Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Emanciparea femeii

sociologie












ALTE DOCUMENTE

ANTHONY GIDDENS - CE ESTE SOCIOLOGIA?
Implanturile de chip-uri RFID, legate de cazuri de cancer
21 Secrete ale Milionarilor
Activitatile de productie si relatiile dintre membrii familiei
PROBLEMELE SOCIALE ALE EPOCII REFORMELOR, 1848-1864
IDENTIFICAREA NEVOILOR DE FORMARE
Eu si viitoarea mea cariera
EVALUAREA PERFORMANTELOR PROFESIONALE INDIVIDUALE
STATUT SI ROL - ELEMENTE ALE STRUCTURII SOCIALE
POLITICA SI STATUL. CULTURA POLITICA SI SOCIALIZAREA POLITICA

 Emanciparea femeii

           Conceptul de "emancipare a femeii" a stârnit mereu o serie nesfârsita de argumente pro si contra si un val de nemultumire din partea barbatilor. Confundat adesea cu feminismul extrem, el a reprezentat aproape instantaneu baza de plecare a ideii de "familie moderna".




            Rolul traditional al femeii era acela de sotie. Ca sotie, ea trebuia sa se ocupe de cresterea si educatia copiilor, de bunul mers al gospodariei (curatenie, mâncare) si, de asemenea, de bunastarea sotului sau. Probabil ca aceste îndatoriri nu suna atât de rau, însa ele erau doar simple responsabilitati înglobate în obligatia suprema: supunere totala. În anumite societati, femeia era fortata chiar sa îsi venereze sotul, un exemplu cutremurator fiind ritualul pe care trebuia sa îl urmeze orice nevasta din vechile societati hinduse, care consta în sinuciderea de bunavoie prin ardere pe rug în cadrul slujbei de înmormântare a sotului ei. Într-o lume a barbatilor care ocupau posturile cele mai importante, remunerate pe masura, femeile se multumeau cu joburile care extindeau, bineînteles, rolul de a 848d35i casa: doica, croitoreasa, femeie de serviciu, etc., neoferindu-li-se ocazia de a îsi dezvolta si fructifica aptitudinile ascunse.

             De-a lungul timpului, destinul femeii a fost conditionat de istoria proprietatii private. Barbatul, ca proprietar al pamântului îsi însusea prada capturata în lupta, astfel s-a conturat rolul sau în economie si dreptul ereditar la mostenire. În societatile patriarhale, casatoria nu semnifica decât trecerea femeii din proprietatea tatalui în cea a sotului. Astfel, chiar si în societatile emancipate cum era cea ateniana, femeia traia ferecata în gineceu, alaturi de sclave si copii, iar în anumite societati din Egiptul antic, ideea de femeie ca proprietate si simplu obiect era dusa atât de departe încât atunci când sotul murea, femeia era îngropata de vie alaturi de el pentru ca acesta sa poata fi îngrijit de ea si pe lumea cealalta.

               Miscarea de emancipare a femeii a demarat abia în secolul al XVIII-lea, în cadrul curentului iluminist, în ciuda ideilor care sustineau ca femeia trebuie sa fie la dispozitia barbatului si a copiilor, ca ea ar fi capabila sa creeze numai la nivelul legilor naturii, adica aducând pe lume copii.. În acele timpuri, femeia maritata era lipsita total de drepturi, ea intra în patrimoniul de bunuri al sotului, odata cu zestrea si îi datora acestuia "supunere oarba si fidelitate absoluta, în caz contrar sotul, care avea drept la adulter, putea sa-i administreze orice pedeapsa, chiar si moartea." (Sima,Tudora, 2004, p. 19). Accesul la învatamântul superior le-a fost permis femeilor abia în cea de-a doua jumatate a secolului XIX. În România, miscarea pasoptista propune un program de modernizare a societatii românesti, cu influente asupra întregului proces de dezvoltare economica, politica si sociala si pune mare accent pe emanciparea femeii prin cererea de drepturi egale pentru ambele sexe, în acelasi an miscarile pentru drepturile femeii au capatat amploare în mai multe tari, chiar si în Statele Unite, astfel lupta pentru egalitate devenind un fenomen global. Nicolae Balcescu "îsi exprima speranta ca emanciparea femeii va deschide portile unei noi civilizatii" (Zamfir, Elena; Zamfir, Catalin., 2002, p. 14 ). Însusi Auguste Comte este de acord cu ierarhia sexelor, între care acesta este de parere ca exista "diferente radicale, în acelasi timp fizice si morale, care, la toate speciile animale si mai cu seama în interiorul rasei umane, le separa profund". Din pacate, chiar si cei mai mari scriitori din literatura universala încurajau discriminarea femeii si pastrarea acesteia într-o supunere totala. Totusi cel care a fondat feminismul este chiar un barbat, Leon Richer, care a creat în 1869 "Drepturile femeii" si a organizat "Congresul international al dreptului femeilor" în anul 1878.

           La sfârsitul secolului al XX-lea femeile au început sa detina roluri centrale în toate aspectele vietii, tinerele fiind încurajate si educate sa faca tot ceea ce mamele sau bunicile lor nu au putut realiza decât în mica parte. Este recunoscut legal faptul ca emanciparea femeii a contribuit la îmbunatatirea calitatii vietii familiale, la cresterea din punct de vedere economic si la marirea fortei de munca prin potentarea calitatii muncii din fiecare domeniu de activitate. Pe lânga participarea femeii în munca, promovarea unui tratament nediscriminatoriu pentru femei la locul de munca, stimularea participarii scolare fara niciun fel de discriminare de gen si a participarii femeii cu drepturi egale în toate sferele vietii (dreptul la vot, la autorealizare, etc) în România, dar si în lume, s-a promovat si o politica de dezvoltare a vietii de familie împotriva unor modele traditionale. Mai exact a fost promovata, mai ales prin mijloacele propagandei, o noua diviziune a rolurilor în familie. Astfel, procedura de divort a fost mult simplificata, fiind eliminate formele de discriminare a femeii în procesul de divort, ba chiar mai mult de atât, femeia este acum în general cea favorizata, putând obtine chiar si dreptul asupra celei mai importante avutii a sotului, copiii.



             Dar oare numai emanciparea femeii a schimbat modelul traditional familial sau progresul tehnologic si progresul în general le-a determinat pe femei sa fie în pas cu vremurile si, practic, sa se adapteze noilor cerinte? Oare nu cumva societatea a cerut si a încurajat aceasta emancipare a femeii, iesirea ei din "rolul" de baza din cauza ca se ajunsese undeva la o rascruce, la plafonare din punct de vedere profesional, iar implicarea femeii în viata economica a dat un nou sens evolutiei pe plan profesional? Acest aspect va ramâne mereu incert: daca femeia a dobândit drepturile ei profesionale ca o urmare logica a noii identitati sociale sau pur si simplu pentru ca societatea a cunoscut o lipsa de forta de munca ce nu putea fi compensata decât prin angajarea lor. Este posibil ca raspunsul sa nu fie aflat  niciodata, mai ales pentru ca cel mai probabil motivul concret pentru care femeile au fost acceptate în tot mai multe posturi si domenii de lucru a fost o combinatie a celor doua cauze.

              " Evolutia industriala si urbana din ultimele secole, în cazul unor societati, si din ultimele decenii, în cazul altor societati, a impus ca tip principal de familie - sau chiar ca tip unic - familia nucleara " ( Mihailescu, Ioan, 2003, p. 167). Acest tip de familie este frecvent întâlnit, caci "îndeplineste functii socio-afective, biologice, economice si educationale" (idem, pag. 167) si presupune existenta unui sot si a unei sotii.

               În societatea contemporana, mass-media reprezinta un instrument extrem de important în formarea mentalitatii colective, iar presa cotidiana prezinta tendinta de a promova stereotipuri legate de apartenenta de gen. Presa pare populata de urmatoarele tipuri de femei:

a. Femeile ca obiecte sexuale (folosirea femeilor ca profesioniste în industria de exploatare sexuala, prezentarea prostitutiei într-o lumina negativa, astfel aparând tendinta de "învinovatire a victimei" si prezentarea femeilor obisnuite ca obiecte sexuale);

b. Femeile victime, obiecte ale violentei; 

c. Femeile din clasa superioara- prezentate ca beneficiind de importante resurse materiale oferite de persoane de sex masculin (sotii lor de exemplu), întarindu-se imaginea de femeie dependenta, care se bucura de conditii deosebite de viata fie din întâmplare (succesul sotului), fie datorita calitatilor sale fizice.

           Aceasta tendinta a presei este, într-un fel, o ramasita a discriminarilor dintre sexe demult alungate din societatile evoluate, fiindca, desi aparent, aceasta este scandalizata de felul în care sunt tratate femeile, nu promoveaza destul motive concrete pentru care acestea merita sa fie respectate. De altfel, femeile sunt de obicei categorizate în presa mai ales prin prisma relatiilor de familie, în termeni domestici, iar barbatii în termeni ocupationali, eventual în termeni de succes politic. Înca se promoveaza în diferite productii media stereotipul "femeii ca proprietate a barbatului- tata sau sot", mitul "domesticitatii" si diferite modele în care femeia trebuie sa se încadreze, iar multe femei nu se pot desprinde de toate acestea si se complac în aceste situatii, poate si pentru ca nu pot întelege ca o femeie trebuie sa fie mai mult decât o sotie perfecta, o "gospodina desavârsita în bucatarie, o iubita înfocata în dormitor si o doamna stilata în sufragerie, cu musafirii" (Bradeanu, Adina; Dragomir, Otilia; Roventa-Frumusani, Daniela; Surughiu, Romina, 2002,  p. 106)

              Desi emanciparea femeii nu este finalizata, caci discriminari continua sa existe, si desi înca exista societati în care femeile suporta tratamente umilitoare, ele fiind obligate sa accepte casatoria sotului cu alte femei sau sa fie supuse pâna la moartea barbatului, în majoritatea societatilor moderne aceasta schimbare s-a produs într-un timp destul de scurt, dar eficient si lupta pentru perfectionarea egalitatii continua sa fie purtata în fiecare zi, prin înfiintarea organizatiilor împotriva violentei în familie si prin emiterea de noi legi tot mai specifice si explicite ce protejeaza femeia casatorita si le pun în vedere sotilor ca o nevasta nu este o achizitie. Cu toate ca vor mai trece multe secole probabil pâna ce barbatii vor accepta la nivel global egalitatea dintre ei si sotiile lor, în majoritatea societatilor evoluate mentalitatea s-a schimbat în general radical, astazi opinia publica privind agresarea unei femei, fie ea chiar si propria nevasta, ca un act barbar, lipsit de onoare si injustificabil.




                         Referitor la atitudinea legii cu privire la pozitia femeii în cadrul casatoriei, schimbarile care au avut loc de la societatea antica pâna la cea moderna sunt aproape incredibile, nevasta având acum egalitate absoluta garantata si numeroase drepturi: drept de proprietate personala asupra bunurilor ce îi apartineau pâna la încheierea casatoriei, dreptul la securitate, ce îi interzice categoric sotului sa o batjocoreasca în orice fel si probabil cel mai impresionant, care persista chiar si dupa divort, dreptul la întretinere - de a îi cere sotului sa o întretina atunci când este incapabila sa munceasca pe motiv de boala sau când este gravida, sau de a îl obliga pe sot sa îi întretina atât pe ea cât si pe copil cât timp aceasta creste copilul comun pâna la vârsta de 3 ani sau chiar pâna la 18 ani în anumite cazuri. De asemenea, astazi este posibil ca sotul sa fie cel care poate alege sa stea acasa dupa nasterea copilului pentru a-l îngriji, în timp ce sotia se va întoarce la serviciul pe care îl detine, lucru care nu era nici acceptat si nici posibil acum câteva decenii. Astfel, este recunoscuta capacitatea femeii de a se întretine si a barbatului de a îi prelua rolul în casa.

           De-a lungul anilor, cuvântul "femeie" a fost perceput de societate sub forme diferite, caci ea, femeia însasi a suferit numeroase schimbari de ordin profesional, functional, economic si, de asemenea, familial. Totodata, femeia a contribuit la îmbunatatirea calitatii vietii familiale, iar acum, având posibilitatea deciziei în acest sens (si control),  copiii se pot bucura de un viitor prosper. As putea spune chiar ca emanciparea femeii a fost o piesa importanta din puzzle-ul evolutiei, deschiderii si progresului societatii. Desi familiile si-au pierdut formele traditionale, familia de azi este întemeiata pe temei rational, afectiv, iar noua pozitie a femeii atât în cadrul ei cât si în lumea profesionala va avea cu siguranta un rol esential în îmbunatatirea relatiilor interumane, facând oamenii sa se respecte reciproc tot mai mult.

             " Schimbarile în comportamentele nuptiale si în modelele familiale au consecinte importante asupra relatiilor dintre familie si societate, dintre individ si societate si asupra posibilitatilor de realizare a functiilor familiei. " (Mihailescu, Ioan, 2003, p. 171).

                                               












Document Info


Accesari: 22161
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )