Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































EXPLICAREA COMPORTAMENTULUI PROPRIU SI A CELORLALTI

sociologie












ALTE DOCUMENTE

SCURT ISTORIC AL BUNELOR MANIERE
8 luni si din nou cearta
OMUL CEL MAI DEPENDENT DE NICOTINA PE CARE IL CUNOSC
INTRODUCERE NEFUMATOR
RESPONSABILITATE SI RASPUNDERE IN ORGANIZAREA SOCIALA
AHIMSA, PRINCIPIUL NON-VIOLENTEI
Memorie si identitate intr-un spatiu intercultural (cazul Banatului)
Sfaturi ca dragostea ta sa fie puternica
TRADITIA POPULARA OLTENEASCA
TELEFONUL - UN FLAGEL SAU O BINEFACERE ?

EXPLICAREA COMPORTAMENTULUI PROPRIU SI A CELORLALTI

S8.TEORII ALE ATRIBUIRII: DEPISTAREA CORELATIIKLOR ILUZORII SI




EROAREA FUNDAMENTALA DE ATRIBUIRE

Atribuirea - se refera la stabilirea cauzelor evenimentelor

-          e o inferenta pe care un observator o face despre starea interna a unui actor sau despre sine insusi pe baza comportamentului observabil

-          procedura prin care o persoana distribuie un eveniment unui set de cauze posibile

Atribuirea este compusa din trei etape:

-          observarea actiunii

-          judecarea intentiei

-          efectuarea actiunii

A. Eroarea fundamentala de atribuire +

-          tendinta generala a observatorilor de a supraestima importanta factorilor dispozitionali in raport cu influentele ambientale

-          combinata cu explicatia actorilor, aceasta tendinta a dat nastere perspectivei divergente

-          se explica aceasta eroare prin motivatia observatorilor de a face viitorul mai stabil

-          cu cat sunt mai serioase consecintele unei actiuni, cu atat este mai mare responsabilitatea atribuirii

-          atribuind consecintele actorului, obsrvatorii pot incerca un sentiment de simpatie pentru actori si pot 545i84f atribui consecintele nesansei sau circumstantei ambientale

-          intr-o situatie serioasa, efectele sunt atribuite actorului, pentru ca fiecare trebuie sa suporte consecintele actelor sale

B. Depistarea corelatiilor iluzorii - uneori se fac atrubuiri care nu se bazeaza pe informatii sufieciente sau pe o analiza acedcata a acestora , dupa cum , alteori, atrubuire areflecta tendintele si motivatiile observatorului, opuse unei aprecieri obiective.

Rezultatul atributional este o evaluare a gradului de responsabilitate a actorului pentru producerea unui eveniment

Heider identifica 5 nivele de responsabilitate:

1.       asocierea

2.       cauzalitatea

3.       posibilitatea de anticipare

4.       intentionalitatea

5.       justificarea

Bios - tendinta nu eroare

-          eroarea fundamentala de atribuire se refera la tendinta observata de a supraestima importanta factorilor dispozitionali in raport cu influentele ambientale, atunci cand se cauta explicarea comportamentelor actorilor, combinata cu explicatia actorilor => efectul perspectivelor devergente

-          eroare de autoperceptie- asumarea responsabilitatii pentrui succes si atribuirea cauzelor situationale a esecului se protejeaza SELF-ESTEAM (stima de sine).

Consecintele psiho-sociale ale atribuirii:

- sunt evidente in sensul ca acestea afecteaza intelegerea comportamentului propriu-zis de catre observat ?

-          predictia comportamentului respectiv

-          interactiunea subiect-observator

-          efectul Pigmalion - predictia care se autorealizeaza in sensul ca asteptarile observate vor suscita un anumit comportament la actor.

S.9.AUTOPERCEPTIA SI PERCEPTIA CELORLALTI; DIFERENTE IN MODUIL IN CARE NE EXPLICAM PE NOI INSINE SI PE CEILALTI - LIPSESTE!

S.10.AUTOESTIMAREA, AUTOJUSTIFICAREA SI IMPACTUL LOR ASUPRA RELATIEI DINTRE "MINE"SI "CEILALTI" lipseste!



S.11. PERCEPTIA SOCIALA SI EXPLICAREA COMPORTAMENTULUI

-Sensuri ale perceptiei sociale:

a)caracterul general uman al tuturor perceptiilor noastre

b)denumim perceptia socialului de catre individ, reflectarea sa constienta a opiniei publice, a coeziunii grupale, a valorilor dintre persoane

c)perceptiei a persoanei celuilalt a caracteristicilor, starilor, a intentiilor si atitudinilor pe care le manifesta alta persoana

d) perceptia sociala de grup (perceptie de grup) care, dupa Stoetzel ar fi o perceptie"institutionalizata" si in virtutea careia, membrii aceleiasi colectivitati percep relativ la fel aceleasi fapte, evenimente sau realitati sociale

-Reflectarea perceptuala a persoanei celuilalt si a relatiilor inter-individuakle cuprinde atat situatiile ideale existente (stimulare prezenta) cat si cele prezumptive cu privire la atitudinile la care se asteapta individul din partea semenilor si pe baza carora isi proiecteaza perceperea celorlalti

-Reflectarea intuitiva a relatiilor si atitudinilor interpersonale, a perceptiei, este rezultatul unei activitati psihice structurate, in care individul: - receptioneaza informatii senzoriale

- interpreteaza semnalele primite

- le atribuie anumite semnificatii prin codurile socio-culturale

- le raporteaza la sistemul de referinta subiective /obiective

-percepem persoanele ca "centre de actiune" (F. Heider) ca generatoare de atitudini ce ne pot face bine sau rau, sa ne aprobe sau dezaprobe, ne cauta sau evita

-reflectam persoanele ca actionand in directia unor scopuri, avand aspiratii, sentimente,intentii

-perceptia sociala este o realitate purtatoare de sentimente, ganduri, reprezentari, trasaturi de caracter

-structurarea stimulului perceptiei sociale este de durata, in timp si de organizare interrelationala deosebita in raport cu perceptia obiectuala

-pentru perceperea sociala a stimulului este nevoie de mai multe indicii de ordin:

-psiho-social

-de comportament social

-de interinfluenta umana

-de cunoastere reciproca, de apreciere

-          acumularea de indicii nu este suficienta pentru perceptie

-          importante sunt trasaturile pertinente ale stimulului social perceput

-          remarca si deprinderea acestor trasaturi tin de experienta personala a celui care percepe, de semnificatiile psiho-sociale cu care el opereaza si care sunt de origine culturala

-          tipuri de categorii socio-cultural generalizate in raport cu care ne manifestam si atitudinea perceptiva: provincial , tnar , copil , o anumita profesie , adult , sef

-Stoetzel -"pentru a-l percepe pe celalat inseamna a-l clasifica in anumite categorii cultural-semnificative si in acelasi timp a fi constioenti de statutul si rolul sau"

Caracteristicile perceptiei sociale:

1.in perceptia sociala pot exista anumite erori din sistemul de categorii de clasificare

2. in perceptia altuia suntem tentati sa ne proiectam si din propriile trasaturi

3. o caracteristica a perceptiei sociale este ca legaturile intre stimuli si impresiile cerate la individ nu sunt univoce

4. perceptia sociala a individului poate fi descrisa si ea ca o innformatie codificata, mult mai analitica si mai elaborata subiectiv in comparatie cu informatiile sensibile venite de la obiecte

5.caracteristicile adaptative mai generale proprii perceptiei umane sunt:

-          selectivitatea

-          centrarea pe obiect

-          fixatia

dar este nevoie de mai multe repere de invariatie

6.operarea valorica cere o persistenta a stimulului, repetarea sa

7. cind percepem comportamentele sociale ale persoanelor, simtim trebuinta de a ne edifica asupra aspectelor ce raman constante in ele

8. perceptia sociala cuprinde si o atitudine evaluativa din partea subiectului

9. cele mai multe studii din acest domeniu sunt si studii asupra atitudinii de apreciere reciproca

10. mesajele primite pe cale senzoriala in perceptia sociala a celorlalte persoane sunt atribuite si codificate, in functie de motive, credinte, de atirudinile pe care le stim a fi ale acelei persoane

11.in perceptiile sale sociale, individul tinde sa ordoneze persoanele, sa le integreze ierarhic

12.perceperea socialului se realizeaza prin intermediul unior critetrii educationale interiorizate in timp

13. in structura perceptiei sociale intervin procesele si operatiile gandirii, motivatia personala, atitudinera evaluarii

14. au fost cerecetate: - perceptia preferintelor reciproce

-perceptia sentimentelor

-perceptia atitudinilor de apreciere reciproca

-          S-au stabilit anumiti indici de corelatie intre perceptia prezumptiva a atitudinii celuilalt:

a)       indicele de exactitate a perceptiei: indica (S) persoanele care il aleg sau resping




b)       indicele de conformitate (afectiv) - exprima acordul deplin intre actul alegerii si previziune

c)       indicele de reciprocitate: coincidenta alegerii

-prezenta uneia din insusiri o implica si pe urmatoarea

-pragul minim al perceptiei sociale este in functie de gradul de structurare al stimulil;or in contextul psiho-social pe care-l receptionam precum si semnificatia pentru subiect

-acordarea unui interes ridicat fenimenelor psiho-sociaqle pe care le percepem (inaltimea aprecierii, a evaluarilor) duce la sensibilizarea perceptiei sociale si deci la micsorarea pragului absolut

- perceperea sociala a proprioei persoane presupune o relationare a individyului la ceilalti

- geneza perceptiei sociale a individului: studiile stabilesc yurmatoarele etape:

+ pana la aproximativ 6 saptamani nu se manifesta la copil nici o reactie mai deosebita fata de alte persoane

+ incepand cu 6 saptamani pana la 5 luni, surasul functioneaza ca o reactie reflex-conditionata in prezenta adultului

+ 6-8 luni apar primele discriminari cognitive si imitative = frica

+ 3 ani -mai departe = interiorizare plus asimilare de semnificatii socio-culturale ale normelor si atitudinilor celorlalti

PSIH. SOC. ADRIAN NECULAU PG.146

- imaginea pe care individul o construieste depre altul este o structura complexa la care participa structurile cognitive ca: - stereotipurile

- teoriile implicate ale persoanei

- informatiile despre comportamentul celuilalt

- contextul interactional

- Kuiper - Derry - include si familiaritatea ca factor foarte important intr-un model al procesarii informatiei despre celalalt => stima de sine ofera un cadru de referinta foarte eficient pentru evaluarile si judecatile asupra celorlalti foarte familiari sau asupra strainilor

-          aprecierile despre cunostintele intamplatoare se fac intr-un timp mai indelungat

? - tendinta individului de a-I privi pe ceilalti ca similari intra in contradictie cu studiile ce scot la iveala ideea de unicitate.

- Kihlstrom+Cantor: ne percepem diferiti de altii sub raportul atributelor care formeaza conceptul despre sine si similari cand este vorba de atribute auto-descriptive

- individul foloseste tocmai trasaturile propice in perceptia celorlalti

- in comparatiile pe care le facem intre noi si altii, avem tendinta de a ne considera modele

Teoriile personalitatii implicite = oamenii se evaleaza intre ei

-          sunt implicite pentru ca rar suntem constienti de ele

-          avem tendinta sa grupam caracteristicile in seturi

ex. Avar - se agata de bani , irascibil , nesociabil

Formarea impresiilor despre oameni:

Asch: -unele descrieri de persoane ne influenteaza impresiile asupra lor

Kelly: -studentii care trebuie sa-si descrie profesorul necunoscut la sfarsitul orei

-printre studenti au circulat doua schite biografice a profesorului, dar ei stiau de una singura

-din grupul in care era prezentat prietenos, au participat la discutii 56%, iar din celalalt doar 32%

--Asch descopera ca atributele descriptive pot influenta impresia asupra unei persoane

--Thornidike: daca se da o decriere a unei persoane cu doua trasaturi pozitive (amabilitate, generozitate) subiectii o vad cu majoritatea caracteristicilor pozitive (efect de halou)

Importanta primei impresii:

+ o importanta mare joaca si mimentul in care ne sunt prezentate

ex: prima persoana va descrie o persoana ca fiind lenesa , a doua persoana va descrie o persoana ca fiind harnica

rezulta ca primeaza prima informatie efectul primatului

Acest lucru se respecta daca nu exista o perioada de timp, intre prima si a doua informatie, pentru ca in acest caz ne amintim informatia cea mai recenta si se numeste efect al amintirii recente

Stereotipia

- teoriile implicite ale persoanei au in cedere opiniile noastre predeterminate si inconstiente despre caracterul oamenilor

Aceste opinii pot fi extinse asupera grupurilor mari de oameni => STEREOTIPURI

-incadram oamenii in sabloane

- cele mai frecvente judecati superficiale sau stereotipuri ale grupurilor din societatea noastra se manifesta cu privire la barbati si femei

- stereotipia apare din necesitatea de a intelege cantitatea imensa de informatii despre oameni, cu care ne confruntam => apar efecte grave.

Stereotipuri sexuale

- se manifesta prin judecarea oamenilor dupa caracteristicile considerate ca fiind comune tuturor barbatilor sau femeilor

ex: cand copilul este baiat primeste un ciocan; daca este fata, primeste o papusa



-aceste aspecte au fost observate si pe populatia adulta

Stereotipuri rasiale

S.13 DISONANTA COGNITIVA SI TEHNICI DE DIMINUARE A EI

DEFINITIE = concept propus de Leon Festinger pentru a desemna indispozitia psihica datorata faptului partajarii intre4 doua sau mai multe idei contradictorii.

Tehnici:

-          oamenii au nevoie de un echilibru cognitiv;

-          doua cognitii inconsistente vor produce un disconhfort care motiveaza persoana sa elimine inconsistenta si sa amortizeze aceste cognitii

-          disonanta este traita ca o stare afectiva tensionata si care motiveaza persoana in vederea stabilirii consonanatei prin:

1.       distorsiunea informatiilor noi primite pentru a se potrivi cu cele preexistente

2.       distorsiunea unora din informatiile primite pentru a se potrivi cu celelalte

3.       devalorizarea sursei de informatii a partenerului

4.       evitarea sursei de informatii

5.       schimbarea sistemului cognitiv preexistent

Cu alte cuvinte:

a)       respingerea informatiei primite

b)       minimalizarea importantei

c)       evitarea sursei de informatii

d)       modificarea pozitiei, adoptand o alta opinie

Teoria disonantei cognitive sustine existenta unei tendinte spre consistenta cognitiva.Doua cognitii inconsistente vor produce un disconfirt care motiveaza persoana sa elimine inconsistenta si sa armonizeze aceste cognitii.

Teoria disonantei cognitive anticipeaza o serie de alte fenomene de schimbare a atitudinii.

Atat teoria disonantei cognitive cat si teoria autoperceptiei sustin ca aplica rezultatele studiilor de supunere induse.

Originalitatea teoriei disonantei cognitive( la Aronson) consta in investigarea relatiei intre cognitii, relatie pe care o raporteaza la imaginea de sine, la conceperea propriului eu.

Aronson constata ca in fata disonantei, indivizii pot fi diferentiati in functie de trei criterii:

-          prin capacitatea de a o tolera

-          prin preferinta in modul de a reduce si prin faptul ca ceea ce este disonant pentru o persoana nu este obligatoriu sa fie si pentru alta.

Cercetari experimentale arata ca atunci cand subiectii realizeaza un act susceptibil sa produca disonanta, iar acest act le ameninta apartenenta la grup, ei nu-si modifica opinia.

Principala afirmatie din teoria lui Festinger este: individul tinde sa reduca disonanta posibila dintre diferitelke elmente prezente. Un element cognitiv este tot ceea ce poate deveni element de cunoastere la individ: comportament, opinii, credinte, sanctiuni, senzatii de durere. Exista disonanta atunci cand din 2 elemente care se prezinta impreuna, unul implica negarea celuilalt.

Zajonc rezuma teoria disonantei cognitive:

1.       disonanta cognitiva este o stare penibila

2.       individul incearca sa reduca sau sa elimine disonanta cognitiva

3.       intr-o stare de consonanta cognitiva, individul evita tot ceea ce ar putea produce disonanta

4.       intensitatea disonantei cognitive variaza in functie de importanta cognitiilor in chestiune si de proportie a cognitiilor, aflate in relatie de disonanta

5.       disonanta cognitiva poate fi redusa sau eliminata: adaugand noi cognitii sau modificand cognitiile existente

6.       adaugarea unor noi cognitii reduce disonanta:

-atunci cand noile cognitii intaresc elementele consonante, diminuand priportia elementelor cognitive disonante

-atunci cand noile cognitii diminueaza importanta elementelor cognitive in stare de disonanta

7.modificarea cognitiilor existente reduce disonanta atunci cand:

- noul lor continut le face mai inconsistente

- cand importanta lor se diminueaza

8. aceasta modificare a cognitiilor se poate face prin modificarea aspectelor cognitive ale mediului prin actiune.












Document Info


Accesari: 3094
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )