Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































COMPORTAMENTUL ECONOMIC

sociologie












ALTE DOCUMENTE

EDUCABILITATEA. FACTORII DEVENIRII FIINŢEI UMANE
12 ANI DE FEEDBACK
PLAN DE ANCORARE IN STARI RESURSA
ADOLESCENTUL SI SOCIETATEA
Ana Mendieta si feminismul
Tirania majoritatii vs. monopolul celor putini
Dragostea.
Cum isi pregateau cuvantarile oratorii celebri
SOCIOLOGIE PSIHOLOGIE Istoria psihologiei - teste grila
ETNOGRAFIA CA ACTIVITATE LINGVISTICA: SCRIEREA

COMPORTAMENTUL ECONOMIC

Introducere la tema tratata: comportamentul economic reprezinta constanta definitorie a actiunii umane.




Obiectivul temei: sublinierea rolului comportamentului economic in ansamblul comportamentului uman.

Concepte cheie tratate in aceasta tema: consum, mod de consum, societate de consum, comportament al consumatorului, factori de influentare, modele si metode de masurare.

Rezumatul temei tratate:

5.1. Concept si teorii explicative

Consumul reprezinta secventa ultima (ciclul fiind: productie, circulatie, repartitie si consum) a activitatii economice, care consta in folosirea bunurilor economice (marfuri sau servicii) de catre persoane sau stat, pentru satisfacerea trebuintelor lor individuale sau colective. Daca bunul economic este folosit pentru a produce alte bunuri, atunci consumul este productiv, iar daca este folosit pentru satisfacerea unor trebuinte personale, este consum final. Consumul este si un act social, deoarece reflecta traditii, sisteme de valori, obisnuinte, ritualuri. Autoconsumul reprezinta ceea ce consuma individul si este produs in gospodaria proprie; in special in zonele rurale, autoconsumul constituie un procent, uneori insemnat al consumului total al individului sau familiei respective. Consumul individual sau privat se refera la persoana care foloseste un bun economic in folosul sau. Consumul public este alcatuit mai mult din servicii (precum cele educative, administrative, iluminatul public etc) adresate mai multor persoane sau chiar intregii colectivitati (societati).

Modul de consum exprima forma pe care o ia consumul intr-un anumit moment al evolutiei economico-sociale, tinand seama de resursele individuale si sociale disponibile. Modul de consum reprezinta si un mod de reflectare a traditiilor, obiceiurilor si culturii unei societati, intr-un anumit moment al evolutiei sale.

Venitul obtinut de un individ (persoana fizica) sau de un agent economic (persoana juridica), in urma activitatilor economice si sociale desfasurate, poate sa fie consumat sau economisit (o parte din economii pot fi, apoi investite). O egalitate economica fundamentala ne spune ca:

Venitul = Consum + Economisire

Inclinatia spre consum masoara procentul din venit destinat consumului.

Elisabeta Nicorescu subliniaza ca soarta productiei este hotarata de consum, ca nivelul si structura repartitiei influenteaza nivelul si structura consumului, iar schimbul de marfuri creaza o forma specifica de manfestare a trebuintelor populatiei, anume cererea de marfuri[1]. Dupa opinia noastra, "soarta productiei" este influentata direct de capacitatea bunului economic respectiv de a satisface in cea mai inalta masura necesitatile si trebuintele consumatorului, care, astfel, va prefera sa foloseasca, in repetate randuri acel bun si nu altul.

Comportamentul reprezinta, dupa N. Sillamy[2], conduita unui subiect luat in considerare intr-un timp mediu si intr-o unitate de timp data. Comportamentul, care depinde atat de individ cat si de mediu, are intotdeuna un sens. El corespunde cautarii unei solutii sau unui obiect susceptibil sa reduca tensiunile si sa satisfaca trebuintele individului. Dupa H. Pieron, comportamentul desemneaza modul de a fi si de a actiona al omului, reprezentatnd o manifestare obiectiva a intregii activitati umane.

Comportamentul consumatorului reprezinta un ansamblu de atitudini care au ca scop satisfacerea - in cel mai inalt grad - a necesitatilor si trebuintelor individului in cauza. Dupa Ph. Kotler comportamentul consumatorului corespunde iesirilor unui sistem ale carui intrari sunt: situatia economica generala, calitatea bunului economic (produs sau serviciu), utilitatea acestuia, prezentarea, probabilitatea de alegere, traditiile, obiceiurile si cultura individului respectiv. Oamenii se deosebesc intre ei dupa sex, varsta, ocupatie, mod de viata, ceea ce le determina idei, sentimente, emotii, deprinderi diferite, deci comportamente de consumatori diferite.

Publicul consumator reprezinta totalitatea persoanelor care poseda gusturi si preferinte comune pentru anumite bunuri economice, pe care le cumpara in vederea consumului. Preferinta pentru anumite marfuri sau servicii se modifica in functie de actiunea unor factori de influentare a achizitionarii acestora si de nivelul de satisfacere a trebuintelor fiecarui individ, membru al publicului.

Dupa Paul Popescu-Neveanu, comportamentul economic al consumatorului reprezinta actele si hotararile consumatorului privind utilizarea veniturilor pentru diferite cumparaturi curente, bunuri de uz indelungat sau economii, precum si in legatura cu atitudinile acestuia.

5.2. Factorii de influentare pot fi clasificati astfel:

-                                 factori biologici: sex, varsta, rasa;

-                                 factori economici: veniturile individuale, preturile bunurilor, modul de dezvoltare al economiei, modul de consum;

-                                 factori psihologici: afectivitate, nivel al gusturilor, sensibilitatilor, preferintelor si trebuintelor, temperament si caracter;

-                                 factori sociali: numar de membri ai familiei, numar de copii, mediu de provenienta, mod de viata;

-                                 factori profesionali: ocupatie/profesie, conditiile de exercitare;

-                                 factori spirituali: traditii, obiceiuri, cultura, religie.

Fiecare din acesti factori comporta o analiza separata, iar unii dintre ei o discutie speciala. De exemplu, persoanele de sex feminin se caracterizeaza prin afectivitate pronuntata, sensibilitate si participare sufleteasca, receptivitate si preocupare sporita in actul alegerii si cumpararii unui bun economic.

Comportamentul economic poate fi considerat ca efectul a doua categorii principale de factori:

                                 factori exogeni, corespunzatori mediului social in care traieste consumatorul, care cuprind: nevoi, valori, obiceiuri, credinte sociale etc. si,



                                 factori endogeni, corespunzatori personalitatii consumatorului respectiv si care cuprind: nevoi, aspiratii, perceptii, atitudini, motivatii individuale etc.

Cand omul si-a satifacut nevoile fiziologice, spune cunoscutul ganditor si economist, John Kenneth Galbraith, nevoile psihologice le iau locul; acestea sunt de mai mica importanta, ar pot sa fie la fel de presante ca si nevoile fiziologice.

Psihologul Abraham Maslow, recunoscut pentru celebra sa "piramida a trebuintelor sau necesitatilor umane" deosebeste:

                                 necesitati de supravietuire sau fiziologice: aerul, apa, adapostul;

                                 necesitati de siguranta sau securitate: economii banesti, rezerve de bunuri, asigurari;

                                 necesitati de afectivitate sau apartenenta: acceptarea de catre o persoana sau un grup, participarea la activitatile respective;

                                 necesitati privind stima si pozitia sociala: statusul, rangul, insemnele distinctive;

                                 necesitati privind implinirea personala: a fi ceea ce esti capabil sa devii.

In functie de temperament, consumatorul poate fi un:

q                               tip slab, visator, corespunzator temperamentului melancolic;

q                               tip puternic, neechilibrat, " " coleric;

q                               tip echilibrat, inert, " " flegmatic;

q                               tipul echilibrat, mobil " " sanguinic.

Avand in vedere, trasaturile pozitive sau negative de caracter, Elisabeta Nicorescu[3] desprinde urmatoarele categorii de consumatori:

                                consumatorul atotstiutor, care nu pierde vreo ocazie de a-si etala cunostintele, are multa incredere in competenta sa si nu suporta sa fie contrazis;

                                consumatorul dificil, este pretentios, se hotaraste greu, descopera tot timpul defecte ale marfurilor si serviciilor, are reactii negative la argumentele vanzatorului;

                                consumatorul econom, care apreciaza bunul economic dorit si se hotaraste sa-l cumpere dupa o indelungata chibzuinta;

                                consumatorul timid, care nu are curajul sa-si manifeste micile sale dorinte si se simte jenat daca i se acorda prea multa atentie la achizitionarea unei marfi;

                                consumatorul entuziast, care admira in mod nejustificat produsele si lauda exagerat marfurile si serviciile solicitate;




                                consumatorul impulsiv, ce ia decizii fara o judecata prealabila, avad in vedere numai anumite trasaturi ale ale marfii sau serviciului (marca, aspectul estetic etc.);

                                consumatorul grabit, care nu are rabdare si i se pare mereu ca servirea este prea lenta, iar daca este nevoit sa se aseze la rand, renunta;

                                consumatorul nemultumit, care nu este satisfacut de nici un serviciu sau produs;

                                consumatorul nedecis, care nu stie ce anume sa aleaga si apeleaza la recomandarea vanzatorului;

                                consumatorul ideal este cel ce are un scop precis, stie bine ce doreste, vrea sa fie servit repede si da indicatii scurte si precise in legatura cu bunul solicitat.

Determinante esentiale ale variabilelor exogene, nevoile sociale reprezinta ansamblul cerintelor sau trebuintelor de consum productiv sau neproductiv al unitatilor economice, institutiilor si populatiei

5.3. Modele si metode de masurare

Investigarea fenomenelor si proceselor economice si sociale se concentreaza pe doua directii principale:

Ø      studierea ofertei de bunuri de consum, precum si a fenomenelor sociale, prin intermediul unor metode de masurare cantitativa si constativa;

Ø      cercetarea cererii de bunuri de consum si a omului ca fiinta sociala, prin intermediul unor metode de masurare calitativa si proiectiva.

Dupa Elisabeta Nicorescu[4], cercetarea calitativa, respectiv cercetarea motivationala se concentreaza asupra cunoasterii cat mai adancite a raspunsurilor la intrebari fundamentale, precum: de ce?, pentru ce?, cum?, in ce masura? A raspunde la aceste intrebari echivaleaza cu "a explica" sau "a intelege" mecanismele care se desfasoara in psihicul consumatorului sau al cetateanului ca fiinta sociala; a gasi inlantuirile necesare si legaturile cauza-efect, care sunt determinate de existenta anumitor nevoi ce impun decizii constituite in scopuri pentru consumator.

Cercetarea de tip calitativ, motivational si proiectiv poate raspunde la intrebarile de mai sus, propunand masurile pentru constructia feed-back-ului necesar si depasind astfel masurarea cantitativa si pur constatativa. Rezultatele cercetarilor de tip motivational au permis construirea unor scheme si modele ale comportamentului consumatorului, care descriu procesele comportamentale in functie de actiunea unor stimuli.

Teste pentru autoevaluare la tema tratata - alegeti raspunsul eronat:

1. Factorii sociali principali de influentare a consumului sunt:

a)      temperamentul si caracterul; b) numarul de membri ai familiei si numarul de copii; c) mediul de provenienta si modul de viata.

2. Factorii psihologici principali de influentare a consumului sunt:

a) obiceiurile; b) afectivitatea; c) modul de viata.

Raspunsuri la testele de autoevaluare: 1.a; 2.a,c.

Subiecte pentru teme de casa, referate sau studii de caz:

-         Consumul si modul de consum;

-         Comportamentul uman si valentele sale;

-         Comportamentul economic al consumatorului.



[1] Elisabeta Nicorescu - Sociologie economica, curs, 1996, p.57

[2] Norbert Sillamy - Op. cit., p. 74

[3] Elisabeta Nicorescu, Op. cit., p. 59

[4] Idem, p. 70-71 (selectiv)












Document Info


Accesari: 2683
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )