu maximul in perioada aprilie-iulie, cand creste maximum, talia in restul anului crescand greutatea si ceilalti parametrii somatici (FACHINI F.). Asistam la o perioada de modificari importante ale proportiilor corporale si accentuare a dimorfismului sexual.

Fetele cresc mai repede (cl. VI-VII), iar baietii mai tarziu (VII-VIII) si datorita acestor pusee, rezulta o infatisare nearmonioasa (brate lungi, piept ingust, picioare lungi etc.). Exista pericolul unor deformari ale coloanei vertebrale.

Prin prelungirea segmentelor si a fibrelor musculare oboseala se instaleaza rapid in timpul efortului fizic, copiii avand si o capacitate de coordonare scazuta. Spre sfarsitul perioadei la baieti, se dezvolta musculatura, iar la fete incep depunerile de tesut adipos mai ales in jurul bazinului. Forta muschilor flexori este mai mare decat cea a extensorilor.

Sistemul nervos cunoaste, la nivelul scoartei cerebrale, putine modificari, dar in aceasta isi mentine marea plasticitate. Predominanta este excitatia, dar si inhibitia se dezvolta rapid favorizand procesele de analiza si sinteza. Reflexele conditionate si stereotipurile devin mai stabile existand tendinta de iradiere a proceselor de excitatie totusi, aceasta facand dificila invatarea miscarilor noi. Educatia fizica si sportul sunt inestimabile din acest punct de vedere perfectionand procesele nervoase, sporind randamentul intelectual si fizic al copiilor.

Se inregistreaza o crestere a functiei respiratorii dublata si de marirea capacitatii vitale, a debitului respirator maximum si minimum care, sfarsitul perioadei, maresc capacitatea de efort si rezistenta. Greutatea plamanilor este de 660 gr. la 12-13 ani (fata de 1000 gr. la un adult). Capacitatea vitala atinge 3500 cm3.

Dezvoltarea aparatului cardio vascular se face in ritm lent, dar continuu existand diferentieri intre baieti si fete. Exista si o mare labilitate a functionarii aparatului cardio-vascular, care poate duce la dereglari functionale. Volumul inimii creste mult fata de dezvoltarea vaselor sanguine. Se mareste numarul globulelor rosii si cantitatea de hemoglobina din sange. Valorile sistemului sistolic si debitul cardiac maxim sunt inca mult diferite fata de adult.

Viteza de crestere a volumului si greutatii inimii este; minima intre 11-12 ani si maxima intre 13-14 ani, greutatea fiind de 140 gr (in medie la 11 ani) si 220 gr. la 14 ani.

Tabloul general al dezvoltarii cunoaste 'furtuna vegetativa'. Prin actiunea anabolizanta a hormonilor sexuali si prin aparitia in sange a unor metaboliti acizi, noi, care conduc la o hiperexcitabilitate cortico-viscerala marcata.


2.2.2.  Dezvoltarea psihica.

Desi volumul creierului creste destul de putin, circumvolutiunile se adancesc, marind suprafata scoartei si numarul fibrelor de asociatie, fiind sporita considerabil capacitatea de invatare.

Dezvoltarea psihica are, in aceasta perioada, un caracter complex si contradictoriu. Copiii se angajeaza cu entuziasm in diverse forme de activitate dezvoltandu-si astfel aptitudinile si talentul.

Activitatea in colectiv are posibilitatea de a forma trasaturi pozitive de caracter, acum formandu-se spiritul de echipa, intrajutorarea, colegialitatea, toleranta etc.

Apar totodata si unele fenomene negative, in comportamentul varstei, baietii avand tendinte de supraapreciere, ingamfare, spirit vindicativ, vedetism, iar fetele avand tendinte de subestimare, demobilizare, lipsa de curaj si hotarare etc..

Privindu-le in ansamblu si tinandu-se seama de continutul specific al activitatii de handbal, particularitatile enumerate mai sus calauzesc spre necesitatea respectarii la aceasta varsta a urmatoarelor norme metodice:

a)     Poderea predarii exercitiilor cade asupre dezvoltarii indemanarii, concretizate in indicii sporiti de stapanire a aparatului locomotor,in conditii variate de echilibru, intoarceri, opriri, ocoliri, etc, precum si in executarea corecta a principalelor procedee tehnice;

b)    Cultivarea in toate imprejurarile (antrenament,joc) a actionarii rapide cu indici crescuti de viteza de reactie si de executie;

c)     Dezvoltarea rezistentei si a fortei trebuie facuta cu preponderenta, exercitiile fiind intotteauna succedatede peuze pentru refacerea capacitatii de munca a organismului;

d)    Ponderea organizarii sub forma de joc a exercitiilor sa fie judicios imbinate cu insusirea analitica si precisa a mecanismului de baza al principalelor procedee tehnice;

e)     Deyvoltarea treptata a gandirii tactice, cunoscand ca posibilitatea de abstractizare a copiilor sporeste mai ales dupa 13 ani;

f)      Organizarea exemplara a instruirii, in sensul asigurarii caracterului sau educativ;

g)     Influentarea in toate imprejurarile a activitatii handbalistice a dezvoltarii trasaturilor pozitive de caracter.

2.3           Continutul predarii handbalului in lectia de educatie fizica

In conditiile invatamantului modern ora de educatie fizica reprezinta forma de baza a organizarii procesului de educatie fizica, in cadrul careia un mijloc important in realizarea obiectivelor educatiei fizice scolare este jocul. Din jocurile sportive practicarea la acest nivel se pot selectiona cele mai multe mijloace pentru dezvoltarea calitatilor motrice care la aceasta varsta se pot dezvolta in cele mai bune conditii.

Specialitatea mea fiind luata in handbal, in cadrul planificarilor mele am prevazut acest joc.

In cadrul planificarilor am inclus temele prevazute in programa de educatie fizica (in totalitatea lor) pe cicluri de clase, astfel: - la clasa a V-a volumul temelor de lectii repartizat jocului sportiv, este folosit pentru scoala mingii, invatarea unor modalitati de manevrare a mingii, exercitii si jocuri pregatitoare specifice. La acest nivel se incepe insusirea de catre elev a procedeelor de baza ale prinderii pasei, conducerea mingii, pozitiile fundamentale, miscarile in teren. Se invata aruncarea la poarta cu pas adaugat. Desi nu este prevazuta in programa la clasa a V-a se poate invata aruncarea la poarta din saritura. Aceasta o planific in semestrul II, la sfarsit, dupa ce celelalte elemente tehnice au fost bine insusite. Pentru o insusire cat mai buna a acestui procedeu tehnic folosesc invatarea cu ajutorul bancii de gimnastica sau a capacului de la lada de gimnastica. Folosirea acestor doua aparate plus salteaua pentru o mai lina aterizare, ajuta copiii sa execute o mai inalta saritura in care pozitia corpului, bratului de aruncare, a picioarelor sa fie cat mai corecte. Zborul fiind inalt si mai lung, aruncarea la poarta este mai precisa. In metodica invatarii folosesc elanul cu un pas, doi pasi, trei pasi, apoi dribling, pasa, prinderea li aruncare la poarta din saritura. Dupa o buna insusire a aruncarii de pe banca sau capacul de lada, folosesc doar salteaua, iar in continuare se va face doar aruncarea la poarta din saritura fara nici un ajutor, pe perechi, dribling.

Dupa invatarea acestei aruncari, o introduc in jocul bilateral, iar pentru stimularea elevilor in a folosi aceasta aruncare, golul dat din saritura il socotesc dublu. Acest exercitiu il mai folosesc si in semestrul I al clase a VI-a acolo unde nu s-a insusit corect.

Incepand din clasa a V-a continuandu-se si in clasa a VI-a se invata asezarea in teren atat in atac cat si in aparare. In aceasta faza a invatarii jocului caut ca fiecare elev sa-si pastreze postul pentru a evita aglomerarea cat si pentru a se putea specializa pe post. Regulile de joc se predau simultan cu insusirea procedeelor tehnico-tactice.

La nivelul claselor VII-VIII vot fi pusi in situatia sa arbitreze, sa conduca o echipa de pe margine.

Invatand arbitrajul cei mai buni vor fi pusi sa arbitreze in campionatul pe scoala.

Pe tot parcursul invatarii handbalului, foarte mare importanta o are demonstratia, explicatia, corectarile, asta implicand prezenta permanenta a profesorului in mijlocul copiilor si asta pentru a nu se invata gresit anumite procedee.

2.3.1 Handbalul in ora de activitati sportive.

Ora de activitati sportive este o activitate si este prevazuta in planul de invatamant, in cadrul ei prezentandu-se elevi pentru competitiile sportive prevazute in ciclul gimnazial.

La acest nivel sunt doua ore saptamanale pentru o echipa, in cazul meu avand echipa de fete si de baieti la handbal. Paralel cu antrenarea incepand din clasa a V-a a celor doua echipe la nivelul clasei a VIII-a chiar si a VII-a, din randul handbalistilor formez echipa pe scoala la tetratlon, fotbal, cros.

Pentru a obtine rezultate cat mai bune ora de activitati sportive trebuie sa fie planificata mai ales in cazul echipelor reprezentative. Lucrand in acest fel ora de activitati sportive seamana cu ora de antrenament sportiv, care are perioade de pregatire si perioade competitionale, aceasta reducandu-se la nivelul scolilor gimnaziale la un numar mic de intreceri, acestea fiind: faza pe scoala, municipiu, judet si mai departe faza pe zona. Ora de activitati sportive fiind, deci, ora de antrenament sportiv, cuprinde partile componente ale unei astfel de ore. In cadrul antrenamentului cu elevi trebuie atinse toate componentele antrenamentului sportiv, care vor fi adaptate particularitatilor fizice si psihice ale elevilor de aceasta varsta.

Plecand de la cunoasterea aprofundata a jocului de handbal, a jucatorilor aflati in pregatire si avand la baza conceptia de joc, de cea mai mare importanta este imbunatatirea procesului de antrenament prin folosirea tuturor componentelor antrenamentului sportiv.

O dominanta a acestui proces impune ca exercitiile selectionate sa se faca in conditii cat mai apropiate de conditiile de joc, in conditii cat mai grele, tinand seama de nivelul de pregatire si varsta elevilor de gimnaziu.

La baza antrenamentului este exercitiul fizic la care se adauga si alte mijloace specifice cum ar fi aparatura de antrenament (banci, mese medicinale, scara fixa) si nespecifice sau asociate, ca factor natural de calire.

Atunci cand luam in discutie continutul antrenamentului sportiv, trebuie sa avem in vedere elementele fundamentale ale procesului instructiv-educativ, adica pregatirea fizica, tehnica, tactica, psihica si teoretica. Pe parcursul celor patru ani de pregatire a unei echipe, acestea se folosesc in functie de nivelul de pregatire a echipei.

In cadrul pregatirii echipei reprezentative a scolii aceste componente se gasesc intr-o stransa legatura si independenta.

Pregatirea fizica

Reprezinta procesul de educare a aptitudinilor fizice ale jucatorilor (I.K. Ghermanescu). Fara o dezvoltare a calitatilor motrice randamentul jucatorilor nu poate fi destul de ridicat. In acelasi timp perfectionarea tehnicii nu poate realiza saltul calitativ dorit daca nu se tine seama de dezvoltarea calitatilor fizice si motrice ale elevilor. Din acest motiv, pregatirea fizica a jucatorilor de handbal este necesar sa ocupe un loc aparte in cadrul antrenamentului.

Personal, in orele de activitati sportive lucrez mai mult pentru pregatirea fizica speciala, iar ca strategii folosesc exercitii accesibile la aceasta varsta. Fara a intra in amanunte enumar exemple folosite de mine pe parcursul anilor care folosindu-le, am ajuns la multe rezultate:

F          alergari lente accelerate;

F          exercitii din scoala alergarii si sariturii;

F          stafete simple;

F          alergari din diferite pozitii la semnal;

F          prinderea si pasarea mingii in mare viteza;

F          pase in 2-3 cu si fara schimb de locuri, pe grupe sub forma de concurs;

F          complexe, cuprinzand dribling, pasa, prindere la poarta;

F          pase din diferite pozitii (sezand, culcat etc.);

F          pase in doi cu mingea medicinala de 1 kg;

F          exercitii cu banca de gimnastica si la scara fixa;

F          pase in doi cu mingea medicinala de 1 kg, cu aruncari la poarta;

F          aruncari la poarta de la 9 m cu mingea medicinala de 1 kg;

F          deplasari in pozitia fundamentala la semnal;

F          circuite in sala cu: banca, scara fixa, lada de gimnastica, franghie, minge medicinala de 2 kg;

F          dribling cu aruncare la poarta (concurs);

F          pase pe lungimea terenului intre doi elevi, plasati pe liniile laterale, si aruncari la poarta;

F          pase cu lasarea mingii pe sol, ridicarea mingii, dribling, aruncarea la poarta din saritura;

F          pase in trei, distanta 4 – 6m urmate de aruncari la poarta;

F          pase in triunghi;

F          contraatacuri (la sfarsitul antrenamentului, numar mare);

F          sarituri pe picior de bataie;

F          atacuri si aparari in sistem cu schimb de locuri;

F          joc de handbal cu numar redus de jucatori;

F          joc bilateral.

Toate aceste mijloace de dezvoltare a pregatirii fizice stau la baza intregii pregatiri si in orice etapa ea trebuie sa aiba un loc bine determinat. Cand echipa evolueaza necorespunzator este clar ca acumularile au fost sub nivelul cerut, ca pregatirea fizica a fost trecuta pe plan secundar sau chiar ignorata, in favoarea pregatirii tehnice sau tactice.

Pregatirea tehnica

Antrenamentul tehnic este in stransa legatura cu antrenamentul de pregatire fizica si tactica. La invatarea procedeelor tehnice se cauta la inceput sa se formeze o prezentare mentala, apoi urmeaza incercarile de a efectua practic, iar pe masura repetarii lor se capata priceperile de a efectua miscarile, care ulterior sa se transforme in deprinderi motrice.

La inceputul fiecarui antrenament folosesc jocuri cu mingea pentr formarea deprinderilor primare in manuire, si stapanirea migii.

Dupi cum se cunoaste existi o varietate foarte mare de jocuri de miscare si pregatitoare cu sarcini instructive destul de precise.

Este necesara o buna selectionare a acestor jocuri si sistenatizarea lor pe sarcini de instruire si esalonare dupa gradul de complexitate si de dificultate pe care il prezinta.

Pe masura ce copii incep sa aiba o oarecare siguranta in executia elementelor ce intra in continutul jocurilor de miscare precticate, se recomanda ca acestea sa fie tehnicizate.

Aceasta metoda, va duce la accelerarea si optimizarea indeplinirii scopului propus.

Cand s-au format deprinderile, procedeul poate fi folosit stereotip. Pentru realizarea deprinderilor motrice, sunt utilizate in mare masura exercitiile specifice ramurii de sport respective, paralel folosindu-se si exercitii din arsenalul altor ramuri de sport care preluat dau un randament sporit.

De la orele de clasa elevii vin cu un bagaj minim de deprinderi specifice jocului de handbal in timp ce la orele colectiv sportive (antrenament), pregatirea tehnica presupune insusirea unor procedee tehnice complexe, necesare participarii la activitatea competitionala.

Din multitudinea de exercitii la aceste ore folosesc pe acelea care se pot adapta varstei copiilor si conditiilor materiale din scoala. Astfel pentru insusirea unor elemente tehnice noi folosesc:

Unele jocuri specifice handbalului cum ar fi:

F          Lupta pentru castigarea terenului

F          Mingea lup

F          Cursa mingilor pe strada

F          Jocul handbalistilor

F          Dreptunghiul miscator

F          Culesul si semanatul cartofilor

Exercitii specifice handbalului

F          prinderea si aruncarea mingii de la diferite inaltimi;

F          ridicare mingii de pe sol (rostogolita, statica) cu o mana;

F          pasarea mingii de langa sold, cu pamantul, pe la spate;

F          dribling cu schimbari de directie.

Pentru consolidarea aruncarii la poarta, din saritura folosesc exercitiile cu banca, amintita anterior.

Dupa o insusire corecta, in continuare, se mai invata:

F          aruncari la poarta de pe extreme;

F          aruncari la poarta din plonjon, cadere inainte;

F          aruncari la poarta cu pas adaugat urmat de saritura;

F          aruncari la poarta cu pas adaugat de la sold;

F          aruncari la poarta cu pas saltat cu evitarea aparatorului;

F          fenta de pasa urmata de angajarea pivotului, sau pasa la un alt coechipier;

F          saritura fenta de aruncare la poarta, cadere cu dribling, saritura si aruncarea la poarta;

F          fenta de aruncare la poarta de la sold pe  langa adversar, intoarcere cu spatele (pentru depasire), dribling si aruncare la poarta din saritura;

F          fenta de aruncare la poarta de la sold, urmata de aruncare la poarta prin evitare.

o       Pentru o insusire a tehnicii jocului in aparare folosesc:

F          pozitiile fundamentale;

F          miscarile in teren;

F          blocarea aruncarilor la poarta;

F          apararea folosind propriul corp;

F          scoaterea mingii de la adversar.

F          Pentru a avea un aparator in poarta de nadejde si bine pregatit, folosesc urmatoarele exercitii:

F          invatarea pozitiilor fundamentale in functie de distanta si locul aruncarilor;

F          deplasarile in poarta cu si fara minge;

F          respingerea mingii cu bratul si piciorul;

F          miscarile inselatoare;

F          degajarea mingii;

F          portarul ca jucator de camp.

Toate exercitiile folosite si enumerate (si altele) isi aduc aportul la invatarea ti perfectionarea procedeelor tehnice si, in functie de nivelul de insusire, al acestora aleg in continuare mijloace adecvate etapei de instruire a elevilor. Toate aceste exercitii le folosesc si le cer sa fie executate de catre elevi cat mai des in jocul bilateral (jocurile scoala). Pentru a stimula elevii la folosirea procedeelor tehnice mai complexe, in timpul jocului scoala, golurile date din anumite procedee (mai grele) se vor socoti dublu; astfel vom reusi sa formam jucatori de handbal bine pregatiti din punct de vedere tehnic.

Pregatirea tactica.

Reprezinta acea componenta a antrenamentului, prin care jucatorii isi insusesc modalitatea organizarii pregatirii si desfasurarii actiunilor de atac si aparare, potrivit unei anumite conceptii de participare in concursuri pentru obtinerea succesului sportiv (Prof. Univ. I. Siclovan).

Pregatirea tactica se infaptuieste concomitent cu insusirea si perfectionarea tehnica si fizica. Factorii de care trebuie sa tinem seama in cadrul pregatirii sunt: mediul exterior, particularitatile individuale si colective a elevilor, particularitatile adversarului si alti factori previzibili si imprevizibili ce pot sa apara la un anumit moment. Pentru a practica un joc cat mai corect la acest nivel, elevii trebuie sa-si insuseasca si sa cunoasca un anumit bagaj de cunostinte tehnice.

Prin jocurile scoala sau de antrenament se vor realiza sarcinile si obiectivele legate de exersarea unor sisteme de joc de aparare si atac. Latura tactica a jocului se poate perfectiona cu un anumit randament sporit numai pe baza si in cadrul jocului antrenament, scoala si cel mai important, meciurile amicale din afara scolii. In nici o ora de tip colectiv sportiv nu are voie sa lipseasca jocul bilateral, de acea la ore folosesc cu copiii urmatoarele mijloace respectand principiile jocului din atac:

F          invatarea plasamentului in teren;

F          initierea si efectuarea actiunilor in timp util;

F          schimbarea sistemului de deplasare si miscarile in teren;

F          respectarea locului in echipa;

F          respectarea disciplinei in joc;

F          perfectionarea jucatorilor pe posturi;

F          demarcajul (direct - indirect);

F          fiecare jucator sa foloseasca procedurile tehnice in functie de tactica adoptata.

Tactica de joc la copiii de gimnaziu cuprinde un numar mare de scheme, dat fiind tineretea si receptivitatea lor. Astfel, in cadrul antrenamentului pentru jocul in atac folosesc sistemul cu un jucator pivot.

Pentru insusirea tacticii colective de atac folosesc urmatoarele exercitii si structuri de exercitii:

F          pase in doi – trei jucatori sau mai multi;

F          angajari a pivotului, extremelor;

F          pasarea mingii cu patrundere succesiva;

F          incrucisari duble – simple;

F          paravanul pentru aruncare de la 9 metri;

F          blocaje in atac si aparare cu plecari din blocaj;

F          circulatia in 'opt';

F          atac pozitiona, patrunderea succesiva urmata de incrucisari simple, duble, cu aruncari la patrundere cu angajarea extremelor sau a pivotului (din ambele sensuri);

F          circulatia jucatorilor pe semicerc;

F          asezarea jucatorilor la aruncarea de la 9 si 7 metri, de la margine sau aruncarea mingii de arbitru;

F          incrucisari simple, duble cu blocajul aparatorului care tine atacantul care arunca la poarta;

F          incrucisari intre extrema, blocaj si aruncarea interului;

F          contraatacul, contraatacul sustinut (faza a doua);

F          atacul in sistem si finalizarea prin procedeele enumerate mai sus (si altele).

Pentru o cat mai buna aparare, se folosesc urmatoarele principii si exercitii:

F          replierea prompta si oportuna;

F          acordarea ajutorului reciproc in timp util;

F          atacarea celui mai periculos adversar prin folosirea marcajului (strans sau observatie);

F          numararea adversarilor si repartizarea lor;

F          preluarea si predarea adversarilor;

F          schimbul de oameni in aparare;

F          alunecarea;

F          dublarea sau intrajutorarea;

F          colaborarea jucator – portar;

F          cu forme de aparare: apararea activa si pasiva;

F          apararea om la om;

F          pentru momentele fixe: executarea loviturilor de la 9 metri, asezarea la aruncarea de la 7 metri, apararea la repunerea mingii din lateral;

F          invatarea apararii in inferioritate;

F          schimbari de jucatori;

F          jocul portarului sa fie in concordanta cu tactica adoptata in fiecare moment si sa fie pregatit si pentru jocul in teren.

Pentru perfectionarea jocului ca mijloc, utilizez; jocul bilateral sub diferite forme (joc cu tema, joc scoala, etc.).

In faza de invatare de real folos sunt jocurile de miscare, ca exemplu 'Mingea de capitan', care pe parcursul invatarii unor procedee tehnice noi, se poate modifica prin adaugarea unor reguli noi cat mai apropiate de joc.

Pregatirea teoretica.

Incepand din momentul invatarii primelor elemente din handbal, se face o pregatire teoretica, elevul fiind pus in fata cu situatii necesare intelegerii actiunilor de miscare si a regulamentului.

Handbalul fiind un joc complex aflat intr-o continua modernizare, fara o temeinica pregatire teoretica a elevilor nu se vor putea obtine rezultatele dorite, atat de catre elevi cat si de profesori.

Conceptia de joc se formeaza si se imbunatateste prin extinderea pregatirii in conditii de joc si apropiate de joc, prin acordarea importantei cuvenite problemelor selectiei, acelea legate de pregatirea psihologica si teoretica.

Procesului de antrenament trebuie sa i se asigure continuitate, in cadrul lui, componentele pregatirii sunt interdependente si atacate aproape simultan, pe cicluri de lectii si antrenament, volumul, intensitatea, dinamica efortului trebuie sa corespunda nivelului atins in pregatire de elevi.

Procesul de antrenament presupune crearea unor regimuri de antrenament in care o componenta a acestuia se pregateste in regimul celorlalte. Nota dominanta a acestui proces impune ca exercitiile selectionate sa se faca in conditii cat mai complicate, si in situatii cat mai grele avand corespondenta in lupta cu adversarul.

Problema de baza in invatarea jocului de handbal ramane in continuare atitudinea fata de munca, perseverenta, disciplina desavarsita in indeplinirea sarcinilor incredintate, a programelor de pregatire. In activitatile profesorului si a elevului trebuie sa fie o atmosfera de munca staruitoare, un climat de exigenta sporit, sa se dezvolte ambianta de autodepasire, disciplina ferma, seriozitate si ordine exemplara.

Pregatirea psihologica.

In cadrul jocului de handbal, organismul elevului face eforturi nu numai fizice ci si psihice. Aceasta pregatire se adreseaza in egala masura intelectului, afectivitatii si vointei imbracand forme si nume diferite specifice ramurii de sport practicate.

Pe parcursul invatarii jocului de handbal, punem baza la inceput de pregatire speciala, care se refera la dezvoltarea insusirilor solicitate de proba, postul ocupat in echipa etc. Dupa ce insuseste un bagaj minim de element tehnice necesare jocului, se incepe cu pregatirea psihologica de concurs ('preparatie pentru concurs' – M. Epuran).

Jocul de handbal fiind o activitate eminamente competitionala, neexistand meci fara miza, fara invingator si invins, pregatirea psihologica are o mare insemnatate mai ales pentru copiii de gimnaziu care, datorita varstei lor traiesc cu mare intensitatea orice confruntare.

2.3.2 Potentialul instructiv-educativ al handbalului.

Fiind un joc deosebit de dinamic practicat in regim de solicitare globala, fizica si fiziologica intensa, adresandu-se prin natura si regulile lui, segmentelor si membrelor superioare, handbalul fiind un joc de echipa, in care contactul cu adversarul nu este exclus, handbalul constituie un pretios mijloc al educatiei fizice, atat prin punct de vedere al efectelor instructive iar, daca este bine valorificat educativ, si ca excelent mijloc de formare a unor calitati moral-volitive si trasaturi de caracter inestimabile.

Din punct de vedere instructiv, handbalul contribuie la dezvoltarea fizica, motrica, intelectuala si estetica a personalitatii elevilor conducand, in urma practicarii sistematice, la urmatoarele efecte preponderent instructive:

·              dezvolta inteligenta si imaginatia copiilor prin situatiile schimbatoare, dinamice ale fazelor de joc, prin complexitatea situatiilor care necesita decizii si actiuni rapide;

·              dezvolta fizic si motric elevii care il practica prin gradul inalt de solicitare globala a marilor functiuni (respiratie, circulatie etc.) si aparate (inima, plamanii, aparatul locomotor etc.) conducand in final, la o mai buna stare de sanatate fizica si mentala, la echilibrul nervos si un potential de efort fizic si intelectual deosebit;

·              este evident aportul handbalului la formarea indemanarii, prin gama larga de procedee tehnice si tehnico-tactice, copiii devenind rapizi si indemanatici, pe masura ce il invata si-l practica;

·              avand in structura sa alergarea, saritura, aruncarea, elemente de echilibru si coordonare si de orientare tempoo-spatiala, handbalul contribuie prin gradul inalt de solicitare, la dobandirea calitatilor viteza, rezistenta si forta, in mai mare masura decat alte ramuri si chiar jocuri sportive;

·              in sfarsit, elevul care practica handbalul devine evident, un cunoscator al acestui sport dobandind totodata cunostinte medicale, de igiena, legate de efortul fizic, etc. Totodata elevii care practica handbalul competitional isi dezvolta orizontul de cunostinte si se relationeaza bine psio-social.

Sub aspect educativ, handbalul este un pretios mijloc de dezvoltare a calitatilor moral-volitive, de formare a unor trasaturi de caracter si a unor trasaturi afective cu un larg transfer in viata si de o inestimabila valoare.

Astfel handbalul este un excelent mijloc de formare a vointei, perseverentei si curajului, este un mijloc deosebit de formare a capacitatii de autocontrol, de stapanire de sine, de respect fata de colegi si parteneri, formeaza spiritul colectiv de echipa, de comunicare etc.

Mentionam si educatia estetica si cea de formare a unui consumator de spectacol sportiv, avizat si educat, de formare a unui om cu posibilitati de a-si petrece timpul liber in mod util si placut.

Avem convingerea insa ca, toate aceste calitati, nu se formeaza doar nemijlocit, ele trebuind cultivate lectie de lectie si cu maiestrie, de catre profesor.

2.3.3 Esalonarea predarii jocului de handbal in programa scolara, pe nivele si clase.

Studiind literatura de specialitate si diferitele programe scolare am intalnit, chiar in continutul acestora din urma, modalitati de esalonare a predarii jocului de handbal care 'pacatuiesc' prin schematism si simplificare. Astfel instructiunile mai vechi, prezinta pe ani de instruire, un continut foarte sarac al mijloacelui handbalului.

Programa din 1990 este mai detaliata, dar se adreseaza in exclusivitate handbalului din educatie fizica (prin gradul de esalonare a temelor), iar in programa de tranzitie continutul predarii handbalului este sumar si dispersat in cicluri primar-gimnazial. Liceal, dar acestea au fost reglementate prin legea E.F.S. Nr. 68/2000

Respectand cerintele programei am utilizat orientativ si lucrarea prof. Scarlat Eugen, iar pentru organizarea activitatilor am selectat din autori ca V. Gogaltan, Kunst Ghermanescu si altii.

Respectand cerintele programei am avut in vedere o esalonare in functie de celelalte mijloace ale educatiei fizice, si continutul acestora pentru handbal, atat la educatie fizica cat si la colectiv sportiv.

2.3.4 Continutul activitatilor sportive (handbal in gimnaziu). Sistemul competitional scolar oficial: alte competitii scolare.

Intrucat pentru colectivul sportiv de handbal din scoala, nu exista o programa am precedat la schitarea unui astfel de document prin includerea prevederilor programei privind handbalul (elemente obligatorii si facultative) si prin completarea continutului pregatirii la colectiv sportiv cu elemente abordabile in gimnaziu cum ar fi pasele speciale (din pronatie) in special la elevii din clasa a VII-a, unele pase de angajare a pivotului, aruncari speciale (de la sold, din plonjon prin evitare, apararea si atacul cu 1-2 jucatori avansati, etc.).

Trebuie sa mentionez ca am avut in vedere si timpul realizat prin actiunea de sumatie a orelor de educatie fizica (2x20 minute handbal), orelor de colectiv sportiv handbal (1x50-90 minute) si competitiilor de handbal (1-2x40 minute).

Am reusit, in acest mod, sa realizez cicluri anuale, semestriale, si saptamanale de initiere si practicarea a handbalului. Calendarul sportiv al M.E.C. prevede doar o competitie de handbal (B-F) anual, cu etape pe scoala, minicipiu, judet, zone si finala pe tara si se adreseaza practic, elevilor din clasele a VIII-a cel mult a VII-a.

Cum este firesc, profesorul este nevoit sa puna baza, in pregatirea echipelor scolare, pe 'etapa pe scoala' si sa aiba in atentie in special elevii din clasele terminale.

Din pacate pentru clasele a V-a si VI-a nu exista un campionat oficial adaptat varstei. Faza pe scoala este in avantajul scolilor cu multe randuri de clase, cel mai frecvent tip de scoala, cu un rand de 2 clase V-VIII fiind dezavantajat si prin lipsa posibilitatilor de selectie si prin numarul mic de echipe dintr-o scoala.

Mentionam din constatarile proprii si dupa parerea unanima a colegilor, ca mijlocul de pregatire cel mai bun, raman competitiile, absenta lor conducand cel mai adesea, la abandonarea handbalului de catre elevi prin demotivare si lipsa de finalizare a pregatirii lor sportive.

2.3.5 Corelarea obiectivelor educatiei fizice si sportului scolar cu potentialul instructiv-educativ al handbalului.

Apreciem ca sunt suficiente elementele de integrare a handbalului in ansamblul mijloacelor educatiei fizice, acestea contribuind la realizarea obiectivelor acestui obiectiv de invatamant.

Raportand potentialul instructiv si educativ al handbalului la obiectivele educatiei fizice si sportului scolar constatam ca acestea are o contributie efectiva la realizarea fiecarui obiectiv in parte, asa cum le-am prezentat intr-un capitol anterior, dar si la realizarea efectelor de ansamblu a acestor obiective.

Este evident ca, prin gradul inalt de solicitare si prin complexitatea sa, handbalul realizeaza obiective instructive, daca este practicat sistematic, ducand la o stare de sanatate, realizarea unei capacitati de munca fizica, stimuleaza procesele de crestere si dezvoltare, contribuie la dezvoltarea fizica armonioasa, formeaza si mentine o atitudine corecta a corpului.

Handbalul largeste orizontul de cunoastere, formeaza notiuni noi la elevi, formeaza trasaturi morale si de vointa.

Nu in ultimul rand, handbalul este, prin practicare sistematica, un mijloc de educare sportiva a elevilor, ca sportivi si spectatori avizati ai jocului de


CAPITOLUL III

3 ORGANIZAREA EXPERIMENTULUI

3.1 Perioada de desfasurare a experimentului.

S-a desfasurat pe parcursul a trei ani scolari avand doua etape distincte valabile atat pentru grupa martor cat si pentru grupa experimentala:

- 2003 – 2004 (semestrul I – II);

- 2004 – 2005 (semestrul I – II);

- 2005 – 2006 (semestrul I – II);

3.2 Elaborarea probelor si normelor de control.

Pentru a cunoaste datele despre dezvoltarea fizica a elevilor din clasele experimentale si martor am trecut la efectuarea unor teste, din sistemul S.U.V.A.E. si probe specifice jocului de handbal, astfel:

a)           alergare de viteza 50 metri;

b)          saritura in lungime de pe loc;

c)           aruncarea mingii de oina de pe loc;

d)          rezistenta – 800 metri – clasele V-VII, 1000 metri – clasa a VIII;

e)           naveta.

Diferentierea probelor de aruncari si motricitate a fost facuta considerand particularitatile de varsta si pregatire ale elevilor.

Tinand cont de faptul ca elevi din clasa a V-a care reprezentau clasa experimentala nu stapaneau elementele tehnice din handbal, la inceputul anului scolar, la sfarsitul semestrului I, dupa parcurgerea unor mijloace specifice tehnici jocului de handbal, am mai efectuat urmatoarele teste:

a)           pase in doi cu mingea de handbal timp de 30 de secunde;

b)          dribling 30 metri in linie dreapta;

c)           aruncarea la poarta – din alergare;

– pas adaugat;

– pas incrucisat;

–  din saritura.

Probe de control pentru determinarea progresului in pregatirea specifica de handbal, pentru care nu am consemnat datele, avand de a face cu esantioane mici (fara semnificatie statistica) dar prezentand un element de control al progreselor inregistrate de subiectii din lotul experimental, sub raport tehnic.

3.3 Grupele experimentale si martor analizate prin prisma masuratorilor initiale si finale.

In catedra mea am avut, in momentul inceperii experimentului, doua clase a V-a cu unu numar aproximativ de 60 elevi din care 34 baieti, care au fost testati, masurati. Dupa selectie s-au impartit aproximativ in doua, adica: grupa experimentala care au fost cuprinsi la ora de activitati sportive, si ceilalti care au participat in continuare doar la ora de educatie fizica.

Pe tot parcursul experimentului, grupele au ramas neschimbate, neexistand fluctuatii de elevi de la o grupa la alta.

Mentionez ca in ambele grupe au existat baieti de aceeasi varsta 11 ani.

Comparand mediile grupelor cu mediile statistice ale nivelului mijlociu de dezvoltare fizica a baietilor si fetelor, din mediu urban, editate de Institutul de igiena din Romania, se constata ca:

F          talia baietilor din grupa experimentala se apropie de 1 cm de media statistica in timp ce la grupa martor este mai mica cu 3 cm;

F          greutatea medie a baietilor din grupa experimentala (33 kg) este egala cu media statistica pe tara; greutatea medie a celor din grupa martor (31,5 kg) este sub media statistica pe tara cu aproximativ 2 kg;

F          perimetrul toracic la grupa experimentala este aproximativ egal cu media statistica (65,5 cm – 66,4 cm), in schimb la grupa martor aceasta este de 68,1 cm fata de 66,4 cm, deci cu aproximativ 2 cm mai mare.

Explicatia este prin faptul ca aici sunt cuprinsi si elevi care nu fac sport decat atat cat se face la ora de educatie fizica.

3.4 Metode si mijloace utilizate.

Asa cum am amintit in capitolele anterioare am utilizat un experiment pe doua grupe pe durata a trei ani de studiu.

Masuratorile antropometrice la indicii de baza T (in cm), Gr. (in kg), P. toracic (in cm) s-au facut anual, dar le-am redat in lucrare numai ca masuratori de pre-test si post-test.

Indicii calitatilor motrice de baza utilizati in masuratori au avut ca sistem de referinta probele si normele de control date pentru viteza 50 metri (in secunde si zecimi), rezistenta la 600-800 metri, in clasa a V-a si a VI-a. Schimbarea distantei fiind ceruta de programa, eu am ramas la masuratorilor din clasa a VI-a (rezistenta), saritura in lungime de pe loc (in metri si centimetri), aruncarea mingii de oina (in metri si centimetri) la care am mai prezentat in anexa si rezultatele de la naveta dar fara a le mai aminti in lucrare.

Toate aceste masuratori s-au realizat la inceputul clasei a V-a, in rest facandu-se conform programei scolare.

Mijloacele utilizate la cele doua grupe in ansamblul lor sunt redate mai pe larg in capitolul 2.3.

Se observa cum grupa experimentala in cadrul orelor de activitati sportive au o gama mai larga de exercitii pentru invatarea si practicarea jocului de handbal, acestea fiind necesare in vederea pregatirii unei bune echipe scolare. Aceeasi grupa  in schimb participand si la orele de educatie fizica de la clasa lor, unde sunt cuprinsi si elevi din grupa martor. Deci grupa experimentala are 4 ore pe saptamana, iar grupa martor doar doua ore.

3.5 Fenomene aparute pe parcursul experimentului.

F          Schimbarea sistemului de normare a profesorului in ore de activitati sportive;

F          Anumite perturbari ale sistemului competitional national, judetean si local;

F          Schimbari survenite in economia de timp liber a elevilor la sfarsit de saptamana, prin ocuparea acesteia cu activitati in familie (munca pamantului, excursii in tara si strainatate etc.);

F          Mari dificultati in alimentatia elevilor, in procurarea de echipament si materiale sportive;

F          Schimbarea distantelor de alergare de rezitenta pe 600-800 metri, specifice claselor V si VI, cu 800-1000 metri la clasele VII si VIII.

Toate aceste fenomene au influentat mai mult sau mai putin desfasurarea experimentului si voi prezenta in capitolul urmator modul concret de manifestare al acestuia.


CAPITOLUL IV

INTERPRETAREA SI PRELUCRAREA DATELOR OBTINUTE.

4.1 Aspecte privind evolutia indicilor antropometrici.

4.1.1 Talia.

Valorile medii initiale ale grupei experimentale (clasa a V-a) se incadreaza in media statistica pe tara in schimb la grupa martor acestea sunt cu 3 cm sub aceasta.

Comparativ grupa experimentala are un avans mediu inca din testarea initiala de 3 cm fata de grupa martor.

In testarea initiala media minima o inregistreaza grupa martor de 137 cm, iar media maxima este atinsa de grupa experimentala 140 – 141 cm. Valorile medii inregistrate se incadreaza in mediile pe tara.

Inregistrand cresterile inregistrate pana in clasa a VII-a se constata urmatoarele:

F         Elevii din grupa experimentala au o talie de 166 cm, realizand o crestere de 26 cm, cu 14 cm peste media pe tara, aceasta fiind de 152 cm;

F         Elevii din grupa martor au o talie de 157 cm, realizand o crestere de 20 cm, cu 5 cm peste media pe tara.

Desi avem esantioane mici, diferenta medie in favoarea grupei experimentale este intre altele si consecinta unui program de miscare (orele de activitati sportive) diversificat si mai mult ca volum.

Evolutia taliei este reprezentata cifric in tabele.

4.1.2 Greutatea.

Daca in testarile initiale existau, in medie, diferente intre grupa experimentala si grupa martor de aproximativ 2 kg, la testarea finala aceste diferente se cifreaza la aproximativ 8 kg in favoarea grupei experimentale si ca o consecinta a diferentelor inregistrate la talie.

Comparand greutatile medii ale grupei experimentale si grupei martor cu media statistica pe tara a copiilor din mediul urban se constata ca ambele grupe sunt cifric aproape de aceasta.

Grupa experimentala coincide la greutate, datorita faptului ca baietii sunt bine claditi din punct de vedere fizic comparativ cu grupa martor care are cu aproximativ 2 kg sub medie. Aceasta lucrare se contrazice putin din cauza ca elevii sunt mici ca statura, in schimb sunt si elevi supraponderali care compenseaza lipsa de inaltime generala a grupei, fapt care se va constata si la masuratorile perimetrului toracic.

4.1.3 Perimetrul toracic.

Acest indice functional si morfologic inregistreaza la ambele grupe o incadrare (clasa a V-a) a valorii apropiate de media pe tara.

La grupa experimentala datorita faptului ca elevii inalti au o talie destul de mare pentru aceasta varsta, indicele este mai mic cu 1 cm, in schimb la grupa martor este cu 2 kg peste medie. Explicatia este aceeasi ca si la precedentul indice antropometric.

Evolutia indicilor privind perimetrul toracic este reprezentata in tabele.

In finalul acestui capitol trebuie sa mentionez ca elevii au avut o crestere normala si dezvoltarea armonioasa din punct de vedere somatic fiind integrati in mediile statistice pe tara cu o usoara dar semnificativa diferentiere a grupei experimentale.

4.2 Aspectele privind evolutia indicilor Dezvoltarea Calitatilor Motrice de baza

 (probe S.U.V.A.)

Prin probele S.U.V.A. putem verifica evolutia indicilor dezvoltarii calitatilor motrice.

Raportat la baremurile stabilite prin programa scolara, evolutia indicilor de viteza, forta, indemanare, se reprezinta pe o linie ascendenta. In continuare voi prezenta evolutia rezultatelor pe calitati la ambele grupe, experimentala si martor, atat la testarile initiale (clasa a V-a) cat si la cele finale (clasa a VII-a).

4.2.1 Viteza – Forta.

Exprimata prin proba de alergare de 50 m plat viteza medie a grupei experimentale nu este semnificativ diferentiata, in cadrul testarilor initiale de cea martor. La testarea finala aceasta diferentiere se accentueaza. Daca grupa martor, realizeaza la testarea initiala 9,1 sec si la cea finala 8,4 sec, grupa experimentala realizeaza 8,6 sec la testarea initiala si 7,3 sec la testarea finala. Diferenta la testarea initiala este de 0,5 sec, la cea finala este de 1,1 sec.

Raportat la baremurile scolare sub 8,4 sec pentru nota 10, media grupei experimentale este cu mult peste nota 10, iar grupa martor, se situeaza la nivelul notei 8.

Calitatea motrica, forta, este testata prin probele de aruncarea mingii de oina – forta exploziva a bratului – si saritura in lungime de pe loc – forta membrelor inferioare.

La aruncarea mingii de oina valorile testarilor initiale sunt urmatoarele: grupa martor realizeaza 21,1 m, cea experimentala 25,1 m, diferenta fiind de 4 m. La testarile finale grupa martor realizeaza 28 m, grupa experimentala 36 m, diferenta fiind de 8 m.

Evolutia se prezinta ascendent pentru ambele grupe cu un avans de 8 m in favoarea grupei experimentale.

Raportat la baremurile programei scolare, ambele grupe au rezultate peste nivelul notei 10 (27 m). Este o proba la care baietii obtin in general cu usurinta nota maxima, datorita unei mai bune coordonari si fortei bratului.

La saritura in lungime de pe loc, intervine forta in regim de viteza denumita si forta exploziva. Valorile testarilor se prezinta astfel:

F   La testarile initiale, grupa martor realizeaza 1,38 m, cea experimentala 1,46 m diferenta fiind de 8 cm;

F   La testarile finale grupa martor realizeaza 1,64 m, in timp ce grupa experimentala 2,03 m, diferenta fiind de 39 cm.

La ambele grupe se constata o crestere intre cele doua testari, grupa martor progresand cu 0,26 m, cea experimentala progresand cu 0,57 m.

Raportat la programa scolara rezultatele obtinute se situeaza la nivelul notei 10 la grupa experimentala si la nivelul notei 5 la grupa martor (mentionez ca nota 10 este peste 1,79 m).

4.2.2 Indemanarea si calitatile motrice.

Testarea s-a facut la proba „Naveta” desi aceasta proba nu este semnificativa pentru indemanare, este o proba combinata care presupune viteza de executie, de deplasare, rezistenta in regim de viteza. Testarea initiala sa facut in clasa a V-a, cand deprinderea de alergare nu era consolidata, elevii avand deprinderi gresite. Rezultatele obtinute sunt de 28,5 sec la grupa martor la testarea initiala si de 25,6 sec la cea finala. Reiese ca viteza de deplasare ajunge  de la 2,8 m/sec la 3,1 m/sec, progresul fiind de 0,30 m/sec.

La grupa experimentala, la testarea initiala s-au obtinut 26,3 sec, la cea finala 23,9 sec. viteza de deplasare la aceasta grupa este de 3,04 m/sec la testarea initiala si de 3,34 m/sec la cea finala.

La ambele grupe se observa un progres atat la timpul realizat cat si la deplasare, diferentele fiind la testarea finala de 1,7 sec la timp si de 0,24 sec la viteza de deplasare.

Progresul se realizeaza pe seama perfectionarii alergarii cat si a cresterii capacitatii de efort.

In Anexe sunt mentionate explicit toate aceste cresteri si diferente, cat si rezultatele obtinute la testari.

4.2.3 Rezistenta

Calitatea motrica rezistenta se apreciaza prin proba de alergare pe distanta de 800 m, clasele V – VI, si 1000 m VII – VIII. Pentru a avea termeni de comparatie ma refer la analiza rezultatelor la testarile initiala si finale, efectuate doar la clasele V – VI, pe distanta de 800m.

Grupa martor a realizat la inceputul clasei a V-a media de 4,31 min, grupa experimentala de 3,43 min. Diferenta dintre ele fiind de 0,48 min. La testarile finale efectuate cum am mai amintit pe aceeasi distanta in clasa a VI-a, semestrul II, am obtinut 4,05 min. grupa martor si 3,06 min. grupa experimentala. Diferenta dintre rezultate fiind de 0,59 min.

Si aceasta calitatea a avut o evolutie ascendenta, elevii ambelor grupe  si-au imbunatatit capacitatea de efort. Progresul realizat de grupa martor este de 0,26 min, cel realizat de grupa experimentala este de 0,37 min.

Raportat la baremele S.U.V.A. rezultatele grupei martor se realizeaza la nivelul notei 6, cel al grupei experimentale la nota 10 (3,25 min.).


CAPITOLUL V

5. CONCLUZII SI PROPUNERI.

5.1 CONCLUZIILE EXPERIMENTULUI

F         Experimentul desfasurat a permis sa se constate ca sarcinile si obiectivele educatiei fizice, cuprinse in programa scolara la clasele gimnaziale, sunt accesibile in orice conditii de dotare materiala, cu rezultate bune numai in situatia in care profesorul se preocupa pentru gasirea celor mai adecvate tehnologii de actionare;

F         Potrivit noilor principii se recomanda:

o             restrangerea numarului de exercitii (stimuli)cu care se opereaza in lectii;

o             valorificarea influentelor exercitiilor fizice (structuri, complexe, activitati globale) odata insusite, prin modificari aduse volumului, intensitatii, complexitatii si pauzelor;

F         Structurile recomandate de programa scolara au in vedere acest aspect. Astfel, cele prevazute pentru jocurile sportive – procedeele tehnico–tactice de exemplu – pot fi utilizate in anumite conditii si ca mijloace pentru dezvoltarea calitatilor motrice, sau pentru educarea initiativei, imaginatiei, capacitatii de anticipare si de decizie, etc.

F         Obiectivul de dezvoltare si de perfectionare a calitatilor motrice trebuie sa stea permanent in atentia profesorului de educatie fizica.

F         Valoarea educativa a jocurilor sportive este recomandabila, data fiind actiunea lor pozitiva multilaterala asupra personalitatii omului si in special asuprea tineretului.

F         Rezultatele  inregistrate comparativ la cele doua grupe confirma realizarea sarcinilor propuse spre cercetare, deci realizarea scopului propus.

5.2 Concluzii si propuneri cu caracter general.

F         Experimentul realizat legat de activitatile desfasurate in cadrul orelor de cerc sportiv, a scos in evidenta superioritatea indicilor somatici si motrici, la grupa celor cuprinsi in aceasta activitate, confirmand pe deplin ipotezele de lucru. Aceasta s-a realizat pe seama unui numar mare de ore, cele de la clasa, plus cele de colectiv sportiv, precum si competitiile ceea ce a facut ca pregatirea lor pe linie sportiva sa fie mai buna, prin actiunea de somatie a celor trei categorii de pregatire.

F         Indicii prezentati in Anexe arata superioritatea, uneori nu foarte mare a celor care au desfasurat o activitatea suplimentara;

F         Rezultatele sunt mai ridicate la dezvoltarea calitatilor motrice reprezentate prin probele S.U.V.A. Aceasta s-a realizat printr-o activitate bine organizata, cu mijloace specifice, mijloace de care handbalul dispune pe deplin.

F         Desi perioada ciclului gimnazial dezvoltarea fizica, talia si greutatea se realizeaza la toti elevii pe o linie ascendenta, la grupa de handbal acesti indicii sunt superiori. Se constata la ei o evidenta crestere in inaltime si implicit in greutate.

F         Prin aceasta activitate se realizeaza obiectivele educatiei fizice scolare – indicii superiori de dezvoltare fizica si motrica, un bagaj larg de deprinderi motrice de baza si specifice jocului de handbal, obisnuinta de practicare independenta in timpul liber a exercitiilor fizice, cunostinte legate de organizarea si desfasurarea jocului.

F         Reiese din tot, ca o concluzie finala, faptul ca, cu cat timpul afectat miscarii, sportului organizat, este mai mare cu atat rezultatele sunt mai evidente.

F         Varsta gimnaziului este o perioada optima dezvoltarii fizice si motrice si trebuie actionat cat mai mult pe aceasta linie. De aceea cele doua ore pe saptamana prevazute de programa scolara sunt totusi insuficiente. Participarea elevilor la cerc sportiv nu este obligatorie, nu pot fi cuprinsi toti. Spre clasele terminale multi renunta la participarea la aceasta activitate, socotita de multi extrascolara, pentru a se pregati pentru examene.

F         Daca ar fi o activitate obligatorie si cuprinsa in orar, ar fi de real folos copiilor. S-ar mari astfel numarul orelor de educatie fizica de la doua la trei ore pe saptamana. Aceasta nu ar afecta cu nimic pregatirea scolara stiind ca educatia fizica, miscarea si sportul contribuie la o buna pregatire intelectuala, la dezvoltarea organismului.

F         Consider ca cele prezentate in lucrarea de fata, cat si datele experimentului, sa scoata in evidenta rolul important al handbalului ca mijloc in realizarea obiectivelor educatiei fizice.

5.3 Concluzii si constatari cu caracter metodic.

F         Cel mai eficient lucru in invatarea jocului de handbal este cel global, combinat cu cel analitic, elevii putand practica jocul cu reguli simplificate inca din clasa a V-a.

F         Datorita lipsei calitatilor motrice, aparitia greselilor frecvente este inerenta, aceasta fiind directia principala de prevenire, dar si corectarile cu caracter tehnic nu trebuie neglijate.

F         In faza de invatare a jocului exista o perioada de folosire in exces a driblingului (a V-a, a VI-a) ale carei cauze sunt legate de manifestarile de individualism, dar si de neglijarea invatarii corecte a opririlor, pivotarii si protectiei mingii.

F         In clasele a VII-a ti a VIII-a, invatarea pasilor si aruncarilor speciale este abordabila, cu conditia ca cele fundamentale sa fie corect si stabil insusite. Legat de aceasta, pentru fiecare procedeu, trebuie aplicata o metodica adecvata. La invatarea aruncarii din plonjon, inceputul il constituie tehnica rularii invatata pe saltea, apoi plonjonul cu aruncarea respectiva si cu atentie deosebita la linia semicercului.

F         In clasele mici, trebuie utilizat mult, intens supravegheat si corectat permanent lucrul individual cu mingea pentru a obisnui elevul cu obiectul de joc.

F         Pentru practicarea handbalului, motivatia este o problema foarte complexa, trebuind atrasi in colaborarea pe aceasta tema nu doar elevii, ci toti profesorii, directorul si familia elevului, prin strategii speciale.

F         Inca din clasa a V-a trebuie, urmarit lectie de lectie formarea de notiuni si dezvoltarea gandirii tactice. Astfel intre profesor si elevi nu exista comunicare, mai ales in conducerea jocului de pe margine, daca elevii nu au notiuni si reprezentari tactice

F         In alcatuirea colectivelor sportive la scoli cu doua clase gimnaziale, nu se poate face selectie, profesorul trebuind sa lucreze si cu copiii dotati, dar si cu cei mai putin dotati, diferentiat, pentru ca altfel nu poate alcatui echipe. O problema speciala o constituie pregatirea portarilor care pot fi cu 1 – 2 ani mai tineri decat varsta clasei a VIII-a, dar bine alesi si instruiti special.

F         Numarul competitiilor pe an si elev, este o problema foarte importanta mai ales la scolile cu copii putini. De aceea trebuie urmarit ca pe langa handbal, elevii sa mai practice si alte sporturi cu competitii scolare (atletism, baschet, fotbal etc.).

F         Pastrarea si ingrijirea echipamentului, este o problema pe care elevii trebuie sa o realizeze singuri, realizand in acelasi timp si deprinderi de igiena si respect fata de sine.


6.  BIBLIOGRAFIE

1.

Legea Educatiei fizice si sportului Nr.68/2000

2.   

ALBU CONSTANTIN

Educatia fizica la clasele V – VIII, Editura  Sport – Turism, Bucuresti 1977

3.   

ALBU CONSTANTIN

Educatia Fizica  la clasele V-VIII, Editura Sport – Turism, Bucuresti, 1977;

4.   

BIRO F., ROMAN C.,  DRAGOS P., 

Handbal – initiere Editura Universitatii Oradea 2002

5.

BOTA MARIA,  ION BOTA

Handbal. 500 exercitii pentru invatarea jocului Editura Sport – Turism Bucuresti 1990

6.   

BRATA M.

Metodica Educatiei Fizice Scolare, Editura Universitatii Oradea 1996

7.   

CALIN ROMAN, FRANCISC BIRO

Jocuri pentru initiere in handbal Oradea, Editura Universitatii, Oradea 2003

8.   

CERCEL PAUL

Calitatile motrice in handbal Editura Sport – Turism, Bucuresti 1975

9.

CERCEL PAUL

Handbal – antrenamentul echipei masculine,    Editura Sport – Turism Bucuresti 1983

10.

DEMETER A

Bazele Fiziologice ale educatiei fizice scolare in : Fiziologia educatiei fizice si sportului, Editura Stadion, Bucuresti 1970

11.

GHERMANESCU I. KUNST

Handbal, Editura Sport – Turism Bucuresti 1978

12.

GHERMANESCU, Kunst I.,  si colaboratorii

Teoria si metodica handbalului, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti 1983

13.

GOGALTAN V

Instruirea copiilor si juniorilor in handbal, Editura Stadion, Bucuresti 1974,

14.

MITRA GHEORGHE MOGOS ALEXANDRU

Metodica educatiei fizice, Editura Sport - Turism Bucuresti 1980

15.

POPESCU C.

Lectiile de handbal Editura Stadion Bucuresti 1971


ANEXE


Anexa 1

TABEL

Cuprinzand nivelul de dezvoltarea fizica al copiilor de 11-14 ani din mediul urban (baieti)

Institutul de igiena Bucuresti

Extras

Varsta in ani

Inaltime

Greutate

P. toracic

OBS.

Media

a

Media

a

Media

a

11

141.04

6.56

33.42

5.91

 66.44

4.69

12

146.35

7.16

26.94

6.91

68. 54

5.08

13

152.55

9.09

41.48

8.21

71.60

5.42

14

159.46

9.09

47.02

9.02

75.20

6.16

Anexa 2

TABEL

Cuprinzand evolutia mediilor la invatatura la grupa experimentala cat si martor

Media generala

Clasa a V-a

Clasa a VI-a

Clasa a VII-a

OBS.

Grupa Experim

Grupa martor

Grupa Experim

Grupa martor

Grupa Experim

Grupa martor

8,32

8,50

8,70

8,65

8,91

8,32

NOTA – Mediile generale ale elevilor au fost extrase din cataloagele claselor respective incepand din clasa a V-a si terminarea  clasei a VII-a.



Anexa 3

TABEL

Cu evolutia datelor inregistrate la indicii aptropometrici si S.U.V.A. la grupa experimentala

Nr. crt.

N. P.

Masuratori initiale

Masuratori finale

Diferente

OBS

T in cm

Gr in kg

P.T. in cm

Nave ta

Probe S.U.V.A

T in cm

Gr in kg

P.T. in cm

Nave ta

Probe S.U.V.A

T in cm

Gr in kg

P.T. in cm

Nave ta

Probe S.U.V.A

V.

R.

S.

O.

V.

R.

S.

O.

V.

R.

S.

O.

1.

BM

141

30

64

26,4

8,9

4,33

175

25

165

59

87

24,4

7,4

2,31

199

30

24

29

23

2,0

1,5

2,02

0,24

5

2.

CJ

146

35

64

27,5

8,7

3,27

135

18

174

49

73

24,6

7,4

3,02

195

31

28

14

9

1,3

1,3

0,20

0,60

13

3.

GN

135

28

67

25,7

8,8

3,14

160

18

160

48

75

24,5

7,5

3,00

210

38

28

20

8

0,8

0,5

0,14

0,50

10

4.

HL

140

40

65

27

8,0

3,40

165

29

163

54

75

22,9

7,2

3,03

195

38

23

14

10

4,1

0,8

0,37

0,30

10

5.

JG

150

43

72

27,5

8,8

4,06

130

22

178

70

95

24,8

7,1

3,23

225

39

28

27

23

2,7

1,7

0,13

0,55

17

6.

KZ

143

39

69

25

8,5

3,32

160

24

173

65

89

21,6

7,1

3,20

220

37

30

24

20

3,4

1,5

0,12

0,60

13

7.

RT

139

27

63

27,5

8,6

3,25

135

26

168

64

84

23,9

7,1

3,10

191

35

29

37

21

3,6

1,6

0,15

0,56

11

8.

SG

138

29

65

26

9,0

3,52

137

28

167

66

91

23,4

7,1

3,30

205

39

29

37

26

3,1

2,0

0,32

0,58

11

9.

SA

139

27

63

25,7

8,6

3,25

137

28

165

60

82

22,3

7,3

3,25

195

35

26

23

19

2,9

1,3

0,00

0,60

7

10.

VR

141

42

70

26,5

8,3

3,23

150

24

173

55

76

22,8

7,1

3,02

225

39

22

13

6

3,7

1,2

0,19

0,75

15

11.

SA

140

29

62

25,8

8,7

3,25

170

23

165

55

77

25,2

7,4

3,12

205

39

25

26

15

0,6

1,3

0,13

0,35

16

12.

KT

129

29

62

25,7

8,7

3,40

180

27

160

47

71

25,2

7,4

3,32

196

35

21

18

9

12

0,6

0,8

0,36

8

13.

MG

142

39

70

26

8,9

3,46

145

25

161

50

75

24,6

7,1

3,10

192

35

17

11

5

1,7

1,2

0,34

0,50

10

14.

PC

142

36

69

26

8,4

3,47

135

23

167

49

74

23,2

7,2

3,26

225

41

33

23

6

2,8

1,1

0,21

0,90

18

15.

TB

130

30

60

26,2

8,3

3,37

125

24

160

45

69

24,8

7,3

3,30

194

36

30

15

9

1,4

1,9

0,07

0,70

12

16.

KK

134

31

67

26,3

8,7

4,05

155

25

160

54

76

25,7

7,5

3,20

200

35

24

23

9

0,6

1,1

0,35

0,55

10

17

DM

134

27

63

27

8,9

3,50

140

25

165

60

85

23,4

7,6

2,32

195

42

21

23

22

3,6

1,2

1,18

0,55

17

Media

140

33

65,5

26,3

8,6

3,43

146

25,1

166

55,8

79

23,9

7,3

3,06

203

36

26

29

14,5

2,4

1,3

0,42

0,52

10,9


TABEL

Cu evolutia datelor inregistrate la indicii aptropometrici si S.U.V.A. la grupa martor

Nr. crt.

N. P.

Masuratori initiale

Masuratori finale

Diferente

OBS

T in cm

Gr in kg

P.T. in cm

Nave ta

Probe S.U.V.A

T in cm

Gr in kg

P.T. in cm

Nave ta

Probe S.U.V.A

T in cm

Gr in kg

P.T. in cm

Nave ta

Probe S.U.V.A

V.

R.

S.

O.

V.

R.

S.

O.

V.

R.

S.

O.

1.

FM

146

41

80

31,5

10,2

4,33

1,25

21

163

61

90

28,9

9,2

4,30

159

25

17

20

10

0,20

0,1

0,69

0,70

4

2.

KR

149

33

66

28,1

9

3,38

1,35

26

170

60

85

25,3

8,1

3,22

161

30

21

27

19

2,80

0,5

0,16

0,25

4

3.

GC

146

41

80

26,1

9,1

3,34

1,35

23

153

40

80

25,9

9,0

3,30

165

30

7

5

0

0,1

0,6

0,04

0

7

4.

SA

132

26

64

29,8

9,2

4,43

1,30

18

160

50

79

25,7

8,7

4,08

165

23

28

24

35

3,6

0,6

0,35

0,35

5

5.

BF

126

27

65

25

9

3,32

1,45

20

157

37

70

25,2

8,5

3,22

174

28

31

10

5

0,2

0,6

0,10

0,20

8

6.

ZT

135

28

65

32,5

10

5,15

1,20

18

163

44

72

24,0

9,4

4,10

175

23

28

16

7

7,5

2,1

1,05

0,54

5

7.

KB

135

35

65

24

8,5

3,48

1,25

24

157

40

72

23,4

8,8

3,30

160

32

22

5

7

0,6

0,5

0,80

0,50

6

8.

KM

143

30

65

26,8

8,7

4,27

1,35

21

170

54

73

26,4

8,1

4,20

130

30

27

24

18

0,4

0,4

0,7

0,25

7

9.

MS

131

25

63

28,7

9,4

4,04

1,35

24

155

35

71

26,2

9,1

3,37

200

30

24

10

8

2,5

0,5

0,27

0,05

6

10.

LG

131

27

65

28,5

8,5

4,00

1,55

24

155

45

76

25,8

8,1

3,13

190

31

24

18

11

1,7

0,4

0,47

0,45

5

11.

PZ

135

31

65

26

8,9

3,15

1,60

20

146

42

75

25,8

9,1

3,08

165

30

11

11

10

0,2

1,1

0,7

0,30

10

12.

VA

155

38

73

28,2

9,2

3,53

1,30

23

168

59

82

26,3

8,2

3,20

155

26

23

21

9

1,9

1,0

0,33

0,35

3

13.

RL

127

27

64

29,5

9,1

4,05

1,25

25

144

43

75

25,5

8,1

4,07

180

23

17

16

11

4

0,8

0,02

0,30

2

14.

BZ

146

41

80

26,8

9

4,36

1,70

25

162

69

90

23,9

8,3

3,49

160

27

16

49

10

2,7

0,9

0,47

0,10

2

15.

FA

126

27

65

38,5

9,3

4,36

1,30

20

141

40

70

24,9

8,0

4,12

200

24

15

13

5

13,6

0,7

0,24

0,30

4

16.

LB

136

31

68

24

8,7

3,37

1,60

24

161

54

76

23,5

7,9

3,20

168

33

25

23

8

0,5

1,2

0,17

0,40

9

17

AE

135

28

65

32

9,4

4,01

1,37

13

148

39

71

25,9

8,4

3,44

125

29

13

11

6

6

1,0

0,17

0,30

16

Media

137

31,5

68,1

28,5

9,1

3,91

1,38

21,1

157

48

76

25,6

8,4

4,05

164

28

20

16,5

8

3

0,7

0,14

0,16

9



Document Info


Accesari: 4100
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

 


Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )