Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































ERIKSON si cele 8 stagii ale vietii

sociologie










ALTE DOCUMENTE

Drogurile
Violenta in familie
A FI SAU A NU FI..ROMAN IN AMERICA
LA CE RENUNT
RELAXAREA CAND VREI SA TE LASI DE FUMAT
INTRODUCERE NEFUMATOR
ALTE LUV SMS
Am invatatochi verzi
Egalitatea de sanse dintre barbati si femei
DEPASIREA RELATIVISMULUI

ERIKSON si cele 8 stagii ale vietii

Erik H. Erikson (1902-1994) a adus contributii psihanalitice substantiale in teoria dezvoltarii. Erikson a dat o viziune largita pentru sarcinile copilului in fiecare stagiu al lui Freud. . Peste aceasta el a adaugat trei stagii noi: acela al anilor adulti, de aceea teoria acum cuprinde intreg ciclu de viata.



Erikson s-a nascut din parinti danezi, in Frankfurt, Germania, a fost copilul unei uniuni extraconjugale, el si mama lui au fost tinuti secret. Erikson a fost crescut de mama lui singura, pana la varsta de 3 ani, dupa care ea s-a recasatorit, cu un pediatru local Dr Homburger. Mama lui si Dr Homburger erau evrei, dar Erikson arata diferit, ca un danez, inali cu ochi albasti, punandui-se chiar numele mic de "the goy" non evreu. Tanarul Erikson nu a fost in particular un student bun. Atfel el excela la anumite subiecte, in special istoria veche si arta, nu ii placea atmosfera de scoala. Cand a absolvit liceul, s-a simtit pierdut si nesigur cu viitorul sau in viata. In loc sa mearga la colegiu, a hoinarit prin Europa, un an, dupa care s-a intors acasa sa studieze pentru un timp arta, dupa care a plecat iar. El a trecut prin "moratorium" o perioada prin care tinerii si-o rezerva sa se regaseasca. La acea vreme, asemenea comportament era acceptabil pentru tineri. Robert Cole - biograful lui Erikson, in 1970 spunea ca Erikson "nu a fost vazut de familia lui ca ciudat sau bolnav, ci ca un artist ratacitor care incerca sa se regaseasca". In final Erikson si-a gasit chemarea, la 25 de ani, cand a acceptat invitatia de a preda copiilor intr-o scoala noua vieneza, fondata de Anna Freud si Dorothy Burlingham. In timp ce Erikson nu preda, el studia psihoanaliza copiilor cu anna Freud si cu altii, si era el insusi ana 12112r179m lizat de ea. La 27 de ani, Erikson s-a casatorit cu joan Serson, si a inceput o famile. In 1933 viata lor a fost intrerupta, cand au fost fortati sa paraseasca Europa datorita crestrii fortei lui Hitler. Ei s-au stability in Boston, unde Erikson a devenit primul analist al copiilor. Virusul de a calatori era in natura lui Erikson implantat. Dupa 3 ani in Boston, a ocupat o pozitie la Yale, si 2 ani mao tarziu, el a facut o alta excursie la Pine Ridge Reservation in Sudul Dakota, unde a trait si a invatat cu Sioux-Lakota. Apoi Erikson s-a mutat in San Francisco, unde si-a reluat practica clinica cu copii si a participat la Universtitatea din California in studii majore longitudinale a copiilor normali. Deasemenea a gasit timp sa calatoreasca pe coasta California, pentru a studia un alt trib Indian: yurok pescarii. Observam ca Erikson a explorat zone pe care Freud le-a lasat neacoperite: viata copiilor normali si a copiilor care cresc in contexte culturale diferite. In 1949 in timpul lui Mc Carthy, Erikson a intrat in conflict cu angajatorul sau: Universitatea California. Universitatea solicita o declaratie de loialitate tuturor angajatilor ei, pe care Erikson a refuzat sa o semneze. Cand unii din colegii lui au fost concediati, el a demisionat. Erikson si-a luat o noua slujba la Austin Riggs center in Stockbridge, Massachusetts, unde el a lucrat pana in 1960. I s-a dat o catedra la Harvard, chiar daca nu a avut vreodata o diploma oficiala, el a predate la Harvard pana a murit. Lucrarea cea mai importanta a lui Erikson a fost "Copilaria si Societatea". In aceasta carte el a consemnat cele 8 stadii ale vietii, si a ilustrat actioneaza diferit in culture diferite. O alta carte cu o mare influenta este Tanarul Luther (1958) si Adevarul lui Gandhi (1969), care a facut legatura psihanalizai cu istoriculk material.

ERIKSON-TEORIA STAGIILOR

Scopul General

Freud a emis o secventa a stagiilor psihosexuale centrate pe zonele corpului. Odata cu maturitatea copilului, interesul sexual se comuta de la oral al anal, spre zona falica, api dupa o perioada latenta, se focalizeaza iar pe zona genitala. Freud a prezntat un mod complet nou privind dezvoltarea. In acelasi timp, Teoria stagiilor lui Freud este limitata. Particular focalizarea sa pe zonele corpului este prea specifica.O teorie riguroasa a stagiilor descrie succese generale sau emite diferite perioade ale vietii. Spre exemplu, nu vom numi legarea-sireturilor un stagiu deoarece este prea specific. Similar focalizarea pe zone deasemenea tinde sa fie specific, descriind doar parti ale corpului. Totusi este interesant de notat ca unii oamenti au devenit fixati pe zonele acestea, si de exemplu au gasit ca gura este sursa principala de placere in viata, exista mai mult spre personalitate dact aceasta.

Desigur, scrierile lui Freud nu au fost limiate la descrierea zonelor. El a discutat deasemenea interactiuni cruciale intre copii si semnficativ altele. Erikson a incercat sa faca aceasta mult mai profound. La fiecare stagiu Freudian, el a introdus concepte care gradual conduc la o intelegere a celor mai decisive si generale intalniri dintre copil si lumea sociala.

1. STADIUL ORAL. Zone si Moduri.

Erikson mai intai a incercat sa dea stagiilor Freudiene o generalitate mai mare, evidentiind ca pentru fiecare zona a libidoului putem vorbi de un mod ego. In primul stagiu, zona primara este gura, dar aceasta zona deasemenea poseda un mod de activitate, incorporant, o pasivitate mai degraba dorita decat discutata. (Erikson, 1965, p 72). In plus, incorporarea se extinde dincolo de gura si caracterizeaza desemenea alte simturi. Copii nu cunosc doar prin gura ci si prin ochi. Cand ei vad ceva interesant, ei deschid ochii larg si dornici, si inceraca sa ia obiectul cu tot ce pot. Deasemenea prin simturile tactile se pare ca exploreaza. Un obicei bazat pe reflex este strangerea reflexa, pare sa urmeze un mod incorporativ. Cand un obiect atinge palma copilului, pumnul automat se inchide in jurul obiectului. Incorporarea descrie on mod general prin care ego-ul copilului interactioneaza cu lumea externa.

Al doile stagiu oral al lui Freud este market de eruptia dintilor si muscarea agresiva. Conform lui Erikson muscatel si stransul, ca incorporare, esteunul general care se extinde dincolo de gura. Odata cu maturizarea, copii pot atince active sis a stranga lucruri, cu mana lor.Similar, "ochii ca prima parte pasiva a sistemului de a accepta impresii, pe masura ce creste, invata acum sa focalizeze, sa izoleze, sa stranga obiecte de la un fundal vag, pana la a le urmari. (p77). In final organe auditive sunt in coformitate unui mod mai active de interactionare. Bebelusii pot acum discerne si localiza sunete semnificative, si isi pot muta capetele lor si trupurile, cunocandu-le activ. Astfel modul de a musca si a strange, unu active de a lua, este unul general care descrie modul central in care ego-ul interactioneaza acum cu lumea.

CEL MAI GENERAL STAGIU: INCREDEREA DE BAZA VERSUS NEINCREDEREA

Cel mai general stagiu al fiecarei perioade consta in intalnirea generala intre ego-ul maturitatii copilului si lumea sociala. In primul stagiu, pe masura ce bebelusii incearca sa ia lucrurile de care au nevoie, ei interactioneaza cu ingrijitorii, care urmeaza propriile lor culture, in modul lor de a le da. Ce este cel mai important in aceste interactiuni, esta aceea ca bebelusii incearca sa gaseasca o consistenta, o predictabilitate si incredere in actiunile ingrijitorilor lor. Cand ei gasesc ca un parinte este consistent si dependent, ei dezvolta un sentiment de increderea de baza in acel parinte. Ei vin la acest sentiment cand le e frig, foame, sau pot conta pe altii sa le dezvaluie durerea lor. Unii parinti vin prompt, in timp ce altii intarzie, dar in oricare caz, bebelusii invata ca parintele este dependent si demn de incredere. Alternativa este sentimental de neincredere, senzatia ca acel parinte nu este predictibil si nu este de incredere, sin u poate fi acolo cand e nevoie. Bebelusii deasemenea invata sa aiba incredere in ei insisi. Aceasta problema devine particular acuta cand copii experimenteaza furia dintilor si ranesc doica cu muscaturi si strangeri.Cand bebelusii invata sa regleze indemnurile lor de a suge fara a musca, si de a tine fara a rani, ei incep sa se considere ei insisi " de incredere suficient ca furnizorii sa fie in garda incat ei sa muste". Pentru partea sa, mama trebuie sa fie atenta sa nu ii intarce complet sau prea repede. Dace e a o face, bebelusul va simti ca grija ei nu este dependenta dupa toate acestea, pentru aceasta indepartata rapid. Cand bebelusii si0au dezvoltat sentimental de incredere in ingrijitorii lor, ei o arata in comportamentul lor. Erikson spune ca primul semn de incredere in mama sa apare cand copilul doreste sa o "libereze fara enxietate si fara furie". (p 247). Cuvantul "____" (undue) este probabil important aici, pentru ceea ce vedem in discutarea Bowlby, in care cei mai multi bebelusi experimenteaza prin separare anxietate.Totusi, daca parintii sunt dependenti, bebelusii pot invata sa tolereze absenta lor.Daca ingrijitorii sunt independenti, bebelusii nu isi pot permite sa le dea drumul si panica aparec cand ei incep sa o faca.

Increderea este similara cu ceea ce Bendek numeste confident, de incredere. Este increderea de baza intr-un furnizor". Erikson spune ca prefera termenul incredere deoarece exista mai multa naivitate si mai multa mutualitate in acesta.dar increderea rezulta in aceeasi atitudine de care Bendek a fost preocupat-calmul linistitor care vine de la certitudinea ca unul din "furnizori" va fi acolo cand e nevoie.



Increderea apoi, este sentimental ca altii sunt de incredere si predictibili. In acelasi timp Erikson implica faptul ca increderea in ultimul rand depinde de ceva mai mult. In ultimul rand, spune el, increderea depinde de de propria incredere a parintilor, pe sintimentul lor ca ei fac lucrurile bine. Parintii trebuie sa fie capabili sa reprezinte copilului o profunda si aproape somatica convingere ca exista un inteles pentru ceea ce fac ei. Acest sentiment de intelegere, in schimb necesita un fod cultural.-increderea ca " modul in care facem lucrurile este bine pentru copii nostril".

La prima privire este empatia lui Erikson in convingerea ingrijitorului ca este distractiv.

Ce are de-a face increderea parintelui cu copilul? Erikson poate avea consideratii similare cu H.S. Sullivan.

IMPLICATII PRACTICE. MUNCA CLINICA-ILUSTRARE CAZ.

Conceptele lui Erikson sunt considerate foarte utile de catre psihologii clinici.

Erikson prezinta cazul unui baietel de 4 ani: Peter, suferea de un megacolon psihogenic si largirea colonului cauzate de obiceiul emotional al lui Peter de a-si retine materia fecala mai mult de o saptamana. Prin discutiile purtate cu Peter si familia sa, Erokson a descoperit ca Peter si-a dezvoltat acest symptom la scurt timp dup ace doica lui (o fata asiatica) a fost concediata. Se pare ca Peter a inceput sa isi atace in mod aspru doica. Fata parea sa accepte tacit si sa placa tacit acest mod de apropiere masculin. In cultura ei un astfel de obicei era considerat normal. Mama lui Peter, care traieste in cultura noastra, a simtit ca este ceva gresit in aceasta masculinitate prea devreme si indulgenta doicii in acest sens. Astfel mama a concediat doica. Ca o explicatie, doica i-a spus lui Peter ca ea va avea propriul copil, si ca ea prefera sa aiba grija de bebelusi, nu de baieti ca Peter. Curand dupa aceasta s-a dezvoltat megacolonul lui Peter.Erikson a descoperit ca Peter isi imagina ca el insusi este insarcinat, o fantasma prin care incerca sa isi pastreze doica identifica du-se cu doica. Totusi in mode general putem observa ca in termenii stagiilor, comporatemntul lui Peter a regresat. Initial el a inceput afisarea atacurilor, comportament sexual al stadiului initial, dar a gasit ca acesta l-a dus spre o pierdere tragica. De aceea el a reactionat intr-un mod anal. El si-a exprimat prin propriul corp nevoia lui centrala: sa tina in interior. Cand Erikson a gasit momentul propice, el a trades dorinta lui Peter lui, si simptomul lui Peter a fost mare usurare. Uneori studentii dupa ce afla de comportamentul lui Peter, sugereaza ca aceasta este un mod de a atrage atentia. Aceasta interpretare este frecvent utilizata de behavioristi. De notat ca abordarea lui Erikson a fost diferita. El a fost preocupat de intelegera simptomului lui Peter, de ceea ce Peter incerca sa exprime prin acesta. Prin trupul sau, Peter, inconstient spunea "Am nevoie sa tin in mine pentru ceea ce am piedut". Erikson si alti psihoanalisti cred ca in loc de a schimba comportamentul copilului prin intariri exterioare ca atentia, este cel mai bines a vorbesti cu teama copilului, si ce incearca copilul inconstient sa spuna.

DEZVOLTAREA COPILULUI

Erikson a avut interes deosebit pentru dezvoltarea copilului. Sullivan (1953) credea ca in primele luni de viata infantile exista un mod special de empatie psihica cu figura mamei, incat copilui automat simte starea de tensiune a mamei. Daca mama simte anxietate, bebelusul simte anxietate, daca mama simte calm, bebelusul simte calm. Este important ca parintii sa simte rezonabil incredere si proprie securitate, astfel bebelusii nu vor deveni ingrijorati de contactul interpersonal.Copii au nevoie sa simta ca este bine fundamental si reasigurarea sa fie aproape de altii.

Erikson (1959) a observat ca nu este intotdeauna usor pentru parintii Americani sa aiba o increderea interioara, in practicile de dezvoltare a copilului.In timp ce parinti in culturi mai simple si mai stabile, urmeaza practici care se transmit de generatii. Parintii Americani au doar cateva traditii preulate. Parintii moderniprimesc tot felul de sfaturi de mai noua, mai buna tehnica de dezvoltare a copilului, si sfatul nu are un sens uniform.

In aceasta situatie, Erikson a crezut ca carti ca Spock (1946) sunt utile. Prin aceasta carte, Spock incurajeaza parintii sa aiba incredere in ei insisi. El le spune parintilor ca ei stiu mai mult decat ei cred, si ar trebui sa isi urmeze impulsurile de a raspunde la nevoilor copiilor lor. Erikson a citit si a inteles importanta ca parintele sa posede o asigurare interioara.

Dincolo de citarea lui Spock, Erikson spune ca parintii pot castiga o securitate interioara din religie. Propria lor credinta si securitatea interioara vor fi transmise copilului, ajutandu-l pe copil sa simta lumea este un loc demn de incredere.daca parintii sunt fara religie, ei trebuie sa isi gaseasca credinta in alte directii, poate in prietenie, sau succesul muncii lor, sau in ideile lor sociale.

Erikson da uneori impreia cititorilor, impresia ca bebelusii ar trebui sa dezvolte increderea, darn u neincrederea.dar el nu a vrut sa se inteleaga asta.El a vazut fiecare stagiu ca un conflict vital sau tensiune, in care "polul negative" este deasemenea necesar pentru crestere. In cazul present, infantilul trebuie sa experimenteze si increderea si neincrederea. Daca ei dezvolta doar increderea, vor deveni prea creduli. "este clar" spune Erikson "ca infantilitatea umana trebuie sa experimenteze o buna masura a neincrederii in scopul de a invata discernamantul increderii"

In acelasi timp este critic ca infantilul sa iasa din acest stadiu cu o balanta echilibrata de incredere si neincredere. Daca eu reusit, ei vor avea dezvoltat un ego puternic pentru aceasta perioada: speranta.Speranta este asteptarea ca in ciuda frustrarilor, furiilor si a dezamagirilor, lucrurile bune se vor intampla in viitor. Speranta ajuta copilul sa mearga inainte in lume sis a accepte noi provocari.

Concluzie:

Am constatat ca Erikson a largit cosiderabil descrierea lui Freud pentru stadiul oral. Erikson a aratat ca nu numai stadium oral este important, ci si corespondenta modurilor in care ego-ul interactioneaza cu lumea. Infantilul incorporeaza apoi stringe lucruri in lume prin sensuri variate. Eco-ul infantilului maturizat, in schimb, intalneste lumea sociala.In acest caz: ingrijitorul - in general, intalniri decisive. Punctul critic in aceast caz este acela al increderii versus neincredere. Copilul are nevoie sa stie ca ingrijitorul are un sentiment previzibil si da securitate interioara. Daca copilul poate dezvolta un echilibru favorabil de incredere peste neincredere, copilul dezvolta un puternic ego al aceastei perioade: speranta. Speranta ajuta copilul sa mearga mai departe si infrunta lumea cu entiziasm, in ciuda frustrarilor anterioare si viitoare.

Probleme ca incredere, neincredere si speranta sunt desigur cu noi prin vietile noaste. Erikson a recunoscut asta. Deasemenea el a revendicat ca lupta dintre incredere si neincredere castiga propria criza, particulara si este evenimentul dominant in primul an de viata. Si morul in care infantilul rezolva aceasta criza, cu sau fara un sentiment de speranta determina energia si vitalitatea care duc la urmatoarele stadii.

2. STADIUL ANAL

Zone si Moduri: In cel de-al doilea stadium al lui Freud, care are loc intre al doilea si al treilea an, zona anala devine proeminenta.Cu maturizarea sistemului nervos, copii castiga voluntary control asupra muschilor sfincteri. Acum ei pot retine si elimina cum doresc. Ei adesea retin in intestinele lor pentru a maximiza senzatia eliberarii finale.

Erikson de accord cu Freud, in sensul ca modurile de baza al acestui stadiu sunt retinetea si eliminarea. A retinerii si a eliberarii. Oricum Erikson deasemenea a subliniat ca aceste moduri masoara mai mult decat zona anala. De exemplu, copii incep sa foloseasca mainile lor pentru a tine cu incapatanare obiecte si doar sfidator sa le arunce departe. Indata ce ei pot sta in picioare usor, eu au atentie incarca lucruri, pana intr-un anumit moment, doar pentru a le arunca apoi. Cu oamenii deasemenea ei uneori tin, ii strang, iar alteori imping adultul pentru a-l indeparta.

Sadiul general: Autonomie versus Rusine si Dubiu

In centrul acestor impulsuri contradictorii: a-l imbratisa pentru un moment, apoi a-l indeparta, copilul in primul rand incearca sa exerseze o alegere. Cei de 2 ani vor sa imbratiseze cand ei vor, si sa inlature, cand ei nu vor. Ei exerseaza vointa lor, setimentul lor de autonomie.




VARSTA

STADIU FREUD

STADIU ERIKSON

Nastere pana la 1

Oral

Incredere versus neincredere: speranta

1 la 3

Anal

Autonomie versus rusine, dubiu: vointa

3 la 6

Falic

Initiative versus vinovatie:scop

6 la 11

Latent

Industrie versus inferioriate: competenta

Adolescenta

genital

Identitate versus rol confuse: fidelitate

Tanar adult

Intimidare versus izolare: iubire

Adult

Generativ versus proprie absorbtie, stagnare: grija

batran

Integritate ego vs desperechere: intelepciune

Altfel, deasemenea deschidere maturitate in sensul autonomiei in al 2 lea si al 3 lea an. Copilul poate sta acum pe ambele lui picioare, si poate incepe sa exploreze lumea pe cont propriu. Ei deasemenea insista in a se hrani ei insisi, chiar daca exersarea acestui drept produce mizerie. Limbajul lor deasemenea releva gasirea unei noi autonomii, ei repetat folosesc cuvintele eu si al meu. Cel mai mult ei exprima autonomia intr-un singur cuvant:nu. Cei de 2 ani nu sunt capabili sa spuna da daca orice intelegere inseamna o completa (forfeiture) a independentei lor.Prin puternicul si insistentul nu copii sfideaza orice control extern. Odata ce copii par a fi propriu control, si ating varfuri de vointa, societate, prin parinti, este timpul sa ii invete pe ei modul correct de a se purta. Asa cum Freud a observat parintii nu permit copiilor sa se bucure de analitatea lor in modul in care le face placere, in loc de aceasta ei ii invata sa se comporte intr-un mod social adecvat. Parintii deseori vin pe urma copiilor la toaleta facandu-I sa se simta rusinati de mizeria si comportamentul anal neadecvat. Copii pot rezista pentru un timp invatarii, dar eventual ei se conformeaza. Erikson este de accord ca batalia toaletei este importanta, dar deasemenea sugereaza ca batalia acestui timp intre autonomia copilului si normele societatii au loc intr-un numar de arene. Spre exemplu cand copilul insista sa se hraneasca singur, facand mizerie, parintii incearca sa corijeze purtarea lui. Similar, parintii mai devreme sau mai tarziu, decid ca nu"de la 2 ani, nu poate fi la orice cerere. Cel de 2 ani trebuie sa traiasca in societate, ca oricine, sis a respecte dorinta altora. De aceea conflictul la acest nivel este unul foarte general.



Erikson a definit conflictul ca autonomie versus rusine si dubiu. Autonomia vine din-nauntru; maturizarea biologica creste capacitatea de a face lucruri pe cont propriu- sa controleze proprii muschi sfincteri, sa stea in picioare pe propriile picioare, sa foloseasca propria mana, etc. Rusinea si dubiul, contrastante, vin din grija sociala, asteptari si presiuni. Rusinea este sentimental de anu arata bine in ochii celorlalti. Exemplu o fetita care si-a udat pantalonii, devine atenta cu ea insasi, ingrijorata ca altii o vor vedea in aceasta stare. Dubiul retulta din realizarea ca altcineva nu este assa de puternic dupa toate, incat altii pot control ape el si face actiunie mult mai bine. Se spera ca copii sa invete sa isi corijeze normele sociale fara a pierde prea mult din sentimental initial de autonomie. Parintii din anumite culture incearca sa isi ajute copii cu aceasta. Ei delicat incearca sa il invete pe copil comportamentul social, fara a strivi independenta copilului. Alti parinti nu sunt atat de sensibili.Ei pot provoca exesiv rusinarea copilului, cand ei au un accident minor, ei incearca sa reprime copilului orice comportament poozant, sau ei pot ridiculiza eforturile copilului de a aface singur lucrurile. In asemenea situatii copii in final pot dezvolta sentimente de rusine, si dubiu impotriva impulsurilor de proprie determinare. Extinzand, copii pot rezolva aceasta criza in mod pozitiv cu un procent favorabila de autonomie peste rusine si dubiu, ei isi dezvolta rudimentar ego-ul puternic: vointa. Vointa, este exercitiul de proprie alegere ca sic el de proprie retinere. Erikson include propria retinere in aceasta definitie deoarece el crede ca e important pentru copii sa invete sa isi controleze impulsurile sis a renunta la ce nu merita facut (sau nu poate fi facut). Inca este copilul, nu puterea exterioara, cel care lucreaza.

3. STADIUL FALIC (OEDIPIAN)

Zone si Moduri: In timpul celui de al 3 lea stadium la Freud (intre 3 si 6 ani), copilul trece de preocuparea de zonele anale, la cea a zonelor genitale. Acum copii sunt curosi de propriile organe genitale si devin curosi de organelle sexuale ale celorlalti. Deasemenea ei incep sa isi imagineze ei insisi rolul de adult, si chiar indraznesc rivalitatea unui parinte pentru dragostea celulalt. Ei intra in criza oedipiana. Erikson a numit acest mod primar al acestui stadium intruziune. Cu acest termen, el a sperat sa capteze sensul dat de Freud pentru copilul care acum indrazneste curiozitatea, si competitia. Termenul de tulburare descrie activitatea penisului baitului, dar la modul general, el se refera la mult mai mult. Pentru ambele sexe, maturizarea abilitatilor fizice si mentale implica dezvoltarea in continuare a unor activitati tulburatoare.."aceasta include tulburarea in trupul altora prin atacul fizic. Tulburarea urechilor si mintilor altor oameni prin agresiuni verbale; tulburarea in spatiu prin deplasari vigroase, tulburarea in necunoscut prin consumarea curiozitatii. (Erikson, 1963).

Stadiu General: Initiativa versus vinovatie. Initiative, tulburarea, sunt conotari are momentului urmator. Copilul cu un sens al initiativei face planuri, fixeaza obiective, si se preocupa sa le atinga.Am notat de exemplu unele din activitatile fiului nostrum in varsta de 5 ani. Intr-o singura zi, el a decis sa vada cat de inalt poate construe blocul lui, inventand un joc care consta in a vedea cine poate sari cel ami mult in patul parintilor lui, si a condos familia la un nou film care continea actiuni si violenta. Comportamenul lui a fost cel orientat pe scop, competitive si calitate imaginative. Criza apara cand copilul realizeaza ca palnurile si sperantele mari sunt anulate. Aceste ambitii, desigur, sunt oedipieane, dorinta de a poseda un parinte si de a rivaliza cu altul. Copilu constata ca aceaste dorinte violeaza adanc tabuu-rile sociale si sunt mult mai periculoase dacet se poate imagina. Consecinta, copilul interiorizeaza prohibitiile sociale, a vina, produce super ego, sa tina aceste impulsuri si fantezii periculoase. Rezultatul este o noua forma de proprie restrictionare. Intotdeauna dupa, individual este naiv, exuberant, si indrazenala vor fi scoase prin propria observare, proprpi control, si proprie pedeapsa.

Viziunea lui Erikson, crearea super ego-ului constituie cea mai mare tragedie in viata. Dealtfel super ego este necesar pentru comportament social, el reprima initiativa pe care copilul a intalnit-o in viata din stadiul falic. Cu toate aceste Erikson nu a fost complet pessimist. El a observat ca intr varsta de la 3 la 6 ani, copilul este mai mult ca oricand avid si gata sa invete rapid, si doresc sa gaseasca moduri de a-si canalize ambitia lor in convingeri sociale. Parinti pot ajuta in acest proces, facilitand participarea copilului, alaturi de ai in proiecte interesante. Astfel parintii ajuta copilul sa treaca de la faza de criza sin acest stadium cu un puternic sentiment de scop: curajul care vizeaza si urmarirea obiectivelor, impartial de vinovatie si inhibitie.

4. STADIU LATENT

In teroria lui Freud, stadiul latent, rezolutia complexului Oedipian, adduce o perioada de latenta care dureaza de la 6 la 11 ani. In timpul acestei perioade sexualitatea si agresivitatea conduc, si produc crize in perioade timpurii. Nu exista zona libidou (sexual) pentru acest stadiu. Desigur viata copilului la acest moment nu poate fi complet liber conflictual. De exemplu nasterea suieratoare poate creste un sentiment de gelozie. Dar ca regula aceasta este perioada de calm si stabilitate. In termini instictuali, nimic prea mult nu se intampla.

Erikson ca acesta este stadiul decisive pentru cresterea ego. Copii sunt stapanii unor importante aptitudini sociale si cognitive. Criza este industria versus inferioritate. Copilul uita sperantele si dorintele anterioare care au fost deseori expuse in mijlocul familiei, si nerabdatori isi aplica insisi sa invete aptitudini si instrumente unwi culture mai largi. In societatile indigene, copii invata sa urmeze urmele, sa gaseasca hrana, sa fabrice ustensile.In asemenea culturi, invatarea este este adesea informala, si de cele mai multe ori vine de la copii mai mari. In societatile moderne tehnologizate, ca ale noastre, copii merg la scoala, unde li se cere sa dobandeasca aptitudini mai cerebrale-cititul, scrisul si artimetica. Ei invata sa faca lucruri explicite, si se dezvolta ego puternic, o atentie marita. Deasemenea ei invata sa lucreze cu cei la acelasi nivel cu ei.

Pericolul acestui stadium este sentimentul excesiv de neadecvare si inferioritate.Cei mai multi dintre noi isi amintesc durerea esecurilor din clasa su din curtea scolii. Un particular sens de inferioritate poate avea radacini variate.Uneori copii pot avea dificultati in acest stadium deorece ei nu au rezolvat cu suuces conflictele din stadiile precedente. Exemplu o fetita care a dezvoltat mai mult dubiu decat autonomie la cel de al doilea stadiu, astfel ea este nesigura pe ea in incercarea de a stapani noi sarcini.

Alteori atitudinile scolare si ale comunitatii pot impiedica dezvoltarea unui sentiment al industriei. Un baiat African American de exemplu, poate invata din culoarea pielii sale mai mult decat doreste si vrea sa invete.

Profesorii buni (adesea cei care simt increderea si respectul comunitatii) pot ajuta copii de aceasta data. Erikson a afiramt ca repetat a observat ca in viata oamenilor inspirati si dotati doar profesorul a facut diferenta incurajand talentul individual.

In orice caz, suucesul rezolutiei in acest stadium conduce la ego-ul puternic numit : competenta. Exercitiul liber de inteligenta si aptitudini in indeplinirea sarcinilor, (unimpaired) de sentimente excessive de inferioritate.













Document Info


Accesari: 5354
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )