Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































DESIGNUL CERCETARII

sociologie












ALTE DOCUMENTE

Munca
25 de maxime care te vor delecta.
7 tips-uri pentru un blind date
DIFERITE GESTURI
SPALAREA CREIERULUI SI PARTENERUL ADORMIT
ELEMENTE ALE DISCIPLINEI COPILULUI
Ce e amorul ?
OBSERVATII GENERALE PRIVIND EDUCATIA
FEMEIA
Aparitia conflictelor in organizatii

DESIGNUL CERCETĂRII



4.1    Obiectivele si ipotezele cercetarii

          Fenomenul de contact cu institutia penitenciara genereaza stari reactive de anxietate caracterizate prin note crescute la teste obiectivate prin tensiuni, iritabilitate, nervozitate, lipsa de īncredere īn propria persoana, reactii īnsotite de modificari neurovegetative.

Tema de studiu a avut ca obiective :

1.     Cunoasterea reactiilor psihoafective si comportamentale, a formelor de conflict manifeste si nemanifeste la contactul cu penitenciarul.

2.     Masurile terapeutice si reeducative care se impun  la nivelul perioadei de detentie, īn vederea ameliorarii structurilor de conflict si a unui tratament eficient.

          Prin obiectivele propuse am īncercat sa verific īn ce masura conditiile din penitenciar influenteaza personalitatea detinutului. De asemenea prin studiu am rmarit stabilirea cauzelor care au dus la manifestarea comportamentelor reactive.

 Ipoteza

          Studiul de fata are la baza ipoteza conform careia exista o strīnsa relatie īntre conditiile specifice vietii penitenciare si comportamentul agresiv, manifestat prin volenta, la detinutii cu o structura afectiva labila.

4.2    Metodologia de cercetare

Metodele de lucru folosite īn realizarea studiului au fost urmatoarele:

1.     Consultarea dosarului de penitenciar si a documentelor depuse la dosar;

2.     Intervuri si discutii īn cadrul īntīlnirilor de grup;

3.     Chestionarul pentru evaluarea starii de sanatate morala a detinutilor;(Anexa 1)

4.     Fisa de anamneza individualizata;

5.     Studii de caz;

6.     Chestionarul 16P.F.

          CHESTIONARUL 16 P.F. furnizeaza informatii esentiale referitoare la structura personalitatii subiectilor investigati. Este alcatuit din 187 de itemi care urmaresc evidentiera a 16 trasaturi de personalitate(factori de personalitate de prim ordin), si patru factori de ordinul doi (obtinuti din cei 16 factori de personalitate prin calcul). Īntrebarile sunt formulate astfel īncīt sa premita trei variante de raspuns(afirmativ, negativ si nedecis), exceptie facīnd factorul B care solicita un sungur raspuns, cel corect.

          Cei 16 factori de personalitate vizati, dispun de un numar inegal de itemi (13-26), īn functie de compexitatea si dificultatea de a putea fi surprinsi prin modul de formulare al acestora. Anumite trasaturi de personalitate mai complexe si mai dificiil de surprins si evidentiat, necesita un numar mai mare de īntrebari, adresate dir perspective diferite.

          Chestionarul a fost īntocmit astfel īncīt sa reduca pe cīt posibil riscul simularii deliberate, majoritatea īntrebarilor fiind indirecte, legate de aspecte carora subiectul nu le sesiza relatia cu īnsusirea de personalitate vizata, dar despre care se stie prin studiul corelatiilor ca o testeaza. Īnainte de aplicarea chestionarului 16 P.F. lotului din subiecti, au fost citite instructiunile cu privire la folosirea acestuia. Foile de profil rezultate īn urma despuierii rezultatelor se gasesc īn AnexaII(numai a celor ales pentru studiu de caz).


4.3    Populatia si esantionul investigat

Categoria de detinuti aleasa pentru studiul de fata este cuprinsa īntre 18-21 ani Dupa consultarea dosarelor de pentenciar au fost alesi 30 de detinuti(din categori celor cu delicte grave). Din acesti 30 de subiecti 2 au refuzat sa participe, 3 au fost transferati, īntre timp, la alt penitenciar, iar 5 au fost respinsi pentru ca nivelul foarte scazut de pregatire nu le permitea sa completeze chestionarele. Cei 20 de detinuti investigati au constituit lotul de studiu, ale caror caracteristici vor fi prezentate īn continuare.

.         actul infractional:            - 5  cu furt particular;

                     19219u205t                      19219u205t          - 10 cu tīlharii prin violenta;

                     19219u205t                      19219u205t          - 5  cu viol;

.         din cei 20 de subiecti:      -12 recidivisti (delicte cu profil infractional similar);

                               19219u205t                   -8 la prima abatere;

.        nivelul de scolarizare:      -8 au terminat scoala elementara;

                     19219u205t                      19219u205t          -5 au terminat 7 clase;

                     19219u205t                      19219u205t          -3 frecventau cursurile clasei a VI-a īn penitenciar;

                     19219u205t                      19219u205t          -4 au terminat 8 clase.

.         mediul de provenienta:    -11 provin din familii dezorganizate(divort,

                     19219u205t                      19219u205t          alcoolism sau separati);

                     19219u205t                      19219u205t          -2 provin din familii cu un membru traind īn                      19219u205t                                        concubinaj;

                     19219u205t                      19219u205t          -5 din familii īn care parintii traiesc īmpreuna, dar au

                     19219u205t                      19219u205t          un nivel scazut de instructie si lipsesc conduitele                      19219u205t                      19219u205t                      19219u205t                        19219u205t                      19219u205t          educative elementare(certuri, violenta);

                     19219u205t                      19219u205t          -2 din familii cu unul din parinti decedat.

.        datele culese din fisele medicale depuse la dosarul de penitenciar releva urmatoarele:

                     19219u205t                      19219u205t    -4 dintre detinuti au suferit īn copilarie traumatisme                                             cranio-cerebrale;

                     19219u205t                      19219u205t         -3 au fost internati la Spitalul Universitar de                      19219u205t                                 19219u205t          Psihiatrie Socola pentru ca prezentau tulburari de                      19219u205t                      19219u205t                       comportament(la scoala si īn relatiile cu cei din jur);

                      19219u205t                      19219u205t        -2 dintre ei consumau alcool fercvent;

                     19219u205t                      19219u205t         -l 1 au refuzat expertiza medicala.

.         factorii extrafamiliali:     -9 subiecti au participat la savīrsirea de delicte īn grup;

                     19219u205t                      19219u205t         -8 fercventau cercuri de prieteni cu antecedente penale;

                     19219u205t                           -3 cu abandon scolar.

.        īn ceea ce priveste mediul de provenienta:  -9 provin din mediul urban;                      19219u205t                      19219u205t                                        19219u205t                      19219u205t                      19219u205t               -6 provin din mediul rural;

                     19219u205t                      19219u205t                                -5 sunt transferati din mediul rural                                   19219u205t                      19219u205t                      19219u205t          īn cel urban.

4.4 Desfasurarea cercetarii

          Studiul a avut loc īn Penitenciarul Iasi si s-a desfasurat īn perioada:

 01.11.1999 - -24.02.2000.

          Īn primele doua saptamīni am consultat dosarele de pentenciar ale fiecarui subiect.

          Īn urmatoarea saptamīna a avut loc īntīlnirea cu cei propusi pentru studiu (30 de subiecti), īn incinta clubului din penitenciar. Dupa discutiile purtate cu acestia, am stabilit programul urmatoarelor īntīlniri cu cei ramasi (20 de subiecti). Īntīlnirile urmau sa aiba loc o data pe saptamīna joi de la 10.00-12.00. Programul s-a desfasurat astfel:

  • īn urmatoarele 4 īntīlniri au avut loc discutii  individuale cu subiectii pentru completarea fisei de anamneza si pentru prezentarea problemelor cu care  se confrunta, adica adaptarea la regimul de detentie, relatiile cu ceilalti colegi, sefi, planurile de viitor si propunerile acestora pentru ameliorarea situatiei.
  • pe timpul vacantei de iarna nu au avut loc īntīlniri din cauza programului de pregatire pentru sarbatorile de sfīrsit de an ce se desfasurau īn penitenciar.
  • Pe  13.01.2000 am  reluat īntīlnirile pentru continuarea activitatilor. A  urmat aplicarea chestionarului care evalua starea de sanatate morala a detinutilor.
  • īn  urmatoarea   saptamīna  s-au  desfasurat  discutiile   pe  marginea   rezultatelor obtinute la chestionar.
  • Discutiile au continuat si la urmatoarea īntīlnire cīnd li s-a cerut sa exprime fiecare īn scris īn ce se asteapta de la aceste īntīlniri.
  • Pe 27.01.2000 a urmat aplicarea chestionarului de personalitate 16 PF.
  • Pe 03.02.2000 confirmarea sau infirmarea rezultatelor obtinute de fiecare la test. Fiecare urma sa-si exprime parerea despre persoana sa si imaginea sa īn fata celorlalti.
  • Pe 10.02.2000 fiecare a luat cuvīntul pe rīnd, povestind un eveniment important din perioada detentiei. Īntr-o prima faza s-a simtit reticenta unor subiecti care īn final au fost antrenati de relatarile colegilor lor.
  • Īn penultima īntīlnire subiectele de discutie au fost propuse de acestia, si anume cum ar trebui sa fie relatia dintre ei si personalul penitenciarului, despre pedepsele primite si ordinea din interiorul institutiei.

          La ultima īntrevedere fiecare si-a exprimat īn scris opiniile despre īntīlnirile avute, care erau asteptarile fiecaruia si ce s-a realizat, daca ar fi dispusi sa participe si la alt fel de reuniuni cu scop educativ sau cultural.


4.4    Rezultatele obtinute si interpretarea lor

          Din compararea datelor obtinute din dosarul de penitenciar, anamneza, discutiile cu grupul, cu datele obtinute la chestionarul pentru evaluarea sanatatii morale au rezultat mai multe concluzii.

          Reiterarea acestor conduite se desfasoara pe fundalul imaturitatii comportamentale, a factorilor sociali care īnlesnesc inadaptarea: deregrarile severe din structurile familiale(stari de conflict, alcoolism), dificultatile de adaptare īntr-o structura scolara, precum si atitudinea diferentiata īn colectivitate fata de fostul condamnat. Acest aspect a fost sesizat īn raspunsurile subiectilor la chestionarul care viza "Atitudinea fata de viitor"  78,38% au recunoscut ca perioada petrecuta īn detentie nu a influentat īn rau viata sa, iar 21,62% nu au fost de acord, raspunzīnd cu nu. Atunci cīnd au fost īntrebati ce anume i-ar īmpiedica dupa detentie sa se afirme majoritatea au raspuns ca avīnd cazierul patat vor īntīmpina greutati īn gasirea unui loc de munca.

          Cei care resimt mai puternic acest sentiment de izolare sunt recidivistii 78,38% īn comparatie cu nerecidivistii care fiind la prima abatere nu constientizeaza prea bine acest aspect 58% (rezultatele obtinute se afla īn Anexa III).

          Iresponsabilitatea sau incapacitatea de a-si asuma delictul comis reiese din rezultatul obtinut la chestoinarul "Atitudinea fata de lege" 75,67% din recidivisti au recunoscut ca īn cazul lor legea nu a fost aplicata corect, iar din nerecidivisti 63% au raspuns ca "da", iar 37% au raspuns "nu".

          La "Reprezentarea de sine" s-a obtinut un procentaj ridicat 70,82% cu raspunsuri de "da" la itemul "Niciodata nu am avut remuscari" si 29,72% de "nu" (la recidivisti); la nerecidivisti 55% au raspuns cu "da" si 45% cu "nu".

          Faptul ca subiectii majoritari nu-si recunosc nevinovatia si nu au remuscari poate fi o consecinta a slabei structuri a Eului, care prin negarea faptelor comise gaseste calea autoapararii.

            Refuzul de a-si face planuri de viitor (post-detentie) este demonstrat de faptul ca 83,79% dintre subiecti au raspuns ca atunci cīnd esti īn penitenciar nu trebuie sa te gīndesti cum va fi viata dupa eliberare(recidivisti), iar nerecidivistii 77% au raspuns de asemenea cu "da". Un procentaj semnificativ 43,24% a fost obtinut la itemul "Cred ca traiesc degeaba",  la care au raspuns afirmativ recidivistii, iar nerecidivistii au raspuns "nu" īn proportie de 77%. Se observa ca la acestia din urma, optimismul este mai pronuntat, poate si din cauza ca nu au experientele negative ale recidivistilor.

          Noua subiecti din cei interogati au comis infractiuni sub influenta alcoolului si īn grup. Doi dintre detinuti au comis delictele tot sub influenta alcoolului, dar actiontnd singuri, iar 9 detinuti au savīrsit delictele nefiind sub influenta alcoolului (singuri sau īn grup). Cei care au participat la comiterea de delicte īn grup (sub influenta alcoolului) nu au fost īn masura sa raspunda īn conformitate cu justificarile colegilor de fapta. Au indicat aceeasi motivatie, conformarea la normele si "valorile" grupului sau pur si simplu "nu stiu" de ce au facut-o.

Aceasta   inabilitate īn cunoasterea interpersonala ca si saracia comunicarii īn interiorul grupului   dovedeste  caracterul  nestructurat,  īntīmplator,  de  moment al bandei de tineri, constituita uneori la un pahar de vin.

          Pentru subiectii aflati la primul contact cu penitenciarul, se pot schita cīteva elemente privind starile reactive ale acestora.  Īn primele zile se observa multiple transformari somatice: slabesc, au insomnii, plīng, au dureri ale membrelor inferioare, dezorientati īn timp, etc.

          socul depunerii este direct proportional cu dezordinea emotionala preexistenta detentiei, cei cu un Eu mai slab, cei imaturi pe plan afectiv si social, cei bolnavi, īn general, sufera mai mult.

          Pentru exemplificare am ales urmatoarele 5 studii de caz care releva mai bine starile reactive ale subiectilor.

STUDIUL DE CAZ NUMĂRUL 1

Date personale:

          F.D.- recidivist

          Vīrsta:                              19219u205t                      19219u205t         - 20 ani

          Domiciliul stabil:                         19219u205t                   - Bosanci, Jud. Suceava

          Īncadrarea juridica si pedeapsa:                    - complice la tilharie / 5 ani

          Nationalitate:                               19219u205t                   - roman                     19219u205t                

          Sex:                                           19219u205t                   - masculin

          Vīrsta comiterii primului delict:            - 16 ani

          Vīrsta comiterii ultiinului delict:            - 18 ani

          Statutul marilal:                           19219u205t                   - necasatorit

          Nivel scolarizare:                         19219u205t                   - scoala generala

          Momentul comiterii faptei:                     19219u205t         - 26.03.2001

          Mediul de origine:                       19219u205t                   - rural

          Consum de alcool:                      19219u205t                   - frecvent

          Fapta comisa

          Īn seara zilei de 16.06.1998, īmpreuna cu alti prieteni au urmarit o batrīna care se īntorcea acasa si īn scara blocului i-au furat geanta īn care se aflau 800000 lei, dupa care au fugit.

          Istoria infractionala:                      1. prima infractiune 16.04.1996 a fost un                      19219u205t                        19219u205t                          furt prin violenta;

                     19219u205t                      19219u205t                         2. tīlharie prin violenta (26.03.2001)

          Istorie personala:   La vīrsta de 7 ani a suferit un traumatism cranio-cerebral, iar la 12 ani a fost internat la Spitalul Universitar de Psihiatrie cu diagnosticul psihopatie instabila.

          Evenimente socio familiale cu rezonanta negativa pentru detinut:

          Provine dintr-o familie conflictuala, tatal alcoolic, mama bolnava de T.B.C. Neīntelegerile din cadrul familiei sunt frecvente, determinīndu-l sa plece de acasa, intrīnd īn grupuri cu antecedente penale.

          Comportamentul īn penitenciar:

          Ajuns īn penitenciar, īnca din primele zile manifesta tendinte de dominare, mai īntāi prin agresiune verbala, apoi trece la distrugerea obictelor celorlalti colegi de celula. Sanctiunea nu are nici un efect, el continuīnd sa sparga geamuri si sa distruga obiectele colegilor sai de camera. Izolat de ceilalti detinuti intra īntr-o stare de mutism la īnceput, apoi īsi īndreapta agresiunea verbala asupra cadrelor responsabile cu ordinea. La iesire din izolare loveste īn ceilalti detinuti provocīndu-le rani. Doar dupa a treia luna de detentie, detinutul se liniste cīnd este trimis la activitati productive. Regresiunea desemneaza reīntoarcerea individului la forme de conduita primitiva si renuntarea la orice īncercari de constructie īn rezolvarea problemelor. Se observa o stare de inertie totala, preocuparile detinutului sunt atenuate.

          Toate aceste manifestari comportamentale sunt cauzate de:

·        lipsa climatului afectiv din cadrul familiei;

·        lipsa de supraveghere, care se asociaza īn conditiile actuale cu aspecte  noi,generate de precocitetea tendintelor de independenta ale subiectului, sub influenta unor relatii nou create, eschivarea de sub tutela educativa a parintilor accentueaza carenta lor de autoritate. Lipsa controlului asupra noilor relatii si preocupari ale subiectului, asupra continutului lecturilor si īn general privind modul de distractie, indiferentismul, necultivarea sentimentelor de responsabilitate la copil, traduc de fapt incompetenta educativa;

·        consumul de alcool;

          La toate acestea se adauga transformarile fizice si psihice caracteristice adolescentei, care accentueaza crizele de anxietate, neliniste, fenomene depresive si care se pot īnsoti de conduite deviante cu continut de anti- sau asocialitate.

          La toate aceste cauze se adauga conditiile din cadrul penitenciarului. Luīnd īn considerare faptul ca detinutul F.D. nu este pentru prima data īn penitenciar, ne-am astepta ca acesta sa fie familiarizat cu acest mediu si sa nu reactioneze violent īn prima faza. Acest aspect poate fi interpretat si ca o dorinta a subiectului de a se impune prin violenta īn fata celorlalti colegi ai sai. Incapacitatea de a gasi alta modalitate de a se impune este īntr-o oarecare masura un efect al educatiei primite īn familie. Dupa cele spuse de detinut, īn familia acestuia, tatal era cel care īsi impunea punctul de vedere prin metode similare.

          Comportamentul subiectului este īntarit si de atitudinea personalului din penitenciar. Fiind un mediu īnchis, īn care contactele cu exteriorul sunt strict limitate (neputinta detinutului de a-si satisface anumite nevoi si rigoarea programului

impus), penitenciarul duce la denaturarea relatiei detinut- gardian, relatie īn care

detinutul īl vede pe acesta drept o īngradire a libertatii sale. Un astfel de incident a avut loc īntre detinutul F.D. si unul dintre gardieni. F.D. i-a cerut acestuia sa-l lase la cabinetul medical, acuzīnd dureri de cap, dar angajatul penitenciarului a refuzat acest

lucru. Indiferenta gardianului īl face pe detinut sa-si iasa din fire si sa se manifeste violent īn camera. Astfel de incidente sunt foarte dese si uneori pot duce la situatii mult mai grave.

          Dupa mai multe īntīlniri cu F.D. īn cadrul grupului,  am putut observa si alte

aspecte precum ca problemele subiectului si manifestarile sale reactive au cauze adīnc īnradacinate īn personalitatea acestuia. Din relatarile sale a rezultat faptul ca el este dispus sa se schimbe, sa participe la programe reeducative si terapeutice.

Īn continuare vor fi prezentate rezultatele obtinute de F.D. la chestionarul 16 P.F.

.    Factorul A    de personalitate care exprima schizotimia- ciclotimia, nota mica obtinuta   2   releva   detasarea   subiectului,   rezerva,   rigiditatea,   scepticismul   si dispretul. Cum a demonstrat īn diferite īmprejurari, subiectul prezinta o mare tendinta de critica si rigiditate īn normele personale.

.    Factorul B care vizeaza nivelul intelectual: "cultivat-necultivat", perseverenta-delasare  sau   lipsa   acesieia,  constiinta   valorii   si   constiinciozitatea   si   opusul acestora (ignoranta si  lipsa de scrupule), oponenta si  autoritarismul.  Subiectul obtinīnd nota 5 realizeaza un echilibru īntre cele doua extreme, īmprumutīnd trasaturi din ambele categorii.

.    Factorul  C exprima forta  Eului  īn  termeni  psihanalitici,  vizīnd urmatoarele aspecte   bipolare:   intoleranta   la   frustrare-   maturitate   emotionala,   stabilitate-instabililate  emotionala,  nervozitate- calm,  astenic-  tonicitate  psihica,  liniste-agitatie. Nota scazuta obtinuta de detinut, 1  releva caracterul sau instabil, emotiv agitat, influentabil, iritabil si nesatisfacut, asa cum a demonstrat si la īntrunirile cu grupul, este greu de controlat deoarece nu are suficienta rabdare si calm pentru a asculta ceea ce au si altii de spus.

.    Factorul E se refera la subordonare- dominare, influenta , exprimīnd supunerea-dominarea, siguranta de sine- nesiguranta, independenta- dependenta de opinii amabilitate- severitate, conformism- nonconformism. Nota 4 obtinuta īl apropie pe subiect de extrema cu trasaturi ca acomodarea, conformismul, docilitatea,dar numai aparenta, deoarece are si tendinte de a īmprumuta din ceea ce reprezinta caracterul independent, tendinta de autoritarism, oponenta, aceasta īn functie de īmprejurari si de interesele acestuia.

.    Factorul F vizeaza epansivitatea, comunicativitate-taciturnie, īnsufletire-lipsa de īnsufletire, vioiciune-  lentoare.  Nota  8 rezultata arata  indiferenta subiectului nepasarea, entuziasmul si impulsivitatea. Aceste trasaturi ale subiectului pot fi considerate un atu īntr-un mediu īnchis cum este penitenciarul, dar care sunt

folosite doar partial (deschiderea, voiosia si capacitatea de a-i convinge pe ceilalti doar īn scopuri personale), iar īn rest se impune prin impulsivitate.

.    Factorul G se refera la forta SupraEului, la regulile de convietuire sociala, punīnd īn evidenta respectul- eludarea regulilor, hotarīre- nehotarīre,  responsabilitate-fuga de raspundere, maturitate emotionala- nerabdare, stabilitate īn conduita-instabilitate. Nota 2 obtinuta la acest factor  arata oportunismul, ocolirea regulilor si legilor si lipsa simtului datoriei sau tendinta de neglijenta. Subiectul trebuie sa faca mari eforturi pentru a participa la actiunile colective, manifestīnd īn general independenta la orice interferenta a grupului.

.   Factorul H vizeaza timiditatea- īndrazneala, tendinta de īntoarcere spre sine- sociabilitatea, prudenta- īndrazneala, constiinciozitate- superficialitate, rezonanta afectiva- raceala. Nota 6 obtinuta de subiect este īntr-un oarecare echilibru, dar prezinta īnclinatii spre īndazneala, spontaneitate si sociabilitate. De asemenea se poate observa o "unda" de rezonanta afectiva care daca ar fi fructificata din plin de subiect l-ar ajuta īn retinerea atitudinilor reactive.

 .   Factorul L exprima tendinta spre invidie- lipsa invidiei, timiditatea si rusinea- īndrazneala, vioiciunea- ursuzitatea, interesul fata de altii- indiferenta. Nota 7 obtinuta arata o tendinta spre suspiciune, rigiditate, egoism, o neputinta de a lucra īn echipa din cauza atiudinii indiferente fata de coechipieri.

  .   Factorul M    vizeaza    conventionalismul-    nonconventionalismul,    logicul- imaginativul, elocventa- inelocventa, sīnge rece- emotivitate exagerata. Nota 8 rezultata nu īl īncadreaza īn una din extreme, ci doar īl predispune spre o ignoranta a oamenilor si a realitatii materiale, si o dispozitie spre reactii violente.

.    Factorul N se refera la clarviziune- naivitate, cutezanta- neīndemīnare, satisfactie-insatisfactie, cinste si corectitudine- abilitate, subtilitate, viclenie. Nota 8 obtinuta potenteaza tendinta spre abilitate, subtilitate, interes si viclenie a subiectului.

.    Factorul O ofera informatii asupra calmului- nelinistii. Nota 6 rezultata arata un oarecare echilibru īntre aceste doua extreme, individul actionīnd in functie de īmprejurari.

.    Factorul Q1 pune īn evidenta radicalismul- conservatorismul. Nota 4 obtinuta īl apropie pe subiect de conservatorism care se naste din tolerarea deficientelor traditiei, īncrederea īn ceea ce a apucat sa īnvete, prudenta si suspiciune fata de orice idee noua.

.    Factorul Q2 ofera informatii despre atitudinea de dependenta- independenta fata de grup. Nota 3 obtinuta arata dependenta sociala a subiectului, dorinta de a fi aprobat si admirat, lipsa propriilor solutii. Aceste trasaturi ale detinutului au fost īnradacinate prin participarea la grupuri de prieteni de care depindea.

.   Factorul Q3 se refera la integrare. Nota 1 exprima   lipsa autocontrolului, conflictele cu sine, neglijarea cerintelor vietii sociale si slaba integrare.

.   Factorul Q4 pune īn evidenta tensiunea energetica. Nota 9 evidentiaza īncordarea, frustrarea si surmenajul. Subiectul, desi surmenat nu poate ramīne inactiv īn grup din cauza excesului de energie stimulata, dar nedescarcata si neinvestita adecvat.

          Concluzionīnd, se poate spune ca detinutul prezinta atīt carente educative, formative, dar si afective care īl propulseaza sa se comporte violent. Un regim de detentie adecvat (sedinte reeducative) si consilieri individuale l-ar putea reintegra īn societate.

STUDIUL DE CAZ NUMĂRUL 2

Date personale:

D.I., nerecidivist Vīrsta:

-19 ani

Domiciliul stabil:

-Iasi

Īncadrarea juridica si pedeapsa:



-tentativa de viol

-2ani si 6 luni

Nationalitatea:

  -romān

Sex:

Vīrsta la care a comis delictul:

-masculin

-18 ani

Statutul marital:

-necasatorit

Nivel de scolarizare:

-scoala generala    1.06.1999

Momentul comiterii faptei:

Mediul de origine:

-urban

Consum de alcool:

-ocazional

          Fapta comisa:

          Īn seara zilei de 11.06 1999, dupa iesirea din discoteca a consumat alcool īmpreuna cu victima pe care a cunoscut-o īn aceeasi seara. Dupa care a īncercat sa aiba raporturi sexuale cu aceasta. Fiind refuzat īn repetate rīnduri,D.I. a īncercat sa o forteze amenintīnd-o. īn cele din urma victima a reusit sa fuga.

           Istoria personala:

          S-a nascut īntr-o familie cu mama casnica si tatal decedat la scurt timp dupa nasterea subiectului. Are o sora mai mica si un frate mai mare, pe care nu 1-a vazut īnca din copilarie. Īn timpul scolii si dupa terminarea acesteia nu a avut multi prieteni din cauza firii sale introvertite si dificile. Sfatuit de mama sa-si gaseasca de lucru pentru a o ajuta sa o creasca pe sora mai mica, accepta. Īntre timp intra īntr-un cerc

de prieteni care-l conving sa plece īmpreuna cu ei īn Germania, pentru a-si cauta un serviciu. Nu reuseste sa-si duca planul la bun sfīrsit din cauza comiterii faptei.

          Din discutiile avute cu acesta am putut observa o serie de aspecte.

          Subiectul regreta fapta comisa, o considera un acciedent datorat consumului de alcool. Comportamentul lui D.I. intra īn categoria asa numitilor "violatori explozivi" care sunt adesea timizi si inhibati care executa actul pentru a scapa de frustrare.   Subiectul atrage atentia prin starea sa accentuata de apatie si dezinteres. La discutiile din cadrul grupului este participativ, povesteste despre fapta comisa īn scopul de a se elibera de tensiunile interioare. Acesta sustine ca regreta foarte mult ca a dezamagit-o pe mama sa si ca nu o poate ajuta sa o creasca pe sora mai mica . Īn relatiile cu ceilalti colegi de camera este mai retinut datorita felului sau de a fi, mai introvertit, dar si datorita greutatii de a se integra īn grup. Lipsa unui model parental eficient pe care sa-l urmeze a dat nastere unei slabe identitati de sine, care a fost mai tīrziu amplificata de redusele contacte sociale.

  • Īn urma aplicarii chestionarului 16P.F. subiectul a obtinut urmatoarele note care au evidentiat anumite aspecte relevante ale personalitatii sale.
  • Factorul A  evidentiaza prin nota 5 obtinuta un echilibru īntre cele doua extreme īn ciuda conflictelor sale interioare.
  • Factorul B scoate īn evidenta prin nota scazuta, 3, o gīndire greoaie, o lentoare a spiritului toate acestea fiind rezultatul unei instruiri si educatii neadecvate sau a unei saracii intelectuale de ordin psihopatologic.
  • Factorul C, care exprima forta Eului, prin nota obtinuta, 2, denota caracterul emotiv, impresionabil, influentabil, si uneori iritabil si nesatisfacut ( iritabilitate izvorīta din dezechilibre interioare).
  • Factorul E prin nota obtinuta ,4 , īl apropie pe subiect de un oarecare echilibru, dar tendinta de a ceda usor altora, de a fi docil si culpabilitatea īl īmpiedica de a se integra īn grup.
  • Factorul F pune īn evidenta prin nota scazuta, 2, gravitatea, rezerva si introspectia propuisīnd subiectul spre īndaratnicie si pesimism.
  • Factorul G, referitor la forta SupraEului, arata oportunismul subiectului, ocolirea regulilor si legilor, lipsa simtului datoriei, tendinta de delasare si neglijenta. Slaba integrare a individului īn grup determina o atitudine timorata din partea acestuia -nota 3.
  • Factorul H prin nota obtinuta ,1, scoate īn evidenta incapacitatea subiectului de a depasi usor timiditatea, neīncrederea īn fortele proprii si nesiguranta.
  • Factorul I arata o dependenta afectiva mascata, imaturitatea afectiva, dependenta de altii si solicitarea atentiei celorlalti ( greu realizabila de cele mai multe ori)- nota 7.
  • Factorul N surprinde caracterul naiv si sentimental. Desi dispune de capacitatea de analiza si sinteza ridicata, nu reuseste sa le valorifice la maximum- nota3.
  • Factorul  O ofera informatii cu privire  la nelinistea, agitatia si tendinta de culpabilitate a subiectului dupa cum acesta a manifestat īn repetate rīnduri, īn situatii dificile prezentīnd nelinisti infantile- nota 9.
  • Factorul Q1   pune   īn   evidenta  conformismul   subiectului   la  deficientele   si dificultatile traditiei, īncrederea īn ceea ce a apucat sa creada si sa īnvete- nota 2.
  • Factorul Q2 ofera informatii cu privire la dorinta subiectului de a participa la grup,  dependenta  sociala,  dar  care  sunt  īmpiedicate  de  trasaturile  sale   ca, timiditatea, reticenta si emotivitatea- nota2.
  • Factorul Q3 releva lipsa totala de autocontrol si conflictele cu sine -nota 0.
  • Factorul Q4 pune īn evidenta īncordarea subiectului, frustrarea si nelinistea- nota 7.

          Greutatile īntīmpinate de subiect īn realizarea contactelor sociale si esecurile traite, īl conduc spre stari de introversiune si o accentuata tendinta de izolare. Daca nu se intervine din exterior, prin mijloace terapeutice, īn reorientarea subiectului, acesta

risca sa recidiveze( īn viitor) din cauza lipsei de īncredere īn sine si a imposibilitatii de a se autoajuta.
STUDIUL DE CAZ NUMĂRUL 3

Date personale:

G.S., recidivist

Vīrsta:                                                 -18 ani

Domiciliul stabil:                                 -Bivolari, Jud Iasi

Īncadrarea juridica:                    -furt din avut privat

Pedeapsa:                                          - 2 ani si 8 luni

Nationalitatea:                                     - roman

Sex:                        19219u205t                             - masculin

Vīrsta comiterii ultimului delict: - 16 ani       

Statutul marital:                                    - necasatorit

Nivel de scolarizare:                            - scoala generala

Momentul comiterii faptei:                   - 05.11.1998

Mediul de origine:                               - rural

Consum de alcool:                      19219u205t          - ocazional

Fapta comisa:                     19219u205t                  - īmpreuna cu alti 5 prieteni au sustras bunuri

                     19219u205t                      19219u205t                   īn valoare de 8 milioane lei

Istoria personala:

          S-a nascut īntr-o familie cu doi frati mai mici si o sora mai mare, casatorita. Tatal acestuia este detinut īn penitenciarul Jilava, ultima fapta a tatalui fiind viol, pentru care a primit o pedeapsa de 20 ani. Mama acestuia este casnica, despartita de tatal lui G.S. si traieste īn concubinaj cu un consatean.

Istoria infractionala:

          -actiune penala pe 16.07.1998

          Antecedentele subiectului au o nota comuna fiind din categoria furturilor si tīlhariilor īn grup.

Comportementul īn penitenciar:

          Detinutul este violent, producīnd frecvente raniri si contuzii colegilor de camera. Un astfel de incident violent a avut loc īn iunie 1999, cīnd G.S. aflīndu-se īn baie, sparge oglinda, si se autoraneste prezentīnd multiple plagi taiate. Izolat de ceilalti si anulīndui-se o parte din drepturi, dupa o perioada de timp detinutul nu se mai manifesta violent si chiar primeste o recompensa de buna purtare 14.07.1999. Īn cadrul īntālnirilor avute cu acesta s-a putut observa uneori manifest, alteori voalat tendintele sale de irascibiiitate si nerabdare de a asculta povestirile altora. Firea sa dificila o poale stapīni cīnd de fata se afla un cadru de ordine si este constient ca poate fi penalizat.

Rezultatele obtinute la chestionarul 16P.F.:

.    Scorul 2 obtinut la factorul A  releva detasarea, rezerva, tendinta de critica, rigiditatea si dispretul subiectului.

.    Factorul  B  de personalitate,  raspunzator de  nivelul  intelectual, prin  nota 5 demonstreaza echilibrul gīndirii abstracte a subiectului cu opusul acesteia.

.    Forta Eului exprimata de factorul C prin nota obtinuta, 4, evidentiaza tonicitatea psihica pronuntata si un caracter emotiv, agitat, nestatornic si iritabil.

.    Tendinta spre un caracter independent, oponenta si autoritarismul sunt evidentiate prin nota obtinuta,6, la factorul E.

 .   Factorul F care vizeaza expansivitatea, la subiectul de fata, releva tendinta de

nepasare, indiferenta si nepasarea, toate acestea accentuate prin nota 8.

.    Factorul   G,    referitor   la   forta   SupraEului,   evidentiaza   īn   cazul   de    fala oportunismul subiectului, ocolirea regulilor a legilor si lipsa simtului datoriei-nota 4.

.    Factorul  H  vizeaza cei  doi  poli, timiditatea - īndrazneala.  Subiectul  prezinta trasaturi  de personalitate care tin  de īndrazneala,  spontaneitate,  sociabilitate,

amplificate de capacitatea de a sesiza aspectele esentiale dintre lucruri si de a gasi solutii- nota8.

.    Factorul I, prin nota 5 obtinuta de subiect, nu este relevant pentru studiul de fata. .   Factorul L   īncadreaza   subiectul   īn   limitele   rigiditatii,   egocentrismului   si interesului fata de propriile probleme- nota 9.

.    Perspicaitatea, viclenia si interesul sunt   caracteristicile rezultate la factorul N-                nota 8.

.    Factorul O ofera informatii despre comportamentul agitat, nelinistit si tendinta de a se simti īn nesiguranta - nota 9.

.    Factorul Ql pune īn evidenta tendinta de a schimba ceva, de a critica ceea ce este  vechi, libertatea de a gīndi si actiona nota-6.

.    Factorul Q2 nu reflecta cu precizie īnclinatiile subiectului, dar se poate totusi observa o usoara dependenta sociala mai ales din motive egocentrice  evidentiate                  de factorul L- nota 6.

.    Factorul Q3 se refera la integrarea individului. Nota 8 exprima o puternica stereotipizare a schemelor gīndirii, propriile idei neputīnd fi contrazise de ceilalti.

Subiectul are de obicei opinii diferite de ale celorlalti, iar uneori este vanitos si

tine la reputatia sa.

.    Factorul  Q4  pune  īn  evidenta  tensiunea  energetica,  evidentiind  o   puternica frustrare, īncordare si surmenaj. Desi prezinta aceste caracteristici, subiectul nu

poate ramīne inactiv din cauza excesului de enegie nedescarcata.

          Despre   acest   caz   se   poate   spune   ca   īngreunarea   controlului  acestor

comportamente reactive este realizata de catre caracteristicile si firea subiectului,             reiesite din chestionar: īncapatinarea, rigiditatea, etc, care au fost mult timp īncurajate

de cercul de prieteni frecventat. Ca si īn cazurile dinainte, este nevoie de mult timp si

resurse pentru desfasurarea unor activitati reeducative din cadrul penitenciarului, pentru a putea fi ajutat subiectul.

STUDIUL DE CAZ NUMĂRUL 4

Date personale:

A.C., nerecidivist

Vīrsta:                     19219u205t                      19219u205t       -21 ani

Domiciliul stabil:                         19219u205t          -Iasi  

Īncadrarea juridica :                            -tīlharie īn grup (prin violenta)

Pedeapsa:                     19219u205t                      19219u205t    -3 ani si 6 luni

Nationalitatea:                     19219u205t                   -romān

Sex:                        19219u205t                      19219u205t         -masculin

Vīrsta comiterii delictului:          -20 ani

Statutul marital:                     19219u205t                -necasatorit

Nivel scolarizare :                     19219u205t            - a terminat 5 clase

Momentul comiterii faptei :                  -16 august 1999

Mediul de origine:                       19219u205t           -rural

Consum de alcool:                      19219u205t          - ocazional

Fapta comisa:                     19219u205t                  -īmpreuna cu alti 3 prieteni īn noaptea zilei

                     19219u205t                      19219u205t                     dinspre 16-17 august au urmarit victima(care o

                     19219u205t                      19219u205t                     cunosteau dinainte) si i-au aplicat multiple

                     19219u205t                      19219u205t                     lovituri īn zona capului, dupa care i-au luat

                     19219u205t                      19219u205t                     banii si obiectele personale.

Istoria personala:                     19219u205t              - S-a nascut īntr-o familie cu doua surori mai                                        19219u205t                      19219u205t         mari si un frate divortat

          Tatal acestuia a parasit familia cīnd A.C. avea 3 ani si pe care nu 1-a mai vazut. Mama acestuia s-a recasatorit si mai are un copil cu actualul sot. Din cauza neīntelegerilor din familie ( alcolismul tatalui vitreg si lipsa banilor), A.C a locuit o perioada de timp  la bunica dinspre mama,  apoi s-a mutat la niste prieteni (cu antecedente penale). Īmpreuna cu acestia a participat la diverse infractiuni (spargeri de chioscuri, furturi, tīlharii), dar dupa cum sustine detinutul "nu am fost prinsi decīt  cu ultima fapta". Regreta ca nu a putut sa-si continue scoala si ca acum īi va fi mai greu sa se descurce.

Comportamentul īn penitenciar:

          In timp ce se afla pe arest s-a batut cu seful de camera.Ajuns īn penitenciar, este ales sef de camera de catre ceilalti colegi ai sai, cīstigīndu-i īncrederea prin īndrazneala, abilitatea de a-si exprima ideile īn fata celorlalti. Statutul obtinut īl ajuta sa-si manifeste violenta sublimat, prin controlul asupra celorlalti. Face parte  din colectivul clasei a-VI-a din penitenciar si vrea sa urmeze mai  departe cursurile  urmatorilor ani.

          Trasaturile enuntate mai sus au  fost confirmate si de rezultatele obtinute la chestionarul 16P.F.

·        Factorul A de personalitate prin nota obtinuta,3,  a confirmat tendinta subiectului spre critica, rigiditate, exigenta īn normele personale si detasarea subiectului.

·        Nota ridicata la factorul C - 9, arata un caracter stabil emotional, maturitatea si capacitatea de a sustine moralul altora. Aceste aspecte sīnt īn legatura cu cele obtinute la factorul E, nota 10, si anume:  siguranta de sine, caracterul independent, tedinta de a face ce doreste, oponenta si autoritarism.

·        Nota ridicata obtinuta la factorul H-8, denota o puternica rezonanta afectiva, acceptīnd cu usurinta situatiile greu de suportat. Acorda un viu interes persoanelor, petrecīndu-si mult timp vorbind.

·        Factorul I care pune īn evidenta rationalitatea- afectivitatea, prin nota mica obtnuta,2, exprima realismul si uneori duritatea, satisfactia referitoare la propria persoana, scepticismul si tendinta spre insensibilitate, cinism si dispret.

·        Nota relativ scazuta la factorul L, adica 4, exprima capacitatea de contacte personale, capacitatea de a lucra īn echipa. Abilitatea,  siretenia  si  perspicacitatea vin sa īntareasca trasaturile rezultate la factorul L si care explica influenta subiectului  asupra celorlalti.

·        La factorul Q2, subiectul obtine o nota relativ scazuta,3, care arata dependenta sociala, dorinta de a fi admirat si aprobat.

·        Nota scazuta la factorul Q3, adica 1, exprima lipsa autocontrolului, conflictul cu sine, neglijarea convenientelor si cedarea īn fata impulsurilor, ceea ce duce uneori la inadaptare.

·        La factorul Q4 subiectul obtine nota 7 care evidentiaza frustrarea, īncordarea, agitatia si irascibilitatea.

          Īn acest caz ales pentru studiu s-a observat comportamentul subiectului care īn diferite ocazii este contradictoriu. Incidentele violente din prima perioada de detentie au adus consecinte "negative" pentru subiect: pedepse, anularea unor drepturi (de aprimi vizite, pachete, e.t.c). Subiectul si-a redirectionat manifestarile pentru a se impune īn fata colegilor de camera. Rezultatele contrastante obtinute la chestionar ( la factorul L si Q3), caracterizeaza firea sa duala: pe de-o parte spiritul sau de echipa, si capacitatea de a-i sustine pe altii, iar pe de alta parte conflictele sale interioare si cedarea īn fata impulsurilor. Conflictele cu sine au aparut īn momentul īn care ,ajus īn penitenciar a trebuit sa se supuna unor norme si interdictii. Neputinta de a face ceea ce doreste a determinat rabufniri īn fata colegilor de camera. Aceste izbucniri agresive concretizate prin  acte violente  ar trebui  privite  si  ca rezultat al unor rupturi traumatizante: prima de tatal sau, apoi de mama sa din cauza recasatorii acesteia.

          Faptul ca subiectul īncearca si uneori chiar reuseste sa se stapāneasca , īnseamna ca acesta detine resurse pentru a se reabilita.

STUDIUL DE CAZ NUMĂRUL 5

Date personale:

M.S., recidivist

Vīrsta:                     19219u205t                      19219u205t       -19 ani

Domiciliul stabil:                         19219u205t          -Tomesti, Iasi  

Īncadrarea juridica :                            -viol cu perversiuni sexuale (īn grup)

Pedeapsa:                     19219u205t                      19219u205t    -8 ani si 7 luni

Nationalitatea:                     19219u205t                   -romān

Sex:                        19219u205t                      19219u205t         -masculin

Vīrsta comiterii delictului:          -19 ani

Statutul marital:                     19219u205t                -necasatorit

Nivel scolarizare :                     19219u205t            - 7 clase

Momentul comiterii faptei :                  -15.03.1999

Mediul de origine:                       19219u205t          - urban

Consum de alcool:                      19219u205t          - frecvent

Fapta comisa:

Īmpreuna cu alti 4 prieteni au acostat o minora si au dus-o acasa la unul dintre acestia unde a fost supusa la viol si diverse perversiuni sexuale

Istoria personala:

 S-a nascut īntr-o familie cu 7 frati mai mari si o sora mai mica. Unul dintre fratii mai mari este detinut pentru talharie.Ceilalti sunt casatoriti, mai putin sora. Tatal, fost strungar , actualmente somer, mama croitoreasa. Comportamentul tatalui īn familie este de cele mai multe ori violent, cauza fiind imposibilitatea de a-si procura alcool pentru ca familia  nu dispune de suficiente    resurse materile. Certurile din familie sunt frecvente ceea ce-l determina pe M.S. sa plece de acasa. O perioada locuieste īmpreuna cu un verisor, prin intermediul caruia intra īn cercul de prieteni al acestuia. Relatiile cu acestia īsi vor pune amprenta asupra subiectului, īn sensul ca īl vor determina sa participe la diverse furturi si tīlharii pentru a-si cīstiga existenta. Din relatarile acestuia reiese ca parintii nu īi simt lipsa de acasa. Vizibil afectat de situatia īn care a ajuns, realizeaza abia īn penitenciar ca viitorul lui este compromis.

Comportamentul īn penitenciar:




          La īnceput violent cu ceilalti, apoi se linisteste. A refuzat sa urmeze scoala din penitenciar si de asemenea nu participa la munca. Prin firea sa rece si dificila nu a  reusit sa-si faca multi prieteni īn afara de doi colegi din camera. Nu īsi recunoaste fapta, sustinīnd ca cei cu care se afla īn seara savīrsirii delictului au avut ceva cu el si l-au īnvinuit pe nedrept. Afirma ca asteapta sa scape de pedeapsa pentru a se putea razbuna pe acestia. Din dosarul de penitenciar a rezultat ca subiectul a avut abateri de comportament si la detentiile anterioare. A fost surprins īntretinīnd raporturi sexuale cu un alt coleg de camera. Īn urma acestui incident, a fost izolat de ceilalti si pedepsit. Din discutiile avute cu acesta a reiesit ca acesta nu recunoaste, sustinīnd ca ofiterul de serviciu pe atunci a avut ceva cu el si a vrut sa īl mute īn alta camera.

          Limbajul violent al lui M.S. chiar si cu colegii de camera care participau la discutiile īn grup a dus la concluzia ca acesta pentru a se apara de orice ofensa recurge la mijloace mai putin morale. Incapacitatea de a-si asuma raspunderea influenteaza comportamentele sale reactive.

          La chestionarul de personalitate 16 P.F., subiectul a obtinut urmatoarele note:

·        La factorul A de personalitate  prin punctajul obtinut,nota 1 , releva o puternica tendinta schizotimica cu urmatoarele trasaturi: detasare, rezerva, tendinta critica, scepticism, rigiditate si dispret. Exigent si rigid īn normele personale, individul poate ajunge un critic si opozant dur.

·        Factorul B care vizeaza nivelul intelectual, prin nota obtinuta- 3, exprima o inteligenta discreta, o gīndire concreta cu īnclinatii spre interpretarea concreta a fenomenelor care poate fi rezultatul unei instruiri educative neadecvate.

·        Factorul C raspunzator de forta Eului, are la subiectul de fata valoarea 3 care exprima un dezechilibru īntre emotivitatea exagerata si maturitate, īnclinānd mai mult spre prima parte.

·        Factorul E prin valoarea 9 care s-a obtinut amplifica caracterul independent, tendinta de a face ce doreste, oponenta si autoritarismul.

·        Factorul F care vizeaza expansivitatea, prin nota obtinuta-7 arata tendinta spre indiferenta (cu privire la ceilalti), nepasarea, entuziasmul (īn planurile personale) si impulsivitatea.

·        Factorul G se refera la forta SupraEului si la regulile de convietuire sociala, iar prin nota foarte sazuta-0, arata oportunismul, ocolirea regulilor si legilor, lipsa simtului datoriei sau tendinta de delasare si neglijenta.

·        Factorul H cu  valoarea  notei   8   exprima  īndrazneala,   spontaneitatea,   cu o puternica rezonanta afectiva.

·        Factorul I scoate īn evidenta prin nota 5 echilibrul celor doua extreme; din acest punct de vedere subiectul se alinia īn limitele normale.

·        Factorul  L vizīnd īncrederea- suspiciunea  la subiectul  īn discutie  scoate īn evidenta suspiciunea, rigiditatea si interesul fata de propriile probleme- nota 9.

·        Factorul N se refera la bipolaritate, clarviziune- naivitate; prin nota 10 rezultata, arata ca subiectul prezinta un īnalt grad de abilitate, subtilitate, perspicacitate, interes si viclenie.

·        Factorul O de personalitate ofera informatii asupra calmului- nelinistii. Nota 9 arata acea latura a subiectului plina de agitatie, neliniste si aparitia nelinistii infantile īn situatii dificile.

·        Factorul Ql pune īn evidenta radicalismul- conservatorismul; nota 6 indica o slaba tendinta spre sesizarea critica a ceea ce este vechi, libertate īn gīndire si actiune.

·        Factorul Q2 surprinde atitudinea de dependenta- independenta fata de grup. Nota obtinuta 1 arata ca īn tot ce a īntreprins subiectul, a fost influentat de conduitele delincvete ale "prietenilor".

·        Factorul Q3 se refera la  integrare. Subiectul  prezinta un slab autocontrol al conduitelor sale,  conflicte  cu  sine,  cedarea īn   fata   impulsurilor si   negijarea cerintelor vietii sociale - nota 2.

·        Factorul  Q4  pune  īn  evidenta  puternica īncordare, frustrarea  si  surmenajul subiectului prin nota 9 obtinuta.

          Comportamentul reactiv al subiectului scos īn evidenta prin rezultatele obtinute la chestionarul 16P.F. si din observarea manifestarilor acestuia īn grup este greu de controlat. Ca si īn cazul celorlalti subiecti, prezentati anterior, este nevoie īn primul rīnd de un interval mai mare de timp īn care sa se desfasoare actiuni reeducative sau formative si recuperatorii, cu ajutorul cadrelor specializate.

4.5    Analiza si interpretarea datelor relevante ale cercetarii

          Nivelul ridicat al frustrarii care este prezent sub diferite forme la toti subiectii, relevat de factorul de personalitate Q4, acestia obtinīnd īn  bloc note foarte ridicate, cuprinse īntre 7 si 10 ( vezi foile de profil de la Anexa 4) este rezultatul experientei afective esuate, o traire mai mult sau mai putin dramatica a nereusitei. Astfel frustrarea se manifesta printr-o emotivitate crescuta fiind gradual conditionata de temperamentul individului, de structura sa afectiva si de formula echilibrului afectiv. 3 dintre subiectii carora li s-a aplicat 16P.F. au obtinut note mici la factorul C: 1,2,4.

          Starea de frustrare prin emotionalitatea crescuta pe care o induce genereaza īncalcarea regulilor si normelor existente īn penitenciar. Intoleranta la frustrare apare īn urma unei capacitati reduse de depasire a situatiilor frustrante. Īn momentul īn care are loc confruntarea cu un obstacol se manifesta o tensiune afectiva care īl poate calauzi pe individ pe o cale ilicita cu manifestari autoagresive si o cale pasnica care duce la obtinerea aceluiasi scop.

          Acesti indivizi obisnuiti sa obtina cele necesare prin mijloace imorale continua si īn penitenciar sa recurga la aceleasi scheme comportamentale. Aceste aspecte au fost scoase īn evidenta prin notele foarte scazute obtinute la factorul de personalitate G: doi subiecti au obtinut nota 2, doi cu notele 3 si 4, iar unul nota 0.

          Īn ceea ce priveste capacitatea de integrare, rezultatele cele mai relevante au fost obtinute la factorul Q3: doi subiecti cu nota 1, unul cu nota 0, un subiect cu 2, si doar unul cu 8. O cota īnalta s-a obtinut si la factorul Q4: doi detinuti cu nota 9, doi cu nota 7si unul cu nota 10. Excesul de energie psihica neinvestita eficient a dat nastere frustrarilor, agitatiei si irascibilitatii. Pentru a se elibera de aceasta energie detinutii recurg la actiuni violente, care aduc abateri de la disciplina si norma. Luānd īn consideratie vīrsta subiectilor 18-21 ani, vīrsta la care se petrec cele mai mari

transformari psihice si fizice contribuie īntr-o masura mai mare sau mai mica la dezechilibrele acestora.

          Negasind sprijin īn familiile lor dezorganizate, renuntīnd la scoala, cercurile de prieteni cu inductie negativa pe care le frecventeaza si īn final mediul penitenciar īn care au ajuns (mediu care īn loc sa reorienteze comportamentele delictuale, de fapt le amplifica), toate acestea actioneaza asupra individului ca niste factori de dezorientare si de amplificare a comportamentelor acestora.

          Dupa cum se poate observa si din rezultatele obtinute la chestionarul care viza sanatatea morala a detinutilor: 83,79% dintre recidivisti afirma ca atīta timp cīt sunt īn penitenciar nu se gīndesc la cum va fi viata lor dupa eliberare; 77% dintre nerecidivisti sustin aceeasi idee. Justificarile acestora vis-a -vis de cele afirmate se opresc la: nesiguranta viitorului si la faptul ca dupa detinere multe depind de atitudinea celor din jur. 54,06% dintre recidivisti recunosc faptul ca atitudinea lor post- detentie depinde īn mare masura de cei din jur; 57% dintre nerecidivisti sustinīnd acelasi lucru. La itemul "Nu doresc sa-mi scrie nimeni" (īn sensul de a nu avea contacte cu exteriorul) s-au obtinut urmatoarele procentaje. 51,35% dintre recidivisti au raspuns afirmativ, iar 62% din nerecidivisti au dat aceleasi raspunsuri.


CONCLUZIILE CERCETĂRII

          Tot ce am prezentat īn aceasta lucrare sper sa fundeze suficient ideea ca problematica domeniului penitenciar apartine īntr-o mare masura psihologiei, de altfel dat fiind specificul acestei institutii, nici un membru al personalului nu poate fi īn mod strict un functionar, aceasta atīt din cauza dimensiunii umane a activitatii cotidiene, cīt si a faptului ca sarcina este nestructurata pentru cea mai mare parte a personalului.

          Ar trebui ca penitenciarul sa organizeze pedeapsa conform unui proiect de transformare a personalitatii detinutilor, dar de-a lungul timpului, penitenciarul a evoluat de la "ceremonia" suferintei ascunsa de o arhitectura masiva si aparata de secretul administrarii, la o penalitate nediferentiata, abstracta si confuza.

          Cresterea numarului de detinuti este determinata de sporirea violentei si mai putin de cresterea criminalitatii īn general. De aceea detinutii nu reprezinta īntreaga populatie delincventa, ci mai ales infractorii cei mai vulnerabili la controlul social: minorii, etc.

          Penitenciarul este o instutitie patogena care depersonalizeaza individul si īl face sa devalorizeze lumea si pe sine īnsusi, si ce este mai rau, permite obisnuirea cu acest mediu. Efectele succesului sau esecului tratamentului penitenciar trebuie privite cu toata atentia deoarece ele pot difuza si  īn anturajul  celui abia eliberat din īnchisoare.

          Venirea īn penitenciar tulbura echilibrul personalitatii printr-o tripla reducere: a spatiului de viata, a timpului personal ( suspendarea viitorului si relativizarea trecutului) si a comportamentului social de izolare si abandon. Stresul prelungit īn faza de ancheta, intrarea īntr-o colectivitate de anonimi, controlul rigiros al conduitei, dependenta de personal, densitatea umana, favorizeaza aparitia si cronicizarea conduitelor agresive.

          Inexistenta nici unui spatiu presonal, absenta unui refugiu, a sta zilnic 17 ore treaz īntr-o ambianta monotona, epuizarea subiectelor de discutie conduc frecvent spre caderi afective, degradarea imaginii de sine si desigur la adaptari patologice.

          La detinuti instinctul teritorialitatii este inhibat pentru ca nu īsi pot marca teritoriul care le-a fost atribuit (patul deseori este īmpartit cu alt detinut); valorizarea spatiului de viata este devastata de amploarea frustrarilor īnregistrate la nivelul tuturor celorlalte nevoi; agresivitatea are si alte forme de manifestare mai putin vizible cum ar fi: crearea dependentei, manipularea informatiilor, distribuirea pachetelor cu alimente, īmpiedicarea unora sa participe la activitatile recreative, īnsusirea hainelor penale aflate īn cea mai buna stare, etc.

          Chiar daca venirea īn penitenciar este un esec de viata dupa o perioada, detinutii reconsidera īn general tehnicile de conservare a propriei vieti, devenind mai agresivi, consumīnd īn mod excesiv drepturile pe care le au, acestea avīnd un rol compensator pentru toate frustrarile inerente statutului de detinut.

          Instabilitatea emotiva  ce se asociaza frecvent cu agresivitatea, duce la manifestarea de comportamente violente. Fenomenul de agresivitate rezida īn acele forme de comportament ofensiv consumat pe plan actional sau verbal, care constituie o reactie disproportionata la o opozitie reala sau imaginara.

          Exista o neconcordanta īntre sarcinile concrete pe care le īndeplineste un gardian si statutul formal prevazut de actele normative: sarcinile sunt mai ales de asistenta si ajutor, iar atributiile oficial stabilite sunt de supraveghere si disciplinare. Atīta timp cīt relatiile dintre personal si detinut nu se concrertizeaza īn ajutor si educare, penitenciarul va ramīne o institutie cu slabe sanse de reeducare a conduitelor infractionale.


PROGRAM TERAPEUTIC PENTRU DIMINUAREA AGRESIVITĂŢII LA DEŢINUŢII VIOLENŢI

Complexitatea mediului penitenciar impune cu necesitate principiul studierii sale interdisciplinare, dar deseori acest lucru se loveste de īnmultirea datelor descrise si analizate, ceea ce favorizeaza mai mult specializarea decīt integrarea globala, īnchisoarea nu este si nu va putea fi niciodata un cadru adecvat dezvoltarii personalitatii, dar ea ne ajuta sa īntelegem conditia umana fie si īn ipostaza de detinut.

Detinutul ajuns īn penitenciar poate fi considerat traumatizat psihologic; tensiunile legate de comunicarea faptei, contactul cu organele de ordine, procesul, remuscarile, rusinea, despartirea de familie īl afecteaza profund. Īn functie de cauzele si dificultatile fiecarui detinut se poate actiona atīt asupra ambiantei, cīt si asupra subiectului. Interventiile asupra ambiantei tin cont de normele sistemului si vizeaza optimizarea relatiilor īn colectivul din care face parte, transferul īntr-o alta camera, etc. La astfel de rezolvari se ajunge destul de rar, cele mai frecvente fiind cazurile īn care subiectul se confrunta cu o situatie de interes major pentru el si pe care nu o poate rezolva singur. Atmosfera īn care se desfasoara ajutorul psihologic are un oarecare grad de permisivitate si īl determina pe subiect sa se īnteleaga, sa aiba initiative, sa progreseze īn situatia data.

Avānd īn vedere aceste probleme am considerat ca īn mediul de detentie cea mai eficienta forma de interventie a psihologului si educatorului o constituie psihoterapia non-directiva. Aceasta deoarece permite atingerea unor obiective esentiale pentru reeducare, obiective care au constituit ipoteze de lucru la īnceputul aplicarii metodei īn mediul de detentie:

1.     Reintegrarea sociala este  influentata pozitiv de grabirea maturizarii afective a subiectului.

2.     Efectele durabile īn plan reeducativ apar doar cīnd detinutul este ajutat sa se cunoasca pe sine, sa īnteleaga  mecanismele care au stat la baza formarii comportamentului sau agresiv.

3.     Cunoasterea si activarea resurselor latente ale detinutului sporesc īncrederea īn propriile capacitati facīndu-l sa fie deschis la actiunile de reeducare exercitate asupra sa.

Fundamental pentru relatia de ajutor este ca psihologul sa manifeste interes autentic si sa īl accepte ca persoana pe subiect, sa exprime fata de el caldura, deschidere, nedepasind īnsa cadrul neutralitatii binevoitoare. Fata de atitudinile si sentimentele subiectului va trebui sa manifeste pemisivitate pentru ca numai astfel va fi deschis si īl va putea cunoaste īn profunzime. Īncercarea de a cenzura de la īnceput relatarile subiectului aduce dupa sine īncetarea relatiei de ajutor. Subiectul are nevoie de un partener cu care sa analizeze problemele īntr-o atmosfera de īncredere si acceptare reciproca. Aceasta cu atīt mai mult cu cāt psihologul īl avertizeaza pe subiect ca nu detine raspunsul la problemele sale, ca el īnsusi cunoaste cel mai bine situatia, dar ca īl poate ajuta sa descopere solutii adecvate pe care sa le transpuna īn practica.

          Initiatorul acestei psihoterapii descrie 7 stadii de schimbare a personalitatii īn cursul terapiei, dar care nu sunt īnlantuite īntr-o ordine stricta, elemente ale unor stadii avansate pot apare si mai la īnceput.

          Stadiul I

Subiectul refuza comunicarea, relateaza doar aspecte exterioare, sentimentele si opiniile personale nu sunt percepute si nici recunoscute ca atare, nu exista dorinta de schimbare, existīnd īn  schimb  multe  blocaje īn  comunicarile interne. Subiectul reactioneaza la situatia prezenta asimilānd-o unei experiente trecute si apoi reactioneaza la acest trecut reīnviat.

          Stadiul II

Individul se convinge ca este total acceptat. Observatiile privind alte persoane devin mai putin superficiale, iar problemele sunt percepute ca exterioare Sinelui si de aceea nu resimte nici un sentiment de responsabilitate: sentimentele sunt descrise ca apartinīnd trecutului ( "eram prea nervos sau deprimat, etc"); experienta imediata este legata de o structura impusa de trecut, contradictiile sunt exprimate, dar sunt recunoscute cu greu ca atare.

          Stadiul III

Discursul avīnd Eul ca subiect devine mai usor; subiectul vorbeste de Eul sau ca de un obiect despre care ceilalti au o imagine rasturnata. Acesta relateaza sentimentele si intentiile nonactuale, iar experienta traita este descrisa ca apartinīnd trecutului sau, ca fiind straina de sine: contradictiile experientei imediate sunt recunoscute, alegerile personale sunt considerate adesea ca ineficace.

          Stadiul IV

Subiectul descrie sentimentele foarte intense ca fiind neactuale īn prezent. Acesta īncepe sa-si accepte sentimentele, experienta imediata este mai putin determinata de structura trecutului, īncepe sa descopere schemele personale de comportament si sa se īndoiasca de valabilitatea lor (comportamentele agresive din trecut sunt constientizate si sunt cautate alte scheme care sa le īnlocuiasca pe acestea). Acesta cauta simbolismul exact al sentimentelor, schemelor si intentiilor sale, tinīnd cont de contradictiile dintre Eul sau si experienta imediata. Ia cunostinta de responsabilitatea sa fata de problemele personale.

          Stadiul V

Trairile subiectului sunt exprimate liber asa cum sunt ele simtite īn prezent El īsi examineaza critic schemele de conduita, cauta sa diferentieze exact sentimentele si intentiile sale, accepta sa īsi priveasca īn fata propriile contradictii si incoerente, iar comunicarea interna este ameliorata si blocajul redus.

          Stadiul VI

Sentimentele blocate īn evolutia lor sunt acceptate acum. Experienta imediata ia aspectul caracteristicului proces; relaxarile fiziologice (plīnsul, lacrimile, oftatul, etc) au acum loc. Comunicarile interne sunt libere si devin un cadru de referinta clar definit, iar diferentierea experientei afective este clara si fundamentala.

          Stadiul VII

Creste acceptarea de sine si īncrederea īn propria evolutie: noile situatii sunt traite ca atare, nelegate de trecut, schemele personale de conduita sunt mai putin rigide; subiectul face experienta unor noi maniere de a fi.

          Psihoterapia non-directiva aplicata īn penitenciar implica existenta unor premise favorabile, īn primul rīnd ca tensiunile sau framīntarile detinutului sa fie suficient de puternice pentru ca subiectul sa ceara sau sa accepte ajutorul, īn al doilea rīnd subiectul sa aiba forta de a actiona si sa considere situatia rezolvabila si īn al treilea rīnd psihologul sa poata coopera cu factorii de decizie din locul de detinere pentru solutionarea cazului.

          De la īnceput psihologul īncurajeaza expresia  faptelor si sentimentelor subiectului fata de toate problemele si-l ajuta sa se īnteleaga spunīndu-i dupa caz: "simti un fel de ciuda ca .....", "vrei sa īndrepti lucrurile si totusi nu vrei", "din ce spui, se pare ca te simti destul de vinovat", etc. Dupa ce subiectul relateaza faptele si īsi exprima sentimentele negative fata de diversele persoane sau aspecte ale situatiei, īncep sa se manifeste tendintele pozitive ale acestuia pentru abordrea matura a dificultatilor.

          Psihologul īl stimuleaza īn acest sens spunīnd "Esti chiar atīt de rau?". Acesta este momentul central al relatiei de ajutor: subiectul si-a descarcat tensiunile, a recunoscut sentimentele sale negative care īl īmpiedicau sa progreseze si face primele demersuri de rezolvare ( proiecte teoretice īn cadrul dialogului deocamdata). Acum rolurile se inverseaza, psihologul din simplu catalizator al relatarilor subiectului devine mai activ si-l ajuta pe acesta sa-si converteasca tendintele pozitive īn actiuni, pe baza noii perceptii a situatiei sale realizate īn cadrul dialogului. Este necesar sa se lase īntreaga responsabilitate a actiunilor īn seama subiectului pentru a creste autonomia si īncrederea sa īn sine. La fiecare īntīlnire īntre cei doi se face o analiza a rolului subiectului īn propria problema, a calitatilor lui pozitive pe care se poate sprijini. Toate actiunile pozitive ale subiectului vor fi deci puncte de avans īn solutionarea problemei si īn īntelegerea de sine.

          Timpul acordat unei īntrevederi cu subiectul nu va depasi niciodata o ora pentru a-l forta sa beneficieze la maximum de fiecare īntīlnire.

          Īn cadrul relatiilor de ajutor psihologul se situeaza undeva īntre subiect si mediul sau problematic. De aceea, terapeutul trebuie sa abordeze o liniste interioara, o anumita siguranta si control asupra a ceea ce īl īnconjoara, sa dea subiectului impresia ca īn orice moment poate gasi un loc unde este primit si acceptat fara conditii, ca īn ciuda oricaror esecuri va gasi pe cineva dispus sa-1 asculte si sa-1 ajute.

          Eficienta acestei metode este determinata tocmai de posibilitatea ca īn scurt timp (3-4 sedinte de cīte o ora fiecare) sa se analizeze profund si sincer problemele subiectului, sa fie rezolvate īntr-o maniera care sa-i asigure progresul relational.

          Īn penitenciar psihoterapia non-directiva īsi atinge scopurile de regula, īn doua, cel mult trei sedinte. Aceasta deoarece terapeutul are acces la informatiile din dosarul detinutilui si de asemenea, celelalte cadre īl tin la curent cu evolutia subiectului, Īnceputul psihoterapiei trebuie marcat de o informare amanuntita a terapeutului cu o serie de aspecte privind personalitatea subiectului, fapta comisa, precum si o evaluare a capacitatii sale de reintegrare dupa executarea pedepsei. Antecedentele penale sunt cunoscute atīt din analiza dosarului cīt si a convorbirii directe cu subiectul.

          Evaluarea capacitatii de reintegrare se realizeaza īn baza cunoasterii sprijinului din partea familiei, a atitudinii fostilor si actualilor prieteni fata de subiect, disponibilitatile lui de sustinere morala. Tot la acest punct sunt analizate proiectele de viitor: realismul lor, gradul de īncredere a subiectului īn el, daca si-a elaborat alte alternative, ce va īntreprinde daca īn mediul īn care va merge va gasi situatii psihotraumatizante, etc.


Anexa I

REPREZENTAREA DE SINE

CATEGORIA DE DEŢINUŢI REPREZENTAREA DE SINE

RECIDIVIsTI

NERECIDIVIsTI

18-21 ANI

18-21 ANI

DA

NU

DA

NU

1. Īn general sunt multumit de mine

29,72%

70,28%

28%

72%

2. Niciodata nu am avut remuscari

70,82%

29,72%

55%

45%

3. De obicei actionez sub impulsul momentului chiar daca mai tīrziu voi avea neplaceri

29,72%

70,28%

28%

72%

4. Trebuie sa profiti de orice ocazie pentru a putea atinge propriile scopuri

35,13%

64,87%

34%

66%

5. Īntotdeauna m-am descurcat mai bine singur

56,78%

43,22%

68%

32%

6. Am īnvatat prea multe lucruri rele pentru a mai putea trai cinstit

21,62%

78,38%

21%

79%

7. De regula nu-mi pasa de nimeni si de nimic

40,54%

59,46%

45%

55%

8. Comportarea mea depinde īn mare masura de cei din jur

54,06%

45,94%



57%

43%

9. Cred ca īn realitate nimanui nu-i pasa de mine

37,84%

62,16%

40%

60%

10. Nu doresc sa-mi scrie nimeni

51,35%

48,65%

62%

38%


PERCEPŢIA MUNCII

CATEGORIA DE DEŢINUŢI

PERCEPŢIA MUNCII

RECIDIVIsTI

NERECIDIVIsTI

18-21 ANI

18-21 ANI

DA

NU

DA

NU

1. Orice munca e mai buna decīt sa stai degeaba

86,48%

13,52%

84%

16%

2. Pentru mine munca a fost īntotdeauna o povara

16,22%

83,78%

33%

67%

3. Īi invidiez pe cei care reusesc sa munceasca cīt mai putin

35,13%

64,87%

48%

52%

4.Īn penitenciar munca este importanta doar pentru ca te poti elibera conditionat.

21,62%

78,38%

35%

65%

5. Prin munca īmi mentin īn primul rīnd echilibrul sufletesc si sanatatea.

89,18%

10,82%

89%

11%


ATITUDINEA FAŢĂ DE LEGE

CATEGORIA DE DEŢINUŢI

ATITUDINEA FAŢA DE LEGE

RECIDIVIsTI

NERECIDIVIsTI

18-21 ANI

18-21 ANI

DA

NU

DA

NU

1. Cred ca regulile de comportare civilizata īngradesc libertatea persoanei

62,16%

37,84%

58%

42%

2. Oamenii pot trai si fara legi

24,33%

75,67%

17%

83%

3. Legea se aplica pentru toti oamenii la fel

62,16%

37,84%

63%

37%

4. Legea este buna, dar īn cazul meu nu a fost aplicata corect

75,67%

24,33%

63%

37%


ATITUDINEA FAŢĂ DE VIITOR

CATEGORIA DE DEŢINUŢI

ATITUDINEA FAŢĂ DE VIITOR

RECIDIVIsTI

NERECIDIVIsTI

18-21 ANI

18-21 ANI

DA

NU

DA

NU

1. Cīnd esti īn penitenciar nu trebuie sa te gīndesti la cum va fi viata dupa eliberare

83,79%

16,21%

77%

23%

2. Īn situatia mea e greu sa nu pierzi speranta de a realiza ceva īn viata

40,54%

59,46%

40%

60%         

3. Perioada petrecuta īn detentie va influenta īn rau viata mea

78,38%

21,62%

58%

42%

4. Timpul pierdut nu-mi permite sa ma mai fac om de treaba

24,33%

75,67

40%

60%

5. Viitorul e prea nesigur pentru  a-ti face proiecte serioase.

21,62%

78,38%

27%

73%

6. Cred ca sunt irecuperabil pentru societate

18,91%

81,09%

49%

51%

7. Cred ca traiesc degeaba

43,24%

56,76%

23%

77%

8. Un om destept traieste clipa, restul nu īl intereseaza

16,21%

8.3,79%

20%

80%

9. Lucrul cel mai important īn viata este sa fac doar ce imi place

32,44%

67,56%

37%

63%













Document Info


Accesari: 9854
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )