Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































DEZVOLTARE UMANA LUCRARE PENTRU EXAMEN - Dezvoltarea copilului prescolar, din perspectiva biologica si sociala

sociologie












ALTE DOCUMENTE

Abuzul sexual in copilarie
Acumularea de cunostinte si achizitia de aptitudini sociale
6 modalitati de a refuza pe cineva.
Am invatatochi verzi
Incluziunea inseamnǎ sǎ faci lucrurile in mod diferit pentru a rǎspunde nevoilor individului
Educatia sexuala in scoala
FLEGMATICUL LINISTIT
Efectele globalizarii
VILFREDO PARETO SI TRADITIILE GANDIRII SOCIOLOGICE ITALIENE
STRUCTURA SOCIALA

UNIVERSITATEA BUCUREsTI

FACULTATE DE SOCIOLOGIE sI ASISTENŢĂ SOCIALĂ



DEZVOLTARE UMANA

LUCRARE PENTRU EXAMEN

Dezvoltarea copilului prescolar, din perspectiva biologica si sociala


CUPRINS

                         I.      Aspecte generale ..................... 1

                      II.      Dezvoltarea biologica a copilului, cu varsta intre 3 si 6/7 ani .... 2

                   III.      Dezvoltarea sociala a copilului, cu varsta intre 3 si 6,7 ani ................. 4

1.           Gradinita .............................................................................4

2.           Jocul ....................................................................................6

                  IV.      Concluzii ........................6

                     V.      Bibliografie ........................7


Dezvoltarea copilului prescolar, din perspectiva

biologica si sociala

I.                   Aspecte generale:

Copilaria reprezinta un stadiu aparte in dezvoltarea umana, deoarece copilul "nu are nici putere ca adultul, nici chibzuinta ca varstnicul, nici stiinta sau capacitate de a-si domina suficient reactiile emotionale"[1].

In prima copilarie, mediul familial era principalul contact in viata copilului, insa in perioada de prescolaritate, contactul cu mediul, reprezentat de "gradinita", incepe sa fie mai strans. Familia continua sa fie si in aceasta etapa elementul de baza al bunei dezvoltari.

Daca in stadiul anteprescolar parintii erau gata sa satisfaca cat mai repede trebuintele copilului, in aceasta etapa, ei devin mai pretentiosi, deoarece ii cer sa faca anumite lucruri prin care copilul, am putea spune ca, este controlat, dirijat/indrumat etc.

Desi, mai ales din punct de vedere anatomic si motric si-a capatat o oarecare independenta, copilul este inca dependent de adult. In realitate el se confrunta cu o multitudine de situatii in care nu se poate ajuta singur, motiv pentru care trebuie sa dam dovada de mult tact intre cerintele cu privire la ceea ce trebuie sa faca un copil si ceea ce poate face.

Gradinita este un nou inceput pentru copil, aceasta ii faciliteaza noi interactiuni. In ceea ce o priveste pe educatoare, ea este vazuta ca o continuare a mamei, insa dragostea, afectiunea si atentia ei sunt impartite in mod egal tuturor copiilor din grupa. Educatoarea este aceea care initiaza diferite activitati, este aceea care ii invata lucruri noi, care canta cu ei, se joaca si le citeste povesti. In perioada prescolara, jocul atinge apogeul, copilul nu se mai joaca de unul singur sau cu mama, cu fratele sau sora lui, acum este inconjurat de o multime de copii de aceeasi varsta, copii cu care imparte vise sau alaturi de care isi poate pune imaginatia la proba.

Jocul si toate celelalte activitati cu care ia contact in gradinita, nu fac altceva decat sa-i dezvolte si mai mult procesul de invatare, pregatindu-l in felul acesta pentru scoala.

Dezvoltarea biologica intre 3 si 6-7 ani, copilul creste de la aproximativ 92 de cm la 116 cm, si in greutate, de la aproximativ 14 kg la 22 kg; intre baieti si fete existand mici diferente de circa 1 cm la inaltime si 1 - 0,5 kg la greutate.

Corpul neuronal si prelungirile nervoase se dezvolta, pana la sfarsitul acestui stadiu creierul atingand greutatea de 1200 gr.

De acum somnul incepe sa se stabilizeze, prescolarul doarme noaptea circa 11-12 ore, iar ziua 1-2 ore; spre sfarsitul acestui stadiu somnul din timpul zilei variaza, deoarece unii copii nu-si mai fac aceasta siesta.

Alimentatia se diversifica si devine mai consistenta, asemanandu-se cu hrana adultilor. La aceasta varsta poate manca singur, motiv pentru care poate sta la masa impreuna cu intreaga familie. Copilul reuseste sa manance cu furculita bucati de carne ce i-au fost taiate in prealabil. Mananca si bea singur fara sa se mai murdareasca, insa apare o selectie legata de anumite preferinte alimentare.




In general, prescolarul mananca de toate, dar apetitul si gusturile sale pot prezenta fluctuatii, ce au drept cauza diminuarea poftei de mancare, datorita unei monotonii existente in alimentatie sau ca urmare a unor tensiuni afective prin care acesta trece.

Progresele la nivelul alimentatiei se datoreaza in mare parte si dezvoltarii danturii.

La varsta de 3 ani, copilul are 20 de dinti de lapte, iar la varsta de 5 ani, primii dinti de lapte (incisivii) incep uneori sa se clatine si vor cadea spontan incepand cu varsta de sase ani. La varsta de 7 ani dintii de lapte sunt inlocuiti de dintii definitivi (incisivi, canini si molari). Ies primii molari definitivi.

Motricitatea si mobilitatea: copilul urca scarile, alternand cele doua picioare, ramane in echilibru pe un picior timp de cateva secunde, alerga, se catara peste tot, sare cu picioarele stranse. Invata sa se dezbrace, apoi sa se imbrace singur.

II. Dezvolatarea biologica a copilului la:

        Varsta de trei ani

Inaltime: 87-101 (B) si 85-99 (F)

Greutate: 11-17 kg (B) si 10-16 kg (F)

Perimetru cranian: 45.5-52.5 cm

Dintii: 20 dinti de lapte

Miscarile: Copilul urca scarile, alternand cele doua picioare, iar in joaca, sare ultima treapta. Ramane in echilibru pe un picior timp de cateva secunde. Deseneaza figuri ce aduc a oameni. Incepe sa se imbrace singur, deseori utilizand nasturii si fermoarul.

Somnul: Doarme 10-12 ore noaptea si 1-2 ore dupa-amiaza. Cosmarurile si spaimele noptii sunt inca frecvente.

Masa: La aceasta varsta poate manca singur ca cei mai mari si in acelasi timp cu intreaga familie. Copilul reuseste sa manance cu furculita bucati de carne ce i-au fost taiate dinainte. Incetul cu incetul, copilul incepe sa treaca la o alimentatie complexa.

        Varsta de patru ani

Inaltime: 93-109 (B) si 92-107 (F)

Greutate: 12-19 kg (B) si 11-17 kg (F)

Dintii: 20 dinti de lapte

Miscarile: Copilul alearga, se catara peste tot, arunca si prinde o mingie pe care i-o aruncam. Sare cu picioarele stranse. Invata sa se dezbrace, apoi sa se imbrace singur. Isi exerseaza abilitatea in jocuri de construire cu asamblari din ce in ce mai dificile.

Somnul: Copilul doarme de acum inainte un somn profund timp de 10-12 ore. Siesta dureaza 1-2 ore, dar unii copii n-o mai fac.

Masa: Copilul are mese la fel cu cele ale adultilor, dar in cantitati mai mici. Incepe sa utilizeze cu usurinta furculita, lingura, paharul cu apa, servetelul etc. Mananca si bea singur fara sa se mai murdareasca, insa apare o selectie legata de anumite preferinte alimentare.


        Varsta de 5 ani

Inaltime: 102-120 (B) si 100-121 (F)

Greutate: 14-23 kg (B) si 13-21 kg (F)

Dintii: Primii dinti de lapte (incisivii) incep uneori sa se clatine, ei cad spontan incepand cu varsta de sase ani.

Miscarile: Copilul poate sa sara intr-un picior. Are nevoie sa se joace in aer, sa alerge si sa-si consume energia. Se dezbraca si se imbraca singur. Traseaza cerculete, bucle, podulete si alte forme cu grafica precisa; in cateva luni va incerca sa invete sa scrie.

Somnul: Copilul doarme noaptea timp de 10-11 ore. Va trebui sa se culce intotdeauna devreme. Siesta este sau va fi abandonada.

Masa: Copilul mananca de toate, apetitul si gusturile sale prezentand fluctuatii, datorita diminuarii poftei de mancare, ce poate aparea in urma unei monotonii existente in alimentatie sau ca urmare a unor tensiuni afective prin care acesta trece.

Dezvoltarea intelectuala:

Nu face intotdeuna foarte bine diferenta intre realitate si imaginar, intre al tau si al meu. La gradinita realizeaza lucruri in grup, cu colegii sai. Poate rezolva un puzzel din 50 de piese. Incepe sa se orienteze in timp -dimineata, seara, azi, maine- si in spatiu -la stanga, la dreapta, sus, jos.

        Varsta cuprinsa intre 6-7 ani

Inaltime: 110-130 (B) si 109-131 (F)

Greutate: 16-28 kg (B) si 15-25 kg (F)

Dintii: Primii dinti de lapte cad, fiind inlocuiti de dintii definitivi (incisivi, canini si molari). Ies primii molari definitivi.

Miscarile: De acum, copilul dobandeste o perfecta stapanire a corpului sau. Poseda simtul de echilibru si e indemanatic. Stie sa scrie. Se imbraca singur si isi pastreaza camera curata (cateodata relativ!)

Somnul: Copilul doarme intre 9-10 ore pe noapte, un somn profund.




Masa: Este asemanatoare varstei de 5 ani, dar in jurul varstei de 6 ani, buzunarele copilului incep sa fie pline de dulciuri sau tot felul de obiecte mici ca: pietre, bilute colorate, capace etc.

Dezvoltarea intelectuala:

In principiu, copilul stie sa citeasca. Inteligenta sa abordeaza gandirea logica, dar pe baze concrete: observa, se gandeste si deduce de aici concluzii logice. La aceasta varsta, un copil poate asambla un puzzel de o suta de piese. Limbajul se dezvolta foarte mult si se "leaga functional de toate celelalte arii senzoriale si motrice"[2]

Ex: pentru a invata sa numere, el incepe sa numere diverse lucruri.

Dezvoltarea fizica:

Mai ales a taliei si a greutatii, am putea spune ca sunt rezultatul unui regim de viata de calitate. La varsta de 6 ani, relatia trunchi-cap contrasteaza, deoarece capul ramane inca mare fata de corp, iar membrele mai scurte si mai plinute.

"Procesele de osificare continua la nivelul oaselor lungi in zona claviculelor, la nivelul toracelui.

Tesutul muscular devine mai dens, cu o forta de contractie mai mare la nivelul muschilor lungi dar cu ceva mai putine disponibilitati la nivelul mainilor, ceea ce explica abilitatea pentru mers, fuga, catarat etc., ramanand insa unele dificultati in executarea miscarilor fine ale mainilor."[3]

Corpul neuronal si prelungirile nervoase cresc, creierul atingand greutatea de 1200 gr, pana la sfarsitul acestui stadiu.

Schimbarile organice duc la o dezvoltare biologica caracteristica acestui stadiu, copilul este relativ inalt, plinut, acel aspect de "pufos", privire vioaie si exuberanta motrica si senzoriala.

III. Dezvoltarea sociala a copilului, cu varsta cuprinsa intre 3-7 ani

Intre 18 luni - 3 ani, personalitatea copilului se afirma, fiind in mod constant impartit intre dorinta de autonomie si sentimentul de dependenta fata de parintii sai. Toate descoperirile pe care le face sunt pentru el tot atatea socuri emotionale.

In lupta cu elanurile contradictorii, el poate devenii agitat, nervos si poate adopta atitudini de opozitie, nu lipsite de agresivitate. Analogia este uimitoare, tinand cont de dificultatile cu care va fi din nou confruntat in adolescenta; gata sa se lanseze in a cuceri lumea, el cauta sa se elibereze de autoritatea parintilor sai, dar trebuie sa admita ca acestia ii sunt necesari. Acest conflict interior il exprima uneori prin comportamente violente.

La sfarsitul celui de-al treilea an, copilul invata deja mai bine sa depaseasca conflictele interioare. Stapanind din ce in ce mai bine vorbirea, acesta isi poate exprima dorintele, poate intelege mult mai bine ceea ce se astepta de la el si ceea ce se petrece in jurul lui.

La aceasta varsta isi imita cu adevarat anturajul, preia din gesturile si intonatia celor care-l inconjoara. A se juca de-a telefonul, a conduce camionul, a spala papusile, devin activitatile favorite ale copilului. Reluand gesturile adultilor sau pe cele ale altor copii mai mari, el pune in scena secvente din viata sa de toate zilele - o viata din ce in ce mai "sociala".

Cei sase ani ani ai copilului se pot imparti in doua etape:

a)      viata in familie - de la nastere pana la varsta de trei ani inclusiv;

b)     viata la gradinita - de la patru la sase ani.

1. Gradinita

In momentul in care copilul incepe sa ia contact cu gradinita, el are deja o baza educativa, mai mare sau mai mica, in functie de nivelul de educatie al celor care l-au inconjurat pana atunci. Personalitatea lui este deja conturata, astfel incat efortul gradinitei, in educarea lui poate fi mult "diminuat in efecte sau poate fi chiar compromis daca se ignora castigurile sau lacunele acumulate in acest sens in familie".[4]

Intrarea la gradinita este prima despartire adevarata a copilului de mediul familial. Ea modifica in profunzime jocurile sale si universul relatiilor sale, iar prin activitatile pe care i le propune, il pregateste pentru scolaritatea ce va veni.

Rabdarea si perseverenta educatorului sunt foarte importante deoarece fiecare an al gradinitei are punctele lui de cotitura. Anton Moisan, in cartea sa "Arta educarii copiilor si adolescentilor in familie si in scoala" reda cuvintele unei educatoare:

"La 3 ani, copiii sunt retrasi, timizi si se incadreaza cu greu in activitate. Sunt dezorganizati, spontani, nu au stabilitate, nu au deprinderi formate, nu sunt disciplinati. La 4 ani nu stiu sa se incadreze intr-un program; stiu sa creeze conflicte intre ei; se parasc, refuza indeplinirea sarcinilor in grupul de joc; trec cu usurinta de la un joc la altul; uneori sunt nehotarati in actiuni; in anumite momente ale activitatii nu au stabilitate. La 5 ani manifesta indisciplina atunci cand nu au activitate, cand nu sunt captati in actiuni. Supravegheati, solicitati, acestia capata incredere in propriile forte."[5]

Cu toate acestea, copilul gaseste in gradinita, o viata sociala pe masura lui, cu alte constrangeri si alte deschideri, decat cele de acasa. Gradinita raspunde, dorintei lor de a invata, descoperind totodata si tovarasi de joaca, prieteni. Este marea perioada a jocului, prin joc el identificandu-se cu adultii, putand sa retraiasca evenimentele, schimbandu-le dupa bunul plac, ceea ce-i permite sa rezolve conflicte mai mult sau mai putin constiente.

A dialoga cu copilul, a-l face sa participe la conversatii si a-i spune povesti, sunt tot atatea atitudini care il incita sa amelioreze modul in care vorbeste si-l ajuta sa-si mareasca vocabularul. Sosirea la "scoala mica" este tot un atu esential in aceasta privinta. Antrenat sa cante, sa recite poezi si sa faca exercitii de ritm, copilul este viu stimulat in dorinta sa de a comunica, cu atat mai mult cu cat doreste sa schimbe impresii cu alti copii si sa se faca inteles de adultii care-l inconjoara.

Studiile arata ca, daca scolarizarea copilului este mai precoce atunci scolaritatea sa este mai usoara.

Reusita intrarii la gradinita este foarte importanta pentru copil si depinde in mare masura de atitudinea parintilor. Pentru ca aceasta intrare sa fie cat mai reusita, copilul trebuie pregatit dinainte, fiind necesar sa se vorbeasca cu el, cu veselie, despre experinta ce-l astepta.

In functie de caracterul copilului, gradinita trebuie prezentata intr-o lumina favorabila pentru a-l tenta. Pentru unii, gradinita va fi locul in care se va juca cu alti copii de varsta apropiata, un loc in care-si va face prietenii, unde va asculta muzica etc. Altii, vor fi mai sensibili la perspectiva de a merge acolo unde se gaseste deja fratele/sora mai mare.

Propunerile trebuiesc sprijinite pe detalii concrete (educatoarea il va ajuta sa se incalte) si realiste (vor face o multime de lucruri amuzante, dar sunt si legi care trebuiesc respectate -nu faci ce vrei, cand vrei).

Aceasta institutie nu poate fi asimilata cu un camin, deoarece aceasta are ca obiective dezvoltarea tuturor capacitatilor copilului, atat cele intelectuale cat si cele fizice, pentru a-i permite sa-si formeze personalitatea si pentru a-i da cea mai buna sansa pentru un succes ulterior.

In cei trei ani care preced intrarea la scoala, copilul va descoperi viata in colectivitate cu regulile sale. Va fi confruntat cu alti copii, care vor deveni prietenii sai sau cu care va avea conflicte pe care va invata sa le aplaneze cu ajutorul educatoarei. Va castiga autonomia necesara pentru a urma o scolaritate ce va ocupa un sfert din viata sa.



Copilul invata sa urmeze regulile unei vieti in comunitate care isi are exigentele sale , orarele sale, ritmurile sale. Va trebui sa se adapteze unor ritualuri noi (activitati hotarate de educatoare).

Micutul il descopera pe celalalt, pe cel cu care va trebui sa schimbe impresii, sa se joace, sa colaboreze in activitatile sale, dar si sa se infrunte pentru a continua construirea personalitatii sale.

2. Jocul

 

In perioada prescolara, jocul atinge apogeul, copilul nu se mai joaca de unul singur sau cu mama, cu fratele sau sora lui, acum este inconjurat de o multime de copii de aceeasi varsta, copii cu care imparte vise sau alaturi de care isi poate pune imaginatia la proba.

Prescolarii sunt atrasi de jocurile care au un subiect, reguli, si indiferent de durata acestora, ei nu se plictisesc tocmai datorita caracterului antrenant.

Jocul este considerat ca avand un rol important in procesul invatarii la prescolari, pregatindu-i in felul acesta pentru scoala.

IV. Concluzii:

Cresterea copiilor este un "joc mult mai dificil decat pare la prima vedere, iar a fi parinte, este mai mult decat "un lucru costisitor si complex"[6], este o arta.

Fiecare parinte incepe sa-si creasca copiii avand putina experineta, insa invatarea va aparea pe parcurs, si atat copilul cat si adultul ajung sa invete unul de la celalalt.

Copiii au un potential fantastic, insa, cu certitudine acestia vor avea nereusite, motiv pentru care parintii vor trebui sa se "concentreze asupra potentialului lor si nu asupra neputintei lor".[7]

Cand copiii sunt mici, acestia actioneaza mai mult in baza sentimentelor si mai putin in baza unei gandiri logice, motiv pentru care trebuiesc instruiti/invatati anumite reguli de conduita, iar aceste "instruiri" trebuiesc aplicate cu consecventa.

Fiecare etapa a dezvoltarii copilului, are anumite greutati dar si recompense. Toate acestea greutati variind de la caz la caz, tocmai datorita unicitatii fiecarei persoane. Dezvoltarea normala a oricarui copil, indiferent de inclinatiile lui, depinde intr-o mare masura de dragostea neconditionata a parintilor. "Dragostea ii ofera un mediu potrivit dezvoltarii, ii ofera o siguranta emotionala, fizica, psihologica si ii da libertatea de a gresi, dar si de a reusi".[8]


Bibliografie

  1. Anton Moisin, Arta educarii copiilor si adolescentilor in familie si in scoala, Ed. Didactica si Padagogica, Bucuresti, 2001
  2. Francoise Dolto, Cand apare copilul, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1994
  3. James Dobson, Copilul indaradnic -de la nastere pana la adolescenta, Ed. Noua Speranta, Timisoara, 1995
  4. John Maxwell, Clipele implinirii copilului meu, Ed. Noua Speranta, Timisoara, 1998
  5. Maurice J. Elias, Steven E. Tobias, Inteligenta emotionala in educatia copiilor nostrii, Ed. Curtea veche, Bucuresti, 2002
  6. Tinca Cretu, Psihologia varstelor, Ed. Credis, Bucuresti, 2001
  7. Ursula Schiopu, Emil Verza, Psihologia varstelor, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997


[1] Anton Moisan, "Arta educarii copiilor si adolescentilor in familie si in scoala", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti - 2001, pag.36

[2] Tinca Cretu, "Psihologia Varstelor", Ed.Credis, Bucuresti 2002, pag.143

[3] Tinca Cretu, "Psihologia Varstelor", Ed.Credis, Bucuresti 2002, pag.142

[4] Anton Moisan, "Arta educarii copiilor si adolescentilor in familie si in scoala", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti - 2001, pag.77

[5] Idem, pag. 82

[6] James Dobson, "Copilul indaradnic -de la nastere pana la adolescenta", Ed. Noua Speranta, Timisoara - 1995, pag.8

[7] John Maxwell, "Clipele implinirii copilului meu", Ed. Noua Speranta, Timisoara - 1998, pag.25

[8] Idem, pag.57












Document Info


Accesari: 4604
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )