Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload

loading...



















































FENOMENELOR ECONOMICO-SOCIALE FENOMENELOR ECONOMICO-SOCIALE

sociologie












ALTE DOCUMENTE

RAPORT ANUAL ALDO - CET
ABC-ul vietii
Asertivitatea
CONCENTRAREA CAND VREI SA TE LASI DE FUMAT
ALTE LUV SMS
Vis.de la dragoste la ura e doar un pas.
Violenta in mediul scolar
COLERICUL PUTERNIC
COPII REFUGIATI
Mobilitatea sociala



UTILIZAREA SONDAJULUI IN CARACTERIZAREA








FENOMENELOR ECONOMICO-SOCIALE








TEMA PROIECTULUI

Un agent economic dispune de o retea de unitati economice cu profilul alimentatie publica in care sunt angajati 500 de vanzatori.

Pentru cei 500 de vanzatori, considerati ca o colectivitate generala, s-a intocmit o baza de sondaj. Inscrierea in baza de sondaj a vanzatorilor s-a facut in ordine alfabetica, ceea ce constituie un criteriu aleator si li s-a dat un cod (nr. crt.).

Considerand cei 500 de vanzatori ca formand o colectivitate statistica se cere:

sa se extraga printr-un procedeu de sondaj un esantion de 60 de unitati si sa se centralizeze nivelurile individuale ale fiecaruia din variabilele prezentate potrivit continutului lor;

sa se grupeze datele inregistrate la punctul precedent folosind gruparile simple pentru toate caracteristicile inregistrate pe intervale egale si neegale (se vor folosi minim 8 grupe pentru intervale egale si minim 3 grupe pentru intervale neegale) si sa se centralizeze datele conditionate de gruparile folosite. Sa se reprezinte grafic seriile obtinute,

sa se calculeze toate marimile relative posibile si sa se reprezinte grafic marimile obtinute folosind diagramele adecvate;

sa se calculeze indicatorii tendintei centrale, indicatorii variatiei si ai asimetriei pentru variabilele inregistrate;

sa se aplice regula adunarii dispersiilor pentru tabelul cu dubla intrare obtinut prin gruparea combinata;

sa se extinda rezultatele obtinute asupra intregii colectivitati pentru doua variabile daca P = 0,9973 (z = 3);

sa se aplice metoda corelatiei si regresiei pentru datele din esantion. Sa se masoare gradul de intensitate al corelatiei. Pentru date grupate se vor lua in calcul primele 10 unitati din esantion, la care se vor calcula si coeficientii de corelatie a rangurilor.


REZOLVARE

1. Din baza de sondaj se extrage un esantion format din 60 de vanzatori. La extragere s-a folosit procedeul selectiei mecanice cu pas de numarare egal cu 8 si prima unitate extrasa .

S-au inregistrat datele privind sexul, varsta (ani), zile lucrate, ore lucrate, valoarea desfacerilor lunare (zece mii lei) si salariul net lunar (mii lei) din luna mai 2002.


Nr. crt.

Sex

Varsta

(ani)

Zile

lucrate

Ore

lucrate

Valoarea desfacerilor

(zece mii lei)

Salariul net lunar

(mii lei)


F







F







F







F







M







M







M







F







F







F







M







F







M







F







F







F







M







F







F







F







F







F







F







F







M







F







F







F







F







F







F







F







F







F







F







F







M







F







F







F







F







M







F







F







M







F







F







M







M







F







M







M







F







F







F







F







M







F







F






F






Total







Interpretare

Cei 60 de vanzatori extrasi din baza de sondaj ne ofera pentru inceput urmatoarele informatii au lucrta in total intr-o luna 1.240 de zile 10.275 de ore realizand o valoare de desfaceri de 1.755.350 yece mii lei. Iar fondul de salariu in aceasta luna pentru ceei 60 de vanzatori a fost dee 179.285 mii lei.

2. GRUPAREA DATELOR INREGISTRATE

2.1. GRUPAREA PE INTERVALE DE VARIATIE EGALE

Gruparea pe intervale egale implica urmatoarele etape:

calculul amplitudinii absolute de variatiei (A) care exprima imprastierea maxima a valorilor serei.

Axa = Xmax Xmin; Aya = Ymax Ymin

Daca variatia este foarte mica (in cazul nostru Axa £ ) se va forma o distributie pe variante (valabil in cazul caracteristicilor: varsta; zile lucrate).

Stabilirea in parametrii intr-un anumit numar de grupe (r) se poate stabili astfel:

daca variatia caracteristicii este relativ uniforma si volumul de unitati nu este suficient de mare numarul de grupe se poate fixa anterior (din cerintele proiectului se vor folosi minimul 8 grupe pentru intervale egale);

iar daca numarul grupelor nu este anterior cunoscut si volumul unitatilor este suficient de mare se recomanda stabilirea grupelor conform relatiei lui Sturgers,

r = 1+3,322log n

unde: n - nr. caracteristicilor.

determinarea marimii intervalului de grupare (h), se calculeaza ca raport intre amplitudinea absoluta a variatiei si numarul de grupe:

sau

Prima grupa se porneste de la xmin adaugandu-se succesiv marimea intervalului de grupare (h) rezultat din calculul anterior. Valoarea din stanga intervalului va fi considerata ca limita inferioara, iar valoarea din dreapta ca limita superioara. Valorile care formeaza limitele intervalelor se inregistreaza fie numai ca limita superioara fie ca limita inferioara pentru a evita inregistrari duble a caracteristicilor.




2A. Gruparea pe intervale egale a vanzatorilor dupa varsta

a) Amplitudinea variatiei Axa = Xmax Xmin = 27 19 = 8


Repartitia vanzatorilor dupa varsta

Varsta

(ani)

Nr.

vanzatori

Valori centralizate pentru

 

Zile

lucrate

Ore

lucrate

Valoarea

desfacerilor

(zece mii lei)

Fondul de

salariu lunar

(mii lei)























































Total









Reprezentarea grafica a repartitiei vanzatorilor dupa varsta se ilustreaza prin poligonul frecventelor si prin curba cumulativa a frecventelor.



s


s





Varsta

(ani)

Frecventa

Frecvente cumulate

crescator

descrescator





































Total






2B. Gruparea pe intervale egale a vanzatorilor dupa zile lucrate

a) Amplitudinea variatiei Axa = Xmax Xmin = 24 17 = 7

Se obtine o distributie formata din 7 variante.







Repartitia vanzatorilor dupa numarul zilelor lucrate

Zile

lucrate

Nr.

vanzatori

Ore

lucrate

Valori centralizate pentru

Valoarea desfacerilor

lunare (zece mii lei)

Fondul de salariu

lunar (mii lei)









77400 212c21c
































Total







Repartizarea grafica a repartitiei vanzatorilor dupa zilele lucrate se ilustreaza prin poligonul frecventelor si prin curba cumulativa a frecventelor



s


s




Zile

lucrate

Nr.

vanzatori

Frecvente cumulate

crescator

descrescator

































Total






2C. Gruparea pe intervale egale a vanzatorilor dupa ore lucrate

a) Amplitudinea variatiei Axa = Xmax -Xmin = 201 135 = 66

b) Nr. de grupe r = 8

c) Marimea intervalului h = Axa = 66 = 8.25 ≈ 9

r 8









Repartitia vanzatorilor dupa numarul de ore lucrate


Grupe de

vanzatori dupa

nr. ore lucrate

Nr.

vanzatori

Valori centralizate pentru:

Zile

lucrate

Valoarea desfacerilor

lunare (zece mii lei)

Fondul de salariu

lunar (mii lei)









































Total








Nota: Limita superioara este inclusa in interval.

Repartizarea grafica a repartitiei vanzatorilor dupa numarul de ore lucrate se ilustreaza prin poligonl frecventelor si prin curba cumulativa a frecventelor.



s


s






Grupe de vanzatori

dupa nr.ore lucrate

Frecventa

Frecvente cumulate

crescator

descrescator

































Total







2D. Gruparea pe intervale egale a vanzatorilor dupa valoarea desfacerilor lunare (zece mii lei)

a) Amplitudinea variatiei Axa = Xmax -Xmin = 38400 22100 = 16300

b) Nr. de grupe r = 8

c) marimea intervalului h = Axa = 16300 = 2037.5 ≈ 2038

r 8


Repartitia vanzatorilor dupa valoarea desfacerii lunare (zece mii lei)

Grupe de

vanzatori dupa

valoarea desfacerii

Nr.

vanzatori

Valori centralizate pentru:

Zile

lucrate

Ore

lucrate

Fondul de salariu

lunar (mii lei)









































TOTAL







Nota: Limita superiora inclusa in interval

Repartizarea grafica a repartitiei vanzatorilor dupa valoarea desfaceri lunare se ilustreaza prin poligunul frecventelor si curba cumulativa a frecventelor.



s

s





Grupe de vanzatori

dupa valoarea desfacerii

Frecventa

Frecvente cumulate

crescator

descrescator

































Total








2E. Gruparea pe intervale egale a vanzatorilor dupa salariul net lunar (mii lei)

a) Amplitudinea variatiei Axa = Xmax -Xmin = 3517 2200 = 1317

b) Nr. de grupe r = 8

c) marimea intervalului h = Axa = 1317 = 164.25 ≈ 165

r 8






Repartitia vanzatorilor in functie de salariul net lunar (mii lei)


Grupe de

vanzatori dupa

salariul net lunar

(mii lei)


Nr.

vanzatori

Valori centralizate pentru:

Zile

lucrate

Ore

lucrate

Valoarea desfacerii

lunare

(zece mii lei)









































Total







Nota: Limita superioara inclusa in interval

Centralizarea valorilor dupa salariul net lunar s-a obtinut la fel ca si la orele lucrate.

Repartizarea grafica a repartitiei vanzatorilor dupa salariul net lunar, se ilustreza prin poligonul frecventelor si curba cumulativa a frecventelor




s


s





Grupe de vanzatori dupa salariul net lunar

Frecventa

Frecvente cumulate

crescator

descrescator

































Total







Gruparea pe intervale egale permite structurarea colectivitatii pe grupe cat mai omogene, iar gruparea statistica este cea mai semnificativa modalitate a sistemetizarii datelor dupa o caracteristica numerica sau nominativa.

Sistematizarea datelor printr-o grupare pe intervale egale raspunde necesitatii de sistematizare si omogenizare a datelor unei observatii statistice de masa si a caracterizarii independente a fiecarei variabile din propria observare.




2.2 GRUPAREA PE INTERVALE DE VARIATIE NEEGALE

Pentru analiza structurii colectivitatii pe grupe tipice se foloseste gruparea pe intervale neegale.

Gruparea pe intervale neegale presupune regruparea intervalelor egale.

Un prim principiu al gruparii pe intervale neegale este trecerea de la variatia lineara (interval de marime constanta) la variatia neuniforma a unor intervale de grupare din ce in ce mai mari.

Un alt principiu de grupare are in vedere separarea unitatilor pe trei grupe: mici, mijlocii si mari.


2.2.A Gruparea pe intervale neegale a vanzatorilor dupa varsta

Nivelul mediu

1371 = 22.85 ≈ 23 ani/ vanz



Grupe de vanz. dupa varsta (ani)

Nr. vanz.

Valori centralizate pentru:

Zile lucrate

Ore lucrate

Valoarea desfacerii

(zece mii lei)

Fondul de salariu

(mii lei)

Calificativul







Cei mai tineri







Tineri







Mai putin tineri

Total












Grupe de vanz

dupa varsta

Nr. Vanz

(ni)

Marimea

Intervalului

(hi)

Coef de reducere

a frecventelor

ki=hi/min(hi)

Frecventele

Reduse

Nri=ni/ki



















s



2.2.B. Gruparea pe intervale neegale a vanzatorilor dupa zilele lucrate

Nivelul mediu 1240 = 20.66 ≈ 21 zile/vanz



Grupe de vanzatori dupa zile lucrate

Nr. vanz.

Valori centralizate pentru:

Ore lucrate

Valoarea desfacerii

(zece mii lei)

Fondul de salariu lunar

(mii lei)

Calificativul






Minim






Mediu






Maxim

Total










Grupe de vanz

Dupa zile lucrate

Nr. Vanz

(ni)

Marimea

intervalului

(hi)

Coef de reducere

A frecventelor

ki=hi/min(hi)

Frecventele

Reduse

Nri=ni/ki



















s



2.2.C. Gruparea pe intervale neegale a vanzatorilor dupa orele lucrate

Nivelul mediu 10275 = 171.25 ≈ 172 ore/vanz




Grupe de vanzatori dupa nr. ore

lucrate

Nr. vanz

Valori centralizate pentru:

Zile lucrate

Valoarea desfacerii

(zece mii lei)

Fondul de salariu lunar (mii lei)

Calificativ






Minimum






Mediu






Maxim

Total






Nota: Limita superioara inclusa in interval



Grupe de vanz Dupa nr de ore lucrate

Nr. Vanz

(ni)

Marimea intervalului

(hi)

Coef de reducere

A frecventelor

ki=hi/min(hi)

Frecventele

Reduse

Nri=ni/ki


















s


2.2.D. Gruparea pe intervale neegale a vanzatorilor dupa valoarea desfacerii

Nivelul mediu 1755350 = 29255.83 ≈ 29256 zece mii lei/vanz




Grupe de vanzatori dupa valoarea desfacerii

(zece mii lei)

Nr. vanz.

Valori centralizate pentru:

Zile lucrate

Ore lucrate

Fondul de salariu lunar (mii lei)

Calificativ






Mica






Medie






Mare

Total






Nota: Limita superioara inclusa in interval





Grupe de vanz

Dupa valoarea

desfacerii

Nr. Vanz

(ni)

Marimea

intervalului

(hi)

Coef de reducere

A frecventelor

ki=hi/min(hi)

Frecventele

Reduse

Nri=ni/ki





















s



2.2.E. Gruparea pe intervale neegale a vanzatorilor dupa salariu net

Nivelul mediu 179285 = 2988.08 2989 mii lei/vanz




Grupe de vanzatori dupa salariul net lunar

(mii lei)

Nr. vanz

Valori centralizate pentru:

Zile lucrate

Ore lucrate

Valoarea desfacerii

(zece mii lei)

Calificativ






Mic






Mediu






Mare

Total






Nota: Limita superioara inclusa in interval



Grupe de vanz

Dupa salariul net lunar

Nr. Vanz

(ni)

Marimea

intervalului

(hi)

Coef de reducere

A frecventelor

ki=hi/min(hi)

Frecventele

Reduse

Nri=ni/ki


















s

2.2.F. Gruparea vanzatorilor dupa sex (gruparea dupa o variabila calitativa)


Grupe dupa sex


Nr. vanz

Varsta

(ani)

Zile lucrate

Ore lucrate

Valoarea desfacerii

(zece mii lei)

Fond salariu net lunar

(mii lei)

F







M







Total







Pentru reprezentarea grafica s-a folosit diagrama de structura

Structura pe sexe se determina conform relatiei:

= 45/60 = 75%; 15/60 = 25%

s

2.2.G. Gruparea combinata a vanzatorilor dupa ore lucrate si salarii


Grupe de vanzatori dupa ore lucrate

Subgrupe de vanzatori dupa salariul net (mii lei)

Total

























































































Total











Distributiile bidimensionale cu frecvente se reprezinta grafic prin diagrama norului de puncte (corelograma)



Repartitia vanzatorilor dupa orele lucrate si salariu lunar





















ore

Text Box: ore





3. CALCULUL MARIMILOR RELATIVE DE STRUCTURA

Din cele 5 marimi relative intalnite in statistica, in proiectul de fata se pot determina trei:

. Marimile relative de structura se obtin ca raport intre parte si intreg. Forma cea mai obisnuita de exprimare a marimilor relative de structura este cea a procentelor care arata cate unitatii din indicatorul raportat revin la 100 unitati ale indicatorului baza de raportare. Se pot calcula atat pe baza frecventelor absolute si in acest caz au sens de frecvente relative

cat si pe baza valorilor centralizate privind : varsta, zilele lucrate, orele lucrate, volumul desfacerilor si salariul net, obtinandu-se in acest caz ponderea sau greutatea specifica ( ) a unei valori ( ) in totalul valorilor colectivitatii (

3.2. Marimile relative de coordonare se obtin ca raport intre doua grupe sau intre doua colectivitati ce coexista in spatiu.

Pentru o colectivitate impartita in doua grupe pentru care nivelul pe grupe al variabilei studiate este xA si xB :

sau



Daca sunt mai multe grupe, se alege una ca baza de comparatie si se raporteaza, pe rand, fiecare grupa la baza aleasa.

3.3. Marimile relative de intensitate se obtin prin raportarea a doi indicatori cu continut diferit dar intre care exista o relatie de interdependenta.

la nivel partial: ; la nivelul ansamblului:


3.A Calculul marimilor relative pe baza repartitiei vanzatorilor dupa varsta

Repartitia timpului lucrat (in zile si ore), a valorii desfacerii si a fondului de salarii si a

structurii acestora in functie de varsta

Intervalul de variatie al varstei

Calificativul


Marimi relative de structura %

Frecvente relative

gi

Zile lucr

Ore lucr

Val. desf

Fond salariu


Cei mai tineri







Tineri







Mai putin tineri






Total







Interpretare

Cei mai tineri alcatuiesc 45% din totalul angajatilor, lucreaza 44,7% respectiv 44,5% din totalul zilelor si orelor lucrate, realizeaza 46,8 din valoarea desfacerii si primesc 44,5% din fondul de salrii.

Repartitia timpului lucrat (in zile si ore), a valorii desfacerii si a fondului de salarii si a raportului acestora fata de grupa celor mai tineri, in functie de varsta

Intervalul de variatie al varstei

Nr. vanz.

ni

Valori centralizate pentru:

Marimile relative de coordonare

Zile lucr.

xi

Ore lucr.

yi

Val. desf.

zi

Fond salariu

si

Nr. vz

ni/n1

Zile lucr xi/x1

Ore lucr yi/y1

Val desf zi/z1

Fond sal

si/s1


































Total












Repartitia timpului lucrat (in zile si ore), a valorii desfacerii si a fondului de salarii pe total si in medie pe un vanzator in functie de varsta salariatului

Intervalul de variatie al varstei

Nr. vanz.

ni

Valori centralizate pentru:

Marimile relative de intensitate

Zile lucr.

xi

Ore lucr.

yi

Val.

desf.

zi

Fond salariu

si

Zile lucr xi/ni

Ore lucr yi/n1

Val desf zi/n1

Fond salariu si/n1































Total










Nota: In cazul dat marimile relative de intensitate au caracter de medie, prin urmare toate valorile obtinute sunt valori medii atat la nivel de grupa cat si pe total.

Interpretare

Calculul marimilor relative de intensitate ne permite sa facem compartii intre cele trei grupe. Din tabel se constata ca nu exista diferente semnificative intre variabilele marimilor relative de intensitate de la o grupa la alta in functie de varsta. De aici se poate trage concluzia ca, esantionul utilizat este destul de eomogen din punct ded vedere statistic, daca gruparea se face dupa varsta. Aceasta era de asteptat pentru ca si abaterea totala la variabilele de grupa este de numai 8 ani



3.D Calculul marimilor relative pe baza repartitiei vanzatorilor dupa valoarea desfacerii

Repartitia timpului lucrat (in zile si ore) a fondului de salarii si a structurii acestora in functie de valoarea desfacerii

Interval de variatie a valorii desfacerii

Calificativ

Marimi relative de structura %

Frecvente relative

gi

Zile lucr

Ore lucr

Fond salariu


Mica






Medie






Mare





Total







Repartitia timpului lucrat (in zile si ore), a fondului de salarii si a raportului acestora fata de prima grupa , in functie de valoarea desfacerii

Interval de variatie a valorii desfacerii

Nr. vanz

ni

Valori centralizate

Marimile relative de coordonare

Zile lucr.

xi

Ore lucr.

yi

Fond salariu

zi

Nr. vz

ni/n1

Zile lucr xi/x1

Ore lucr yi/y1

Fond sal. zi/z1




























Total









Repartitia timpului lucrat (in zile si ore), a fondului de salarii pe total si in medie pe un vanzator in functie de valoarea desfacerii

Interval de variatie a valorii desfacerii

Nr. vanz

ni

Valori centralizate pentru:

Marimi relative de intensitate

Zile lucr.

xi

Ore lucr.

yi

Fond salariu

zi

Zile lucr xi/ni

Ore lucr yi/n1

Fond sal. zi/n1

























Total









Nota Se va proceda la fel si la repartitia vanzatorilor dupa numarul de zile, numarul de ore si salariul net lunar




4. CARACTERIZAREA STATISTICA A REPARTITIILOR OBTINUTE

Caracterizarea statistica in cazul dat se refera la determinarea:

a)      Indicatorilor tendintei centrale:

o      Media aritmetica


o      Modul (modulul, dominanta)


o      Mediana (Me)


b)      Indicatorii sintetici ai variatiei si ai asimetriei:

o      Abaterea medie liniara :


o      Dispersia


o      Abaterea medie patratica


o      Coeficientul de variatie (v):

respectiv


o      Coeficientul de asimetrie

sau









4. A. Repartitia vanzatorilor dupa varsta


Varsta

(ani)

Nr. vanzatori

xini

Frecvente cumulate crescator























































TOTAL







a)      Calculul indicatorilor tendintei centrale:

o       Media aritmetica

1371/60 = 22.85 ani/vanz


  • Modul (modulul, dominanta)

Fiind o serie pe variante Mo este valoarea cu frecventa maxima

Mo = 23 ani/vanz   


  • Mediana (Me)

locul medianei:

Me = 23 ani/vanz   




b)      Calculul indicatorii sintetici ai variatiei si ai asimetriei

o      Abaterea medie liniara (d)

= 102/60 = 1.7 ani/vanz


o      Dispersia

279.5/60 = 4.66


o      Abaterea medie patratica

= 4.66 = 2.23 ani/vanz


o      Coeficientul de variatie (v):

2.23/22.85 * 100 = 9.76%


v = d

x


v` si v < 35% - seria este omogena si media este reprezentativa pentru serie


o      Coeficientul de asimetrie

22.85 23/2.23 = -0.15/2.23 = - 0.07

3(22.85 23)/2.23 = 3 *(- 0.15) = -0.45/23 = - 0.02

Rezulta asimetrie negativa moderata


4. B. Repartitia vanzatorilor dupa zilele lucrate

Zile lucrate

Nr. vanz

xini

Frecvente cumulate crescator

















































Total







  1. Calculul indicatorilor tendintei centrale:

o      Media aritmetica

1240/60 = 20.66 zile/vanz


o      Modul (modulul, dominanta

Fiind o serie pe variante Mo este valoarea cu frecventa maxima

23 zile/vanz


o       Mediana (Me)

locul medianei:

21 zile/vanz





  1. Calculul indicatorii sintetici ai variatiei si ai asimetriei

o       Abaterea medie liniara (d)

= 121.5/60 = 2.03 zile/vanz


o       Dispersia

453.8/60 = 7.56


o       Abaterea medie patratica

7.56 = 2.75 zile/vanz


o       Coeficientul de variatie (v):

2.75/20.66 * 100 = 13.31 %


v = d

x


v` si v < 35% - seria este omogena si media este reprezentativa pentru serie


o       Coeficientul de asimetrie

20.66 -23/2.75 = - 0.85


3(20.66 21)/2.75 = 3 * (-0.34)/2.75 = -1.02/2.75 = - 0.37

Rezulta asimetrie negative moderata

4.C. Repartitia vanzatorilor dupa orele lucrate


Grupe de vanzatori dupa ore

lucrate

Nr, Vanz,

Centrul intervalului

xi

xini

Frecvente cumulate crescator

























































Total









a)               Calculul indicatorilor tendintei centrale:

o       Media aritmetica

10275/60 = 171.25


o       Modul (modulul, dominanta)

Fiind o serie pe variante Mo este valoarea cu frecventa maxima (180 189)

= 180 + 9 (12 10)/ (12 10) + (12 10) = 185 ore/vanz


o       Mediana (Me)

locul medianei:

Variabila 23 ani este prima a carei frecventa cumulata crescator este mai mare de 30,5

Me = 171 + 9 * 30.5 37/10 = 165.15 ore/vanz

b) Calculul indicatorii sintetici ai variatiei si ai asimetriei

o       Abaterea medie liniara (d)

= 892.5/60 = 14.88 ore/vanz


o       Dispersia

18246.6/60 = 304.11


o       Abaterea medie patratica

304.11 = 17.44 ore/vanz


o       Coeficientul de variatie (v):

17.44/171.25 * 100 = 10.18 %


v = d

x


v` si v < 35% - seria este omogena si media este reprezentativa pentru serie


o       Coeficientul de asimetrie

171.25 165.15/17.44 = 0.35

3(171.25 165.15)/17.44 = 3 * 6.1/17.44 = 1.05

Rezulta asimetrie pozitiva modeerata


4. D. Repartitia vanzatorilor dupa valoarea desfacerii (zece mii lei)


Grupe de vanzatori dupa valoarea desfacerii

( zece mii lei)

Nr. vanz

Centrul interva-lului

xi

xini

Frec. cumul crescator



























































Total








a.               Calculul indicatorilor tendintei centrale:

o       Media aritmetica

1755350/60 = 29255.83 zece mii lei/vanz


o       Modul (modulul, dominanta)

Fiind o serie pe variante Mo este valoarea cu frecventa maxima (30252 32290)

= 30252 + 2038 (17 11)/ (17 11) + (17 10) = 31191.69 zece mii lei/vanz


o       Mediana (Me)

locul medianei:

32290 + 2038 * 30.5 29/10 = 32595.7

b. Calculul indicatorii sintetici ai variatiei si ai asimetriei

o       Abaterea medie liniara :

177564.34/60 = 2959.41 zece mii lei/vanz


o       Dispersia


o       Abaterea medie patratica

13475950.44 = 3670.96 zece mii lei/vanz


o       Coeficientul de variatie (v):


v = d

x


v` si v < 35% - seria este omogena si media este reprezentativa pentru serie


o       Coeficientul de asimetrie

29255.83 - 31191.69/

3( 29255.83 - 32595.7)/

Rezulta asimetrie negativa


4. E. Repartitia vanzatorilor dupa salariu net (mii lei)


Grupe de vanzatori dupa salariul net lunar

(mii lei)

Nr, vanz.

Centrul intervalului

xi

xini

Frecvente cumulate crescator

























































Total








a) Calculul indicatorilor tendintei centrale:

o       Media aritmetica

179285/60 = 2988.08 mii lei/vanz


o       Modul

Locul Mo - intervalul cu frecventa maxima (3190 3359)

= 3190 + 165 (16 11)/ (16 11) + (16 5) = 3241.56


o       Mediana (Me)

locul medianei:

prin urmare intervalul (3190 3359) este primul interval a carei frecventa cumulata crescator este mai mare de 30,5

= 3190 + 165 * 30.5 39 /16 = 3102.34 mii lei/vanz


b) Calculul indicatorii sintetici ai variatiei si ai asimetriei

o       Abaterea medie liniara :

/60 = 277.46 mii lei/vanz


o       Dispersia


o       Abaterea medie patratica

107467.88 = 327.82 mii lei/vanz


o       Coeficientul de variatie (v):

= 277.46/2988.08 * 100 = 9.29 %



v` si v < 35% - seria este omogena si media este reprezentativa pentru serie



o       Coeficientul de asimetrie

2988.08 - 3241.56/


3(2988.08 - 3102.34)/


Rezulta asimetrie negativa moderata

Pentru interpretarea rezultatelor se vor trece indicatorii obtinuti intr-un tabel sintetic.

Indicatorii tendintei centrale, de variatie totala si de asimetrie pentru variabilele inregistrate in esantion




Denumirea indicatorului

Variabilele inregistrate

Varsta


Zile lucrate

Ore lucrate

Valoarea desfacerii

Salariul net lunar

Media aritmetica






Modul






Mediana






Abaterea medie liniara






Abaterea medie patratica






Dispersia






Coeficientul de variatie % dupa:











Coeficientul de asimetrie dupa

Mo






Me













5. APLICAREA REGULII DE ADUNARE A DISPERSIILOR SI VERIFICAREA GRADULUI DE SEMNIFICATIE A FACTORULUI DE GRUPARE



Grupe de vanzatori dupa ore lucrate


Subgrupe de vanzatori    dupa salariul net (mii lei)


Total

























































































Total












a)     Mediile de grupa

Y1 = 2282.5 * 5 + 2447.5 * 1/ 6 =

Y2 = 2612.5 * 5/5 =

Y3 = 2612.5 * 6/6 =

Y4 = 2612.5 * 6 + 2777.5 * 4/10 =

Y5 = 2777.5 * 1 + 2942.5 * 1 + 3107.5 * 8/10 =

Y6 = 3107.5 * 2 + 3272.5 * 10/12 =

Y7 = 3272.5 * 6/6 =

Y8 = 3437.5 * 5/5 =



b)     Media pe total (generala)

- pe baza mediilor de grupa


c. Dispersia de grupa sau dispersia partiala


d. Media dispersiilor de grupa


e. Dispersia dintre grupe


f. Dispersia totala

sau regula de adunare a dispersiilor:



Pe baza regulii de adunare a dispersiilor se pot calcula alti doi indicatori statistici cu caracter de marimi relative de structura, care exprima ponderea celor doua categorii de factori.


  • Coeficientul de determinatie

   


  • Coeficientul de nedeterminatie dupa relatia:

Pe baza mediilor si a abaterilor medii patratice, determinate pe grupe si pe total, se pot obtine informatii referitoare la gradul de omogenitate al acestora cu ajutorul coeficientilor de variatie corespunzatori, calculati dupa relatiile:

Coeficientul de variatie se calculeaza ca raport intre abaterea medie patratica si media variabilei respective si se exprima in procente:

unde

Coeficientul de variatie pe total

unde


Pentru interpretarea rezultatelor se vor trece indicatorii obtinuti intr-un tabel sintetic


Indicatorii tendintei centrale si de variatie


Grupe de vanzatori dupa ore lucrate

(mii lei /vanz)


(mii lei /vanz)










































Total








Intrucat valoarea coeficientului de variatie este mai mica de 35%, putem aprecia ca toate cele 8 grupe de salarii nete atribuite dupa valoarea desfacerii sunt omogen. Daca ierarhizam grupele din punct de vedere a omogenitatii dintre cele mai omogene grupe sunt grupele VI si VII, iar cea mai putin omogena este III deoarece aici coeficientul de variatie este cel mai mare. Paralel cu aceasta rezulta ca media, ca indicator al tendintei centrale, este semnificativa, valorile seriei gravitand in jurul mediei grupei



6. ESTIMAREA LIMITELOR PENTRU MEDIA COLECTIVITATII TOTALE SI PENTRU NIVELUL TOTALIZAT AL CARACTERISTICII


Eroarea medie de reprezentativitate

pentru selectie repetata:

pentru selectie nerepetata:

Eroarea limita maxima admisa

pentru selectie repetata

pentru selectie repetata

Intervalul de incredere al mediei colectivitatii generale:

Intervalul de incredere al nivelului totalizat al caracteristicii


6 .1. Estimari pentru repartitia vanzatorilor dupa valoarea desfacerilor



Selectie repetata

Selectie nerepetata

Eroarea medie de reprezentativitate



Eroarea limita maxima admisa



Intervalul de incredere al mediei



Intervalul de variatie al nivelului totalizat



Nota: Valorile necesare (media ( ) si dispersia ( )) sunt la punctul 4.D


6 .2. Estimari pentru repartitia vanzatorilor dupa salariul net lunar



Selectie repetata

Selectie nerepetata

Eroarea medie de reprezentativitate



Eroarea limita maxima admisa



Intervalul de incredere al mediei



Intervalul de variatie al nivelului totalizat



Nota: Valorile necesare (media ( ) si dispersia ( )) sunt la punctul 4.E









7. ANALIZA CORELATIEI DINTRE VALOAREA DESFACERII SI SALARIU


7.1. Corelatia liniara simpla (date negrupate)

Se aplica pentru primele 10 unitati din esantion, privind numarul de ore lucrate (xi) si salariul net lunar (yi ) - mii lei. Seria se va ordona crescator dupa numarul de ore lucrate (xi) mentinandu-se salariul net lunar (yi ) corespunzator.

Dintre metodele simple de cercetare a legaturilor statistice recurgem la :


A) Metoda seriilor paralele interdependente


Nr. crt

Ore lucrate

(xi)

Salariul net lunar

(mii lei)

(yi)
































Concluzie: Valorile xi fiind ordonate crescator se poate observa ca si valorile yi cresc in cea mai mare parte, ceea ce sugereaza o legatura directa.


B) Metoda grafica este o alta cale de a stabili legatura dintre fenomene.

Pentru a obtine graficul de corelatie, denumit si corelograma, valorile caracteristicii factoriale (xi) sau intervalele acesteia se trec pe abscisa, iar pe ordonate valorile caracteristicii rezultative (yi) sau intervalele respective. Fiecare unitate observata a celor doua caracteristici se reprezinta grafic printr-un punct.




Graficul de asemenea confirma o legatura directa de forma liniara.

Metoda grafica este utilizata cu bune rezultate pentru alegerea functiei analitice care se studiaza (in cazul regresiei si corelatiei)

Metodele de studiere a legaturilor prezentate anterior au ca deficienta principala faptul ca desi permit constatarea legaturii si caracterulul ei, nu o pot masura printr-un indicator sintetic. Acest inconvenient este inlaturat prin utilizarea metodei regresie.

Metoda regresiei constituie o metoda statistica analitica de cercetare a legaturii dintre variabile cu ajutorul unor functii denumite functii de regresie.

Notand cu Y variabile dependenta si cu x1 , x2 xn variabilele independente obtinem ecuatia de regresie y = f (x1 , x2 xn).

In cazul de fata am apelat la modelul de regresie unifactoriala liniar considerand legatura dintre y si x de tipul yxi = a +bxi. Parametri ecuatiei in acest caz se determina prin rezolvarea urmatorului sistem de ecuatii:

Daca se foloseste metoda determinantilor se obtine:






Datele necesare calcularii celor doi parametri sunt prezentate in tabelul de mai jos.


Nr ctr.

xi

yi

xiyi

Yxi=





























































Total







Functia de regresie este:






a.     Raportul de corelatie liniara simpla se calculeaza cu formula:



Nr. crt

xi

yi

Yxi

(yi - Yxi)2

(yi - )2















































































Unde:

b.     Metoda coeficientului de corelatie

Intensitatea legaturii se masoara prin coeficientul de corelatie (ry/x).


Rezulta ca legatura dintre aceste doua variabile este directa (rz/x>0) si puternica. Exista legatura liniara intensa deoarece ry/x=Ry/x.


c.      Calculul coeficientului de corelatie a rangurilor

Coeficienul de corelatie a rangurilor propus de Spearman:

in care: di - reprezinta diferenta intre rangurile perechii de valori (xi,yi);

n - numarul de perechi de valori.

Coeficientul de corelatie a rangurilor propus de Kendall :

in care   

in care: Pi - numarul rangurilor mai mari care urmeaza rangului curent pentru variabila dependenta;

Qi - numarul rangurilor mai mici care urmeaza rangului curent pentru variabila dependenta.







Calculul coeficientilor de corelatie a rangurilor


Nr crt

xi

yi

Ranguri

di=rxi-ryi

di2

Pi

Qi

Pi-Qi

rxi

ryi





































































































total














BIBLIOGRAFIE

1. Elena-Maria Biji, Eugenia Lilea, Mihaela Vatui, Emilia Gogu, STATISTICA APLICATA IN ECONOMIE, Editura Oscar Print, 2001

2. . Elena-Maria Biji, Eugenia Lilea, Mihaela Vatui, Emilia Gogu, APLICATII STATISTICE IN STUDIUL FENOMENELOR ECONOMICE, Editura Oscar Print, Bucuresti 2003





loading...











Document Info


Accesari: 2149
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )