Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































METODA TIPOLOGIEI CALITATIVE SI COMPREHENSIUNEA INTERPRETATIVA IN SOCIOLOGIA LUI MAX WEBER

sociologie












ALTE DOCUMENTE

SOCIOLOGIA - ŞTIINŢA SOCIETĂŢII. CONSTITUIREA SOCIOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ
A FI SAU A NU FI..ROMAN IN AMERICA
MOBILITATEA SOCIALA
SPALAREA CREIERULUI SI PARTENERUL ADORMIT
PATOLOGII SI TERAPII COMUNICATIONALE Manipularea
Prietenia
Chestionar privind perceptia grupurilor de emigranti
RELIGIA
DINAMICA STRUCTURILOR FAMILIALE
Tipuri de relatii intre sexe

METODA TIPOLOGIEI CALITATIVE SI COMPREHENSIUNEA INTERPRETATIVA IN SOCIOLOGIA LUI MAX WEBER




Recunoscuta ca valoare de patrimoniu a sociologiei universale, opera lui M. Weber constituie, in egala masura, un moment de referinta in evolutia gandirii sociologice germane si o contributie substantiala la crearea sistemului categorial al sociologiei ca stiinta. In acest sens, Max Weber considera ca dupa crearea termenului de sociologie de catre A. Comte, etapa moderna a dezvoltarii ei presupune reconstructia intregii sale problematici in vederea transformarii ei intr-o "stiinta neutra axiologic fata de aplicatiile sale practice". Problematica sociologica "defineste totalitatea activitatilor umane dintr-o societate, in timp ce "problema constitutiva" a sociologiei trebuie identificata la nivelul actiunii sociale. De aceea, reconstructia epistemica a sociologiei trebuie sa ia ca punct de plecare actiunea sociala care genereaza "complexele sociale" creatoare de cultura.

Nu orice actiune umana este actiune sociala; devine sociala numai cand autorul sau ii atribuie un sens prin raportare la orientarile valorice ale spatiului social global.

Sensul poate fi: a) subiectiv: cand reflecta optiunile valorice ale individului; b) obiectiv: cand exprima raportul dintere aspiratiile individuale si comportamentale existente la un moment dat intr-un spatiu social concret determinat.

Pentru a studia actiunea sociala, sociologul trebuie mai intai sa o inteleaga, proces care presupune: a) identificarea naturii si sensului actului savarsit de individ; b) descifrarea motivatiei care explica acest act. Din aceasta cauza, perspectiva sociologica de abordare a realitatii sociale este una "comprehensiv-explicativa". Comprehensiunea face posibila explicatia cauzala, iar prin intermediul acesteia se poate explica probabilitatea producerii fenomenelor studiate, conferind cercetarii sociologice un caracter istoric. Pe baza acestor premise metodologice Max Weber studiaza 3 categorii de probleme sociale: raportul dintre etica protestanta si geneza capitalismului, tipologia dominatiei, rationalitatea formala in organizatiile birocratice. "Interesul nostru principal este de a analiza si de a explica in genetic particularitatea specifica a rationalismului occidental si, in cadrul acestuia, formei moderne occidentale orice tentative de a realiza o asemenea explicatie trebuie sa ia in considerare , inainte de toate, conditiile economice, recunoscand importanta fundamentala a fa 727e48h ctorului economic. In acelasi timp, nu trebuie sa pierdem din vedere corelatia opusa: desi dezvoltarea rationalismului economic este dependenta partial de tehnica si dreptul rational, ea este determinata, totodata, de abilitatea si dispozitia oamenilor de a adopta anumite tipuri de comportamente rationale practice".(1)

In afara de actiunea sociala, fundanmentele conceptuale ale sociologiei lui Max Weber mai cuprind si un set de "determinanti" ai rationalitatii actiunii sociale din care amintim:

a) rationalitatea de finalitate - defineste totalitatea conditionarilor aferente actiunii. "Actioneaza in maniera rationala de finalitate cel ce-si orienteaza activitatea dupa scopurile, mijloacele si consecintele subsidiare ale acestora si care confrunta, in acelasi timp, in mod rational, mijloacele cu scopul, scopul cu consecintele subsidiare si, in sfarsit, diversele scopuri posibile intre ele"(2)

b) rationalitatea de valoare - caracterizeaza activitatile sociale

(1) Max Weber: The Protestant Ethic and the Spirit of Capitalism, New York, Charles Scribners's sons, 1958, p.26

motivate de credinta in valoarea lor intrinseca independent de rezultatul lor. Exemplu : actiunile cu caracter etic, estetic, religios. "Rationalitatea de valoare ramane afectata de irationalitate, si aceasta cu atat mai mult cu cat se da o semnificatie absoluta valorii dupa care se orienteaza activitatea". Caracteristica esentiala a activitatii rationale de valoare o constituie elaborarea constienta a sensului actiunii si orientarea rezolutiva a comportamentului in mod consecvent in functie de anumite secvente metodic programate;

c)                              maniera afectiva - vizeaza conditionarea emotionala a actiunilor motivate preponderent de pasiune sau de sentimente;

d)                              maniera traditionala - prin preponderenta cutumelor si a obisnuintelor contribuie la diminuarea rationalitatii globale a actiunii, plasandu-se la limita unei activitati semnificativ orientate. Cand practicarea individuala a cutumei se face in mod constient, depasind simpla obisnuinta, activitatea traditionala cumuleaza valente de rationalizare deosebit de importante.

Aceste multiple conditionari releva implicarea mai multor componente in interactiunea semnificativ orientata care defineste actiunea sociala. O astfel de componenta este relatia sociala care poate fi: a) de mutualitate; b) de conflict; c) de comunalizare; d) de asociatie.

Prin relatie sociala Max Weber intelege "probabilitatea ca se va actiona socialmente de o maniera exprimabila semnificativ intr-un fel sau altul"(pag.53). Probabilitatea de producere a actiunii(3) permite estimarea unor regularitati specifice vietii sociale precum obisnuintele, cutumele si interesele mutuale. Dintre acestea, interesele sunt hotaratoare in explicarea genezei si validitatii ordinii sociale. "Agentii sociali accepta aceste regularitati pentru ca ei accepta

(2) Max Weber: Economie si societate, p.23, Paris, 1971 vol.I

(3) care va face obiectul de studiu al etnometodologiei

validitatea ordinii sociale produsa de ele" (pag.53). Obiectul de studiu al sociologiei trebuie sa-l constituie tocmai formele concrete in care se particularizeaza sursele ordinii sociale, anume "traditia, credinta, legalitatea". Pe baza acestora devine posibila formarea si existenta grupurilor in cadrul carora Max Weber include: institutiile, intreprinderile, asociatiile.

Originalitatea conceptiei sale consta, insa, in analiza evolutiei formelor de rationalizare in cadrul carora propune birocratia ca "previzibilitate rationala" si forma eficienta de introducere a "calculului rational" in entropia spatiului social. In aceasta acceptiune, birocratia asigura legimitate ordinii sociale prin urmatoarele sale caracteristici: 1) functionarii sunt liberi din punct de vedere personal; 2) lucreaza intr-o ierarhie a functiei solid constituita; 3) respecta componentele stabilite; 4) muncesc pe baza unui contract si a unei selectii deschise; 5) selectia se realizeaza dupa o calificare profesionala relevata de examinare si atestata prin diploma; 6) sunt platiti cu salarii fixe; 7) trateaza functia lor ca unica si principala profesiune; 8) urmeaza o cariera profesionala, iar avansarea depinde de aprecierea superiorului; 9) muncesc separati de mijloacele de administratie si fara sa-si aproprie functia lor; 10) sunt supusi unei discipline stricte sau a unui control riguros.




Prin intermediul birocratiei, M Weber considera ca actiunea sociala devine rationala, iar prin rationalitate ordinea sociala confera legitimitate dominatiei care se exercita la nivelul conducerii administrative. Max Weber distinge, in spatiul larg al dominatiei, trei tipuri de legitimitate:

1.                  legitimitatea rationala se bazeaza pe acceptarea prescriptiilor normative ale regulamentelor pe care le folosesc cei care dau directive. In acest caz, dominatia este legala si se exercita printr-o serie de functii publice, in cadrul unor reguli precise care circumscriu raza de actiune a unei competente. Un set, clar delimitat de sarcini de executie, traseaza cadrul unei autoritati constituite la nivelul unei ierarhii administrative care presupune o formatie profesionala pentru a aplica regulile competentei cu scopul de a obtine o completa rationalizare a actiunii sociale. In acest sens cercetatorii(4) romani apreciaza ca "privita ca forma istorica materializata a ratiunii, rationalitatea este la Max Weber o structura tehnica a muncii eficiente la care nu se poate renunta decat cu pretul unei munci neproductive, al risipei sociale".

2.                  legitimitate traditionala se bazeaza pe increderea in valabilitatea traditiilor si asigura dominatia traditionala;

3.                  legitimitatea charismatica este generata de calitatile exemplare ale ale unei persoane de exceptie care polarizeaza neconditionat respectul si simtul autoritatii in mediul social concret determinat. In acest caz dominatia este de ordin charismatic.

In traditia vremii sale, Max Weber analizeaza charisma omului politic si competenta omului de stiinta ca pe doua vocatii ale modernitatii, intre care mediaza functionarul sau birocratul. Astfel daca etica omului politic si a savantului este etica responsabilitatii pentru deciziile pe care le iau in legatura cu dinamica unei realitati contradictorii si pline de neprevazut, birocratului ii este caracteristica etica unei raspunderi mecanice, neasumate, prescrise strict prin regului pe care le executa neconditionat. Omul politic si omul de stiinta sunt principalii creatori ai autoritatii constituite, in timp ce birocratul cumuleaza prerogativele respectarii stricte si executarii optime a directivelor care emana de la aceasta autoritate.

In acest context regula fundamentala a stiintei sociale ramane aceea de a accepta diversitatea valorica a realitatii sociale ". Intelegem prin situatie de clasa reuniunea sanselor tipice ale unor indivizi de a dispune de bunuri, de conditii exterioare ale vietii lor si de experientele de viata, care formeaza destinul lor personal. Aceste sanse tipice deriva dintr-o ordine economica determinata,

(4) St. Costea, I. Ungureanu: introducere in sociologia contemporana, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1985, p.68

respectiv, din marimea si natura puterii de a dispune (sau a nu dispune) de bunuri si servicii, de modul in care aceasta putere este folosita pentru a obtine venituri si rente (.). Numim clasa sociala totalitatea acelor situatii de clasa intre care se realizeaza , relativ usor si intr-un mod tipic, un schimb de persoane si o succesiune de generatii.. Vom numi situatie de stare (strat) o pretentie, tipic efectiva, de consideratie sociala, care este fondata pe modul de viata, tipul de educatie si pe prestigiul ereditar sau dobandit (profesional) al unor indivizi..Stare (strat) se numeste o reuniune de indivizi care revendica, in cadrul unei comunitati, o consideratie exclusiva fata de starea lor si nu monopol exclusiv asupra caracterului acestei stari... O societate se numeste de stare (strat) daca articulatia ei sociala se realizeaza, de preferinta, in functie de stari (straturi), iar o societate este de clasa daca aceasta articulatie se face in functie de clase".(5)

Ce intelege Max Weber prin realitate sociala ? Realitatea sociala nu este o simpla prelungire a naturii; ea este rezultatul cumulat al creatiei activitatilor semnificativ orientate prin care agentii isi obiectiveaza scopuri voite si mijloace dezirabile, susceptibile de a se insera in cadrele normative ale legalitatii. In esenta, realitatea sociala este o creatie culturala nu a individului ci a unei comunitati. De aceea, sociologia nu se poate ocupa de individ, ci de ceea ce este frecvent, adica general, in sensul actiunii sociale.

De aici decurge si existenta unor sensuri comune, care legitimeaza actiunile sociale tipice. Ca orice stiinta, si socilogia ia ca punct de plecare evidenta empirica, a observarii comportamentelor umane, pe baza careia se construieste o evidenta rationala prin comparatie cu evidenta emotionala bazata pe "retraire prin empatie".

Deosebirea fundamentala fata de stiintele naturii consta in faptul ca socilogia nu se rezuma la masurarea si clasificarea evidentelor, ci interpreteaza

(5) Max Weber: Economie et societe, vol.I, Paris, Plon, 1971, P.309,413-415

evidentele empirice, devenind o stiinta "comprehensiv - explicativa".

Instrumentul prin care sociologul trece de la comprehensiune la interpretare si ecplicatia cauzala, il reprezinta "tipul ideal" prin care Max Weber intelege un "sistem de posibilitati, care se construieste printr-un proces de abstractie si de constragere dintr-o multime difuza si discreta de fenomene individuale. Tipul ideal este o perspectiva metodologica de evaluare a dinamicii structurale a spatiului social global si a universului profesional concret determinat. De exemplu: tipul ideal de meserie este o creatie teoretica rezultata din aditionarea unor trasaturi caracteristice care se gasesc difuz in diferitele meserii existente intr-un spatiu social determinat.




Dincolo de aspectul teoretic explicativ, tipul ideal mai are si o functie practica: arata sensul evolutiei sociale prin raportarea permanenta la potentialul explicativ al cunoasterii sociologice.

Explicatia sociologica autentica se intemeiaza pe intelegerea sensului si motivatiilor actiunilor sociale.

Sociologia a si primit, de aceea, numele de Verstehende Soziologie . Intelegerea poate fi: a) obiectiva: reflecta expresia unei judecati asertorice; b) explicative: cand asertiunea este insotita de relevarea cauzala a contextelor particulare in care actiunea isi concretizeaza sensul sau specific. Explicarea cauzala pe care o propune cunoasterea sociologica nu vizeaza subordonarea cazurilor particulare, generalitatii abstracte a unor legi, ci relevarea structurii si devenirii interioare a proceselor sociale. Explicarea fenomenelor sociale, defineste, deci, si "stabilirea raporturilor de dependenta a partilor fata de intreg".

Tipul ideal reprezinta. Deci, in egala masura un model al evolutiei sistemului social global, cat si cadrul conceptual - metodologic de pe care fiecare cercetator abordeaza realitatea sociala. Ca "stiinta a tipurilor de actiuni ideale", sociologia are, de aceea, un caracter istoric: fiecare societate isi are propria sociologie prin care marcheaza o contributie concreta la studiul stiintific al societatii. Fiind o imagine epistemica a unei realitati in continua devenire, sociologia nu este o stiinta a societatii, ci o modalitate de decantare teoretica a fiecarei secvente in evolutia practica a evolutiei umane. Numai mentinandu-si permanenta deschiderea conceptelor sale fata de dinamica efectiva a realitatii sociale, sociologia poate evita esuarea ei in dogmatism.(6)

In particular, sociologia lui Max Weber nu exprima decat faptul ca mentinerea ordinii sociale legitimate presupune succesiunea mai multor forme de exercitare a unei autoritati care-si conserva esenta sa.

Schimbarea sociala este naturala, dar ea ramane legitima doar atata timp cat duce mai departe etosul rezultat din etica antreprenorului combinata cu prescriptiile religie protestante.(7)

Definind religia ca pe "un tip de activitate sociala" Max Weber realizeaza prima analiza sociologica a raportului dintre protestantism (calvinismul) si forma capitalista de structurare a vietii economice ajungand la concluzia ca individualismul si spiritul metodic promovat de Calvinism a contribuit la formarea mentalitatii intreprinzatorului capitalist. Etosul professional al acestuia este considerat a fi o variabila cheie a explicarii genezei structurilor sociale prin interdependenta dintre confesiune si stratificarea sociala. Aceasta interdependenta atinge parametrii de functionalitate preliminata numai in spatial unei odini sociale valide.

In acest context, sociologiei ii revine rolul de a resemantiza sistemul conceptual necesar elaborarii "tipurilor ideale" de actiune sociala in functie de solicitarile integrative, promovate de fiecare etapa de evolutie a societatii umane. "Tipologia calitativa" asociata operei lui Max Weber, nu este o simpla sinteza empirica de fapte, ci ramane mai mult o sugestie metodologica in elaborarea complexitatii universului social aflat in permanenta dezvoltare. In istoria sociologiei a mai ramas si prin teoria "pluralitatii factorilor" istorici, prin

(6) Petre Andrei: Opere sociologice, vol.III, Bucuresti, Ed.Academiei Romane, 1978, p134

(7) Max Weber: L' Ethique protestante du captalisme, Paris, Plon, 1967, p.54

intermediul carora a pus bazele unei explicatii referitoare la importanta factorilor psihologici in evolutia vietii economice si religioase. Ideile sale au fost preluate si de scoala de la Frankfurt si de catre T. Parsons care-i mentine doctrina in actualitate in sociologia americana.

REPERE BIBLIOGRAFICE

MAX WEBER (1864 - 1920)

S-a nascut la 21 aprilie 1864 la Erfurt, in Turingia, ca fiu al unui jurist care provenea dintr-o familie de industriasi si comercianti specializati pe comertul cu textile din Westfalia. In 1869 s-a stabilit in Berlin, unde a fost membru al Dietei municipale, deputat al Dietei Prusace si si Reischstag. Studiile superioare, incepute la Heildberg (1882, Facultatea de Drept, si audient la Istorie, Economie, Filozofie si Teologie) le-a reluat la Universitatea din Berlin si Gotingen. In 1889 trece, la Berlin, examenul de doctorat, cu o disertatie referitoare la istoria intreprinderilor comerciale in Evul Mediu. Isi incepe cariera universitara dupa sustinerea tezei cu tema "Istoria agrara romana si semnificatia sa pentru dreptul public si privat", in replica fata de oficialitatile zilei reprezentate, atunci, de Mommsen. Aceasta teza a fost completata ulterior cu raportul asupra situatiei muncitorilor rurali in Germania Orientala. In 1894 obtine catedra de professor de economie politica la Universitatea din Fribourg, unde isi incepe cariera printr-o conferinta asupra "Statului national si politica economica". In 1896 accepta o catedra la Universitatea din Heidelberg, de unde Knies a iesit la pensie. Publica studiul "Cauzele sociale ale decadentei civilizatiei antice". In 1903, dupa o scurta intrerupere a preocuparilor didactico-stiintifice, Max Weber fondeaza, impreuna cu Sombart "Archiv fur Sozialpolitik". Dupa ce in 1904 a asistat la Congresul de stiinte sociale de la Saint Louis, a publicat "Etica protestanta si spiritul capitalismului". Revolutia rusa din 1905 (miscarea decembrista) ii prilejuieste publicarea celei de-a doua parti a "Eticii protestante". In 1908 primeste, in salonul sau din Heidelberg, pe cea mai mare parte din savantii germani ai epocii: Windelband, Jellinek, Troetsch, Nauman, Sombart, Simmel, Michels Tonnes. Organizeaza "Asociatia germana de sociologie" si lanseaza o colectie de opere de stiinte sociale. In 1909 incepe redactarea operei "Economie si societate". In 1910 se remarca prin pozitia luata fata de ideologia rasista, lansata in Congresul Asociatiei germane de sociologie. In 1913 apare prima editiei a "eseului asupra catorva categorii ale sociologiei comprehensive". In 1916, dupa multe preocupari civico-politicianiste, publica "Sociologie si religie" in care trateaza "Iudaismul si budismul", iar in 1917 "Judaismul antic". In 1919 ocupa catedra la Universitatea din Munchen, unde ii succeede lui Bretano. Cursul privind "Istoria economica generala", tinut intre 1919 - 1920, va fi publicat in 1924. A facut parte din Comisia pentru redactarea constitutiei de la Weimar. La 14 iunie 1920 se stinge din viata la Munchen.

Opere principale: Etica protestanta si spiritul capitalismului (1905); Incercarea asupra catorva categorii ale sociologiei comprehensive (1913); Etica economica a religiilor universale (1915); Incercare asupra netralitatii axiologice in stiintele sociologice si economice (1918); Economia si societatea (postum, 3 vol.,1922); Gesammelte Aufsatze zur Religionsoziologie (3 vol.,1921); Gesammelte politische Scriften (1921); Gesammelte Aufsatze zur Wissenschaftslehre (3 vol.,1921); Gesammelte Aufsatze zur Sociologie und sozial Politik (1922); Wirtschaft und Gesellschaft (1922); Gesammelte Aufsatze zur sozial und Wirtschaftgeschichte (1924).



Despre Max Weber:

1.       Raymond Aron: La Philosophie critiue de L'histoire. Essai sur une Theorie allemande de l'histoire, Paris Vrin, 3-2 ed., 1964;

Eduard Baumgarten: Max Weber, Werk und person, Tubingen, J.C. Mohr, 1964;

2.       R. Bendix: Max Weber, an Intellectual Portrait, New York, AnchorBooks, Doubleday & Co, 1962;

3.       J. Freund: Sociologie de la Max Weber, Paris, PUF, 1966;

4.       Marianne Weber: Max Weber, ein Lebensbild, Tibingen, J.C. B.Mohr, 1926;

5.       J. P. Mayer: Max Weber in German Politics, London, Faber, 1956;

6.       M. Weinreich: Max Weber, L'homme et le savant, Paris, Les Presses modernes, 1938;

7.       Karl Eugisch, Bernard Pfister, Johannes Winckleman: Max Weber: centenarul nasterii sale, Berlin, Duncker si Humboldt, 1966;

8.       Aron Raymond: Main Curents in Sociological Thought, Vol. II, London, 1968;

9.       Andrei Petre: Sociologie Generala, ED. II, Bucuresti, Ed. Cugetarea, 1941;

10.    Wiese Leopold von: Geschichte des Soziologie, Berlin, 1971;

11.    Braileanu Traian: Teoria comunitatii omenesti, Editia a II-a, Bucuresti, Ed. Cugetarea, 1941;

12.    Ralea Mihai: Contributie la stiinta societatii, Bucuresti, Csa Scoalelor, 1927;

13.    Aron Raymond: La sociologie allemande contemporaine, Paris, PUF, 1966;

14.    Roz Firmin: L'evolution des idees et des moerus americaines, Paris,1931;

15.    Bernard Phillipe: Protestantisme et capitalisme, Paris, A. Colin, 1970;

16.    Ahlheim Klaus: Religion und Gesellschaft bei Max Weber Clausthal - Zellerfeld, 1972;

17.    Keil, Gert: Systemarische und Historische Bemerkungen zu Max Webers, Wissenschaftslehre, Erlangen - Nurnberg, 1976;

18.  Hinderer, Helmut: Studien zum Geist des Kapitalismmus unter besondever Berucksichugung der Gesammelten atze zur Religionissoziologie von Max Weber, 1967.













Document Info


Accesari: 2472
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )