Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





loading...
















































Libertatea individului in relatie cu dezvoltarea societatilor constranse de regimuri politice - aspecte sociologice

sociologie










ALTE DOCUMENTE

A fi sau a nu fi caminist
SOCIOLOGIE PSIHOLOGIE Sociologie generala
Alege viata
Echipamente individuale de supravietuire
Eu, el . si (ea) .
Tehnici de manipulare in regimuri totalitare
FLEGMATICUL LINISTIT
DIVIZIUNEA MUNCII SI FORMELE ANORMALE. SINUCIDEREA EGOISTA, ALTRUISTA SI ANOMICA. TIPUL ETNIC SI TIPUL RELIGIOS.
TELEFONUL - UN FLAGEL SAU O BINEFACERE ?
EVOLUTIA IDEILOR SOCIOLOGICE

Libertatea individului in relatie cu dezvoltarea societatilor constranse de regimuri politice - aspecte sociologice

Realitatile sociale ce pornesc din teoriile enuntate de catre Geert Hofstede in cadrul scrierilor sale au avut si au corespondente pe plan real, istoric si economic in ceea ce priveste dezvoltarea societatilor, fie ele unele libere sau constranse de regimul politic existent in cadrul acestora. Hofstede isi indreapta privirea asupra individului, ca si celula de baza a fiecarei structuri sociale, considerandu-l ca fiind cel de a carui dezvoltare sociala si psihologica depinde caracterul economic si social ulterior al societatii. Expresia individualitatii este astfel relevanta nu numai pentru o parte a socialului- respectiv a unei singure persoane, ci pentru imaginea de ansamblu a societatii in 111g61b sine. Contactul social stabilit de individ devine conditia si factorul determinant care poate stabili caracterul planului social in care acesta traieste si se exprima. Din punct de vedere al comunicarii si perspectivei unei culturi asupra alteia ce nu permite manifestarea individualitatii, se poate observa cum acest stil de organizare sociala afecteaza in mod vizibil nu doar relatiile interumane, dar si societatea la nivelul sau ca intreg. Odata inabusit contactul indivizilor in interiorul societatii, devine de la sine inteles ca orice tip de contact sau legatura al insilor cu cei aflati in exteriorul acesteia automat este scos din discutie, limitand intelegerea diverselor notiuni social-umane.

Ferreol afirma in studiul sau din 2000 ca exista o conexiune clara intre expresia individualitatii si notiunea de comunitate : 'prea mult individualism ucide individul, prea multa comunitate ucide societatea'[1]. In cadrul studiului lui Hofstede, Culture's Consequences , acesta scoate in evidenta corelatia intre scorurile de la social, si anume individualism, si produsul intern brut pe cap de locuitor. Lipsa de dezvoltare sociala a individului in raport cu dezvoltarea economica a tarii in care acesta traieste este mult mai clar evidentiata in cadrul societatilor ce impun individului notiunea de colectivitate. Aici se face automat referire la regimurile ce suprima expresia individului, facand ca legile nescrise ce ar trebui sa fie stabilite de catre diversele comunitati sa isi piarda din semnificatie, sa se dilueze si chiar sa devina inexistente, inutile in contextul social general. A fost evidentiat, in numeroase randuri, faptul ca un tip de comunitate impusa duce la reprimarea componentilor societatii si nu la crearea, in randul acestora, unui sentiment de apartenenta la intregul social.Corelatia existenta intre libertatea individuala si dezvoltarea generala a unei societati a fost tratata si de catre Fukuyama, care a pus in discutie aspectul practic al rezultatelor economice si sociale obtinute, de-a lungul istoriei, in cadrul unor tari libere in comparatie cu unele ce aveau regimuri oprimante (grafic 1). Fukuyama nu are insa un punct de vedere valid intr-un contex sociologic intercultural, care sa explice sau sa trateze problema dintr-o perspectiva pur umana, interculturala- deci care sa analizeze modul in care aceste date concrete se reflecta la nivelul indivizilor. Putem observa totusi- in cazul tarilor ce nu au pus neaparat accentul pe colectivism (asa cum este cazul, tratat in lucrarea din semestrul 1, Chinei), ci mai degraba pe suprimarea individualismului pana in punctul in care nu conteaza constituentii societatii, ci doar rezultatele acesteia- ca perceptiile venite din exterior asupra aspectului sociologic si intercultural unei societati concorda de cele mai multe ori cu realitatea concreta prezenta la nivel real.

Grafic 1.

Ilustrata in numeroase tari din Europa, aceasta idee a corelatiei dintre cele doua aspecte poate fi observata prin urmarirea evolutiei economice si sociale, de-a lungul istoriei recente, a unor exemple concrete. Spre exemplu in cazul Spaniei, regimul represiv existent in tara inainte de 1975 a dus nu numai la modificarea vizibila a unor aspecte ce au tinut de aspectul social al societatii si indivizilor, dar si de progresul tarii in ansamblu.

Incepand din 1939, o data cu instalarea la putere a generalului Franco, regimul de conducere a tarii a devenit unul totalitar, in care expresia individului ca si fiinta sociala era in mod evident alterata. Dincolo de aspectele psihologice create de acest fapt, merita observat cum evolutia sociala a fiecarui component al societatii a dus la un progres economic lent al tarii ca intreg, aceasta batand chiar pasul pe loc. Dupa caderea regimului lui Franco si instalarea, de catre regele Juan Carlos, a unei monarhii constitutionale cu parlament bicameral, libertatea individuala s-a putut manifesta in asa fel incat sa duca tara pe un traiect ascendent, incluzand integrarea in organisme internationale precum Uniunea Europeana (1986), fapt ce a accelerat schimbarile pozitive. In graficul 2 poate fi observata o crestere marcanta a PIB (produs intern brut) per capita si o crestere evidenta a sperantei de viata, in contrast cu perioada de lancezeala a acestor indicatori la sfarsitul anilor '60 si inceputul anilor '70. Aceste modificari pozitive accelerate se produc din a doua jumatate a anilor '70 si concorda cu perioada liberalizarii introduse de Regele Juan Carlos.




.

Grafic 2.

Prin acest exemplu concret , sustinut de date, dar si prin exemplele altor tari din Europa - precum Polonia (regim de stanga) sau Grecia (Junta militara a "Coloneilor"- de dreapta), unde schimbarea regimului a dus la schimbarea automata a intregului plan social si implicit economic-, se poate observa corelatia mai mult decat evidenta a starii individului cu starea societatii. Teoria lui Hofstede este deci confirmata nu doar la nivel de individ, ci si la nivel de entitate nationala, sustinuta in mod repetat de perceptiile interioare si exterioare, la nivel sociologic si psihologic, asupra acestor societati.

Ceea ce nu trebuie ignorat este insa faptul ca democratia si exprimarea sa libera si neingradita pe plan social nu constituie intotdeauna o garantie a evolutiei sociale, ci mai degraba conditia necesara unei dezvoltari sociale armonioase si constante. Individul poate contribui la dezvoltarea societatii doar prin dezvoltarea proprie, iar binele pe care si-l face siesi este, prin cumularea "binelui" tuturor indivizilor, un bine pe care il face intregii societati.

Popa Claudia Roxana

Comunicare Interculturala, an 1.



[1] Gilles Ferreol, 2000, p 96.


loading...


Document Info


Accesari: 2198
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )