Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Comentarii pe marginea Barometrului Relatiilor Interetnice

sociologie












ALTE DOCUMENTE

VEZI CĂ ACEST ELEMENT NU ESTE NUMAI UNUL DE MENTALITATE, CI UNUL FUNCTIONAL, DE PROTECŢIE
5 chestii care nu iti plac la ea
FUMATUL - UN OBICEI SOCIAL
IMI VA LIPSI TIGARA
TRASATURI DE CARACTER DE NATURA NEAGRESIVA
Adolescentii din ziua de azi
Fenomenul transmiterii genetice a tatuajelor
SCALA S.A.C.
CUM PRODUCI SCHIMBARI SEMNIFICATIE IN VIATA TA IN 30 DE ZILE

Comentarii pe marginea Barometrului Relatiilor Interetnice

De ce Barometrul Relatiilor Interetnice?




Romānia este o tara īn care relatiile interetnice au generat, īndeosebi īn prima parte a anilor '90, situatii conflictuale intens mediatizate si patimas abordate īn spatiul politic. Era firesc ca sociologii sa īncerce sa afle altfel decāt din diverse scandari īn ce masura aceste conflicte corespund unor tensiuni reale, si īn ce masura sunt alimentate de un construct imaginar.

Īntre abordarile empirice ale problematicii interetnice, mentionam seria de 3 cercetari realizate de Institutul de Marketing si Sondaje (IMAS) la solicitarea fundatiei Korunk īn anii 1993-1995, precum si cele realizate de catre Centrul de cercetari Interetnice (CCRIT) īndeosebi cea realizata īn anul 2000, cu finantarea USAID. Nu sunt singurele realizari din domeniu, īnsa au avut o metodologie asemanatoare, respectiv sondaje prin chestionar, aplicate unor esantioane reprezentative pentru populatia romāna si maghiara[1].

Constatānd utilitatea acestor cercetari, precum si necesitatea monitorizarii tendintelor manifestate la nivelul opiniei publice, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala a decis organizarea cu frecventa anuala, īncepānd din anul 2001, a Barometrului Relatiilor Interetnice. Obiectivele acestui program sunt:

-         monitorizarea si evaluarea climatului interetnic general din Romānia;

-         caracterizarea evolutiva a auto-perceptiilor si perceptiilor celorlalti īn cadrul celor mai numeroase comunitati etnice;

-         dinamica propagarii si mentinerii stereotipurilor fata de diferite grupuri etnice;

-         factori socio-economici relevanti īn dinamica relatiilor interetnice;

-         cunoasterea impactului public al unor aspecte ale politicii si l 21421h711v egislatiei privind minoritatile din Romānia;

-         estimarea impactului pe care īl au diferitele evenimente asupra relatiilor interetnice.

Instrumentul de cercetare (chestionarul) a fost dezvoltat pornind de la cel elaborat īn anul 1999 de catre un colectiv coordonat de CCRIT, īn cadrul unui proiect pilot finantat de Fundatia pentru o Societate Deschisa din Romānia. Aproximativ acelasi instrument si metodologie de cercetare a stat la baza cercetarii din 2000 a CCRIT, ceea ce face ca, īn buna masura, rezultatele sa fie comparabile.

Pentru editia din 2001, a fost organizata o licitatie la care au participat principalele institutii de cercetare a opiniei publice din Romānia. Īn urma analizarii dosarelor, juriul a decis ca ancheta sa fie realizata de catre Metro Media Transilvania. Interviurile au fost realizate īn noiembrie 2001, īn general īn limba materna a respondentilor. Principalele rezultate au fost prezentate īntr-un caiet editat de CRDE. Baza de date este publica, putānd fi accesate, īmpreuna cu caietul de prezentare a rezultatelor brute obtinute, pe site-ul www.edrc.ro, constituind īn acest fel un valoros material de lucru pentru cercetatorii interesati de domeniu.

Articolul de fata īsi propune, dupa o discutie mai amanuntita a unor aspecte metodologice pe care le implica acest tip de cercetare, o īncercare de citire mai atenta a unora din informatiile oferite de aceasta ancheta. Referirile le voi face, atunci cānd nu sunt prelucrari proprii ale bazei de date, la datele cuprinse īn caietul de prezentare editat de CRDE īn  noiembrie 2001.

Metodologia cercetarii

Īn cercetarile mentionate mai sus au fost avute īn vedere exclusiv comunitatile romāna (majoritara) si maghiara, principiul constānd īn a se alcatui esantioane de dimensiuni relativ egale, reprezentative pentru populatiile respective. Īn cazul cercetarii din 2001 s-a decis adaugarea unui esantion pentru populatia Rroma (tigani). De asemena, avānd īn vedere situatia specifica a Transilvaniei, din punctul de vedere al subiectului cercetarii, s-a considerat necesar ca pentru populatia din aceasta regiune sa exista un esantion suplimentar.

Astfel, s-au constituit 4 esantioane independente:

-         E1 = 800 (reprezentativ pentru populatia adultadin Romānia;

-         E2 = 200 (reprezentativ pentru populatia adulta din Transilvania);

-         E3 = 600 (reprezentativ pentru populatia adulta de etnie maghiara din Transilvania);

-         E4 = 600 (reprezentativ pentru populatia adulta de etnie rroma din Romānia).

altele

Muntenia

romāni

Moldova

Transilvania

maghiari

rromi




La raportarea rezultatelor, s-au avut īn vedere urmatoarele categorii de respondenti:

-         Romāni (total) - respondentii din esantionul E1 care s-au declarat de nationalitate romāna (718 persoane);

-         Romāni din Transilvania - respondenti care s-au declarat de nationalitate romāna din esantioanele E1 (judetele din Transilvania) si E2 (387 persoane);

-         Maghiari - esantionul E3, precum si respondentii din E1 si E2 care s-au declarat de nationalitate maghiara (695 persoane);

-         Rromi - esantionul E4, precum si respondentii din E1 si E2 care s-au declarat de nationalitate rroma (601 persoane).

Toate esantioanele au fost proiectate prin stratificare, pe baza ariilor culturale si a tipului de localitate. La esantionul E3 s-a utilizat si criteriul proportiei populatiei maghiare īn localitate (sub 25%, 25-75%, peste 75%). Pentru stabilirea marimii straturilor din E3 si E4 s-au avut īn vedere datele recensamantului populatiei din 1992, ceea ce ridica, pe lānga vechimea datelor, problema populatiei rrome (401 mii de persoane īnregistrate). Majoritatea covārsitoare a specialistilor este de acord ca aceasta cifra nu corespunde realitatii din 1992, fiind mult subreprezentata. Problema nu consta īn subreprezentarea īn sine, ci īn lipsa certitudinii uniformitatii acesteia. Nu suntem siguri ca toate categoriile de rromi au fost īn aceeasi masura subreprezentate prin autodeclararea de la recensamānt. Nedeclararea apartenentei la un grup etnic se datoreaza, cel mai probabil, existentei unei situatii care face ca respectiva asumare sa poata produce un prejudiciu material sau simbolic persoanei īn cauza (sau ca persoana īn cauza sa anticipeze atari consecinte). Cu alte cuvinte, avem motive sa banuim ca utilizarea datelor recensamāntului este probabil sa duca la subreprezentarea īn esantion a grupurilor de rromi care traiesc īn comunitati cu potential conflictual etnic ridicat. Din pacate, nu am gasit o alternativa practica la aceasta metodologie. Speram ca recensamatul efectuat din martie 2002 sa rezolve, macar īn parte, aceste impedimente.

Īn cadrul straturilor, localitatile si sectiile de votare au fost selectate aleator (pentru E3, selectia s-a facut din sectiile īn care votul din 2000 a indicat o concentratie mare de maghiari). Īn cadrul sectiilor de vot, esantionul E3 a utilizat pentru selectia intervievatilor metoda rutei aleatore, apartenenta etnica fiind determinata prin autoidentificare. Pentru esantionul de rromi (E4), s-a utilizat o metoda similara, numai ca de aceasta data s-au ales zonele din localitati care erau cunoscute ca fiind locuite preponderent de rromi, iar selectia s-a facut si prin hetero-identificare (recunoasterea de catre trei vecini).

Trebuie remarcat ca īn ambele cazuri, dar mai ales īn cel al esantionului de rromi, modul de selectie a dus la marirea sanselor de selectie pentru persoanele care traiesc īn colectivitati compacte etnic, īn defavoarea celor din zonele eterogene si a celor care traiesc izolati īntre reprezentantii altor etnii. Evident, deosebirile comportamentale si atitudinale dintre aceste categorii de membri ai aceleiasi etnii nu pot fi ignorate. Pentru ca nici īn aceasta problema nu s-a gasit o solutie satisfacatoare, nu ne ramāne decāt sa semnalam aceste posibile distorsiuni de esantionare, si sa citim rezultatele cu rezervele cuvenite.

Indentitate regionala versus identitate etnica

Traim īn cercuri concentrice. Īntre ego-ul absolut si omul planetar exista grade diferite de auto-identificare. Oferind subiectilor cercetarii posibilitatea de auto-identificare printr-o serie de atribute care pot fi grupate īn categorii cu grade diferite de generaliatete (identitate regionala, nationala, etnica, europeana-zonala si europeana), am constatat o serie de particularitati semnificative[2].

-         Romānii (esantionul general) se identifica īn primul rānd prin coordonata nationala (70%)[3] si īn mica masura prin cea regionala (29%); īn Transilvania, coordonata regionala e mai puternica (36%).

-         Pentru maghiari, identitatea regionala (49%) e la fel de puternica cu cea etnica (43%). Dintre cele trei grupuri etnice studiate, ei sunt cei care se raporteaza in cea mai mare masura la spatiile european si est-european (si īn cea mai mica masura la cel balcanic).

-         Rromii se identifica mai degraba prin cetatenie (46% se definesc ca romāni) decāt prin apartnenta la grupul etnic (numai 30% considerāndu-se īn primul rānd rromi).

Pentru ca cineva sa fie considerat romān, daca romānii (mai ales regatenii) considera ca trebuie sa fie nascut īn Romānia, maghiarii si tiganii acorda mai multa īnsemnatate decāt acestia sentimentului de apartenenta. Pentru maghiari, elementul definitoriu cel mai des mentionat este limba materna.

Dupa parerea dvs., care sunt cele mai importante trei lucruri pentru ca cineva sa fie considerat ROMĀN?

Prima alegere / Trei alegeri

Romāni (total)

Romāni (Transilvania)

Maghiari

Rromi

sa se fi nascut īn Romānia

58% / 67%

56% / 65%

28% / 38%

45% / 56%

sa aiba cetatenie romāna

7% / 39%

9% / 38%

12% / 32%

10% / 36%

limba sa materna sa fie limba romāna

8% / 44%

11% / 47%

31% / 57%

13% / 41%

sa se simta romān

8% / 32%

7% / 35%

11% / 41%

9% / 37%

Tot criteriul locului de nastere este utilizat cel mai des de romāni (50% īl mentioneaza īn primul rānd[4]) pentru a defini pe maghiari. Dimpotriva, maghiarii se autoidentifica īn primul rānd prin limba materna (48%) si prin sentimentul apartenentei (16%).

Īn cazul hetero- si auto- identificarii rromilor, diferentele de apartenenta etnica ale respondentilor sunt cvasi-inexistente: īn proportii statistic nediferentiate, ei definesc acest grup etnic prin limba materna si sentimentul apartenentei.

Imagini reciproce (paiul din ochiul celuilalt)

Dintr-o lista cuprinzānd 24 atribute (cāte 12 pozitive si 12 negative), subiectilor anchetei li s-a solicitat sa le aleaga pe cele trei care ar caracteriza cel mai bine fiecare grup etnic[5].

Īn privinta autoperceptiei (atributele pe care le aleg membrii fiecarui grup ca fiindu-le cele mai adecvate), ierarhia celor mai frecvente atribute este cvasi-identica:

-         Romāni: primitori, cumsecade, harnici (cei din Transilvania mai mult)

-         Maghiari: harnici, primitori, cumsecade

-         Tigani: primitori, harnici, cumsecade, - dar si dezbinati

Aceasta identitate exprima faptul ca, īn realitate, atributele respective reprezinta un set comun de valori - un fel de imagine ideala a unei colectivitati, acceptata de catre membrii tuturor grupurilor etnice.

De asemenea, īn toate cazurile, cel mai frecvent mentionat atribut negativ este dezbinati.


Raspunsuri ale respondentilor:

Romāni

Maghiari

Rromi

despre:

Pozitiv

Negativ

Pozitiv

Negativ

Pozitiv

Negativ

romāni

primitori

(61%)

cumsecade

(47%)

dezbinati

(8%)

religiosi

(41%)

primitori

(39%)

dezbinati

(15%)

cumsecade

(51%)

primitori

(37%)

dezbinati

(13%)

maghiari

harnici




(27%)

orgoliosi (25%)

egoisti (23%)

harnici

(47%)

primitori (30%)

dezbinati (14%)

harnici

(31%)

cumsecade (22%)

dezbinati (20%)

ostili

(19%)

rromi

uniti

(10%)

murdari (50%)

hoti

(50%)

uniti

(11%)

lenesi

(48%)

murdari (47%)

primitori (33%)

harnici

(27%)

dezbinati (27%)

germani

civilizati

(37%)

harnici

(32%)

dezbinati (6%)

harnici

(38%)

civilizati (31%)

egoisti

(10%)

civilizati (30%)

harnici

(28%)

dezbinati (6%)

evrei

īntreprinza-tori (33%)

religiosi (31%)

egoisti (9%)

īntreprinza-tori (30%)

religiosi (29%)

dezbinati

(8%)

religiosi (23%)

īntreprinza-tori (20%)

ipocriti

(9%)

Īn schimb, modul īn care fiecare grup etnic le caracterizeaza pe celellate este destul de diferit. Tabelul urmator sintetizeaza numarul atributelor negative (-), respectiv pozitive (+), acordat de membrii fiecarui grup etnic. Pentru aceasta, s-a calculat pentru fiecare respondent un "scor atitudinal", egal cu diferenta dintre numarul atributelor pozitive si al celor negative alese pentru a caracteriza un grup etnic[6]. Acest scor poate varia īntre minus 3 (au fost alese trei atribute negative) si plus 3 (trei atribute pozitive).

Scor atitudinal mediu

fata de :ź

romani (esan-tion national)

Romani (Transilvania)

maghiari

rromi

Romāni

2.18

2.26

1.27

1.53

Maghiari

0.45

1.09

2.29

0.54

Rromi

-1.83

-1.70

-1.86

0.92

Germani

2.03

2.24

1.84

1.50

Evrei

1.31

1.49

1.49

0.91

Atitudine fata de ceilalti (*)

1.97

3.11

2.74

4.47

(*) Suma scorurilor atitudinale cu referinta la toate grupurile etnice, cu exceptia celui propriu.

Constienti de existenta unui grad de conventionalism īn raspunsuri, observam ca din tabel rezulta cāteva constatari:

-         Īn general, atitudinile fata de celelalte grupuri etnice sunt predominant pozitive, daca facem abstractie de un firesc conventionalism generat de situatia de intervievare.

-         Romānii "regateni" (cei din afara Transilvaniei) aleg mai multe atribute negative pt. maghiari (63% din ei au ales cel putin astfel de atribut, 18% le-au ales pe toate trei) decāt cei din Transilvania (53%, respectiv 8%). Cu alte cuvinte, "criticismul" romānilor fata de maghiari e mai mare atunci cānd ei nu au direct de-a face unii cu altii.

-         Romānii transilvaneni au de fapt o perceptie mai pozitiva decāt regatenii fata de toate grupurile etnice.

-         Maghiarii aleg pentru ei īnsisi cele mai multe atribute pozitive, rromii pe cele mai putine. Īn aceasta ordine de idei, transilvanenii sunt mai "māndri de a fi romāni" decāt regatenii.

-         Īn general, romānii (datorita pozitiei de grup majoritar), au atitudinea cea mai putin pozitiva fata de celelalte grupuri. Īn particular, aceasta este valabil numai pentru cei care traiesc īn zone monoculturale, astfel se explica diferentele mari īnregistrate īntre esantionul national si cel transilvanean[7].

-         Dimpotriva, rromii au atitudinea cea mai favorabila fata de "ceilalti", dar si cea mai putin favorabila fata de ei īnsisi. Aceasta ar putea fi, daca nu o explicatie, un factor ajutator pentru īntelegerea refuzului de identificare prezent īn cazul acestui grup etnic (vezi situatia recensamāntului din 1992).

Tot īn contextul imaginilor reciproce, este relevanta distributia raspunsurilor la īntrebarea "Care au fost motivele pentru care la noi nu a izbucnit un conflict atāt de violent precum cel din Kosovo?[8]". Raspunsurile cel mai frecvent alese de romāni au fost Romānii sunt īn general mai toleranti decāt sārbii (58%) si Ungurii din Romānia au fost tratati mai bine decāt albanezii din Kosovo (54%). Īntr-o buna simetrie semantica, optiunile maghiarilor s-au īndreptat catre variantele Ungurii din Romānia sunt mai rabdatori decāt minoritatea albaneza din Kosovo (52%) si Politicienii UDMR sunt mai īntelepti decāt au fost politicienii minoritatii albaneze din Kosovo (35%).

Relatiile dintre Romāni si Maghiari, acum fata de īnainte de 1989

Relatiile dintre romāni si maghiari sunt acum mai bune sau mai proaste fata de īnainte de 1989?[9]

 

Diferentele pāna la 100% sunt reprezentate de cei care au raspuns "neschimbate" si de non-raspunsuri.

Īn 1995, amintirea Tārgu-Muresului din 1990 era īnca recenta, iar perceptia conflictului era accentuata de situarea īn opozitie a exponentului politic al minoritatii maghiare (UDMR). Oricum, evolutia relatiilor a fost si este perceputa īn mod diferit de catre romāni si maghiari. Daca īn urma cu sapte ani diferenta consta īn proportia mai mare de romāni care constatau o īnrautatire a situatiei, anchetele mai recente au relevat ponderea mai mare a perceptiei unei īmbunatatiri manifestate īn rāndul populatiei maghiare.

Dintre urmatoarele expresii care descriu relatiile dintre romāni si maghiari, care vi se pare ca exprima realitatea mai exact?

 

Diferentele pāna la 100% sunt reprezentate de cei care au raspuns "ignorare reciproca", "alta" si non-raspunsuri".

Trebuie remarcat ca relatiile dintre romāni si maghiari sunt percepute drept conflictuale īndeosebi de catre romānii din afara Transilvaniei. Cei din Transilvania situeaza conflictul īn alta parte decāt īn zona īn care traiesc[10].Cu alte cuvinte, conflictul este perceput de regula ca pe ceva care se īntāmpla undeva, mai rar ca pe o experienta directa.

Maghiarii definesc relatia ca pe una de colaborare, īn masura mai mare decāt romānii. Cea mai acuta perceptie a conflictului dintre romāni si maghiari o au (evident!) tiganii (27%).

Īn acelasi context, trebuie remarcat ca romānii din Transilvania sunt mai putin suspiciosi fata de intentiile statului ungar, atunci cānd e vorba de pretentii teritoriale, integrare, investitii īn Romānia[11]:

Raspunsuri ale romānilor din:

Regat

Transilvania

Este un fapt normal ca guvernul ungar sa se intereseze de maghiarii din Transilvania

acord

58%



54%

dezacord

29%

35%

Ungaria īsi va mentine īntotdeauna pretentiile sale asupra Transilvaniei

acord

55%

46%

dezacord

26%

35%

Integrarea Ungariei īn NATO este un lucru bun pentru Romānia

acord

27%

39%

dezacord

34%

26%

Ungurii care investesc īn Romānia urmaresc de fapt scopuri politice

acord

46%

41%

dezacord

22%

27%

De remarcat ca temerile romānilor fata de Ungaria s-au diminuat semnificativ din 1995, cānd 82% din romāni credeau ca aceasta īsi va mentine īntotdeauna pretentiile asupra Transilvania.

Acelasi "spor de suspiciune" al romānilor din afara Transilvaniei este manifestat si īn privinta relatiilor dintre cele doua state vecine: 40% din acestia se asteapta sa se īmbunatateasca īn urmatorii trei ani, fata de 53% din romānii transilvaneni[12].

Drepturile minoritatilor

Īn privinta legislatiei existente cu privire la drepturile minoritatilor, este evidenta o grava asimetrie īntre opiniile membrilor populatiei majoritare si cei ai minoritatilor etnice. Spun "grava" pentru ca ea descrie o situatie de frustrare din partea ambelor grupuri minoritare, ignorata de majoritate, deci de lipsa de comunicare. Vestea buna ar fi ca, fata de anul precedent, exista o tendinta de ameliorare, cel putin īn cazul maghiarilor.

Cum apreciati legile romānesti cu privire la drepturile minoritatilor?

 

Punctual, un domeniu īn care apartenenta etnica este perceputa ca discriminatorie este cel al ocuparii unui loc de munca. 44% din romāni considera ca rromii sunt dezavantajati, si numai 12% (8% īn Transilvania) ca acest lucru se īntāmpla īn cazul maghiarilor. Īn schimb, 28% din maghiari si 58% din rromi se considera discriminati negativ. Interesant, tot 58% este proportia maghiarilor care cred ca rromii sunt dezavantajati. Situatia minoritara īi face pe maghiari sa fie mai sensibili decāt romānii fata de problemele unui alt grup minoritar.

Examinānd modul īn care este percepta relatia dintre un stat si conationalii din alte tari, constatam deosebiri majore īntre raspunsurile furnizate de catre romāni si maghiari[13].

-         33% dintre romāni si 79% dintre maghiari sunt de acord ca statul ungar sa acorde cetatenie maghiarilor din Romānia. Īn schimb, 72% dintre romāni si 76% dintre maghiari considera ca statul romān ar trebui sa acorde cetatenie romānilor de peste granita.

-         Tot 33% dintre romāni, si 87% dintre maghiari, sunt de acord ca statul ungar sa īntareasca legaturile cu organizatiile politice ale aghiarilor din Romānia. Dar 79% dintre romāni si 84% dintre maghiari considera īndreptatit ca statul romān sa īntareasca legaturile cu organizatiile politice ale romānilor din alte state.

-         Etc.

Este evidenta aplicarea, din partea populatiei majoritare, a unei duble masuri. Acest lucru nu este deloc valabil īn cazul maghiarilor, care sustin (īn masura ceva mai mare decāt romānii) īntarirea legaturilor dintre stat si minoritatile romānesti din afara granitelor. Raspunsurile furnizate de rromi se situeaza īn general mai aproape de cele ale romānilor.


Standard de viata

Tabelul urmator reda sintetic cātiva indicatori ai conditiilor de viata masurati prin ancheta BARE, comparativ pe cele patru grupuri studiate.

romāni

romāni Transilvania

maghiari

tigani

Lucreaza

37%

43%

40%

16%

A fost somer īn ultimul an

14%

13%

12%

17%

Venit lunar /persoana din gospodarie

505 mii

604 mii

705 mii

226 mii

Conditii de locuire (persoane/camera)

1.3

1.4

1.3

2.7

Dotare bunuri de folosinta īndelungata[14]

3.0

3.6

3.6

1.3

Ponderea absolventilor de īnvatamānt superior

8%

10%

6%

0%

Ponderea persoanelor fara scoala

3%

2%

1%

18%

Ceea ce frapeaza este diferenta dintre standardul de viata al minoritatii rrome si cel al restului populatiei. Cu toate acestea, 20% dintre romāni cred ca tiganii sunt grupul etnic cel mai bogat. Este un exemplu tipic de stereotip cultural.




[1] CCRIT a utilizat īn 2000 un suprae}antion separat pentru romānii care tr@iesc īn zonele cu popula]ie predominant secuiasc@ (jude]ele Covasna - Harghita)

[2] Īntrebarea a fost: "Din expresiile urm@toare, care sunt acelea care v@ descriu cel mai bine identitatea? M@ consider īn primul rānd .". Subiec]ii au avut posibilitatea s@ aleag@ trei atribute. Īn comentariul urm@tor am avut īn vedere doar primul atribut men]ionat.

[3] Īn cazul popula]iei majoritare, identitatea na]ional@ se suprapune celei etnice.

[4] De remarcat c@ romānii transilv@neni utilizeaz@ acest criteriu īn m@sur@ mai mic@ decāt reg@]enii (45%), }i pe cel al limbii materne īn m@sur@ mai mare (17%).

[5] Īn comentariul urm@tor nu am ]inut cont de ordinea alegerii atributelor.

[6] Non-r@spunsurile au fost luate īn calcul cu valoarea 0.

[7] Ipoteza ar trebui testat@ statistic prin examinarea rela]iei dintre indicatorul examinat }i situa]ia etno-demografic@ din localit@]ile/zonele de re}edint@.

[8] Subiec]ii au avut posibilitatea de a alege dou@ r@spunsuri.

[9] Datele pentru 1995 sunt preluate din sondajul IMAS, iar cele pentru 2000 din sondajul CCRIT.

[10] Īn cercetarea CCRIT din 2000, propor]ia romānilor din zonele secuie}ti care au caracterizat drept conflictuale rela]iile cu maghiarii a fost de 8%

[11] Atunci cānd e vorba despre rela]ia dintre statul ungar }i maghiarii din Romānia, transilv@nenii sunt mai suspicio}i decāt reg@]enii, cu atāt mai mult cu cāt īn perioada efectu@rii anchetei, discu]iile asupra Legii statutului erau īn curs de desf@}urare }i informa]iile disponibile opiniei publice erau īndeob}te confuze.

[12] Datele sondajului din 2000 indic@, la acea dat@, un optimism mai mare al romānilor decāt cel īnregistrat īn anul urm@tor. Īn privin]a maghiarilor, nu s-au īnregistrat evolu]ii semnificative.

[13] Bateriile de īntrebari referitoare la rela]ia dintre statul romān }i minorit@]ile romāne}ti, respectiv dintre statul ungar }i minoritatea maghiar@, au fost inserate īn secven]e diferite ale chestionarului.

[14] Num@rul bunurilor de]inute, dintr-o list@ de 12.












Document Info


Accesari: 1627
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )