Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Cultura in abordarea antropologiei. Cultura si societate. Cultura si civilizatie

sociologie












ALTE DOCUMENTE

Drogurile
Greva - principala forma de conflict social
Echilibrarea energiei noastre emotionale
Povestea cutiei cu piersici
Vis.de la dragoste la ura e doar un pas.
RESPECTUL DE SINE
Manual de supravietuire 1
Sa ne cunoastem pe noi insine
Fluidizarea frontierelor, instrainarea oamenilor
EDUCABILITATEA. EREDITATEA. MEDIUL.

Cultura īn abordarea antropologiei. Cultura si societate. Cultura si civilizatie



Cert este faptul ca antropologia, fie ea denumita generic sociala ori culturala, viza prioritar omul, ca si creator al culturii, omul ca element al unui ansamblu mai larg - societatea - si īn cele din urma, om 424e419e ul ca specie evoluata, cu particularitati regionale.

Īn acest din urma caz, s-a desprins un domeniu distinct al antropologiei, care poarta numele de antropologie fizica, rangul de fondator al antropologiei fizice fiindu-i atribuit lui Johann Friedrich Blumenbach (1752-1840), care īsi realizase studiile la Jena si Göttingen.

Preocupari concrete īn directia studiului culturii se vor manifesta īnsa īncepānd cu secolul al XIX-lea, poate si ca rezultat al numeroaselor explorari etnografice īntreprinse la diferite populatii extra-europene.

Dar termenul cultura īn sine este mult mai vechi, putānd fi īntālnit īnca din Antichitate, la romani, īntr-un sens extrem de larg, realizāndu-se distinctia īntre cultura animi (la Horatius) si cultura agrorum.

La grecii antici, ideea de cultura se apropie mai mult de sensul antropologic, cultura īn aceasta privinta fiind perceputa ca un ansamblu care serveste la desavārsirea umanitatii.

Ulterior, īn Franta secolului al XV-lea, termenul de cultura va fi īncarcat cu noi valente semantice, īn contextul utilizarii sale īn sensul de culture des lettres.

Īn antropologie, evolutionistii vor fi cei dintāi care vor demara o analiza mai aprofundata a īntelesului notiunii de cultura. Īn acest context, Edward B. Tylor, pornind de la culturile primitive, va lansa o teorie generala a culturii si o definitie (asupra careia vom reveni īntr-un capitol urmator), dezvaluindu-se ca o unitate globala, compusa din manifestari de viata precum mitologia, limbajul, practica animista, riturile si ritualurile, ceremoniile si institutiile sociale.

Aproximativ aceeasi traiectorie teoretica va fi urmata si de Franz Boas si Bronisław Malinowski īn demersul lor de teoretizare a culturii. Alti antropologi percep cultura ca un sistem (Ruth Fulton Benedict) iar difuzionistii (scoala germana a cercurilor culturale, scoala britanica si scoala difuzionismului cultural american) īsi dedica o mare parte a preocuparilor studierii culturii.

Sociologic vorbind, īn cadrul culturii se poate face distinctia īntre o cultura obiectiva, compusa din seturi de norme juridice, descoperiri din domeniul stiintei si cultele religioase; o cultura institutionala, reprezentata de foruri superioare cum ar fi statul sau biserica (perceputa aici ca o forma organizata a vietii religioase) si cultura personala[1].

Din aceeasi perspectiva, poate fi identificata o cultura materiala (perceputa ca oricare fel de manifestare fizica a vietii unui popor); cultura nemateriala (īnsumānd cunostintele, opiniile, valorile, normele si obiceiurile - conventii ale vietii cotidiene: tabu-urile, legile, simbolurile, limba si gesturile[2].

Īn cele din urma, se cuvine amintita definitia culturii propusa de celebrul Jakob Burckhardt, autorul nu mai putin celebrei lucrari Die Kultur der Renaissance in Italien.

Astfel, Burckhardt era de parere ca numim cultura, suma activitatilor spiritului, ce au loc īn mod spontan si nu pretind ca au o valoare universala si nici un caracter obligatoriu[3].

Tot el este recunoscut pentru introducerea īn discursul stiintific a conceptului de Hochkultur, caracteristic societatilor care prezinta ca si particularitati practicarea unei agriculturi sistematice, a irigatiilor, comertului, existenta oraselor, a unui sistem administrativ, a scrierii, iar ca exemplu ofera state din Antichitate (Sumer, Mesopotamia, Egipt, Assiria, Babilon, Persia, Creta, Grecia si Imperiul Roman). La polul opus īntālnim ceea ce īn literatura de specialitate germana este cunoscut sub numele de Flachkultur.

si exemplele de īncercari de definire ale culturii ar putea continua la nesfārsit, avānd īn vedere ca la nivelul anului 1952, Alfred L. Kroeber si Clyde Kluckhohn realizasera o inventariere a acestor definitii, concluzia fiind aceea ca fusesera lansate pāna īn momentul respectiv 163 de definitii ale culturii, fiind pe buna dreptate iminenta aparitia unui Babel conceptual[4].

Celalalt concept, care i-a preocupat deopotriva pe culturologi si antropologi a fost civilizatia. Etimologic termenul īsi are originea tot īn Antichitatea clasica (lat. civilis, civilitas), desemnānd calitatile cetateanului īn raport cu ceilalti membri ai societatii.

Acceptiunea actuala a conceptului īsi are originea īn secolul al XVIII-lea, perioada marcata de o remarcabila efervescenta stiintifica a rationalistilor si enciclopedistilor.

Asa cum vom putea remarca si īn capitolele urmatoare, utilizarea conceptului de civilizatie i se atribuie si lui Montesquieu, desemnānd ultimul stadiu al unui ciclu al dezvoltarii īn care s-au succedat salbaticia si barbaria.

Pentru prima data īntr-un text tiparit, termenul civilizatie apare īn lucrarea lui Mirabeau, Traité de la population, publicata īn anul 1756[5], iar īn Anglia, īncepānd cu anul 1772 se va īncetateni termenul Civilization.




Īntr-o lucrare aparuta īn anul 1977[6], Alexandru Tanase īntreprinsese o trecere īn revista a criteriilor de tipologizare a culturilor, mentionānd printre altele si criteriul antropologic-cultural, conform caruia, īn mod exclusivist, civilizatia din perspectiva antropologica s-ar clasifica īn egipteana, greco-romana, indiana, etc.

Mai degraba avem de a face aici cu un criteriu etnic, la care ar trebui adaugat cel social-economic, enuntat īn aceeasi lucrare si care include tipul de civilizatie primitiva, antica, feudala si exemplele ar putea continua.

Civilizatia īn sens antropologic este opusul barbariei si salbaticiei, a primitivismului caracteristic societatilor pre-alfabetice, marcate de absenta unui sistem de scriere, de existenta unei tehnologii rudimentare, a unor institutii sociale mai putin complexe, a numarului relativ mic de membri ai comunitatii si a izolarii culturale si geografice[7].

O pozitie radicala o manifestase Oswald Spengler, conform caruia civilizatia reprezinta faza de decadere prin care trece oricare cultura.




[1] D. Gusti, Pagini alese, Ed. stiintifica, Bucuresti, 1965, p. 252-260

[2] N. Goodman, Introducere īn sociologie, Ed. Lider, Bucuresti, 1999, p. 51-56

[3] apud R. Boudon, Tratat de sociologie, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1997, p. 524

[4] G.H. de Radkowski, Antropologie generala, Amarcord, Timisoara, 2000, p. 25

[5] F. Braudel, Gramatica civilizatiilor, I, Meridiane, Bucuresti, 1994, p. 34 si urm.

[6] Al. Tanase, Cultura si civilizatie, Ed. Politica, Bucuresti, 1977, p. 127-129

[7] E.P. Dozier, The Concepts of "Primitive" and "Native" in Anthropology, īn Current Anthropology. A Supplement to Anthropology Today, The University of Chicago Press, Chicago, 1956, p. 188













Document Info


Accesari: 2745
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )