Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Delicventa juvenila

sociologie


 

 

 

†††††††††††† Prima problema care se ridica privind delicventa juvenila este legata de necesitatea utilizarii acestui termen in loc de alti termeni consacrati pentru adultii care incalca normele juridico-penale.



††††††††††††† Termenul de† delicventa juvenila† provine de la cuvntul francez "deliqueances-juvenile" si desemneaza ansamblul de abateri si† Óncalcari ale normelor sociale, incadrate juridic, savrsite de minori pna la 18 ani. Delicventa juvenila este o deviere de comportament grava, care se manifesta prin abatere de la normele socio-culturale existente si incalcarea legilor, devenind un pericol social. Se remarca, in ultimul deceniu, o coborare a vrstei la† care se manifesta ~, o creste a numarului infractorilor minori (multi fiind preadolescenti). Cauzele sunt de natura economico-sociala, adesea tin de influenta unui mediu familial nefavorabil sau a unor bande de mici infractori; uneori, delicventi maturi Ónraiti Ói atrag pe copii spre activitati infractionale. Exista si o influenta nociva a filmelor care cultiva violenta si obscenitatea, reusita prin mijloacele ilegale si imorale. scoala nu contribuie Ón suficienta masura la prevenirea si contracararea fenomenelor de delicventa. Exista o serie de conduite predelicvente, care ar putea fi, pentru parinti si cadrele didactice, semnale ale unei posibile alunecari a copilului spre delicventa.

†††††††††††††† Devianta se defineste ca fiind "orice act, conduita sau manifestare care violeaza† normele scrise sau nescrise ale societatii ori ale unui grup social particular". "Devianta cuprinde nu numai Óncalcari ale legii (infractiuni), ci orice "deviere" (abatere de la regulile de convietuire si implementare de ordin ale unei forme de viata colectiva (societate, grup, organizatie, institutie, cultura, subcultura)".

††††††††††††††† őn vasta literatura de specialitate preocuparile s-au orientat, Ón general, spre definirea a doua concepte: devianta si delicventa.

††††††††††††††† R 17417k1013r . Merton reconsidera oarecum relatia indivizi - conditii Ón care acestia coexista, formulnd acceptiunea comportamentului deviant ca "o reactie a oamenilor normali plasati in conditii anormale".

†††††††††††††† si Ón tara noastra au existat preocupari Ón definirea conceptului de devianta sociala. Catalin Zamfir confera comportamentului deviant urmatoarea definitie: "comportament deviant poate fi definit ca, comportament indus Óntr-un† sistem de catre cerintele functionale laterale divergente, si care este in disconcordanta cu cerintele sistemului valoric normativ".

†††††††††††††† Devianta reprezinta "abaterea comportamentului de la normele si valorile sociale de baza".

†††††††††††††† O alta definire a deviantei este din punct de vedere moral: actiunile adolescentului, limbajul, comportamentul, raportul cu adultii si anturajul contrazic valorile morale, ideale cu care adolescentul Óncearca sa structureze propriul univers normativ, iar din acest punct de vedere nu trebuie ignorat faptul ca, dobndirea capacitatii de autonomie morala, poate fi Ónsotita de o serie de acte care frizeaza "imoralitatea" - asa cum este ea Ónteleasa de adult.

††††††††††††††† Printre ele se numara violenta fizica, agresivitatea limbajului, nonconformismul in tinuta, indisciplina, evaziunea din mediul familial sau scolar, fumatul, consumul de alcool, antrenarea Ón activitati ale unor anturaje nefaste.

††††††††††††††† In ansamblul lor, reprezinta manifestari agresive a autoritatii adultului, prin† care se† incalca afirmarea ostentativa a independentei si autonomiei morale, Ón conditiile existentei unei personalitati, Ónca, prin imaturitate si labilitate.

††††††††††††††††† Delicventa juvenila, nu este dect consecinta absentei sprijinului moral oferit de adult, a lipsei de protectie si Óngrijire primite in familie, a esecului activitatii de educare morala primita la scoala.

†††††††††††††††††† Un minor delicvent este, o victima si nu un vinovat constient de responsabilitatile ce i se imputa.

 

†† 1.††† Factorii implicati in determinarea comportamentului deviant al†††† adolescentilor :

 

 

*Disfunctii cerebrale relevante prin EEG†††

††††††††††††††††† Majoritatea cercetatorilor arata ca nu se poate vorbi de o superficialitate a traseelor EEG la delicventii minori deci unele anomalii ale acestor trasee bioelectrice care apar la unii delicventi demonstreaza existenta unei patologii cerebrale a acestor subiecti. Unii cercetarori japonezi studiind delicventii minori evidentiaza faptul ca undele theta sunt mai frecvent gasite la recidivisti.

†††††††††††††††† Dragomirescu V. (1976) a efectuat in tara noastra ample cercetari, urmarind si comparnd frecventa si aspectele anomaliilor de traseu EEG la un lot de n minori cu tulburari de comportament materializate prin conduite deviante. Cei 111 minori examinati EEG aveau vrste cuprinse Óntre 12 si 17 ani, iar analiza traseelor EEG a permis urmatoarele constatari:

††††† - trasee de aspect normal s-au regasit la numai 20 de cazuri, adica la 18% dintre subiecti

††††† - traseele EEG cu anomalii electrografice de diverse tipuri s-au regasit la 91 de cazuri, reprezentnd 82% din lot.

†††††††††††††††† In urma acestor cercetari se ajunge la concluzia ca numarul cel mai mare de delicventi este reprezentat de cei cuprinsi intre 14 si 15 ani (vrsta pubertatii). Se constata o curbaa a delicventei care merge ascendant de la 12 - 15 ani si apoi scade trepatat catre 17 ani.

 

 

*Tulburari ale afectivitatii

†††††††††††††††† Afectivitatea joaca un rol deosebit de important Ón viata si activitatea individului si orice abatere de la normal creeaza probleme pe linia adaptivitatii. In ceea ce Ói priveste pe delicventii minori , acestia se caracterizeaza fie printr-un nivel insuficient de maturizare afectiva, fie prin diferite stari de dereglare a afectivitatii.

††††††††††††††† Insuficienta maturizare afectiva se caracterizeaza prin :

- lipsa unei autonomii afective , ceea ce duce la cresterea sugestibilitatii;

- insufiecienta dezvoltare a autocontrolului afectiv, legat de insuficienta cunoastere† si†††† capacitate de stapnire† a reactivitatii emotionale;

- slaba dezvolatre a emotiilor si semtimentelor† superioare, Óndeosebi a celor morale.

††††††††† Asemenea caracteristicile psihocomportamentale† conduc la lipsa unei capacitati de autoevaluare fata de sine si fata de altii.

†††††††††† In categoria starilor de perturbare a afectivitatii se include:

18   starile de frustare afectiva si conflictele afective;

19   instabilitatea si labilitatea afectiva ;

20   ambivalenta afectiva;

21   absenta emotiilor si a Ónclinatiilor altruiste si simpatetice;

22   relationarea inadecvata.†

Studiind diferite categorii de infractori sub aspectul particularitatilor lor psihologice, T. Bogdan, Butoi I. ; arata ca una dintre cele mai† frecvente caracteristici psihice† ale delicventilor† si Ón special ale delicventilor minori, este instabilitatea emotiv-actioala. In contrast cu omul obisnuit delicventul se prezinta ca un instabil emotiv-afectiv, un element care† Ón reactiile† lui tradeaza discontinuitatea, salturi nemotivate de la o extrema la alta, inconstanta Ón reactii fata de stimuli. Instabilitea† emotiv-actionala apare ca o trasatura emotionala a personalitatii deformate a delicventului, traumatizarea personalitatii evidetiindu-se astfel mai bine† dect pe planul componentei ei cognitive. Instabilitatea emotiva† se asociaza† de obicei cu agresivitatea† avnd† ca rezultat scaderea pragului delicvential si† savrsirea unor infractiuni prin acte de violenta.

 

 

 

*Deficiente intelectuale

††††††††††† In† cadrul grupurilor de delicventi minori se regaseste un numar relativ† de cazuri† ce reprezinta carente serioase Ón ceea ce priveste dezvoltarea pshiho-intelectuala. Capacitatile intelectuale reduse Ói Ómpiedica pe subiecti† Ón anticiparea consecintelor si implicatiilor actiunilor† interprinse. Cercatarile efectuate att pe plan mondial ct si Ón tara noastra au scos Ón evidenta cteva aspecte cu† caracter general:

23   Ón randul delicventilor, procentajul Óntrziatilor mintal creste pe masura ce ne ridicam de la delicate† usoare la delicte grave si foarte grave;

24   procentajul infractiunilor† cu deficiente intelectuale este aproximativ tot att de ridicat ca si cel al infractorilor cu tulburari emotiv-afective.

Delicventul minor prezinta o serie de caracteristici specifice:

25   traieste mai mult Ón prezent , actiunile sale desfasurndu-se Ón mod precumpanitor sub presiunea tiranica a impulsurilor si trebuintelor prezente;

26   criticismul redus al gndirii;



27   dificultati sau imposibilitatea de anticipare pe plan mental a urmarilor inevitabile ale infractiunii;

28   slaba capacitate de a trai anticipativ o serie Óntreaga de stari emotive strns legate de aceste urmari ale infractiunii;

29   slaba inhibitie;

30   sugestabilitate marita.

† Nu Ónseamna ca toti minorii care prezinta aceste caracteristici psihice Ón mod absolut ar comite acte antisociale.

 

 

 

 

*Tulburari caracteriale

 

††††††††† Caracterul, este nucleu al personalitatii, este dependent de ansamblul de conditii si imprejurari Ón† care traieste individul precum e si ansamblul† de factori de ordin socio-cultural care Ól influenteaza si Ól modeleaza. Caracterul cuprinde un complex de Ónsusiri relative stabile si constante ale individului avnd puternice accente de† unicitate si repetabilitate. Trasaturile de† caracter Óndeplinesc la nivelul personalitatii functii de reglare, determinÓnd Ón general un mod constant de manifestare, chiar daca Ón anumite situatii caracterul poate suferi "abateri" de la modelul comportamental "etalon" al individului respectiv.

††††††††††† Cercetarile efectuate asupra delicventului minor au scos Ón evidenta faptul ca acesta se caracterizeaza printr-un nivel de imaturizare caracterologica care se manifesta prin :

31   autocontrol insuficient;

32   impulsivitate si agresivitate;

33   subestimarea greselilor si a actelor disociale sau antisociale comise;

34   indolenta, indiferenta si dispret fata de munca;

35   opozitie si respingere a normelor social-juridice si morale;

36   tendinte egocentrice;

37   exarcerbarea† unor motive personale egoiste, a unor trebuinte si tendinte de nivel redus;

38   absenta† sau insuficienta dezvoltare a unor motive superioare de ordin social si a sentimentelor etico-morale;

39   dorinta realizarii unei vieti usoare, fara munca.

 

 

 

 

2.                              Disfunctionalitati ale institutiilor de educare si scolarizare

 

†††††† a.† Familia

†††††††††††

††††††††† Aparitia fenomenului delicventei juvenile este strns legat de cadrul familial. Se face o asociere† a esecului procesului de socializare morala si disfunctiile de ansamblu† ale sistemului educational. Delicventa juvenila este privita att ca o tulburare† a personalitatii sau ca o incapacitate a adolescentului de a se adapta Ón mod satisfacator la realitate, ca efect nemijlocit al deficientelor si disfunctiilor si disfunctiilor din familie si alte contexte educative.

†††††††††† Familia este o formatiune psihosociala foarte complexa, cuprinznd† ansamblul† de stari psihice, moduri de relationare interpersonala , atitudini† ce caracterizeaza grupul familial pe o perioada mai mare de† timp. Viata familiala constituie premisa fundamentala a asimilarii si interiorizarii normelor† sociale, a modelelor dezirabile de conduita si comportament social. Agentii socializatori care actioneazaÓn cadrul familiei contribuie la stimularea integrarii sociale a adolescentului. Avnd o influenta determinatoare asupra formarii viitorului individ matur† ca membru activ al societatii, pe deplin constient de drepturile si Óndatoririle ce Ói revin . Functia socializatoare a familiei se realizaeza de-a lungul† unei Óndelungate perioade de timp. Nevoia† parintilor de a oferi exemple pozitive, aprobarea si dezaprobarea unor fapte, multiple interdictii, educarea sentimentelor normale dezvoltate Ón† cadrul relatiilor afective† sunt† cteva dintre valorile pozitive† cu† care copilul se confrunta Ón familie, Ónsa educarea si socializarea copilului Ón familie nu trebuie sa Ónsemne asimilarea nediferentiata de catre† acesta a unor norme si valori incompatibile cu idealul lui de viata.

††††††††††† Climatul educational familial poate fi analizat dupa mai multi indicatori , cei mai importanti fiind:

40   modul de raportare† interpersonala a parintilor;

41   sistemul de atitudini parentale† Ón raport cu diferite norme si valori sociale;

42   modul in† care este perceput si considerat copilul;

43   modul de manifestare a autoritatii parintesti

44   gradul de acceptare a unor comportamente variate ale copiilor;

45   dinamica aparitiei unor stari tensionate si conflictuale;

46   modul de aplicare† a recompenselor si sanctiunilor;

47   gradul de deschidere† si sinceritate† al copilului, in raport cu parintii.

 

 

 

Familii dezorganizate

 

††††††††† Familia dezorganizata constituie o cauza† a comportamentului deviant, aceasta† idee fiind sustinutasi de statisticile care arata ca un numar mai mare de delicventi provin din aceasta categorie de familii (aproximativ 80%). In† cazul acestor familii nu structura familiei ca atare se face vinovata† de aparitia† conduitelor† devianate, cu marile ei lipsuri: carentele familiei, incapacitatea sa psihologica, pedagogica si morala. Odata cu schimbarea compozitiei familiale se schimba si rolurile familei , continutul acestora , calitatea† interactiunilor Óntre membri, Ón aceasta situatie performantele† familei se diminueaza, climatul sau se deteriorizeaza, ajungnd sa exercite influente† negative asupra membrilor comunitatii familiale.

†††††††††††† Asupra delicventei juvenile se indica faptul ca , lipsa† autoritatii parintesti, a controlului precum si a afectiunii acestora , i-au detrminat pe copii la adoptarea† unor† acte asociale† si antisociale. Divortul, unul dintre factorii care duc la dezorganizarea familiei, poate contura tulburari afective si tulburari comportamentale ce conduc la neadaptarea sociala precum si anumite tulburari psihiatrice.

†††††††††††††† Ancheta efectuata pe copii delicventi demonstreaza faptul ca, comportamentul delicvential este determinat de dezorganizarea vietii familiale ca o consecinta a divortului.

†††††††††††††† Intr-un studiu† rezultat arata ca 81.88% din† manifestarile sociale si delicventiale ale unui esantion de minore internate in institutii de reeducare, se datoreaza mediului familial deficitar care este determinat de: divottul sau separarea parintilor, orfanismul, procreerea din insotiri nelegitime, alcolismul parintilor.

 

 

 

Climatul familial conflictual

 

††††††††††††††† Exista unele familii care desi sunt† "organizate" se caracterizeaza prin accentuate stari conflictuale care pot fi de intensitate diferita si se pot intinde pe perioade diferite de timp. In situatia in care intensitatea, forma de manifestare† si frecventa conflictelor intraconjungale si intrafamiliale cresc semnificativ, aceastea capata valente dezorganizatoare in microgrupul familial, devenind simptome ale† "sindromului disfunctional". Conflictul conjugal pathogen se caracterizeaza prin capacitatea de penetratie distructica la nivelul personalitatii sotilor impedicand realizarea† functiilor firesti ale familiei.

†††††††††††††† Copii recepteaza si traiesc deosebit de intens† orice "eveniment" intervenit intre parintii lor. Coparticiparea lor la certurile, neintelegerile, agresivitatile si violentele manifestate in† cadrul familiei le este totalmnte nefaviorabila.† Copii† care resimt puternic influentele† climatului conflictual fug de acaas si† cauta sa gaseasca† diferite grupuri de aparenta care pot fi orientate antisocial.

†††††††††††††† Situatia cea mai† dramatica este ca in† cadrul familiei exista† cazuri de alcoolism,†† imoralitate si promiscuitate.

 

 

 

Climatul familial hiperautoritar

 

††††††††††††† Atitudinea† hiperautoritara Ón† cadrul familiei poate fi adoptata de unul dintre parinti† sau de ambii. Severitatea excisiva, cu multe rigiditati, cu interdictii nu lipsite uneori de brutalitate , cu comenzi ferme† pline de amenintari, cu privatiuni† de tot felul Ósi lasa puternic amprenta asupra procesului† de formare a personalitatii copilului. Mentinerea copilului Óntr-un climat hipersever† determina modificari serioase† de natura atitudinal- relationale† traduse† Ón fenomene de apatie† si indiferente accentuate† fata de ceea ce trebuie† sa interprinda† sau Ón† ce priveste† relationarea cu cei din jur.

††††††††††††† ††In fata parintelui hiperautoritar† si hiperagresiv copilul† nu are alta alternativa dect† supunerea oarba, neconditionata Ón raport cu cerintele si pretentiile acestuia, dar efectele negative ale unui asemenea tratament Ón† planul dezvoltarii† evolutiei personalitatii nu vor Óntrzia sa apara. La agresivitate si ostilitate copilul nu raspunde† direct Ón raport cu parintele-agresor.

 

 

 

Climatul familial† hiperpermisiv

 

†††††††††††††††† Parintii depun uneori eforturi mari de a proteja copilul, de a-l menaja intr-o maniera† exagerata, grija si afectivitatea parintesca constituind† o sfera protectoare cu pereti multipli prin care copilul nu mai poate sa iasa singur catre lume, pentru a-ti Óncerca fortele proprii, forte† care trebuie confruntate intr-un cadru echilibrat pentru a-si putera contura dimensiunile lor reale . In urma confruntarii cu lumea, cu altii, a se realize o concordanta corespunzatoare intre imaginea de sine† si ceea ce exista si este in continua formare si devenire.




††††††††††††††† Consecintele imediate ale exercitarii influentelor educative† Ón maniera superprotectoare este detasarea Óntre imaginea de sine si posibilitatile reale ale copiilor. Se pot contura atitudini de Óngamfare, de exarcerbare a eului, de supraevaluare a propriilor posibilitati cu tendinta de a-si impune Ón fata celorlalti vointa si parerile, opiniile proprii Ón mod dominator, persuasive fara Ónsa ca acestea sa aiba† de† multe ori acoperire Ón† ceea ce priveste ansamblul de capacitati† si atitudini . Din nefericire si spre surprindera unor parinti superprotectori, care au invadat pur si simplu copilul cu investitii afective, poate conduce la conduite delicvente explicabile Ón cea mai mare masura prin rezistenta scazuta la frustare.

††††††††††††††† Carentele interventa Ón structura si functionalitatea† familiei influenteaza negativ relatiile dintre parinti si tineri caracterizate, prin lipsa de afectivitate si indiferenta sau chiar conflicte, ceea ce va avea ca rezultat realizarea unei socializari imperfecte sau chiar negative a tinerilor adolescenti. Deteriorarea climatului familial , conflictele si modelele† comportamentale negative, deficientele† stilului educativ al familiei si atitudinile antisociale ale mediului familial sunt factorii principali care influenteaza conduita minorului, determinndu-l sa comita si sa reinitieze acte cu caracter predelicvent si delicvent, carentele stucturii famiale reprezinta o conditie si un factor etiologic cu influente de sine statatoare. Dezorganizarea familiei reprezinta un element conditional puternic pentru aparitia unor disfuctii morale se poate considera totusi ca nu dezorganizarea familiei ca atare reprezinta un factor determinant al inadaptarii sociale a minorului sau adolescentului, ci incapacitatile educative a familiei, manifestate Ón carentele procesului de socializarea si incapacitatea Óndeplinirii unor functii de baza.

†††††††††††††††† Existenta unui climat familial tensionat sau lipsit de valente pozitive are ca efect instaurarea unui mediu nociv, propice formarii unor deprinderi negative Ón rndul copiilor.

†††††††††††††††† Valorile morale ale familiei sunt premise esentiale pentru realizarea unei socializari optime a adolescentilor, Ónsa ele trebuie suplimentate printr-un proces de socializare adecvat si prin intermediul unor alte instante socializatoare si ele extrem de importante si anume scoala si grupul de† prieteni.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

b. scoala

 

†††††††††† scoala reprezinta un factor educativ primordial a carui menire este sa faciliteze Ónvatarea si interiorizarea de catre tineri a normelor de conduita recunoscute de societate. scoala realizeaza activitati de socializare sistematice dupa anumite programe scolare. scoala scapa de sub control asa-numitii elevi-problema cel mai adesea proveniti din medii familiale precare. Este recunoscut faptul ca Ón spatiul scolar exista disfunctionalitati educativ-socializatoare. Un numar important de educatori prefera sa lucreze cu elevi care au probleme familiale sau care manifesta ei Ónsasi probleme educative, Ón multe cazuri, cadrele didactice† trateaza discriminatoriu elevii- problema recurgnd, atunci cnd sanctiunile nu† dau rezultate, la marginalizarea acestora si la recomandari pentru scoli speciale cu profil de reeducare.

††††††††††† Amplificarea tendintelor negative la tineri este strns legata de lipsa de supraveghere sistematica de catre cadrele didactice, necunoasterea conditiilor socio-familiale si a anturajului elevilor.

†††††† †††††scoloarizarea incompleta si abandonul scolar au† drept efect imposibilitatea dobndirii unui status socio-economic adecvat,† fapt care Ói determina pe adolescenti sa adopte un stil de viata bazat pe acte antisociale, pe venituri ilicite.

††††††††††† Abandonul scolar† si evaziunea scolara† nu au loc spontan, ele fiind precedate de absente repetate, randamentul scolar scazut, vagabondaj, precum si inadaptarea tinerilor la rigorile procesului de Ónvatamnt constituie premise Ón† parcurgerea rutei delicventiale ale acestuia.

†††††††††††† Adrian Ibis (2001), mai mult de jumatate din tineri cu comportamente deviante au avut rezultate slabe† la Ónvatatura; marea lor majoritate lipseau frecvent de la scoala; Ón momentul Ón† care au fost sanctionati pentru diferite abateri scolare au reactionat impulsiv sau negativ prin chiulul de la ore; eleii-problema manifestau indiferenta fata de cadrele didactice respingnd autoritatea lor. Pot fi identificate disfunctionalitati nu doar la nivelul relatiei elev-scoala ci si la nivelul relatei scoala-elev.† Unii educatori adopta conduite de indiferenta fata de comportamentul copiilor-problema sau manifesta reactii de respingere a acestora ducnd la marginalizarea acestor elevi. Cadrele didactice adopta o atitudine pasiva, superficiala, ignornd aspectele climatului familial, problemele specifice vrstei si prezenta unor factori extrascolari perturbatori reusind sa insufle optimism, Óncredere Ón viata si sa indrme tinerii spre cariere scolare si pofesionale dezirabile. Exista situatii cand invatatorii si profesorii recurg‚nd la un stil de educatie autoritar, bazat pe Ónvatarea neconditionata de catre adolescenti a conformitatii, respingndu-se dreptul tnarului la autonomie morala. Tendintele educatorului de a considera orice actiune de independenta morala drept o conduinta devianta, netin‚ndu-se cont de faptul ca astfel de conduite sunt specifice vrstei adolescentine.

††††††††††††††††† Crearea unei relatii permanente Óntre scoala si familie reprezinta o modalitate principala de accelerare a socializarii morale a adolescentului.

†††††††††††††††††† In lipsa controlului exercitat de parinti si de educatori Óncep sa manifeste intens tendintele de socializare a grupului stradal.

††††††††††††††††† R 17417k1013r ecomandari care vor ajuta pe educatori sa contribuie Ón mod pasiv la formarea personalitatii elevilor:

48   Óncrederea reciproca si dialogul sincer dintre adolescenti si educatori;

49   o influenta educativ-morala profunda si sistematica;

50   †sa cunoasca Ón detaliu sistemul cauzal de atractie a adolescentului catre viata de† grup stradal, sa cunoasca tehnica a organizarii vietii de grup la adolescenti.

 

 

 

 

 

 

3.                              Situatia socio-economica a familiei

††††††††

††††††† La factorii pe care i-am amintit deja ca au efecte negative asupre formarii personalitatii tnarului se adauga si situatia socio-econimica a familiei: conditii materiale, conditii de locuit, modul de administrare si rationalizarea bugetului familial. O situatie socio-economica precara poate aparea att ca efect al existei unor resuse materiale insuficiente la nivelul familiei, ct si datorita unei administrari deficitare a bugetului familial si orientarii prioritare a veniturilor spre procurarea unor bunuri materiale ca si pre consumul excesiv de bauturi alcoolice. Existenta unor dificultati materiale obiective nu genereazaÓn mod automat atitudinile morale necorespunzatoare, mai ales atunci cnd familia ofera† un climat moral sanatos si preocupari sustinute de parinti pentru prevenirea comportamentelor negative manifestate de copil sau adolescent.

 

 

 

 

 

††††††† Teoria "dezorganizarii sociale"

 

††††††††††† Teorie aparuta odata cu interpretarea sociologica a delicventei juvenile a scolii de la Chicago, are la baza explicatia ca fenomenele delicvente sunt mult mai intense in zonele de decline unde exista un decline fizic, social, cultural, adica o dezorganizare sociala a comunitatii, societatii.

†††††††††††† Se considera ca factorul determinant Ón mecanismul cauzal al delicventei juvenile Ól reprezinta scaderea functiilor de socializare si control exercitat de comunitate si vecinatate, de la stabilirea ordinii sociale si a coeziunii grupurilor datorita eterogenitatii multiplicarii fenomenelor aculturative Ón cadrul orasului.



††††††††††††† Se Óncearca pentru a preveni† si trata comportamentele deviante nu numai o sanctionare a rezultatelor, a delicventei juvenile ci si o ameliorare, o schimbare a mediului socio-cultural† de provenienta. Remodelarea mediului social Ón care† traieste tnarul va putea preveni aprecierea comportamentului ca fiind "bun" sau "rau" in functie de caracteristicile atribuite mediului.

††††††††††††††† Conform acestei orientari, geneza comportamentului deviant este determinat de marile necesitati sau crize econimice si sociale, de fenomenul de urbanizare, de conditiile precare de locuit, de nereusita realizarii unei socializari si educatiei adecvate.

 

 

 

 

†Principii privind prevenirea delicventei juvenile

 

††††††††††† Tinand cont de amploarea si complexitatea fenomenului precum si gravitatea problemelor, cu implicatiile negative pe care le-au avut asupra tinerei generatii se impune interventia concreta a tuturor institutiilor implicate, Ón sesnsul reevaluarii sistemului legislative, juridic si de protectie sociala, reevaluarea organizarii si functionarii institutiilor implicate Ón domeniu, crearea unor servicii si institutii noi.

†††††††††††† Masusrile de politica sociala si penala trebuie sa fie centrate pe minori si sa aiba obietive† prioritare privind prevenirea situatiei de delicventa si preÓntmpinarea situatiei de repetare a faptei. Pentru acesta trebuie respectate cteva principii de baza:

51   delicventa juvenila este† o problema a Óntregii societati

52   se impune Ón acest sens coordonarea activitatii diferitelor autoritati cu responsabilitati in domeniu;

53   reformarea† trebuie sa se bazeze pe o buna cunoastere a fenomenului;

54   politica de control a delicventei juvenile trebuie sa presupuna prevenirea situatiei de repetare a faptei;

55   interventia trebuie sa se bazeze si pe cauzele fenomenului.

††††††††††††††† Crearea unor programe si masuri de protectie la nivel familial : suport financiar, juridic, consiliere; dar si la nivelul scolii: programe mai bune de educatie, chiar scoli mai bune Ón zonele cu probleme.

 

 

 

 

†††††††††††† Resocializarea prezinta o modalitate de reconvertire, reorientare si remodelare a personalitatii Ón formare a minorului delicvent, de reeducare† si retransformare† a comportamentului acestuia Ón raport† cu normele† si valorile acceptate† de societate. Implicnd abandonarea unui mod de viata si adopatarea altuia, resocializarea presupune o "rupere completa cu trecutul", un control exercitat Ón anumite stabilimente de profil prin :

56   restructurarea profunda a personalitatii, Ón ideea prevenirii reintegrarii unor noi acte delicvente;

57   asigurarea† unor condtii de viata compatibile cu demnitatea umana si Ón conformitate cu normele comunitatii;

58   restabilirea din mers a rolurilor jucate de minorul delicvent Ón viata sociala prin Óncadrarea lui treptate Óntr-o retea normala cu comunitatea sociala din care a facut parte (familia. scoala, prietenii, vecinii, colegii de munca etc.)

††††††††† Din acest motiv realizarea unei resocializari normale si eficiente a minorului delicvent este conditionata de o serie de factori, Óntre care, cei mai importanti sunt:

4        factorii care definesc caracteristicile si elementele specifice ale institutiei Ón care se realizeaza procesul de resocializare (centre de reeducare, institutii medical-educativ etc)

5        factorii care definesc individualizarea sanctiunii si durata acesteia, precum si masurile de asistenta medical, sociala si educative adoptate Ón functie de persoana fiecarui adolescent

†††††††† Un obiectiv al procesului de resocializare† desfasurat Ón institutiile de profil Ól reprezinta normalizarea, care presupune apropierea, pe ct posibil, a conditiilor de viata din centrul de resocializare de cele ale lumii exterioare acestuia. Normalizarea stabileste ca "organizarea si metodele de lucru Ón interiorul institutiilor de profil vor fi asemanatoare cu cele necesare prestarii aceluiasi gen de munca, dar Ón cadrul comunitatii" (art. 74 din Regulile† europene pentru penitenciare), minorii pastrndu-si totodata† drepturile pe care le au Ón general Ón societate. Singurul drept civil asupra caruia exista limitare este dreptul la libertatea de deplasare.

†††††† †Activitatea reeducativa vizeaza practic mai multe componente ale structurii personalitaatii minorului: instrumental-aptitudinala, motivational-afectiva, relational-atitudinal-valorica.

††††††† Sarcinile deosebit de importante si de mare raspundere revin cadrelor care activeaza Ón cadrul institutiilor specializate. Aceasta categorie de personal trebuie sa fie format cu multa atentie. In cadrul actiunilor directe, afective cu minorii delicventi sa adopte un stil instructional si relational-educativ adecvat "cerintelor" specifice ale contextului Ón care se desfasoara activitatea reeducativa si, totdata eficient Ón raport cu "comanda sociala" si reperele† majore ale acestui tip de actiuni sociale.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ROLUL FAMILIEI SI A INSTITUTIILOR ABILITATE††† IN

†††††††††††††††††† PREVENIREA DELICVENTEI JUVENILE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Obiective:

 

6        identificarea factorilor care determina comportamentul delicvent al adolescentului;

7        importanta familiei si scolii Ón educatia minorului;

8        prevenirea manifestarilor deviante;

9        resocializarea si reintegrarea delicventului juvenil.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ipoteze:

10   daca identificam factorii care stau la baza comportamentului delicvent, atunci putem preveni sau remedia efectele comportamentului adolescentului asupra societatii

11   daca familia pune un accent mai mare pe educatia copilului, atunci acesta nu va mai fi exclus social

12   daca prevenim manifestarile deviante, atunci adolescentul va intelege deciile celor din jurul sau;

13   daca reintegram si resocializam delicventul juvenile atunci el poate duce o viata mai normala.













Document Info


Accesari: 13808
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )