Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































IPOSTAZE ALE SRUCTURALISMULUI FUNCTIONALIST

sociologie












ALTE DOCUMENTE

Traficul de fiinţe umane
DROGURILE
GRUPUL ETNIC
Sunteti o persoana sincera?
NOTIUNI INTRODUCTIVE DESPRE NEVOILE FUNDAMENTALE
TIGARETE, TIGARI DE FOI, PIPE SI OCHELARI
EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ PENTRU LOCUL DE MUNCA \"CONCASORIST\" DIN CADRUL HOLCIM ROMANIA SA
Educatia moral-civica. Educatia religioasa.
Fenomenul O.Z.N.
Sfaturi ca dragostea ta sa fie puternica

IPOSTAZE ALE SRUCTURALISMULUI FUNCTIONALIST




Disociindu-se polemic de unele aspecte de fond ale conceptiei lui T. Parsons, al carui student a fost, R.K. Merton marcheaza cea mai semnificativa disidenta printre discipolii acestuia, prin incercarea de a dezvolta structuralismul functionalist.

Principala sa reusita, din punct de vedere al istoriei ideilor contemporane, ramane definirea relatiei dint 424i88e re cercetarea empirica si teorie ca problema fundamentala a sociologiei.

Asimiland novator aparatul conceptual propriu analizei functionale a structurii sociale, R.K. Merton este autorul unei conceptii originale privind aportul sociologiei la rezolvarea problemelor actuale ale societatii contemporane. Premisele pe care isi construieste conceptia poarta numele de postulate si pot fi rezumate astfel:

I. Tendinta interna a sistemelor catre echilibrul structural are eficacitate maxima doar la nivelul sistemelor primare. Odata cu cresterea gradului de diferentiere structurala, cerintele functionale nu mai pot fi indeplinite decat partial. Aparitia elementelor tensionale intre componentele tuturor sistemelor releva arii potentiale de actiune a unor componente noi pe care R.K. Merton le numeste disfunctii. Disfunctiile nu trebuie calificate ca momente de patologie structurala, ci ca secvente naturale ale procesului de schimbare prin care se realizeaza reformele institutionale.

II. Fiecare componenta a sistemului are o functie concret determinata, dar nu toate elementele componente sunt functionale din punct de vedere al tuturor cerintelor structurale. Astfel, daca pentru o structura un element este functional, el poate apare ca afunctional sau chiar disfunctional pentru alte structuri ale aceluiasi sistem.

III. Orice sistem contine un set de alternative functionale: un element poate indeplini mai multe functii dupa locul pe care-l ocupa in structuri. Aceste alternative functionale asigura coeziune si longevitate structurala sistemelor. Cunoasterea si utilizarea eficienta acestora defineste domeniul de competenta a inginerului social care, ca profesionist in proiectarea si intretinerea structurilor sociale trebuie sa aiba in vedere, alaturi de functiile dominante si functiile latente, functiile manisfeste, disfunctii, componentele anatomice si starile de dezechilibru temporar. Permanenta restructurare a raportului dintre teorie, metoda si structurile sociale, impusa de practica sociala, necesita o foarte riguroasa cunoastere a corelatiilor dintre componentele structurale si cerintele functionale ale sistemelor institutionale ce urmeaza a fi practicate. Pentru a acoperi aria de semnificatii a acestor corelatii, R.K. Merton foloseste un concept care ii apartine: paradigma. Ca model formal de analiza a efectelor, posibile, in spatiul social grobal ale parametrilor functionali ai structurilor proiectate paradigma indeplineste, in egala masura, rolul de metodologie de cercetare a gradului de integrare functionala a structurilor existente, cat si a metodologiei de creare a unor noi structuri. %n aceasta acceptiune, cu valente metodologice, analistii lui R.K. Merton au definit paradigma ca 'nucleul central de concepte' si procedee de analiza functionala care creaza o logica operatorie si un cod al analizelor functionale prin care se ierarhizeaza faptele si se clasifica structurile.

Prin intermediul paradigmei, stadiul actual al dezvoltarii sociologice, ca stiinta, ar permite depasirea limitelor empiriste prin construirea, pe baza investigatiilor concrete, de teren, a unor teorii de rang mediu105 specifice fiecarui domeniu de activitate umana.

Aspiratia parsonisiana de a construi o teorie generala a actiunii sociale nu poate fi indeplinita deoarece 'sociologia n-a ajuns la Einsteinul ei pentru ca nu l-a avut niciodata pe Kepler', Compte, Spencer, sa, facand parte din istoria sociologiei nu pot oferi metode si tehnici de abordare eficienta a fenomenalitatii sociale.

%n stadiul actual, cea mai mare performanta stiintifica la care se poate accede sociologia este elaborarea unor teorii de rang mediu validate stiintific pentru toate subsistemele sistemului social global. 'Noi putem conchide ca sociologia va avansa pe masura ce preocuparea sa majora va consta in dezvoltarea unor teorii speciale, si ea risca, dimpotriva, sa bata pasul pe loc daca se orienteaza doar catre teoria generala'106. Aceste constructii teoretice "de rang mediu" sunt secvente, etape de trecere de la teorii "particulare asupra unor serii limitate de date, la elaborarea unei scheme conceptuale mai generale, susceptibila de a consolida ansamblurile teoretice particulare"107.

Cat priveste raportul dintre cercetarea empirica si fondul conceptual al sociologiei, teoria vizeaza definirea:

1) metodelor, tehnicilor si procedeelor adecvate cercetarii de teren;

2) ipotezele de lucru, care definesc sistemul de referinta al 'universului anchetei';

3) operationalizarea conceptelor cu care se va opera atat in teren, cat si in redactarea diagnozei (analizei conceptuala);

4) interpretarile post-factum - constau in colectionarea datelor, obtinute din teren in functie de semnificatia lor pentru tematica cercetarii;

5) generalizarile empirice - redau relatiile descoperite, pe baza bancii generale de date, intre variabilele urmarite pe parcursul investigatiei. Stabilitatea corelatiilor dintre variabile poate conduce la descoperirea repetitiilor si la formularea unor constante, singurele care pot oferi si conferi continutul legitim unei teorii asupra vietii sociale.

Pe aceste coordonate, paradigma face posibila evitarea a doua riscuri: inregistrarea mecanica, de grefier, a datelor, pe de-o parte, pe de alta parte evadarea din realitatea concreta in universul abstract si speculativ al teoriei.

%n acest sens, paradigma contine si un insemnat potential explicativ prin dezvaluirea legaturilor obiective dintre cauzele si consecintele fenomenelor. Cercetarea empirica nu se limiteaza la rolul pasiv de a verifica si controla teoria, ci ea indeplineste cel putin patru functii majore, care contribuie la dezvoltarea teoriei:

1) teoria initiaza: 2) reformuleaza: 3) reorienteaza; 4) clarifica teoria initiala108.

%ntrucat in spatiul social real functiile si disfunctiile sunt interdependente, paradigma promoveaza ca existenta metodologica, abordarea intregii complexitati a fenomenului supus investigatiei.

Paradigma analizei functionale cuprinde: fenomenele sociale repetabile carora l-i se atribuie functii (procese, structuri, grupe, roluri), motivatia, scopul, consecintele latente sau manifeste ale indeplinirii sau neandeplinirii functiilor, 'mecanismele' prin care functiile devin realizabile: ierarhizarea rolurilor, a valorilor, a impertivelor normative, diviziunea muncii, dinamica sociala. 'Analiza contextului structural' presupune studierea tuturor influentelor concrete dintre partile componente si intreg fara raportare la prejudecata parsonsiana a echilibrului aprioric al sistemului

Cu aceste precizari, R.K. Merton considera ca a reusit sa faca din structuralismul functionalist o teorie si o metoda eminamente obiectiva si complet dezideologizata intrucat schimbarea sociala este posibila in limitele reformarii institutionale prin social engineering.

Pentru a demonstra virtutile euristice si explicative ale comceptiei sale, R.K. Merton particularizeaza paradigma analizei structurale la cateva probleme sociale majore ale societatii americane contemporane, precum:

1) starea anomica si grupurile de atitudine aferente acesteia la nivel social.

O perspectiva integral sociologica asupra anomiei sociale presupune renuntarea la considerarea acesteia ca efect al insuficientei controlurilor sociale sau al disparitiei episodice a normelor. Anomia este o starea generalizata de adaptare partiala a componentelor structurii sociale la prescriptiile normative optim proiectate. Pentru a releva dimensiunile sociologice ale starii de anomie, R.K. Merton imparte structura sociala a acesteia in doua structuri:

A. Structura culturala a scopurilor si mijloacelor in cadrul careia se indentifica:

a) scopuri legitime - incadrate social intr-o ierarhie integrata de valori;

b) mijloace de atingere a scopurilor. Mijloacele pot fi: legitime, prescrise, preferate sau tolerate, ori proscrise. Cand scopurile legitimate social sunt atinse prin mijloace acceptabile, societatea este bine integrata; in caz contrar societatea se gaseste intr-o stare anomica. Starea anomica mai poate fi generata si de disproportia dintre dimensiunile scopului si structura posibilitatilor (Opportunity structure). Un exemplu, visul americanilor (The American Dreams) 'Americanului i se spune tot timpul ca el are dreptul si chiar obligatia sa-si propuna un astfel de scop , iar mitul omului comun parvenit la regalitatea economica face parte integranta din civilizatia americana. Acest mit a fost exprimat de Carnegie astfel: 'Fiti regi in visurile voastre. Spuneti-va: locul meu e in varf!"109.




Contradictia dintre legimitivitatea acestui scop si accesul 'inegal la structura oportunitatilor intretine conditiile declansarii starii anomice'. {i 'confruntati cu aceasta contradictie in existenta lor reala, un numar apreciabil de oameni devin staini fata de o societate care le permite in principiu ceea ce le refuza in realitate. {i aceasta renuntare la pretentii fata de unul sau altul din standardele sociale care prevaleaza este ceea ce intelegem, in ultima instanta prin anomie'110.

B. %n raport cu aceasta stare obiectiva, subiectivitatea actorului prezinta o serie de raspunsuri posibile care pot fi clasificate in urmatoarele tipuri:

1) raspunsul conformist - caracterizeaza acceptarea individuala atat a scopurilor sociale, cat si a mijloacelor acceptate ca legitime in lan social. Este caracteristic societatilor cu un grad inalt de stabilitate in care asteptarile reciproce sunt standardizate de mentalul colectiv;

2) raspunsul novator - rezulta din folosirea unor mijloace inedite pentru atingerea scopurilor cunoscute si admise ca firesti in spatiul social considerat;

3) raspunsul ritualist - defineste renuntarea motivata la scopurile ce nu pot fi atinse, prin coborarea standardelor de aspiratii pana la mijloacele practiv disponibile. %n aceasta categorie se inscriu rutinierii si stereotipurile celor obisnuiti sa ramana pasivi fata de transformarile sociale in curs;

4) raspunsul evaziv - caracteristic celor care au abandonat normele si scopurile proprii societatii in care traiesc. Fiind, de cele mai multe ori asociali, ei dau nastere unei forme de protest prin asocializare, contestand, in aceasta maniera, scopurile propuse de structurile sociale contemporane lor.

5) raspunsul rebel - refuzand manifest raporturile acceptate social, dintre scopuri si mijloace, propune o structura noua intre scop, mijloace, mediu, efort si recompensa sociala.

Aceste cinci tipuri de raspunsuri structureaza indivizii in grupuri de atitudine, care fac ca societatea sa poata exista ca societate, char si in starea sa anomica. O analiza structural functionalista releva scopurile si mijloacele efectiv valabile si sugereaza teme de cercetare empirica a resurselor de inovare structurala a spatiului social.

Sub aspect metodologic, abordarea structurala necesita considerarea fenomenului investigat ca o structura sociala compusa dintr-un set de interactiuni intre scopuri si mijloace in orizonturi de conditionare a unei structuri a adaptarilor posibile la solicitari interactive concrete determinate.

Birocratia, din punctul de vedere al paradigmei mertoniene, este definita ca o structura formala in care rationalizarea actiunii este asigurata prin control si decizie unica in sensul optimizarii competentei tehnice. Eficacitatea tehnica reprezinta functia principala a sistemului biroctaric, de aceea integrarea individului conduce spre respectarea stricta a imperativelor functionale si depersonalizeaza dupa modelul de 'impersonalizare', impus de sistem. Ca teme pentu cercetarea empirica, R.K. Merton sugereaza: geneza institutionala a birocratiei; raportul dintre autoritarism si criteriile de selectie a personalitatilor in sistemele birocratice; integrarea individuala si modificarea tipului de personalitate.

Schimbarea pozitiei indivizilor, antrenand mobilitatea rolurilor amplifica posibilitatea conflictelor ca urmare a asteptarilor reciproc contradictorii. 'Acest conflict al asteptarilor pare sa fie una din cauzele structurale fundamentale de dezechilibru in ansamblurile de roluri' (Social theory, pagina 368). Biroctatia poate fi cercetata si prin utilizarea recuzitei conceptuale a 'grupurilor de referinta' (references groups), a grupului intern (ingroup) si a grupului extern (outgroup).

Birocratia, desi asigura eficacitatea, poate conduce spre ineficienta, depersonalizare, aspecte care antreneaza , pe termen lung, consecnte disfuntionale. 'Deficientele functionale ale structurii oficiale atrag dupa ele formarea unei structuri de inlocuire (informale) pentru a satisface mai eficace nevoile existente'111. Cercetarea sociologica a birocratiei poate deveni semnificativa numai prin intermediul unei ipoteze teoretice pe baza careia faptele reprezentative se ordoneaza in perspectiva unor concluzii.

%n concluzie: paradigma structural functionalista ia ca punct de plecare individul si valorile. Actiunea indivizilor si asteptarilor reciproce, obiectivate in norme de comportament, reflecta matricea structurala fundamentala a societatii. Structura valorilor este aceea care genereaza structura rolurilor si a statusurilor in cadrul carora individul devine performant nu prin inovrea lor ci prin ridicarea, la nivelul solicitarilor integrative impuse de sistem.

Reformarea institutionala, ca forma a scghimbarii sociale preconizate de R.K. Merton prin paradigma analizei structurale a determinat o diversificare a luarilor de atitudine printre discipoilii lui T. Parsons.

Fara a intra in prea multe detalii, acestia au contribuit la deplasarea accentului de la teoria actiunii la teoria structurii si evolutiei structurale.

Varianta franceza a preluat cu preponderenta problematica actiunii sociale, Alain Touraine publicand in 1965 lucrarea 'Sociologie de L'action', iar in sociologia americana structuralismul functionalist (T. Parsons) s-a particularizat in: o sociologie a actiunii bazata pe conceptul de ordine sociala si o sociologie sistemica fundamentala pe conceptul de control social.

%n circuitul stiintific american, structuralismul functionalist a fost clasificat112 in doua mari etape:

1) macrofunctionalismul (T. Parsons; R.K. Merton);

2) microfunctionalismul, rezultat prin particularizarea paradigmei analizei structurale la diferite domenii reprezentat de: Kurt, Lewin, Robert Bales, Leon Festinger, George Homans.

Cat priveste discipolii lui T. Parsons ca si in alte cazuri din istoria sociologiei acestia constituie doua curente:

a) continuarea preocuparilor preponderent teoretico-doctrinare prin Kingsley Davis, Marion Levy si Edward Shils, Edward Devereux;

b) preluarea selectiva si critica doar a acelor categorii ale structuralismului functionalism care au consecinte benefice in cercetarea concreta, de teren orientare reprezentata de: R.K. Merton, Robert Williams, Wilbert Moore, Bernard Barber.

Un loc aparte in istoria prezenta a structuralismului functionalist, il constituie sociologii care nu au fost adepti ai parsonsismului, dar s-au raportat critic si constructiv la acesta. Din categoria acestora amintim: Pitirim Sorokim, C. Wright, Mills, Denis Wrong, Lewis, Coser (America) si Ralph Dahrendorf (Germania), Max Blank (critic vehement).

O lucrare de sinteza, ramasa referentiala asupra intregii conceptii parsonsiene este: 'A Sociology of Sociology' a lui Robert Friederich113.

Cele mai recente comentarii se gasesc in lucrarea 'Introduction to sociology' publicata in 1987 sub conducerea lui R.K. Merton.

REPERE BIBLIOGRAFICE

Robert King Merton: nascut in 1910 la Philadelphia. Studii de sociologie la Temple University, iar doctoratul sustinut la Universitatea Harvard unde a ramas asistent universitar incepand cu 1934. %n 1941 ocupa Catedra de Sociologie a Universitatii Columbia ca profesor titular de Sociologie. %n aceasta calitate a condus si Biroul de cercetari aplicate. A detinut functii in cadrul Asociatiei sciologilor americani. %n prezent este prorofesor la Columbia University, S.U.A.

Opere principale

1.            R.K. Merton: Puritanism, Pietism and Science, 1936;




R.K. Merton: Science, Technology and Society in 17th Century, England, Imprimerie St. Catherine, 1938;

2.            R.K. Merton: Social Structure and Anomie, 1938;

3.            R.K. Merton: Sociological Theory, 1945

4.            R.K. Merton: The Sociology of Knowledge, 1945

5.            R.K. Merton: Patterns of Influence. A Study of Interpersonal Influence and of Comunnications Behavior in a Local Comunity, 1948;

6.            R.K. Merton: Social Theory and Social Structure, Free Press, Glencoe, Illinois, 1959

7.            R.K. Merton: Friendship as Social Process> A Substantive and Methological Analysis, 1954

8.            R.K. Merton: Social Problems and Sociological Theory, 1961

9.            R.K. Merton: On The Shoulders of Giants, Free Prees, New York, 1965

10.         R.K. Merton: Anomie, Anomia and Social Interaction; Context of Deviant Behavior, in Anomie and Deviant Behavior, The Free Prees, New York, 1967, (ed. Marshall B. Chinard)

11.         R.K. Merton: (General Editorship); colab.: Lewis A. Coser, Steven L. Nock, Patricia A. Stefan, Ruford Rhex: Introduction to Sociology, second edition, 1987, Harcourt Brace Jovanovich Inc.

Exegeze asupra structuralismului functionalist

1.            Kingsley Davis: The Human Society, The MacMillan Company, New York, 1964

2.            Marion Levy: The Structure of Society, Princeton, New Jersey, Princeton Unversity Press, 1952

3.            Marion Levy: Modernisation and the Structure of Societies. A. Setting for International Affaires, New Jersey, Princeton University Press, 1966, 2 vol.

4.            Lewis Coser: The Functions of Social Conflict, Glencoe, Illinois, The Free Press, 1956

5.            Lewis Coser: The Study of Conflict, Glencoe Illinois, The Free Press, 1962



6.            Nicholas Timashaff: Sociological Theory. Its Nature and Growth, Random House, New York, 1967

7.            C. Wright Mills: The Sociological Imagination, New York, Oxford University Press, 1959

8.            Ralph Dehrendorf: Out of Utopia> Toward'a Reorientation of Sociological Analysis, in Sociological Theory, edited by Lewis A. Coser and Bernard Rosenberg, the Macmillan Company, London, 1969

9.            Max Blanck: The Social Theories of Talcott Parsons. A. Critical Examination, Prentice - Hall Inc., Englewood Cliffs, New York, 1961

10.         Robert Friedrich: A Sociology of Sociology, The Free Press, New York, London,1970

11.         Harry M. Johnson: Sociology A. Sistematic Introduction, Routledge and Kegan Paul, London, 1964

12.         Don Martindale: Institutions, Organisations and Mass Society, Boston, 1966

13.         Richard Sheldon: Some Observations on the Theory in Social Sciences, in Toward a General Theory of Action (ed. T. Parsons and Edward Shils), Harvard University Press, Cambridge Massachusetts, 1954

14.         Alan Dawe: The Two Sociologies, in the British Journal of Sociology vol. XXI, nr.2, June 1970

15.         Stela Cerna: Structuralismul functionalist in sociologia americana, Ed. {tiintifica, Bucuresti, 1970




105 Expresia circula in toata sociologia: Teories of the middle range (America); Theorien der mittlern Reichweite (Germania); theories de portee moyenne (sociologia de limba franceza)

106 R. K. Merton: Social Theory and Social Structure, Glencoe, Free Press, Illinois, 1959, p.9

107 R. K. Merton: Social Theory and Social Structure, p.9-12

108 R. K. Merton: Social Theory and Social Structure, p.103

109 R. K. Merton: Op.cit. p.138

110 R. K. Merton: Op.cit. p.218

111 R. K. Merton: Op.cit. p.73

112 Alan Dave; The two Sociologies, in The British Journal of Sociology, Volume XXI, nr.2, June 1970

113 R. Friederich: A Sociology of Sociology, The Free Press, New York, London, 1970












Document Info


Accesari: 1880
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )