Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...

















































Comentarii pe marginea Barometrului Relatiilor Interetnice

sociologie












ALTE DOCUMENTE

VEZI CĂ ACEST ELEMENT NU ESTE NUMAI UNUL DE MENTALITATE, CI UNUL FUNCTIONAL, DE PROTECŢIE
5 chestii care nu iti plac la ea
FUMATUL - UN OBICEI SOCIAL
IMI VA LIPSI TIGARA
TRASATURI DE CARACTER DE NATURA NEAGRESIVA
Adolescentii din ziua de azi
Fenomenul transmiterii genetice a tatuajelor
SCALA S.A.C.
CUM PRODUCI SCHIMBARI SEMNIFICATIE IN VIATA TA IN 30 DE ZILE

Comentarii pe marginea Barometrului Relatiilor Interetnice

De ce Barometrul Relatiilor Interetnice?





Romānia este o tara īn care relatiile interetnice au generat, īndeosebi īn prima parte a anilor '90, situatii conflictuale intens mediatizate si patimas abordate īn spatiul politic. Era firesc ca sociologii sa īncerce sa afle altfel decāt din diverse scandari īn ce masura aceste conflicte corespund unor tensiuni reale, si īn ce masura sunt alimentate de un construct imaginar.

Īntre abordarile empirice ale problematicii interetnice, mentionam seria de 3 cercetari realizate de Institutul de Marketing si Sondaje (IMAS) la solicitarea fundatiei Korunk īn anii 1993-1995, precum si cele realizate de catre Centrul de cercetari Interetnice (CCRIT) īndeosebi cea realizata īn anul 2000, cu finantarea USAID. Nu sunt singurele realizari din domeniu, īnsa au avut o metodologie asemanatoare, respectiv sondaje prin chestionar, aplicate unor esantioane reprezentative pentru populatia romāna si maghiara[1].

Constatānd utilitatea acestor cercetari, precum si necesitatea monitorizarii tendintelor manifestate la nivelul opiniei publice, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala a decis organizarea cu frecventa anuala, īncepānd din anul 2001, a Barometrului Relatiilor Interetnice. Obiectivele acestui program sunt:

monitorizarea si evaluarea climatului interetnic general din Romānia;

caracterizarea evolutiva a auto-perceptiilor si perceptiilor celorlalti īn cadrul celor mai numeroase comunitati etnice;

dinamica propagarii si mentinerii stereotipurilor fata de diferite grupuri etnice;

factori socio-economici relevanti īn dinamica relatiilor interetnice;

cunoasterea impactului public al unor aspecte ale politicii si l 21421h711v egislatiei privind minoritatile din Romānia;

estimarea impactului pe care īl au diferitele evenimente asupra relatiilor interetnice.

Instrumentul de cercetare (chestionarul) a fost dezvoltat pornind de la cel elaborat īn anul 1999 de catre un colectiv coordonat de CCRIT, īn cadrul unui proiect pilot finantat de Fundatia pentru o Societate Deschisa din Romānia. Aproximativ acelasi instrument si metodologie de cercetare a stat la baza cercetarii din 2000 a CCRIT, ceea ce face ca, īn buna masura, rezultatele sa fie comparabile.

Pentru editia din 2001, a fost organizata o licitatie la care au participat principalele institutii de cercetare a opiniei publice din Romānia. Īn urma analizarii dosarelor, juriul a decis ca ancheta sa fie realizata de catre Metro Media Transilvania. Interviurile au fost realizate īn noiembrie 2001, īn general īn limba materna a respondentilor. Principalele rezultate au fost prezentate īntr-un caiet editat de CRDE. Baza de date este publica, putānd fi accesate, īmpreuna cu caietul de prezentare a rezultatelor brute obtinute, pe site-ul www.edrc.ro, constituind īn acest fel un valoros material de lucru pentru cercetatorii interesati de domeniu.

Articolul de fata īsi propune, dupa o discutie mai amanuntita a unor aspecte metodologice pe care le implica acest tip de cercetare, o īncercare de citire mai atenta a unora din informatiile oferite de aceasta ancheta. Referirile le voi face, atunci cānd nu sunt prelucrari proprii ale bazei de date, la datele cuprinse īn caietul de prezentare editat de CRDE īn    noiembrie 2001.

Metodologia cercetarii

Īn cercetarile mentionate mai sus au fost avute īn vedere exclusiv comunitatile romāna (majoritara) si maghiara, principiul constānd īn a se alcatui esantioane de dimensiuni relativ egale, reprezentative pentru populatiile respective. Īn cazul cercetarii din 2001 s-a decis adaugarea unui esantion pentru populatia Rroma (tigani). De asemena, avānd īn vedere situatia specifica a Transilvaniei, din punctul de vedere al subiectului cercetarii, s-a considerat necesar ca pentru populatia din aceasta regiune sa exista un esantion suplimentar.

Astfel, s-au constituit 4 esantioane independente:

E1 = 800 (reprezentativ pentru populatia adultadin Romānia;

E2 = 200 (reprezentativ pentru populatia adulta din Transilvania);

E3 = 600 (reprezentativ pentru populatia adulta de etnie maghiara din Transilvania);

E4 = 600 (reprezentativ pentru populatia adulta de etnie rroma din Romānia).


altele

















Muntenia
























romāni








Moldova












Transilvania
































maghiari

















rromi






















































La raportarea rezultatelor, s-au avut īn vedere urmatoarele categorii de respondenti:


Romānii (esantionul general) se identifica īn primul rānd prin coordonata nationala (70%)[3] si īn mica masura prin cea regionala (29%); īn Transilvania, coordonata regionala e mai puternica (36%).

Pentru maghiari, identitatea regionala (49%) e la fel de puternica cu cea etnica (43%). Dintre cele trei grupuri etnice studiate, ei sunt cei care se raporteaza in cea mai mare masura la spatiile european si est-european (si īn cea mai mica masura la cel balcanic).

Rromii se identifica mai degraba prin cetatenie (46% se definesc ca romāni) decāt prin apartnenta la grupul etnic (numai 30% considerāndu-se īn primul rānd rromi).

Pentru ca cineva sa fie considerat romān, daca romānii (mai ales regatenii) considera ca trebuie sa fie nascut īn Romānia, maghiarii si tiganii acorda mai multa īnsemnatate decāt acestia sentimentului de apartenenta. Pentru maghiari, elementul definitoriu cel mai des mentionat este limba materna.


Dupa parerea dvs., care sunt cele mai importante trei lucruri pentru ca cineva sa fie considerat ROMĀN

Prima alegere / Trei alegeri

Romāni (total)

Romāni (Transilvania)

Maghiari

Rromi

sa se fi nascut īn Romānia





sa aiba cetatenie romāna





limba sa materna sa fie limba romāna





sa se simta romān






Tot criteriul locului de nastere este utilizat cel mai des de romāni (50% īl mentioneaza īn primul rānd[4]) pentru a defini pe maghiari. Dimpotriva, maghiarii se autoidentifica īn primul rānd prin limba materna (48%) si prin sentimentul apartenentei (16%).

Īn cazul hetero- si auto- identificarii rromilor, diferentele de apartenenta etnica ale respondentilor sunt cvasi-inexistente: īn proportii statistic nediferentiate, ei definesc acest grup etnic prin limba materna si sentimentul apartenentei.

Imagini reciproce (paiul din ochiul celuilalt)

Dintr-o lista cuprinzānd 24 atribute (cāte 12 pozitive si 12 negative), subiectilor anchetei li s-a solicitat sa le aleaga pe cele trei care ar caracteriza cel mai bine fiecare grup etnic[5].

Īn privinta autoperceptiei (atributele pe care le aleg membrii fiecarui grup ca fiindu-le cele mai adecvate), ierarhia celor mai frecvente atribute este cvasi-identica:

Romāni: primitori, cumsecade, harnici (cei din Transilvania mai mult)

Maghiari: harnici, primitori, cumsecade

Tigani: primitori, harnici, cumsecade, - dar si dezbinati

Aceasta identitate exprima faptul ca, īn realitate, atributele respective reprezinta un set comun de valori - un fel de imagine ideala a unei colectivitati, acceptata de catre membrii tuturor grupurilor etnice.

De asemenea, īn toate cazurile, cel mai frecvent mentionat atribut negativ este dezbinati.



Raspunsuri ale respondentilor:


Romāni

Maghiari

Rromi

despre:

Pozitiv

Negativ

Pozitiv

Negativ

Pozitiv

Negativ

romāni

primitori


cumsecade


dezbinati


religiosi


primitori


dezbinati


cumsecade


primitori


dezbinati


maghiari

harnici




orgoliosi (25%)

egoisti (23%)

harnici


primitori (30%)

dezbinati (14%)

harnici


cumsecade (22%)

dezbinati (20%)

ostili


rromi

uniti


murdari (50%)

hoti


uniti


lenesi


murdari (47%)

primitori (33%)

harnici


dezbinati (27%)

germani

civilizati


harnici


dezbinati (6%)

harnici


civilizati (31%)

egoisti


civilizati (30%)

harnici


dezbinati (6%)

evrei

īntreprinza-tori (33%)

religiosi (31%)

egoisti (9%)

īntreprinza-tori (30%)

religiosi (29%)

dezbinati


religiosi (23%)

īntreprinza-tori (20%)

ipocriti


Īn schimb, modul īn care fiecare grup etnic le caracterizeaza pe celellate este destul de diferit. Tabelul urmator sintetizeaza numarul atributelor negative (-), respectiv pozitive (+), acordat de membrii fiecarui grup etnic. Pentru aceasta, s-a calculat pentru fiecare respondent un "scor atitudinal", egal cu diferenta dintre numarul atributelor pozitive si al celor negative alese pentru a caracteriza un grup etnic[6]. Acest scor poate varia īntre minus 3 (au fost alese trei atribute negative) si plus 3 (trei atribute pozitive).



Scor atitudinal mediu

fata de :

romani (esan-tion national)

Romani (Transilvania)

maghiari

rromi

Romāni





Maghiari





Rromi





Germani





Evrei





Atitudine fata de ceilalti





(*) Suma scorurilor atitudinale cu referinta la toate grupurile etnice, cu exceptia celui propriu.

Constienti de existenta unui grad de conventionalism īn raspunsuri, observam ca din tabel rezulta cāteva constatari:


[8]". Raspunsurile cel mai frecvent alese de romāni au fost Romānii sunt īn general mai toleranti decāt sārbii (58%) si Ungurii din Romānia au fost tratati mai bine decāt albanezii din Kosovo (54%). Īntr-o buna simetrie semantica, optiunile maghiarilor s-au īndreptat catre variantele Ungurii din Romānia sunt mai rabdatori decāt minoritatea albaneza din Kosovo (52%) si Politicienii UDMR sunt mai īntelepti decāt au fost politicienii minoritatii albaneze din Kosovo (35%).

Relatiile dintre Romāni si Maghiari, acum fata de īnainte de 1989

Relatiile dintre romāni si maghiari sunt acum mai bune sau mai proaste fata de īnainte de 1989?[9]

Diferentele pāna la 100% sunt reprezentate de cei care au raspuns "neschimbate" si de non-raspunsuri.

Īn 1995, amintirea Tārgu-Muresului din 1990 era īnca recenta, iar perceptia conflictului era accentuata de situarea īn opozitie a exponentului politic al minoritatii maghiare (UDMR). Oricum, evolutia relatiilor a fost si este perceputa īn mod diferit de catre romāni si maghiari. Daca īn urma cu sapte ani diferenta consta īn proportia mai mare de romāni care constatau o īnrautatire a situatiei, anchetele mai recente au relevat ponderea mai mare a perceptiei unei īmbunatatiri manifestate īn rāndul populatiei maghiare.

Dintre urmatoarele expresii care descriu relatiile dintre romāni si maghiari, care vi se pare ca exprima realitatea mai exact?

Diferentele pāna la 100% sunt reprezentate de cei care au raspuns "ignorare reciproca", "alta" si non-raspunsuri".

Trebuie remarcat ca relatiile dintre romāni si maghiari sunt percepute drept conflictuale īndeosebi de catre romānii din afara Transilvaniei. Cei din Transilvania situeaza conflictul īn alta parte decāt īn zona īn care traiesc[10].Cu alte cuvinte, conflictul este perceput de regula ca pe ceva care se īntāmpla undeva, mai rar ca pe o experienta directa.

Maghiarii definesc relatia ca pe una de colaborare, īn masura mai mare decāt romānii. Cea mai acuta perceptie a conflictului dintre romāni si maghiari o au (evident!) tiganii (27%).

Īn acelasi context, trebuie remarcat ca romānii din Transilvania sunt mai putin suspiciosi fata de intentiile statului ungar, atunci cānd e vorba de pretentii teritoriale, integrare, investitii īn Romānia[11]:

Raspunsuri ale romānilor din:

Regat

Transilvania

Este un fapt normal ca guvernul ungar sa se intereseze de maghiarii din Transilvania

acord





dezacord



Ungaria īsi va mentine īntotdeauna pretentiile sale asupra Transilvaniei

acord



dezacord



Integrarea Ungariei īn NATO este un lucru bun pentru Romānia

acord



dezacord



Ungurii care investesc īn Romānia urmaresc de fapt scopuri politice

acord



dezacord



De remarcat ca temerile romānilor fata de Ungaria s-au diminuat semnificativ din 1995, cānd 82% din romāni credeau ca aceasta īsi va mentine īntotdeauna pretentiile asupra Transilvania.

Acelasi "spor de suspiciune" al romānilor din afara Transilvaniei este manifestat si īn privinta relatiilor dintre cele doua state vecine: 40% din acestia se asteapta sa se īmbunatateasca īn urmatorii trei ani, fata de 53% din romānii transilvaneni[12].

Drepturile minoritatilor

Īn privinta legislatiei existente cu privire la drepturile minoritatilor, este evidenta o grava asimetrie īntre opiniile membrilor populatiei majoritare si cei ai minoritatilor etnice. Spun "grava" pentru ca ea descrie o situatie de frustrare din partea ambelor grupuri minoritare, ignorata de majoritate, deci de lipsa de comunicare. Vestea buna ar fi ca, fata de anul precedent, exista o tendinta de ameliorare, cel putin īn cazul maghiarilor.










Cum apreciati legile romānesti cu privire la drepturile minoritatilor?

Punctual, un domeniu īn care apartenenta etnica este perceputa ca discriminatorie este cel al ocuparii unui loc de munca. 44% din romāni considera ca rromii sunt dezavantajati, si numai 12% (8% īn Transilvania) ca acest lucru se īntāmpla īn cazul maghiarilor. Īn schimb, 28% din maghiari si 58% din rromi se considera discriminati negativ. Interesant, tot 58% este proportia maghiarilor care cred ca rromii sunt dezavantajati. Situatia minoritara īi face pe maghiari sa fie mai sensibili decāt romānii fata de problemele unui alt grup minoritar.

Examinānd modul īn care este percepta relatia dintre un stat si conationalii din alte tari, constatam deosebiri majore īntre raspunsurile furnizate de catre romāni si maghiari[13].






Ponderea absolventilor de īnvatamānt superior





Ponderea persoanelor fara scoala






Ceea ce frapeaza este diferenta dintre standardul de viata al minoritatii rrome si cel al restului populatiei. Cu toate acestea, 20% dintre romāni cred ca tiganii sunt grupul etnic cel mai bogat. Este un exemplu tipic de stereotip cultural.





CCRIT a utilizat īn 2000 un suprae}antion separat pentru romānii care tr@iesc īn zonele cu popula]ie predominant secuiasc@ (jude]ele Covasna - Harghita)

Īntrebarea a fost: "Din expresiile urm@toare, care sunt acelea care v@ descriu cel mai bine identitatea? M@ consider īn primul rānd .". Subiec]ii au avut posibilitatea s@ aleag@ trei atribute. Īn comentariul urm@tor am avut īn vedere doar primul atribut men]ionat.

Īn cazul popula]iei majoritare, identitatea na]ional@ se suprapune celei etnice.

De remarcat c@ romānii transilv@neni utilizeaz@ acest criteriu īn m@sur@ mai mic@ decāt reg@]enii ( }i pe cel al limbii materne īn m@sur@ mai mare (

Īn comentariul urm@tor nu am ]inut cont de ordinea alegerii atributelor.

Non-r@spunsurile au fost luate īn calcul cu valoarea 0.

Ipoteza ar trebui testat@ statistic prin examinarea rela]iei dintre indicatorul examinat }i situa]ia etno-demografic@ din localit@]ile/zonele de re}edint@.

Subiec]ii au avut posibilitatea de a alege dou@ r@spunsuri.

Datele pentru 1995 sunt preluate din sondajul IMAS, iar cele pentru 2000 din sondajul CCRIT.

Īn cercetarea CCRIT din 2000, propor]ia romānilor din zonele secuie}ti care au caracterizat drept conflictuale rela]iile cu maghiarii a fost de 8%

Atunci cānd e vorba despre rela]ia dintre statul ungar }i maghiarii din Romānia, transilv@nenii sunt mai suspicio}i decāt reg@]enii, cu atāt mai mult cu cāt īn perioada efectu@rii anchetei, discu]iile asupra Legii statutului erau īn curs de desf@}urare }i informa]iile disponibile opiniei publice erau īndeob}te confuze.

Datele sondajului din 2000 indic@, la acea dat@, un optimism mai mare al romānilor decāt cel īnregistrat īn anul urm@tor. Īn privin]a maghiarilor, nu s-au īnregistrat evolu]ii semnificative.

Bateriile de īntrebari referitoare la rela]ia dintre statul romān }i minorit@]ile romāne}ti, respectiv dintre statul ungar }i minoritatea maghiar@, au fost inserate īn secven]e diferite ale chestionarului.

Num@rul bunurilor de]inute, dintr-o list@ de 12.



loading...










Document Info


Accesari: 1682
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )