Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































DREPTUL SECURITATII SOCIALE

sociologie












ALTE DOCUMENTE

Adevarul costa scump spun,ti-l permiti
Arhetipurile si inconstientul colectiv
GESTURI TERITORIALE SI ALE POSEDARII
ETAPELE DESPARTIRII
MoTTo : Daca nu-I crazy, nu-I Razvy
CUM NE IMBRACAM ?
Scopul acestui exercitiu : reusita la interviul de emigrare
F. TΦNNIES. COMUNITATE SI SOCIETATE. VOINTA ORGANICA SI VOINTA REFLECTATA. PSIHOLOGIA COMUNITATII SI PSIHOLOGIA SOCIETATII
E. DURKHEIM. IDEEA CORPORATISTA. E. DURKHEIM. IDEEA CORPORATISTA
Relatia medic – pacient. Aspecte psiho-sociale.

DREPTUL SECURITATII SOCIALE

            Securitatea sociala are doua intelesuri: pe de o parte ca optiune politica si se concretizeaza in principii, norme constitutionale si ulterior in legislatia subsecventa, iar cel de-al doilea sens corespunde unui sistem de drepturi pozitive, adica reglementarile in vigoare traduse in drepturi si obligatii.




            Termenul de securitate sociala a fost folosit pentru prima data in legea americana in 1935. Comunitatea internationala a statelor a consacrat conceptul ca o realitate juridica cu ocazia adoptarii la 10 dec 1948 a Declaratiei universale a drepturilor omului prin care s-a prevazut ca fiecare individ ca membru al societatii are dreptul la securitate sociala.

            Politicile de securitate sociala reprezinta atitudinea statului la un moment dat in raport cu riscurile sociale. Politicile de securitate sociala urmaresc instituirea unor mecanisme institutionale prin care se urmareste repararea consecintelo 212f54c r pagubitoare pe care le produc individului anumite evenimente calificate ca fiind riscurile sociale. Elementul principal al unei politici de securitate sociala il reprezinta riscul social.

            Exista o conventie a OIM din 1952 care enumera principalele riscuri sociale: boala, maternitatea, invaliditatea, batranetea, accidentul de munca sau boala profesionala, decesul, protectia juridica a urmasilor, sarcinile familiale si somajul.

            Politicile de securitate sociala au cunoscut in timp o extindere, pe de o parte a campului de aplicare, de la un numar limitat de riscuri sociale la orice eveniment care afecteaza securitatea economica a individului, iar pe de alta parte a masurilor de protectie, de la masurile clasice cu caracter reparator sau indemnizator la masurile preventive, de prevenire a riscurilor sociale.

            Un sistem de securitate sociala reprezinta ansamblul normelor juridice din domeniul securitatii sociale. Sistemele de securitate sociala au trasaturi comune:

-        urmaresc garantarea unei anumite securitati economice a persoanelor protejate;

-        dpdv al punerii in aplicare, presupun o redistribuire de ordin financiar a unor fonduri constituite fie din prelevari bugetare, fie din contributia beneficiarilor acestei prestatii.

Aparitia si evolutia sistemelor de securitate sociala

            Primul stat a fost Germania, in vremea cancelarului Otto von Bismark. Atunci a fost adoptata prima lege privind asigurarea muncitorilor impotriva accidentelor de munca. Alte 3 legi importante au pus bazele sistemului de securitate sociala si anume legea privind asigurarea de boala, cea privind asigurarile pentru accidente de munca si legea privind asigurarile de invaliditate si batranete (1883-1889).

            Caracteristici ale acestui sistem:

-        furnizarea prestatiilor de securitate sociala numai in beneficiul muncitorilor industriali care aveau venituri profesionale sub un anumit plafon stabilit de lege;

-        cuantumul prestatiilor era direct proportional cu salariul;

-        asigurarea era obligatorie;

-        alocarea de la bugetul de stat a unei subventii de asigurari sociale.

A doua etapa o reprezinta legea americana a securitatii sociale din 1935. Aceasta lege a fost adoptata o data cu legea redresarii industriei, in contextul crizelor economice din anii 1929-1933. Legea a aparut ca urmare a faptului ca aceasta criza economica a produs un somaj devastator. Legea prevedea un sistem de indemnizare a somerilor. Cuprindea reglementari cu privire la asistenta persoanelor marginalizate si reglementa un sistem de asigurari de batranete si de deces in favoarea salariatilor.

A treia etapa o reprezinta sistemul de securitate sociala neozeelandez din 1938. acest sistem e considerat una din cele mai importante etape fiindca aduce o noua idee: inlaturarea starii de nevoie a persoanei lipsite de mijloacele necesare sustinerii traiului, asadar asistenta sociala pentru toti membrii societatii. Protectia era oferita tuturor cetatenilor care realizau venituri sub un anumit plafon prevazut de lege, cuantumul prestatiilor era fix si uniform, iar finantarea sistemului se realiza prin aplicarea unui impozit pe venit.

Ultima etapa, raportul Beveridge, este un studiu intocmit de lordul Beveridge in 1942. Este important pentru ca el promova ideea extinderii securitatii sociale la nivelul intregii populatii, dar in plus vorbea de un drept la securitate sociala. Numarul riscurilor la care facea referire raportul era foarte mare, iar prestatiile oferite de sistem erau uniforme.

In evolutia sistemelor de securitate sociala au fost consacrate doua mari conceptii:

1.            conceptia comutativa presupune acordarea prestatiilor catre salariati si are la baza ideea ca fiecare individ are dreptul la securitate sociala castigat prin munca sa. In aceasta conceptie, prestatiile reprezinta venituri de inlocuire a castigurilor profesionale si in consecinta sunt direct proportionale cu acestea.

2.            conceptia distributiva are la baza ideea garantarii unui venit minim necesar sustinerii traiului si are in vedere generalizarea securitatii sociale pentru toti indivizii. Prestatiile oferite, garantate, sunt fixe si uniforme. Toate sistemele de securitate sociala de la  raportul Beveridge incoace reprezinta o combinatie a acestor doua conceptii.

Sistemele de securitate sociala difera de la o tara la alta in functie de conditiile economice, sociale, politice. Structura tuturor sistemelor se caracterizeaza prin anumite elemente care au caracter constant.

In ceea ce priveste aria de aplicare a sistemului de securitate sociala, aceasta se caracterizeaza prin trei coordonate: categorii de persoane protejate, riscurile sociale acoperite si mecanismele de protectie sociala (categoriile de prestatii).

In ceea ce priveste organizarea administrativa si financiara, difera de la un stat la altul, in raport cu rolul si forma de interventie a statului. In privinta organizarii administrative exista doua situatii si anume pe de o parte gestionarea tuturor riscurilor de catre un singur organism, iar pe de alta parte gestionarea de catre organisme diferite a fiecaruia dintre riscurile sociale. La noi in tara s-a optat pentru a doua varianta.

In ceea ce priveste gestionarea fondurilor, pentru conducerea acestor organisme pot fi adoptate mai multe solutii:

-        desemnarea membrilor in organismele de conducere de catre asigurati

-        alcatuirea organismelor de conducere pe baze paritare, din reprezentanti ai sindicatelor si patronatelor

-        participarea statului prin reprezentantii sai in organismele de conducere.

La noi s-a optat pentru a doua solutie, cu interventia statului, rezultand asadar reprezentanti ai sindicatelor, patronatelor si statului.

      Dpdv financiar, in privinta alimentarii fondurilor s-a impus in timp formula alimentarii prin cotizatii platite de catre beneficiarii prestatiei de asigurari sociale. Caracteristicile acestei formule sunt:

-        efortul financiar apartine in principiu asiguratilor, iar intre cuantumul contributiei si nivelul prestatiilor exista o anumita dependenta

-        corelarea cuantumului contributiei cu castigul profesional

-        autonomie financiara relativa a sistemului si institutiei de securitate sociala fata de stat.

O alta formula utilizata presupune alimentarea fondurilor prin aplicarea unui impozit progresiv pe venit. Aceasta formula se aplica in cazul prestatiilor prin a caror acordare se urmareste asigurarea unui venit minim avand la baza principiul solidaritatii intre membrii societatii (conceptia distributiva).

In privinta calculului cuantumului prestatiei s-au conturat doua conceptii.

Prima conceptie – capitalizarea -  presupune deschiderea unui cont personal pentru fiecare asigurat, in care se varsa sumele platite cu titlu de contributie de catre salariat si respectiv patron. Institutia de asigurari plaseaza aceste sume in mod profitabil, iar in momentul nasterii drepturilor de asigurari sociale prestatiile se achita din fondul constituit din sumele respective.

A doua conceptie – repartitia – presupune existenta unui grup profesional care plateste in mod obligatoriu contributii, iar sumele astfel obtinute sunt imediat varsate sub forma de prestatii de asigurari sociale. Aceasta conceptie se bazeaza pe asa-numitul principiu al solidaritatii intre generatii.

Dreptul securitatii sociale s-a desprins ca ramura distincta de drept prin evolutia sa de la o forma de protejare a salariatilor impotriva unor riscuri sociale determinate la o forma de protejare impotriva riscurilor a unor categorii din ce in ce mai largi ale populatiei, precum si de garantare a unui venit minim pentru toti membrii societatii.

Trasaturi: dpdv al izvoarelor juridice, normele dreptului ss emana de la puterea publica. In mod exceptional, normele de ss pot fi si rezultatul acordului partilor, fiind cuprinse in contractele colective de munca.

Dpdv al domeniului de aplicare, dreptul ss are un caracter teritorial si se aplica in limitele teritoriului national, atat asupra cetatenilor, cat si asupra strainilor rezidenti.

Normele de ss sunt de imediata aplicare, cu precizarea ca se aplica si situatiilor juridice nascute sub imperiul altor legi, dar care continua sa-si produca efectele.

Dreptul ss e o ramura de drept public. Sistemele de ss sunt concepute in ideea realizarii unei misiuni publice si functioneaza ca servicii publice. Tehnicile juridice utilizate sunt caracteristice normelor de drept public (ex caracterul obligatoriu al contributiilor, procedura de incasare a contributiilor). Actele juridice prin care se stabilesc drepturi de ss au caracter administrativ. Normele de ss au caracter unilateral si imperativ. Drepturile de ss nu sunt reglementate prin vointa concordanta a subiectelor raporturilor juridice, ci isi au izvorul exclusiv in vointa puterii publice.   

Obiectul juridic al dreptului ss il reprezinta ansamblul raporturilor juridice de asigurare sociala si al raporturilor juridice de asistenta sociala. Raporturile de asigurari sociale sunt raporturi juridice care se nasc, se modifica si se sting in legatura cu acoperirea unor riscuri sociale ca atare reglementate de lege.

Subiecte ale acestor raporturi de asigurari sociale sunt pe de o parte persoanele fizice asigurate, iar de cealalta parte institutia de asigurari, de regula statul prin organismele sale competente.

Continutul raporturilor de asigurari sociale este alcatuit pe de o parte din dreptul asiguratilor la indemnizatia de asigurari sociale si obligatia corelativa a institutiei de asigurari de a o plati, iar de cealalta parte obligatia asiguratului de a plati contributia si dreptul institutiei de asigurari de a pretinde aceasta plata.

Obiectul raporturilor de asigurari sociale il reprezinta furnizarea unor prestatii ca venituri de inlocuire a castigului profesional ce au la baza contributia asiguratului.

Raporturile juridice de asistenta sociala sunt raporturi juridice care se nasc, se modifica si se sting in legatura cu dreptul cetatenilor de a avea un venit minim necesar sustinerii traiului daca se afla in imposibilitatea de a-si procura in mod licit sursele materiale pentru a trai si obligatia statului de a garanta acest venit persoanelor aflate in nevoie.

Subiectele raporturilor de asistenta sociala sunt pe de o parte persoanele fizice aflate in nevoie, iar de cealalta parte statul prin organismele specializate.

Continutul raporturilor de asistenta sociala – dreptul persoanei asistate social de a solicita prestatiile in bani sau in natura prevazute de lege si obligatia corelativa a statului de a-i acorda aceste prestatii.

Obiectul raporturilor de asistenta sociala – prestatii noncontributive in bani sau in natura care nu servesc la inlocuirea castigurilor profesionale, ci asigura venitul minim necesar pentru sustinerea traiului.

Sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale – Legea 19/2000

Noua reglementare a largit cercul persoanelor asigurate. Conform vechii reglementari (Legea 3/1977) persoane asigurate erau numai salariatii. In prezent se adauga si alte persoane care au fie raporturi asimilate celor ale salariatilor, fie sunt persoane care desfasoara activitati independente. Legea actuala prevede luarea in considerare pentru calculul dreptului la pensie si a perioadelor lucrate in alte tari.

Plata contributiei – in vechea lege contributia era platita in intregime de angajator. In plus, se mai platea o cota de contributie pentru asa-numita pensie suplimentara. In prezent, cota de contributie este unica, dar nu se mai datoreaza in intregime de catre angajator. De ex pentru salariati si persoane asimilate salariatilor o parte din cota se datoreaza de angajator, iar o parte se datoreaza de catre salariat, adica i se retine din salariu. Persoanele independente platesc in intregime cota de contributie. In prezent, pentru plata contributiei si calculul drepturilor, venitul asigurat este plafonat, nu poate depasi echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, spre deosebire de legea anterioara, cand salariul era asigurat in intregime, indiferent de cuantum.

Varsta standard de pensionare a crescut: 65 de ani pt barbati si 60 pt femei (62, respectiv 57 in vechea lege).

Baza de calcul a pensiei – legea 19 a instituit o noua baza de calcul si o noua formula pentru calculul pensiei. Anterior, pentru stabilirea pensiei se luau in considerare salariile de baza si sporurile prevazute de lege pe 5 ani consecutivi din ultimii 10 ani anterior iesirii la pensie, la alegerea beneficiarului. In prezent, sunt luate in considerare toate veniturile asigurate pe intreaga durata a stagiului de cotizare, iar noua lege foloseste o formula de calcul care transforma aceste venituri in puncte, ceea ce permite adaptarea veniturilor din pensie in raport cu valoarea monedei nationale la un moment dat.

Noua lege a reglementat pe langa dreptul la pensie si alte drepturi de asigurari sociale ca de ex concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, concediu si indemnizatie de maternitate. Toate acestea functioneaza in baza aceluiasi principiu al contributivitatii. Cea mai mare parte a acestor drepturi de asigurari sociale au fost trecute ulterior in sistemul asigurarilor sociale de sanatate.

Legea 19 aduce principiul gestionarii autonome a unui sistem de asigurari sociale si infiinteaza Casa Nationala de Pensii si alte drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS).

Principiile in baza carora functioneaza in prezent sistemul public de pensii:

1.            Principiul unicitatii – statul organizeaza si garanteaza sistemul public de pensii in baza unui complex de norme juridice unitare. Pentru prima data legea 19 a unificat regimul juridic al tuturor categoriilor de beneficiari de drepturi de asigurari sociale cuprinsi in sistemul public. Au fost preluate in sistemul public si alte sisteme de asigurari, de ex cooperatia mestesugareasca si asigurarile uniunilor de creatie.

2.            Principiul egalitatii – toti participantii la sistemul public, contribuabili si beneficiari, au un tratament nediscriminatoriu.

3.            Principiul solidaritatii sociale – participantii la sistemul public isi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea riscurilor sociale prevazute de lege.

4.            Principiul obligativitatii – asigurarea in sistemul public e pensii este obligatorie, persoanele fizice si juridice prevazute de lege au obligatia de a participa la sistem si de a plati cota de contributie, iar drepturile de asigurari sociale nu se pot exercita decat corelativ cu indeplinirea obligatiilor.

5.            Principiul contributivitatii – fondurile sistemului se constituie in principal din contributiile datorate de participantii la sistem; drepturile de asigurari sociale se cuvin si se platesc in temeiul contributiilor platite.

6.            Principiul repartitiei – fondurile realizate de sistem se redistribuie pentru plata obligatiilor ce revin sistemului la momentul respectiv.

7.            Principiul autonomiei presupune administrarea de sine statatoare a sistemului public de pensii de catre CNPAS si casele teritoriale de pensii.

Asiguratii

In cadrul acestui sistem sunt asigurate numai persoanele fizice. Asiguratii pot fi cetateni romani, cetateni straini sau apatrizi pe perioada in acare acestia din urma au domiciliul sau resedinta in Romania. Exista doua mari categorii de asigurati: persoane pentru care asigurarea este obligatorie si persoane care se pot asigura in sistem in baza unui contract de asigurare incheiat cu CNPAS.

Persoanele pentru care asigurarea este obligatorie:

1.            salariati si persoane asimilate: functionari publici, persoane care desfasoara activitate in functii elective sau cele care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative sau judecatoresti pe durata mandatului, membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti;

2.            persoane care beneficiaza de drepturi banesti lunare ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj (someri, dar si persoane disponibilizate care beneficiaza de plati compensatorii);

3.            persoane care realizeaza un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin 3 salarii medii brute si care se afla intr-una sau mai multe din urmatoarele situatii:

-        asociati sau actionari in societati comerciale

-        administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare sau management

-        membrii asociatiilor familiale

-        persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati independente

-        persoane angajate in institutii internationale, daca nu sunt asiguratii acestora

-        alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale.




Persoane care se pot asigura in sistem in baza unui contract de asigurare incheiat cu CNPAS – se pot asigura pe baza de contract persoanele care nu se gasesc in nici una din categoriile pentru care asigurarea e obligatorie, nu se afla in plata unor prestatii sociale in sistemul public si nu se regasesc in nici una dintre perioadele asimilate stagiului de cotizare (ex studii universitare) si in plus nu sunt asigurate in nici un alt sistem de asigurari sociale neintegrat in sistemul public.

Stagiul de cotizare

Sistemul public de pensii are la baza principiul contributivitatii. Dreptul la pensie poate fi accesat daca se indeplineste conditia contributiei la sistem pentru o anumita perioada de timp, care reprezinta stagiu de cotizare. Constituie stagiu de cotizare perioadele in care persoanele au platit contributii de asigurari sociale in sistemul public din Romania, precum si in alte tari, in conditiile stabilite prin acordurile sau conventiile internationale la care Romania este parte. Legea actuala consacra notiunea de transfer al drepturilor in curs de dobandire, al drepturilor castigate si al prestatiilor.

Stagiul de cotizare se constituie prin insumarea perioadelor pentru care s-a datorat (indiferent deci daca s-a platit sau nu) contributia la bugetul asigurarilor sociale de stat de catre angajator si asigurat, sau dupa caz, s-a datorat si platit de catre asiguratii independenti si cei care se asigura pe baza de contract.

Evidenta drepturilor si obligatiilor, inclusiv a stagiului de cotizare, se realizeaza in baza codului personal de asigurari sociale, care este codul numeric personal. CNPAS are obligatia ca in fiecare an sa certifice salariatilor stagiul de cotizare din oficiu. Stagiul se poate certifica si oricand in timpul anului, la cererea asiguratilor, contra cost.

Perioadele asimilate. In unele situatii se iau in calcul la stabilirea stagiului de cotizare si anumite perioade noncontributive numite perioade asimilate. Ele sunt prevazute expres de legea pensiilor:

1.            perioada in care asiguratul a beneficiat sau beneficiaza de drepturi de asigurari sociale, cu exceptia pensiei pentru limita de varsta, pensiei anticipate, pensiei anticipate partial si pensiei de urmas;

2.            perioada in care asiguratul a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora (in prezent si cursurile de master si doctorat sunt considerate studii universitare). Daca o persoana a urmat mai multe programe universitare, se ia in considerare o singura perioada, la alegerea asiguratului. Legea nu face distinctie intre invatamantul public si cel privat, nici intre buget si taxa.

3.            perioada in care asiguratul a satisfacut serviciul militar ca militar in termen sau militar cu termen redus, pe durata stabilita de lege, a fost concentrat, mobilizat sau in prizonierat.

Asiguratii aflati intr-una din aceste situatii beneficiaza de luarea in calcul la stagiul de cotizare a perioadelor respective ca perioade asimilate daca pe durata respectiva nu au realizat stagiu de cotizare prin plata contributiei (sau datorarea ei).

Perioadele in care asiguratii au urmat cursuri universitare sau au satisfacut serviciul militar, au fost concentrati, mobilizati sau prizonieri nu pot fi luate in calcul pentru obtinerea pensiei anticipate sau a pensiei anticipate partial. De asemenea, pentru obtinerea acestor pensii, nu poate fi luata in considerare nici perioada in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.     

 

Contributia la fondul public de pensii

In sistemul public de pensii au calitatea de contribuabili urmatoarele categorii:

-        asiguratii

-        angajatorii si persoanele asimilate

-        Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca

-        persoanele fizice asigurate pe baza de contract de asigurare

Cotele de contributie sunt prevazute in fiecare an in legea bugetului asigurarilor sociale de stat si sunt diferentiate in functie de conditiile de munca. Legea pensiilor prevede trei categorii de conditii de munca: normale, deosebite si speciale.

Locurile de munca in conditii deosebite sunt locurile de munca ce pot afecta esential capacitatea de munca a asiguratilor in mod permanent sau in anumite perioade din cauza gradului mare de expunere la risc. Legea nu enumera categoriile de locuri de munca in conditii deosebite, insa criteriile si metodologia de incadrare in locuri de munca in conditii deosebite sunt stabilite prin hotarare de guvern. Stabilirea in concret a locurilor de munca in conditii deosebite se face prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate, iar daca nu exista contract colectiv de munca, prin decizie a organelor de conducere. Este necesara intotdeauna obtinerea avizului de la Inspectoratul Teritorial de Munca.

Locurile de munca in conditii speciale sunt stabilite expres de legea pensiilor, si anume:

1.            locurile de munca din unitatile miniere in cazul acelor salariati care isi desfasoara activitatea in subteran cel putin 50% din timpul normal de lucru din luna respectiva.

2.            activitatile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare in zonele 1 si 2 de expunere la radiatii

3.            locurile de munca din aviatia civila pentru anumite categorii de personal prevazute in anexa la legea pensiilor (personal navigant si insotitori de bord)

4.            locurile de munca din activitatea artistica pentru anumite profesii prevazute expres de asemenea in anexele legii pensiilor (balerin, dansator, acrobat, dresor).

Potrivit legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007 cotele de contributie sunt pt conditii normale 29% , conditii deosebite 34% si conditii speciale 39%. Pentru salariati si persoane asimilate, cota individuala datorata de salariati este de 9,5%, calculata la salariul brut lunar; angajatorul plateste diferenta. Contributiile se calculeaza la fondul de salarii platite asiguratilor incadrati in conditiile respective de munca. Contributiile datorate de angajator se platesc de angajator, iar cotele datorate de salariati se retin din salariul brut de catre angajator si tot acesta le varsa la bugetul sistemului public de pensii.

In cazul somerilor, cota de contributie este cea pentru conditii normale si se datoreaza si se plateste de catre ANOFM.

Asiguratii independenti si persoanele asigurate pe baza de contract platesc in totalitate cota de contributie corespunzatoare conditiilor de munca in care lucreaza.

Baza de calcul a cotei de contributie o constituie dupa caz:

1.            salariile individuale brute realizate lunar, inclusiv sporurile si adaosurile sau veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de persoanele asimilate salariatilor;

2.            venitul lunar asigurat prevazut in contractul de asigurare sau in declaratia pe care asiguratii o fac la casele teritoriale de pensii. Acest venit asigurat nu poate fi mai mic de Ό din salariul mediu brut. Baza de calcul nu poate depasi nivelul egal cu de 5 ori salariul mediu brut.

Contributia de asigurari sociale nu se datoreaza asupra urmatoarelor categorii de venituri prevazute expres de legea pensiilor:

1.            prestatii de asigurari sociale care se suporta din bugetul asigurarilor sociale sau din fondurile angajatorului si care se platesc direct de catre acesta;

2.            drepturile platite potrivit legii in cazul incetarii raporturilor de munca, altele decat cele acordate potrivit legii pentru perioada de preaviz;

3.            diurnele de deplasare si de delegare, indemnizatiile de delegare, detasare si transfer;

4.            drepturile de autor;

5.            sumele care reprezinta participarea salariatilor la profit;

6.            pensii si alte drepturi exceptate prin legi speciale. 

Neplata cotei de contributie genereaza in primul rand plata unor majorari de intarziere. In cazul salariatilor si persoanelor asimilate, neplata cotei nu afecteaza stagiul de cotizare. In cazul celorlalte persoane asigurate, perioadele de neplata nu se considera stagiu de cotizare.

Pensiile

Legea 19 reglementeaza pensiile care se pot obtine in sistemul public:

-        pensia pentru limita de varsta

-        pensia anticipata

-        pensia anticipata partiala

-        pensia de invaliditate

-        pensia de urmas

Pensia pentru limita de varsta. Pentru obtinerea ei, asiguratul trebuie sa indeplineasca cumulativ doua conditii: varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare in acest sistem. Varsta este de 60 de ani pentru femei si 65 pentru barbati. Stagiul minim de cotizare, atat pentru femei, cat si pentru barbati este de 15 ani. Legea mai reglementeaza si stagiul complet de cotizare: 30 de ani pentru femei si 35 pentru barbati.

Pensionarul pentru limita de varsta are dreptul sa cumuleze pensia cu venituri din activitati profesionale.

Situatii speciale – asiguratii pot iesi la pensie cu reducerea varstei sau a stagiului de cotizare:

1.            asiguratii care si-au desfasurat activitatea total sau partial in conditii deosebite de munca au dreptul la pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard daca au realizat stagiul complet de cotizare. Reducerea varstei se face in raport cu numarul de ani de activitate in conditii deosebite;

2.            asiguratii care si-au desfasurat activitatea in conditii speciale in unitatile miniere au dreptul la pensie pentru limita de varsta incepand cu varsta de 45 de ani daca au realizat stagiu de cotizare in aceste conditii cel putin 20 de ani;

3.            asiguratii care si-au desfasurat activitatea in locuri de munca in conditii speciale in domeniul nuclear beneficiaza de pensie pentru limita de varsta indiferent de varsta daca au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 15 ani in zona 1 de expunere la radiatii si de cel putin 17 ani in zona 2 de expunere la radiatii;

4.            asiguratii care si-au desfasurat activitatea in locuri de munca in conditii speciale din aviatia civila si din domeniul artistic beneficiaza de pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare cu 15 ani daca au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 25 de ani;

5.            asiguratii care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat beneficiaza de reducerea varstei standard si a stagiului de cotizare astfel:

a.      cu 15 ani reducerea varstei standard daca au realizat cel putin 1/3 din stagiul de cotizare complet pentru cei cu handicap grav;

b.     cu 10 ani reducerea varstei standard daca au realizat cel putin 2/3 din stagiul complet de cotizare pentru cei cu handicap accentuat;

c.      cu 10 ani reducerea varstei standard daca au realizat stagiul complet pentru cei cu handicap mediu.

6.            asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de varsta indiferent de varsta daca au realizat ca nevazatori cel putin 1/3 din stagiul complet de cotizare;

7.            femeile care au realizat stagiul complet de cotizare si care au nascut cel putin 3 copii si i-au crescut pana la varsta de 10 ani beneficiaza de reducerea varstei standard cu un an pentru 3 copii sau cu 2 ani pentru 4 sau mai multi copii.

Pensia anticipata. Pot beneficia asiguratii care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani. Aceasta pensie poate fi solicitata cu cel mult 5 ani inainte de implinirea varstei standard de pensionare. Cuantumul ei se calculeaza in aceleasi conditii cu cel al pensiei pentru limita de varsta.

Pensia anticipata partiala. Poate fi solicitata de asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare sau chiar l-au depasit cu pana la 10 ani. Aceasta pensie poate fi solicitata cu cel  mult 5 ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare. Cuantumul se stabileste prin diminuarea lui in raport cu stagiul de cotizare realizat si cu numarul de luni cu care s-a redus varsta standard. La implinirea varstei standard de pensionare, pensia anticipata si cea anticipata partial devin pensii pentru limita de varsta si se recalculeaza. Acum se vor lua in calcul si perioadele asimilate stagiului de cotizare, perioade care nu se iau in calcul la pensiile anticipate si anticipate partial.

Pensia de invaliditate. Poate fi accesata de asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca din cauza accidentelor de munca, a bolilor profesionale, tuberculozei, precum si a bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca.

Invaliditatea este de trei feluri:

-        de gradul I se caracterizeaza prin pierderea totala a capacitatii de munca, de autoservire, de autoconductie si de orientare spatiala, persoana in cauza necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane; insotitorul beneficiaza de o indemnizatie;

-        de gradul II presupune lipsa totala a capacitatii de munca, dar persoana se poate autoconduce si orienta spatial, fara a avea nevoie de insotitor;

-        de gradul III presupune pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, persoana in cauza putand insa sa desfasoare o activitate profesionala.

Avand in vedere aceste situatii, invalizii de gradul I si II nu pot cumula pensia cu venituri din activitati profesionale (venituri obtinute din prestarea unei munci; nu intra aici administratorii, demnitarii, cei care actioneaza in baza unui mandat). Invalidul de gradul III poate realiza un astfel de cumul.

Incadrarea in gradele de invaliditate se face in baza unor criterii si norme stabilite prin HG, prin decizie emisa de medicul expert specializat in expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca.

Conditii pentru obtinerea unei pensii de invaliditate. Se poate solicita:

-        in cazul invaliditatii determinate de accidente de munca si boli profesionale indiferent de stagiul de cotizare;

-        in cazul invaliditatii determinate de boli obisnuite si accidente care nu au legatura cu munca, daca este indeplinita conditia unui stagiu de cotizare prevazut expres de lege in raport cu varsta sau a cel putin jumatate din acest stagiu.

Pensionarii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale la intervale de 12 luni pana la implinirea varstei de pensionare standard. Ca exceptie, nu sunt supusi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:

-        prezinta invaliditati care afecteaza ireversibil capacitatea de munca;

-        au implinit varstele prevazute de lege pentru obtinerea unei pensii pentru limita de varsta;

-        indeplinesc conditiile pentru obtinerea unei pensii anticipate partial.

Pensionarii de invaliditate sunt obligati sa urmeze programe de recuperare stabilite de medicul expert in recuperarea capacitatii de munca. In situatia in care pensionarul nu isi indeplineste aceasta obligatie, plata pensiei de invaliditate se suspenda. La implinirea varstei standard de pensionare, pensionarul de invaliditate are dreptul sa opteze pentru cea mai avantajoasa dintre pensii.

Pensia de urmas. Beneficiarii dreptului la pensie de urmas sunt copiii si sotul supravietuitor cu conditia ca persoana decedata sa fi fost pensionar sau sa fi indeplinit conditiile pentru obtinerea unei pensii.

Copiii pot sa acceseze pensia de urmas in urmatoarele situatii:

-        pana la varsta de 16 ani




-        pana la terminarea studiilor, dar nu mai tarziu de implinirea varstei de 26 de ani

-        in cazul copiilor care au intrat intr-un grad de invaliditate pana la implinirea varstei de 16 ani sau dupa caz pana la terminarea studiilor, au dreptul la pensie de urmas pe toata durata invaliditatii.

Sotul supravietuitor poate accesa pensia de urmas in urmatoarele situatii:

-        daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani, are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, pana la implinirea varstei standard de pensionare

-        daca durata casatoriei a fost mai mica de 15 ani, dar de cel putin 10 ani, are dreptul la pensie de urmas pe toata viata, pana la implinirea varstei standard de pensionare, dar cuantumul pensiei se diminueaza in raport cu numarul anilor de casatorie in minus

-        daca durata casatoriei a fost de cel putin un an, are dreptul la pensie de urmas indiferent de varsta, dar numai pe durata invaliditatii de gradul I sau II

-        daca sotul decedat a murit ca urmare a unui accident de munca sau ca urmare a unei boli profesionale, iar sotul supravietuitor nu realizeaza venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie, acesta din urma are dreptul la pensie de urmas, indiferent de varsta si de durata casatoriei

-        daca sotul supravietuitor nu se afla in nici una din situatiile mentionate, acesta are dreptul la pensie de urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului daca in aceasta perioada nu realizeaza venit dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie

-        daca sotul supravietuitor are la data decesului sustinatorului unul sau mai multi copii de pana la 7 ani in ingrijire, el are dreptul la pensie de urmas pana la data implinirii de catre ultimul copil a varstei de 7 ani, in acele perioade in care nu obtine venituri din activitati profesionale pentru care asigurarea este obligatorie.

In toate cazurile, cuantumul pensiei de urmas se stabileste prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de sustinator. Procentul este de 50% pentru un singur urmas, 75% pentru doi si 100% pentru trei sau mai multi urmasi.

Pensia se calculeaza astfel:

-        fie din pensia pentru limita de varsta avuta de sustinator sau la care avea dreptul sustinatorul

-        fie din pensia de invaliditate de gradul I daca sustinatorul avea sau ar fi avut dreptul la orice alt tip de pensie

-        fie din pensia de serviciu avuta de sustinator sau la care avea dreptul sustinatorul daca aceasta era mai avantajoasa.

Daca urmasii sunt orfani de ambii parinti, dreptul lor la pensie de urmas se calculeaza prin insumarea pensiilor pe care le-ar fi obtinut dupa fiecare parinte.

In cazul in care urmasul are dreptul si la o pensie proprie, el poate opta pentru cea mai avantajoasa dintre pensii.

Calculul pensiilor

Cuantumul pensiei se calculeaza prin inmultirea punctajului mediu anual realizat de asigurat in perioada de cotizare cu valoarea uni punct de pensie (valoarea punctului de pensie se stabileste prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat).

Numarul de puncte de pensie obtinute de asigurat in fiecare luna din stagiul de cotizare se calculeaza prin impartirea venitului asigurat la salariul mediu brut la nivel national din luna respectiva.

Punctajul obtinut de asigurat in fiecare an din stagiul de cotizare se calculeaza ca medie a punctajelor obtinute in fiecare luna in anul respectiv.

Punctajul mediu realizat de asigurat in perioada de cotizare se calculeaza prin impartirea sumei tuturor punctajelor anuale realizate in perioada de cotizare la numarul de ani reprezentand stagiul complet de cotizare.

Plata pensiei. Pensia se acorda la cererea persoanei indreptatite sau a mandatarului acesteia cu procura speciala ori a tutorelui sau curatorului acesteia. Pensia se plateste lunar, personal titularului sau mandatarului acestuia cu procura speciala ori reprezentantului legal al acestuia. Pensia se poate cumula cu alte venituri din activitati profesionale numai in cazurile prevazute expres de lege, si anume:

-        indiferent de nivelul veniturilor respective, pot cumula pensia cu aceste venituri copiii urmasi care sunt orfani de ambii parinti pe perioada scolarizarii pana la implinirea varstelor prevazute de lege; nevazatorii; pensionarii pentru limita de varsta; pensionarii pentru invaliditate de gradul III;

-        beneficiarii pensiei de urmas pot cumula pensia cu veniturile dintr-o activitate profesionala daca aceste venituri realizate lunar nu depasesc un sfert din salariul mediu brut la nivel national.

Plata pensiei inceteaza in urmatoarele situatii:

-        decesul beneficiarului

-        beneficiarul nu mai indeplineste conditiile legale pentru acordarea pensiei

-        in cazul pensiei de urmas, urmasul a fost condamnat printr-o hotarare ramasa definitiva pentru infractiunea de omor sau tentativa de omor comisa asupra sustinatorului.

Plata pensiei se suspenda in urmatoarele situatii:

-        daca pensionarul isi stabileste domiciliul pe teritoriul altui stat cu care Romania a incheiat conventie de asigurari sociale, iar in conventie se prevede ca pensia se plateste de celalalt stat

-        cand beneficiarul unei pensii anticipate sau anticipate partial detine venituri salariale sau asimilate salariilor

-        pensionarul pentru invaliditate nu se prezinta la revizuirea medicala periodica

-        beneficiarul unei pensii de urmas realizeaza venituri dintr-o activitate profesionala mai mari de un sfert din salariul mediu brut la nivel national

-        copilul urmas beneficiar al unei pensii de urmas nu-si mai continua studiile si are varsta intre 16 si 26 de ani

-        sotul supravietuitor beneficiar al unei pensii de urmas se recasatoreste.

Asigurarile sociale de sanatate

Sunt asigurati in acest sistem persoanele fizice care platesc cota de contributie prevazuta de lege (si pentru care se plateste cota de contributie de catre angajator), precum si anumite categorii de persoane care si pentru care nu datoreaza si nu platesc cota de contributie (ex elevii si studentii, persoanele pana la 16 sau 26 de ani daca isi continua studiile, beneficiarii indemnizatiei de somaj, pensionarii care au pensia sub o anumita limita prevazuta de lege si pentru care nu se plateste cota de contributie).

Contributiile la Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (FNUASS):

  1. persoana asigurata datoreaza o contributie de 6,5% din veniturile sale, si anume:
    1. venituri salariale sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit
    2. veniturile impozabile realizate de persoane fizice care desfasoara activitati independente (daca acesta e singurul venit, se asigura lunar cel putin un salariu de baza minim brut pe tara)
    3. veniturile din agricultura
    4. indemnizatiile de somaj
    5. venituri din cedarea folosintei bunurilor, din dividende, dobanzi, din drepturi de proprietate intelectuala, daca asiguratul nu realizeaza venituri de natura celor mentionate mai sus
    6. veniturile realizate din pensii care depasesc un anumit plafon prevazut de lege
  2. persoanele fizice sau juridice la care isi desfasoara activitatea asiguratii datoreaza si platesc o cota de contributie de 6% din fondul de salarii.

Persoanele beneficiaza de serviciile pe care Casa de Sanatate le contracteaza.

Concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate OUG 158/2005

Asiguratii:

  1. categoria salariatilor si a persoanelor asimilate acestora: salariati, functionari publici, persoane care desfasoara activitati in functii elective, persoane care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative, judecatoresti, membrii cooperatori din cooperatia mestesugareasca.
  2. somerii: toate persoanele care beneficiaza de drepturi banesti care se platesc din fondul de somaj
  3. persoanele independente: asociati, actionari, administratori si manageri in baza contractului de mandat, membrii asociatiilor familiale si persoanele autorizate sa desfasoare activitati independente
  4. persoanele care se asigura facultativ pe baza de contract pentru concedii si indemnizatii de maternitate si concedii si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav.

Cota de contributie care se datoreaza pentru asigurarea acestor concedii si indemnizatii este in prezent de 0,85%. Aceasta cota se datoreaza si se plateste astfel: in cazul salariatilor si persoanelor asimilate se datoreaza si se plateste de catre angajator, fiind calculata la fondul de salarii.

Pentru someri cota de 0,85% se calculeaza la drepturile platite din fondul de somaj si se plateste de ANOFM.

Pentru persoanele independente si cei care se asigura pe baza de contract, cota se calculeaza asupra veniturilor supuse impozitului pe venit sau asupra veniturilor prevazute in contractul de asigurare. Cota se calculeaza si se plateste de catre asigurat.

Baza lunara de calcul a contributiei pentru concedii si indemnizatii de asigurari de sanatate este plafonata. Ea nu poate fi mai mare de 12 salarii minime brute pe tara.

Asiguratii au dreptul la urmatoarele concedii si indemnizatii:

1.            concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca determinata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii

2.            concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirii lor si recuperarea capacitatii de munca in situatiile cauzate de boli obisnuite si accidente in afara muncii

3.            concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate

4.            concedii medicale si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav

5.            concedii medicale si indemnizatii de risc maternal

Pentru acordarea acestor prestatii este necesar ca asiguratul sa indeplineasca conditia unui stagiu de cotizare de o luna in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul. Exceptie: concediu si indemnizatia de risc maternal, pentru acordarea carora nu este nevoie de indeplinirea nici unei conditii de stagiu de cotizare. Stagiul de cotizare in acest sistem se constituie din perioadele pentru care s-a achitat contributia de catre angajator sau asigurat, dupa caz, si de asemenea a perioadelor asimilate (perioadele in care persoana a beneficiat de astfel de concedii si indemnizatii, perioadele in care a beneficiat de pensie de invaliditate si perioadele in care persoana a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar organizat potrivit legii pe durata normala a cursurilor respective cu conditia absolvirii acestora).

Baza de calcul a indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate o reprezinta media veniturilor lunare din ultimele 6 luni pe baza carora s-a calculat cota de contributie.

Prestatiile:

Concediul si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca. Indemnizatia se suporta astfel: pentru salariati si persoanele asimilate, de catre angajator din prima zi pana intr-a cincea si de catre bugetul asigurarilor pentru concedii si indemnizatii incepand cu cea de-a sasea zi. Pentru toate celelalte categorii de asigurati, indemnizatia se suporta de catre buget din prima zi.

Durata de acordare este de 183 de zile si se poate prelungi in situatii temeinic motivate cu maxim 90 de zile.

Cuantumul indemnizatiei este de 75% din media veniturilor asigurate in ultimele 6 luni.

Concediul si indemnizatia de maternitate. Au dreptul asiguratele din acest sistem. Durata este de maxim 126 de zile calendaristice. Concediul de sarcina sau prenatal se acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere, iar concediul de lauzie sau postnatal se acorda pentru o alta perioada de 63 de zile. Cele doua concedii se pot compensa intre ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea asiguratei, cu conditia ca durata minima a concediului de lauzie sa fie de 42 de zile.

Cuantumul indemnizatiei de maternitate este de 85% din media veniturilor asigurate  pe ultimele 6 luni.

Concediul si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav. Asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap pana la implinirea varstei de 18 ani.

Durata concediului si de acordare a indemnizatiei este de maxim 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil. De aceasta prestatie beneficiaza optional unul dintre parinti, precum si asiguratul care a fost  numit tutore, care a adoptat un copil, caruia i-a fost incredintat un copil in vederea adoptiei sau i-a fost dat un copil in plasament.

Cuantumul este de 85% din media veniturilor asigurate pe ultimele 6 luni.

Concediul si indemnizatia de risc maternal (s-a facut la seminar) se acorda fara conditii de stagiu de cotizare.

Concedii si indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca. In aceasta categorie intra urmatoarele prestatii:

1.     indemnizatie pentru reducerea timpului de munca

2.     concediu si indemnizatie pentru carantina

3.     tratament balnear

Indemnizatia pentru reducerea timpului de munca se acorda in cazul reducerii timpului de munca cu Ό , daca asiguratii care sunt salariati sau asimilati salariatilor, din motive de sanatate nu mai pot realiza durata totala de munca. Durata de acordare este de cel mult 90 de zile in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu, iar cuantumul il reprezinta diferenta dintre media veniturilor asigurate pe ultimele 6 luni si venitul salarial brut realizat in urma reducerii timpului de munca, fara a depasi 25% din media veniturilor asigurate pe ultimele 6 luni.

Concediul si indemnizatia pentru carantina se acorda in cazul in care asiguratului i se interzice continuarea activitatii din cauza unei boli contagioase. Durata de acordare este cea stabilita in certificatul eliberat de Directia de Sanatate Publica. Cuantumul este de 75% din media veniturilor asigurate pe ultimele 6 luni.

Plata tuturor acestor indemnizatii se face astfel:

-        de catre angajator in cazul salariatilor si persoanelor asimilate

-        de catre ANOFM pentru persoanele care beneficiaza de drepturi banesti din fondul de somaj

-        de catre Casa de Asigurari de Sanatate pentru persoanele independente.

In cazul in care aceste sume sunt platite de angajatori si de ANOFM, sumele astfel platite sunt retinute din contributiile datorate de catre acestia pentru concedii si indemnizatii de asigurari de sanatate.

Indemnizatiile se platesc beneficiarului, reprezentantului legal al acestuia sau mandatarului acestuia.

Perioadele in care asiguratii beneficiaza de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate constituie stagiu de cotizare in sistemul public de pensii deoarece pentru aceste indemnizatii se datoreaza cota de contributie la sistemul public de pensii. Totusi, aceasta cota de contributie se aplica la o suma fixa, reprezentand valoarea unui salariu de baza minim brut pe tara si se suporta in intregime din cuantumul brut al indemnizatiei respective.

Concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului OUG 148/2005 – reglementeaza doua prestatii: pe de o parte concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau pana la 3 ani in cazul copilului cu handicap, iar pe de alta parte un stimulent care se acorda persoanelor care au dreptul la prima prestatie, dar renunta la ea si continua sa-si desfasoare activitatea profesionala.

Beneficiari sunt persoanele fizice care in ultimul an anterior datei nasterii copilului au realizat, timp de 12 luni, venituri profesionale supuse impozitului pe venit. In cele 12 luni intra si perioadele asimilate pe care legea le prevede expres (situatiile in care se beneficiaza de indemnizatie de somaj, pensie de invaliditate). Aceste persoane pot sa solicite fie concediu si indemnizatie pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani, respectiv 3, fie, in cazul in care in aceasta perioada realizeaza venituri supuse impozitului pe venit, pot sa solicite acordarea stimulentului prevazut de lege.



Indemnizatia acordata pe durata concediului este fixa, in valoare de 600 RON. Si stimulentul este fix, in valoare de 100 RON. La aceste valori se adauga alocatia de stat pentru copii, care in cazul copilului in varsta de pana la 2 ani, respectiv 3 este de 200 RON lunar. De indemnizatie si respectiv de stimulent beneficiaza optional unul dintre parintii copilului.

Indemnizatia si stimulentul se acorda pentru fiecare din primele 3 nasteri sau dupa caz pentru primii 3 copii ai persoanelor care pot fi beneficiare ale acestei prestatii.

Perioada in care o persoana beneficiaza de concediu fara plata indemnizatiei constituie perioada asimilata stagiului de cotizare in sistemul public de pensii si in sistemul asigurarilor pentru somaj.

In cazul in care se beneficiaza de stimulent, persoana respectiva este asigurata in aceste sisteme de asigurari pentru ca obtine venituri si datoreaza cota de contributie.

In cazul in care persoana beneficiaza de concediu si indemnizatie, persoana respectiva beneficiaza de stagiu in sistemul public de pensii deoarece datoreaza si plateste cota de contributie. Cota se calculeaza la valoarea a doua salarii de baza brute minime la nivel national si nu se suporta din indemnizatie, ci se suporta de la bugetul de stat. Cererile se fac la primarie.

Asigurarile pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca – Legea 76/2002

Acest sistem urmareste mai multe obiective si anume: prevenirea somajului si combaterea efectelor sociale ale acestuia, incadrarea si reincadrarea persoanelor care se afla in cautarea unui loc de munca, sprijinirea persoanelor care apartin unor categorii defavorizate, in vederea ocuparii, stimularea somerilor in vederea ocuparii unui loc de munca, stimularea angajatorilor pentru incadrarea persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, imbunatatirea structurii ocuparii fortei de munca pe ramuri economice si zone geografice, cresterea mobilitatii fortei de munca, protectia persoanelor in cadrul sistemului de asigurari pentru somaj.

Beneficiari sunt in primul rand somerii. Este somer persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

-        este in cautarea unui loc de munca si are varsta cuprinsa intre 16 ani si varsta de pensionare;

-        starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac apta pentru prestarea unei munci;

-        nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decat salariul de baza minim brut pe tara;

-        este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare, daca s-ar gasi un loc de munca.

Pentru a putea beneficia de indemnizatie de somaj, persoanele care indeplinesc aceste conditii trebuie de asemenea sa fie inregistrate la agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca si in plus este necesar sa se regaseasca intr-una dintre situatiile pe care le prevede expres art 17 alin 1 din lege (ex. le-a incetat contractul de munca din motive neimputabile lor; motivele neimputabile sunt aratate in normele de aplicare a legii).

Exista cateva categorii de persoane asimilate somerilor in vederea stabilirii dreptului la indemnizatie de somaj – persoane care se afla intr-una din urmatoarele situatii:

-        sunt absolventi ai institutiilor de invatamant in varsta de minim 16 ani si intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii lor profesionale;

-        sunt absolventi ai scolilor speciale pentru persoane cu handicap in varsta de minim 16 ani si nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale;

-        persoane care nu s-au putut incadra in munca inainte de efectuarea stagiului militar si nu au reusit sa se incadreze in munca nici intr-o perioada de 30 de zile de la data lasarii la vatra.

Sistemul asigurarilor pentru somaj

Categoriile de asigurati: persoane asigurate obligatoriu prin efectul legii si persoane care se asigura pe baza de contract.

In prima categorie intra salariatii, cu exceptia celor care au si calitatea de pensionari, functionarii publici si alte persoane care isi desfasoara activitatea in baza actului de numire, persoane care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii legislative, executive sau judecatoresti, pe durata mandatului, persoanele care au raport de munca in calitate de membru cooperator.

In ceea ce priveste a doua categorie, se pot asigura in baza unui contract de asigurare incheiat cu agentia pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza teritoriala isi au domiciliul sau resedinta urmatoarele categorii de persoane: asociati, actionari, administratori care au incheiat contracte potrivit legii, persoanele autorizate sa desfasoare activitati independente, membrii asociatiilor familiale, cetatenii romani care lucreaza in strainatate, alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale desfasurate potrivit legii. Pentru a incheia contract de asigurari, persoana fizica trebuie sa aiba varsta de cel putin 18 ani si sa fie asigurate in sistemul public de pensii si in sistemul asigurarilor de sanatate.

Venitul lunar pe care il pot asigura prin contract nu poate fi mai mic decat un salariu de baza minim brut pe tara.

Contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj:

  1. persoanele asigurate obligatoriu:
    1. angajatorii au obligatia sa plateasca lunar o contributie de 2% aplicata asupra fondului lunar de salarii brute realizate de asigurati
    2. asiguratii datoreaza o contributie individuala de 1% calculata asupra salariului de baza lunar brut. Aceasta contributie se retine la sursa de catre angajator si se vireaza la bugetul asigurarilor pentru somaj.
  2. persoanele care se asigura pe baza de contract – cota de contributie este de 3% aplicata asupra venitului lunar asigurat prevazut in contract. Aceasta se datoreaza si se plpteste lunar de catre asigurat.

Indemnizatia de somaj

Beneficiari:

  1. somerii, daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
    1. au un stagiu de cotizare de minim 12 luni in ultimele 24 de luni anterioare datei inregistrarii cererii
    2. nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decat indemnizatia de somaj
    3. nu indeplinesc conditiile de pensionare prevazute de lege
    4. sunt inregistrati la agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza teritoriala isi au domiciliul sau resedinta, daca au avut ultimul loc de munca ori au realizat venituri in acea localitate 
  2. persoanele asimilate somerilor, daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
    1. nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decat indemnizatia de somaj
    2. sunt inregistrate la agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza teritoriala isi au domiciliul
    3. nu indeplinesc conditiile de pensionare conform legii
Cuantum si durata

Pentru someri, indemnizatia se acorda pe perioade stabilite diferentiat in functie de stagiul de cotizare si anume:

-        6 luni pentru stagiu de cel putin 1 an

-        9 luni pentru stagiu de cel putin 5 ani

-        12 luni pentru stagiu mai mare de 10 ani

Cuantumul este si el diferentiat in raport cu stagiul de cotizare. Acest cuantum se compune din 75% din salariul de baza minim brut pe tara si o a doua componenta, o suma calculata prin aplicarea asupra mediei salariului de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare a unei cote procentuale diferentiata in functie de stagiul de cotizare. Astfel:

-        3% pentru cei cu stagiu de cotizare de minim 3 ani

-        5% pentru cei cu stagiu de cotizare de minim 5 ani

-        7% pentru cei cu stagiu de cotizare de minim 10 ani

-        10% pentru cei cu stagiu de cotizare de minim 20 de ani.

Pentru persoanele asimilate somerilor, indemnizatia se acorda pe o perioada de 6 luni, iar cuantumul este de 50% din salariul de baza minim brut pe tara.  

Obligatiile persoanelor care beneficiaza de indemnizatie de somaj:

1.            sa se prezinte lunar, in baza programarii, si ori de cate ori sunt solicitate la agentia teritoriala de ocupare a fortei de munca la care sunt inregistrate pentru a primi sprijin in vederea incadrarii in munca

2.            sa comunice in termen de 3 zile agentiei orice modificare a conditiilor care au condus la acordarea dreptului la indemnizatie

3.            sa participe la serviciile pentru stimularea ocuparii si la serviciile de formare profesionala oferite de agentie

4.            sa caute activ un loc de munca

Nu beneficiaza de indemnizatie de somaj persoana care la data solicitarii dreptului refuza un loc de munca potrivit nivelului pregatirii sau studiilor, situat la o distanta de cel mult 50km de localitatea de domiciliu sau refuza participarea la serviciile pentru stimularea ocuparii si de formare profesionala oferite de agentie.

Persoanele asimilate somerilor nu beneficiaza de indemnizatie daca la data cand o solicita urmeaza o forma de invatamant.

Obligatiile angajatorului

Angajatorii care incadreaza in munca persoane din randul beneficiarilor de indemnizatie de somaj au obligatia sa anunte in termen de 30 de zile agentia de ocupare a fortei de munca la care acestia au fost inregistrati.

Angajatorii sunt obligati sa comunice agentiei in a carei raza teritoriala isi au sediul sau domiciliul toate locurile de munca vacante in termen de 5 zile din momentul vacantarii acestora. 

 

Masuri pentru prevenirea somajului

Potrivit legii 76, angajatorilor care organizeaza programe de formare profesionala in baza planului anual de formare profesionala, prin apelarea la furnizori autorizati, li se acorda din bugetul asigurarilor pentru somaj o suma reprezentand 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesionala, organizate pentru cel mult 20% din personalul angajat.

In cazul concedierilor colective, angajatorul e obligat sa anunte agentia de ocupare a fortei de munca cu privire la masurile pe care intentioneaza sa le ia si e obligat sa respecte dreptul la preaviz al salariatilor. In perioada preavizului, salariatii trebuie sa participe la asa-numitele servicii de preconcediere realizate de agentiile pentru ocuparea fortei de munca sau de furnizorii autorizati.

Servicii de preconcediere:

1.            informarea privind prevederile legale referitoare la protectia somerilor si la acordarea serviciilor de ocupare si de formare profesionala

2.            plasarea pe locurile de munca vacante existente pe plan local si instruirea in modalitati de cautare a locurilor de munca

3.            reorientare profesionala in cadrul unitatii prin cursuri de scurta durata

4.            sondarea opiniei salariatilor si consilierea acestora cu privire la masurile de combatere a somajului.

Masuri pentru stimularea ocuparii fortei de munca

Legea reglementeaza doua categorii de masuri: pe de o parte masuri pentru cresterea sanselor de ocupare a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, iar pe de alta parte masuri pentru stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor si pentru crearea de noi locuri de munca.

De astfel de masuri beneficiaza, pe langa someri, si urmatoarele categorii de persoane:

  1. persoane care ocupa un loc de munca si din diferite motive doresc schimbarea acestuia
  2. persoane care au obtinut statutul de refugiat sau alta forma de protectie internationala
  3. cetatenii straini sau apatrizi care au fost incadrati in munca sau au realizat venituri in Romania
  4. persoanele care nu au putut ocupa un loc de munca dupa repatriere sau dupa eliberarea din detentie.

Masuri privind cresterea sanselor de ocupare:

  1. informarea si consilierea profesionala - gratuit
  2. medierea muncii (intalnirea cererii cu oferta pe piata muncii) - gratuit
  3. formarea profesionala – persoanele aflate in cautarea unui loc de munca pot beneficia de programe de formare profesionala care sa le asigure cresterea si diversificarea competentelor profesionale pentru asigurarea mobilitatii si reintegrarii pe piata muncii. Exista un plan national  de formare profesionala. Programele de formare profesionala pot fi accesate dupa informare si consiliere, respectiv mediere.
  4. consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri
  5. completarea veniturilor salariale ale angajatilor

Somerii si persoanele asimilate somerilor care au satisfacut stagiul militar si nu au reusit sa se angajeze, persoane carora li s-a stabilit dreptul la indemnizatie de somaj, daca se angajeaza cu program normal de lucru si le inceteaza astfel dreptul la indemnizatie de somaj, beneficiaza de o suma lunara neimpozabila de 30% din cuantumul indemnizatiei de somaj platita din bugetul asigurarilor pentru somaj, pana la sfarsitul perioadei in care ar fi beneficiat de indemnizatie.

Absolventii de invatamant carora li s-a stabilit dreptul la indemnizatie de somaj si care in perioada platii indemnizatiei se angajeaza in munca pentru o perioada mai mare de 12 luni, primesc in continuare pana la sfarsitul perioadei de acordare a indemnizatiei o suma egala cu cuantumul indemnizatiei de somaj stabilite. In plus, aceste persoane primesc la angajare o suma egala cu un salariu de baza minim brut pe tara.

  1. stimularea mobilitatii fortei de munca

Persoana care, in perioada in care beneficiaza de indemnizatie de somaj se incadreaza intr-o localitate aflata la o distanta mai mare de 50km de localitatea de domiciliu, beneficiaza de o prima de incadrare neimpozabila egala cu doua salarii de baza minime pe tara din bugetul asigurarilor pentru somaj.

Persoana care, in perioada in care beneficiaza de indemnizatie de somaj se incadreaza in alta localitate si ca urmare a incadrarii in munca isi schimba domiciliul, primeste o prima de instalare egala cu 7 salarii de baza minime brute pe tara.

Masuri pentru stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor:

  1. Subventionarea locurilor de munca

Angajatorii care incadreaza in munca pe durata nedeterminata absolventi ai institutiilor de invatamant, primesc lunar, pentru o perioada de 12 luni, pentru fiecare absolvent, o suma de bani astfel:

-        un salariu de baza minim brut pe tara pentru absolventii ciclului inferior al liceului sau ai scolilor de arte si meserii;

-        1,2 salarii de baza minime brute pe tara pentru absolventii de invatamant secundar superior (liceu) sau invatamant postliceal;

-        1,5 salarii de baza minime brute pe tara pentru absolventii de invatamant superior.

In plus, angajatorii sunt scutiti de plata contributiei la bugetul asigurarilor pentru somaj.

Angajatorii sunt obligati sa mentina raporturile de munca sau de serviciu ale persoanelor incadrate cel putin 3 ani de la data inceperii lor; daca nu respecta aceasta obligatie, returneaza banii.

Angajatorii care incadreaza in munca pe perioada nedeterminata someri in varsta de peste 45 de ani sau unici intretinatori de familie primesc lunar, pentru o perioada de 12 luni, pentru fiecare din aceste persoane, o suma egala cu un salariu de baza minim brut pe tara. Si in acest caz angajatorii sunt scutiti de plata contributiei la bugetul asigurarilor pentru somaj. Acesti angajatori au obligatia de a mentine raporturile de munca sau de serviciu cu persoanele respective cel putin 2 ani.

2.   Acordarea de credite in conditii avantajoase

Se pot acorda credite pentru crearea de noi locuri de munca. Aceste credite se acorda in baza unor proiecte de fezabilitate pentru o perioada de cel mult 3 ani, cu dobanda de 50% din dobanda de referinta a BNR.

  1. Facilitati acordate angajatorilor

Angajatorii care incadreaza in munca persoane din randul somerilor, pe care le mentin in activitate pe o perioada de cel putin 6 luni, beneficiaza de scutire de plata a contributiei la bugetul asigurarilor pentru somaj.












Document Info


Accesari: 4184
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )