Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Dimensiuni ale excluderii sociale in Romania

sociologie












ALTE DOCUMENTE

Cele 10 nevoi nevrotice care raman in structura de personalitate a adultului
SOCIOLOGIE PSIHOLOGIE Sociologie generala
Nascuti la inceputul anilor 70-80
Lectii si morale
ERIKSON si cele 8 stagii ale vietii
Eu, el . si (ea) .
Manual de supravietuire 1
Thomas Robert Malthus si principiul populatiei
Istorie Sociala (puncte principale)
PROBLEMATICA VIOLENTEI IN FAMILIE

Dimensiuni ale excluderii sociale in Romania

           

           

            Societatea romaneasca actuala este supusa unei eroziuni din ce in ce mai ample, care genereaza aparitia unor categorii sociale vulnerabile. Aceasta vulnerabilitate se inscrie pe o axa avand la un capat supravietuirea la limita nivelului de trai, iar la celalalt capat marea excludere sociala. Analiza contextului socio-economic din Romania poate oferii o serie de explicatii in legatura cu acest fenomen.




            In primul rand, situatia economica din Romania se confrunta in ultimii ani cu o reducere continua a resurselor financiare. Acest fapt a atras dupa sine  cresterea drastica a ratei somajului si scaderea nivelului de trai. In Bucuresti si in alte orase mari din tara, multi muncitori locuiau in camine de nefamilisti sau cu chirie. Odata cu pierderea locului de munca, unii dintre acestia si-au pierdut si locuinta si au r 343j99d amas pe strada neavand incotro sa se indrepte. Numarul acestora a devenit tot mai mare pe masura ce, din alte zone ale tarii, vin alti someri atrasi de mirajul marilor orase.

            Pe de alta parte, scaderea nivelului de trai a dus la amplificarea tensiunilor intrafamiliale, la cresterea numarului de divorturi, de separari, de persoane alungate din locuinta. Odata ajunse in strada, acele persoane, care n-au posibilitati financiare sa lupte legal pentru a-si recapata drepturile, sunt nevoite sa se resemneze in  situatia respectiva. Dintre acestia, situatia cea mai tragica o traiesc copiii, care sunt obligati sa faca fata unei vieti deosebit de dure, lucru ce marcheaza profund negativ si uneori iremediabil, dezvoltarea lor psihica si fizica.

           

            Rezultatul acestor transformari este un tablou social dramatic. Persoane tinere dezorientate, batrani insecurizati, o conflictualitate familiala tot mai accentuata. Caruselul schimbarilor sociale se invarte prea repede pentru o parte a populatiei. Cei care nu se adapteaza sunt aruncati undeva spre marginea societatii. Ruptura dintre generatii, lipsa resurselor financiare si a spatiului de locuit provoaca uneori adevarate tragedii familiale.

Degringolada economiei a atras dupa sine stratificarea societatii romanesti, zona cea mai intinsa fiind reprezentata de populatia expusa saraciei. Avem de-a face in acest context cu grupuri de persoane care se confrunta cu mari dificultati de a-si satisface necesitatile vitale de baza (hrana, locuinta, securitate) din cauza lipsei resurselor si veniturilor financiare foarte mici. Cu timpul, creste 'distanta sociala' dintre individ si comunitate, supravietuirea de zi cu zi presupune mobilizari tot mai mari ale resurselor interioare, devine din ce in ce mai dificil accesul la drepturile elementare - juridice, educationale, culturale. In acest moment persoana care 'aluneca' pe panta saraciei ajunge in zona excluderii sociale.

 Exista un loc unde poti lua foarte usor pulsul unei societati: strada. Ecran de proiectie al unor problematici sociale extrem de diverse, strada este spatiul care adaposteste si ascunde o populatie aparte, aparent rupta de ansamblu, dar care nu este altceva decat rezultatul functionarii dezastruoase a unui sistem socio-economic. Scena si culise in acelasi timp, strada poseda o formatie foarte diversificata de actori sociali. Vom  prezenat mai departe lista acelor grupuri de persoane pentru care strada este caminul de zi cu zi, incercand sa scoatem in evidenta noile provovari pentru spatiul interventiei sociale - familiile fara adapost si tinerii strazii.

Una dintre cele mai dramatice situatii o prezinta familiile cu copii. Sunt familii care s-au constituit pe strada din persoane fara adapost, familii evacuate din fostele case nationalizate, mame si copii - victime ale violentei conjugale Indiferent daca au cateva luni sau cativa ani, copiii sunt victimele totale ale unui context social nefavorabil. Rupti din mediul relational initial, copii se trezesc prinsi intr-o 'furtuna' de schimbari sociale: locuire temporara la rude, cunostinte, cu chirie, in adaposturi improvizate pe strada. Se intampla des sa-si schimbe scoala, sa piarda un an de scolarizare sau sa renunte total la dimensiunea educationala. Isi pierd prietenii si traiesc frustrari tot mai dese din cauza deprivarilor economice. Putin cate putin, amprenta marginalizarii sociale se imprima in sufletele lor si multi dintre ei vor ajunge dependenti de programele de asistenta sociala.

Un loc aparte  in 'marea familie' a celor exclusi il ocupa tinerii strazii. Acestia au intre 20 zi 30 de ani, unii sint fosti copii ai strazii, altii au fost alungati din familii sau au ales singuri sa plece din cauza conflictelor, au nivel educational scazut si foarte rar o calificare profesionala. Multi dintre ei sint dependenti de alcool, au un nivel de agresivitate ridicat si traiesc la limita infractionalitatii. Desi se lupta in fiecare zi sa supravietuiasca si se adapostesc prin canale, case dezafecte, locuinte improvízate, cuplurile de tineri ai strazii aduc pe lume copii. Daca parinti lor au avut cat de cat sansa de a se raporta la o serie de modele de comportament social si familial, copii nascuti in aceste conditii vor creste si vor deveni generatia  pentru care a trai in strada este model de existenta.



Stim ca structurarea personalitatii este in stransa dependenta si de factorii de mediu. La ce ne putem astepta din partea unei generatii care s-a nascut si a crescut in zona de umbra a societatii? Care este ecoul psihologic al supravietuirii intr-un spatiu social dominat de insecuritate, violenta, lipsuri economice, educationale si culturale? Constatam ca suntem pusi in situatia de a raspunde unor intrebari noi inainte de a gasi solutii la problemele vechi.

Lista este completata de grupurile de copii ai strazii, din ce in ce mai bine organizati (cu lideri, zone de actiune), care sunt deja un element definitoriu al peisajului stradal in marile orase. Urmeaza batranii, cei mai multi excrocati de rude sau de alte persoane care s-au oferit sa-i "ajute" si i-au lasat fara casa. Persoanele cu dizabilitati psihice si/sau fizice sunt un alt grup populational extrem de vulnerabil si des intalnit pe strazi. Fostii detinuti, in majoritatea lor tineri, aleg strada ca ultim refugiu deoarece sunt respinsi de familie. In final, grupul cel mai numeros, barbati si femei, tineri sau adulti, necasatoriti, divortati sau alungati din familie, someri sau plecati de acasa in cautarea unui loc de munca.

Ce au aceste persoane in comun? Strada - o imensa ascunzatoare si un loc de intalnire pentru cei vulnerabili (dezavantajati) social. Care sunt nevoile lor? O intrebare dureroasa si, in acelasi timp, un demers dificil pentru cei angajati in programe de asistenta socio-medicala pentru persoane defavorizate social.

Ajunsi in acest punct putem constata ca excluderea sociala are dimensiuni economice, spatiale (de locuit), educationale, culturale. Insa exista si o perspectiva care proiecteaza in viitor efectele negative ale acestui flagel social, iar victímele sale sunt copiii.

            Deosebit de importanti sunt factorii care genereaza si amplifica fenomenul excluderii si care explica mecanismul degradarii sociale in Romania. Cum ajunge o persoana sa fie exclusa social, sa nu mai aiba acces la resursele societatii careia ii apartine? Care sunt principalele aspecte implicate si cum actioneaza ele pentru a genera vulnerabilizarea populatiei si, in final, excluderea?

Din studiile efectuate putem concluziona ca starea de 'persoana adulta fara adapost' este favorizata de urmatorii factori: pierderea locului de munca, lipsa resurselor financiare pentru a plati cheltuielile locative sau repararea imobilelor distruse, conflictele familiale, vanzarea  locuintei, faptul de a nu fi avut niciodata o locuinta proprietate personala, conditia de orfan sau abandonat,  carentele educationale, bolile psihice.

Intelegerea mecanismului care duce la proliferarea acestui fenomen social se bazeaza pe modul in care corelam acesti factori. Astfel, pe fondul unui context socio-economic defavorabil, caracterizat de scaderea continua a nivelului de trai (somaj, inflatie, diminuarea resurselor de supravietuire ale populatiei, etc), este puternic afectat climatul familial si sentimentul de securitate sociala. Pierderea locului de munca, cheltuielile prea mari pentru chirie, tinerii care nu isi pot gasi un loc de munca si deci nu se pot desprinde de familia parentala pentru a incepe o viata independenta, sunt surse majore de tensiuni intrafamiliale.

Rezultatul este declansarea unui proces de destructurare sociala, in care o serie de indivizi isi pierd pe rand statutul social (rolul de sot, parinte, prieten, vecin), statutul profesional, iesind in afara unui cadru relational cu rol de suport, autovalorizare si motivare. Pe acest fond, lipsa unor resurse interne si a abilitatilor sociale afecteaza capacitatea de adaptare la dinamica acestor modificarilor sociale.




Odata ajunse in strada, victimele acestui proces de eroziune sociala se confrunta cu mari dificultati de reinsertie deoarece lipsa unei  locuinte si a unui act de identitate nu recomanda persoana pentru un loc de munca (necesar pentru a-si asigura subzistenta). Mai mult decat atat, lipsa unui program de protectie sociala articulat, anuleaza practic sansele de absorbtie a acestei categorii de indivizi in structurile socio-profesionale ale comunitatii din care fac parte.

Una din primele reactii de contracarare a acestui fenomen social in Bucuresti a fost activitatea de sapte ani a organizatiei Medecins Sans Frontieres - Belgia. Cantine stradale, asistenta sociala si medicala, grupuri de lucru si multe alte activitati desfasurate au constituit un nucleu de interes pentru problematica persoanelor adulte fara adapost. In timp anumite directii de protectie sociala din primariile de sector ale municipiului Bucuresti au inceput sa dezvolte programe proprii. Toate aceste initiative sunt insa la inceput iar acoperirea necesitatilor din teren este departe de nevoile concrete ale populatiei asistate.

Degradarea continua a situatiei economice a unor categorii largi de populatie, criza locuintelor, aparitia unor grupuri de persoane expuse izolarii, absenta unui program coerent si articulat de protectie sociala din partea autoritatilor  - toate acestea dau continut notiunii de excludere sociala in Romania. Avem de-a face in spatiul vietii sociale cu un 'teren mlastinos' in care se afunda pe zi ce trece grupuriel de persoane vulnerabile.

In acest context social si administrativ in luna ianuarie a acestui an a fost infiintata in Bucuresti organizatia Samusocial din Romania. Aceasta ca obiectiv principal lupta impotriva excluderii sociale prin ajutorarea celor mai dezavantajate persoane - cele care au renuntat sa mai ceara ceva de la societate. Deci este prin excelenta un demers de interventie in urgenta sociala. Principiile pe care se spijina activitatea Samusocial sunt: demnitatea - sa pastrezi si sa redai demnitatea persoanei in situatie fizica sau sociala critica; solidaritatea - sa asiguri persoanei primite dreptul la protectie medicala si/sau sociala prevazuta pentru aceasta situatie; drepturi civice (cetatenia) - sa asiguri persoanei dreptul la informare, la comunicare, participare si exercitare a drepturilor si indatoririlor civice.

Incercam sa facem fata necesitatilor din teren avand in vedere mai multe aspecte. In primul rand, echipa noastra este una multidisciplinara: medici si asistenti medicali, asistenti sociali, psiholog, echipa logistica. Deoarece consideram ca problemele prezentate sunt prea complexe pentru a fi abordate unilateral iar fiinta umana trebuie tratata ca un tot unitar, suntem atenti la toate cerintele beneficiarilor nostri.

In al doilea rand, pe langa ajutorul direct oferit beneficiarilor, ne propunem sa sustinem si sa participam la crearea in Bucuresti unei retele de servicii medico-psiho-sociale, care sa se completeze reciproc si care sa acopere cat mai bine nevoile persoanelor dezavantajate social. La acest proiect ar putea participa atat organizatii nonguvernamentale cat si autoritatile locale.

Obiectivul final este ca aceasta retea de servicii si profesionisti sa functioneze asemenea unei 'plase' care sa impiedice caderea persoanelor excluse social dincolo de limitele demnitatii umane. Pentru cei care vor si pot Samusocial din Romania este prima treapta a unei scari ce poate conduce persoana exclusa catre autonomie prin valorificarea resurselor personale.

Ca sa atingem acest obiectiv avem nevoie de sustinerea opiniei publice si de umplerea acelor 'goluri' existente in spatiul de interventie sociala si medicala pentru cei exclusi social.












Document Info


Accesari: 1557
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )