Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Cercetarea cuplului casatorit - teorii de baza

sociologie












ALTE DOCUMENTE

A FI SAU A NU FI..ROMAN IN AMERICA
5 secrete ca o relatie sa functioneze:
Am uitat
Chestionar
Fenomenul O.Z.N.
AHIMSA, PRINCIPIUL NON-VIOLENTEI
Test de sociabilitate
CEI CARE FOLOSESC LIMBAJUL POZITIVProiecteaza asteptari pozitive
TRADITIA POPULARA OLTENEASCA
SOCIOLOGIE PSIHOLOGIE Istoria psihologiei - teste grila

Cercetarea cuplului casatorit - teorii de baza

Fiind grupul ce reprezinta cel mai bine o societate, familia a constituit de-a lungul timpurilor subiectul a numeroase cercetari. Paradigmele au aparut ca o consecinta a lor incercand sa explice modul de functionare si relatiile existente in grupul familial. Nu putem spune ca una sau alta dintre aceste paradigme este mai buna intrucat fiecare isi sustine punctul de vedere cu argumente, avand pretentia ca o face cel mai bine.




1.Teoria dezvoltarii (ciclurilor vietii)

Se refera de fapt, la cresterea membrilor familiei in sens evolutiv. Termenul folosit de catre teoreticieni atunci cand vorbesc despre ciclurile vietii individuale si familiale este cel de stadiu. Pentru fiecare dintre noi aceste stadii sunt, mai mult sau mai putin, aceleasi diferentiindu-ne insa modul in care noi reactionam.

R.Hill (1970) ne ofera o schema a ciclurilor vietii de familie in care ne aduce la cunostinta perioadele in care apar schimbari majore in viata unei familii[1]:

1. stadiul initial al cuplului fara copii - familia se focalizeaza doar pe confortul afectiv; par 858g69i tenerii depun eforturi pentru a se accepta, pentru a se tolera. In acest stadiu se instituie si gradele de dependenta sau de autonomie intre soti;

2. stadiul vietii cuplului cu copii prescolari - afectiunea este redirectionata, acum copiii sunt pe primul plan, pot aparea divergente in legatura cu ce este dezirabil si ce nu in cresterea copiilor;

3. stadiul familiei cu copii scolari - copilul ocupa cea mai mare parte a timpului parintilor acestia devenind mult mai solicitati odata cu intrarea lui in scoala si fiind nevoiti sa fie eficienti si la locul de munca; in acest stadiu apare si o erodare a vietii sexuale;

4. stadiul familiei parasita de copiii adulti - coincide de cele mai multe ori si cu pensionarea; este o perioada caracterizata fie de tensiune, fie de liniste sufleteasca reaparand iubirea pentru a invinge impreuna singuratatea si batranetea;

5. stadiul "familiei" omului singur (vaduv) - poate fi "indulcit" prin aparitia nepotilor ce va reface cercul relatiilor si dorintelor restabilind proiectia in viitor a omului.

Fiecare dintre aceste stadii are sarcini specifice, clar trasate cuplul dezvoltandu-se insa permanent pentru a putea face fata oricand unor situatii neprevazute.

2.Teoria structurala (dinamica rolurilor si a puterii)

Teoria structurala insista pe conceptul de rol. Societatea este cea care ne impune roluri pentru a facilita interactiuni interpersonale. Din acelasi motiv, pentru a regla relatiile si pentru o buna functionalitate a familiei exista si sex rolurile care, fara sa putem spune cu certitudine cine le-a stabilit, au existat dintotdeauna. Cu toate ca nicio clipa nu s-au neglijat, in contemporaneitate cercetatorii semnaleaza o mult mai slaba diviziune a rolurilor.

H.Touzard (1965) a realizat o clasificare ce surprinde structura de autoritate si putere in cuplu pornind de la actiune si decizie[2]:

1. autonomia sotului - barbatul actioneaza si decide;

2. autonomia sotiei - femeia actioneaza si decide;

3. autocratia barbatului - barbatul decide, femeia actioneaza;

4.autocratia sotiei - femeia decide, barbatul actioneaza;

5. conducerea sotului - barbatul decide, actioneaza impreuna;

6. conducerea sotiei - femeia decide, actioneaza impreuna;

7.diviziunea sincretica a rolurilor - decide impreuna, barbatul actioneaza;

8. diviziunea sincretica a rolurilor - decide impreuna, femeia actioneaza;

9. cooperarea sincretica - decide impreuna, actioneaza impreuna.

Asadar, familia moderna, cu unele reticente, se indreapta usor usor catre relatii de tip sincretic. Cercetarile sustin acest lucru evidentiind o tendinta clara de egalizare a participarii sotilor la treburile casnice, la ingrijirea si educarea copiilor, in special in familiile de tineri.

Cand vorbim de ierarhia puterii ne referim la modul in care autoritatea este impartita in interiorul familiei. Autoritatea in familie poate fi detinuta fie de barbat in societatile traditionale patriarhale (el stabilind orientarea profesionala si maritala a tinerilor si reprezentand familia in raport cu institutiile publice), fie de femeie in societatile caracterizate de matriarhat (este adevarat ca acest model este foarte rar intalnit dar femeia are aproximativ aceleasi drepturi ca cele detinute de barbat in patriarhat) dar si de cuplu in societatile egalitare (deciziile avand la baza intelegerea intre cei doi) si chiar de copil (atunci cand acesta creste si isi poate asuma atitudini parentale) si uneori chiar de persoane din afara grupului.




3.Teoria functionala (procesuala)

Functionalistii pleaca de la convingerea ca familia are datoria de a realiza anumite functii. In directa corelatie cu realizarea sau nerealizarea acestora ele impartindu-se in functionale sau disfunctionale.

V.Satir afirma despre familia functionala ca este un sistem deschis in vreme ce familia disfunctionala reprezinta un sistem inchis[3]. Oricat de rigida ar fi insa o familie ea nu poate fi considerata un sistem inchis intrucat independent de vointa membrilor, ei vor fi nevoiti sa interactioneze si cu exteriorul.

Iolanda Mitrofan si Cristian Ciuperca se opresc asupra familiei ca sistem socio-cultural ce poate fi clasificat astfel[4]:

-          familia homeostatica in care permanent se ofera numai feed-back negativ; ea isi mentine insa structura si functiile indiferent de factorii externi;

-          familia evolutiva, echilibrata, oferind atat feed-back pozitiv cat si feed-back negativ;

-          familia homeodinamica ce ofera intotdeauna feed-back pozitiv si se modifica permanent in functie de conditiile externe.

In cadrul teoriei functionale avem abordarea comunicationala, abordarea interactionist-simbolica, abordarea din perspectiva conflictului si abordarea sociala a schimbului.

3.1 Abordarea comunicationala - isi propune sa descopere calitatea, cantitatea si tipurile de comunicare intre parteneri. Tipurile de intercomunicare sunt corelate cu interactiunile specifice cuplului. Cantitatea intercomunicarii consta in frecventa mesajelor emise si receptate simultan in corespondenta cu disponibilitatile de relationare. Fiecare cuplu are anumite caracteristici, in unele pot predomina mesajele de tip afectiv-senzitiv-verbal iar in altele comunicarea non-verbala.

Peste toate acestea cea mai importanta apare calitatea comunicarii.

3.2 Abordarea interactionist-simbolica - sustine ca familia este singurul mediu care ofera posibilitatea comunicarii sinelui cu el insusi dar si cu ceilalti, prin folosirea de simboluri care pot fi verbale sau nonverbale. Cu alte cuvinte, interactiunea este o situatie in care fiecare component al familiei alege cum sa raspunda. Modelul interactionist are si limite problema simbolurilor nefiind foarte clara mai ales in grupuri de etnii diferite.

3.3 Abordarea din perspectiva conflictului - conflictualistii vad familia ca pe un sistem de reglementari conflictuale permanente generate de nevoile partenerilor si dezacordurile privind scopurile si valorile. Conflictul este prezentat ca pozitiv avand rol in cresterea personala si familiala. Factorii declansatori de conflicte in familie sunt numerosi si vom enumera numai cativa - relatii tensionate ale grupului cu familia de orientare sau mai simplu spus conflictul nora-soacra, ginere-socru;

- relatii deficitare cu vecinii, colegii, prietenii;

- buget caracterizat prin dezechilibru, etc;

3.4 Abordarea sociala a schimbului - se bazeaza pe ideea ca relatia dintre parteneri se formeaza in speranta intalnirii nevoilor personale ale fiecaruia cu ale celuilalt, fiecare cautand intr-o relatie satisfacerea propriilor nevoi.




4.Teoria sistemica (holista)

Porneste de la incercarea de a intelege comportamentele sistemelor vii. Familia are o structura, o functionalitate si multiple proprietati ea reprezentand un sistem complex alcatuit din personalitati diferite ce interactioneaza.

Referitor la structura, paradigma sistemica urmareste comportamentul fiecarui individ atunci cand vine vorba de asumarea rolului, a intereselor comune si a modalitatilor de comunicare.

In ceea ce priveste functionalitatea se au in vedere metodele utilizate pentru solutionarea conflictelor si capacitatea de a fi sot si parinte a fiecaruia. Raportandu-se la caracteristici teoria holista analizeaza efectele factorilor externi asupra relatiei dintre parteneri, consecintele normelor si a constrangerilor sociale.

Fiecare familie va trece atat prin stari de echilibru cat si prin stari de dezechilibru de-a lungul existentei sale.

5.Teoria istorista (intergenerationala)

Priveste mediul familial in diferitele lui stadii incercand sa "impace pe toata lumea" sau, mai exact spus, incercand sa explice prezentul prin perspectiva generatiilor anterioare si trecutul prin cea a generatiilor prezente[5].

Abordarea istorista lucreaza cu termenii de schimbare si stabilitate intr-o familie. Se axeaza mai mult pe o observatie formala, din exteriorul familiei neglijand relatiile concrete dintre indivizi.

Arborele genealogic este instrumentul de baza in aceasta paradigma el oferind ipoteze cu privire la comportamentele diferitor generatii mergand pe premiza ca de multe ori comportamentele se transmit de la o generatie la alta. Aceasta paradigma isi arata utilitatea in analiza raporturilor intergenerationale, a schimbarii sau dimpotriva, a stabilitatii ce caracterizeaza grupul familial.



[1] Hill R apud Mitrofan, Iolanda si Ciuperca, Cristian, Incursiune in psihosociologia si psihosexologia familiei, Ed. Edit Press Mihaela SRL, Bucuresti, 1998, pag. 144;

[2] Touzard, H apud Mitrofan, Iolanda si Ciuperca,Cristian, Incursiune in psihosociologia si psihosexologia familiei, Ed. Edit Press Mihaela SRL, Bucuresti, 1998, pag. 147;

[3] Satir, V apud Mitrofan, Iolanda si Ciuperca, Cristian, Incursiune in psihosociologia si psihosexologia familiei, Ed.Edit Press Mihaela SRL, Bucuresti, 1998, pag.151;

[4] Mitrofan, Iolanda si Ciuperca, Cristian, Incursiune in psihosociologia si psihosexologia familiei, Ed.Edit Press Mihaela SRL, Bucuresti, 1998, pag 151;

[5] Mitrofan, Iolanda si Ciuperca, Cristian, Incursiune in psihosociologia si psihosexologia familiei, Ed.Edit Press Mihaela SRL, Bucuresti, 1998, pag.163;












Document Info


Accesari: 2578
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )