Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload

loading...



















































MIGRATIA INTERNA SI MIGRATIA EXTERNA

sociologie












ALTE DOCUMENTE

DEZVOLTAREA ŞI EFICACITATEA CARIEREI
Adevarata iubire
LA CE RENUNT
Alege tu momentul despartirii
Perceptii asupra multiculturalismului
TRADITIA POPULARA OLTENEASCA
Cum sa spui adevarul si numai adevarul
Chestionar asupra imaginii urbane a municipiului Barlad
CONTROLUL SOCIAL SI DEVIANTA
POLITICI SI SISTEME DE SECURITATE SOCIALA

Dupa liberalizarea din 1990, migratia interna se reaseaza, atingand din nou niveluri inferioare anului 1970, cu exceptia anului 1997, cand, datorita instituirii acordarii platilor compensatorii pentru disponibilizarile colective si deplasarilor masive ale fostilor muncitori din industrie catre locurile de origine, volumul populatiei migrante inregistreaza o usoara crestere, atingand un nivel superior anului 1970.

Un alt aspect care caracterizeaza migratia interna este acela al fluxurilor migratorii intre regiuni, respectiv judete.





MIGRATIA EXTERNA



In al doilea rand, Romania a devenit o tara de azil si imigratie, practic, o placa turnanta pentru migratie spre tarile occidentale, un paradis pentru retelele clandestine de migratie, multe dintre acestea cu serioase antene internationale nu numai in fostele tari socialiste, ci si in unele dintre tarile membre ale UE.

In al treilea rand, migratia circulatorie si in retea capata pondere, cu rezultate favorabile in plan individual, in cel al sporirii avutiei nationale si al imbunatatirii balantei comerciale pe seama veniturilor in valuta intrat in tara.

In al patrulea rand, migratia transfrontaliera ( micul comert, turismul comercial, comertul in aer liber ) s-a extins in special in zona de vest ( Ungaria ), sud-vest ( Iugoslavia ) si sud-est ( Bulgaria, Turcia ).

libera deplasare a factorului munca;

locuri de munca si salarizare;

conditii de viata si munca;

protectie sociala;

libertatea de asociere si negociere colectiva;

pregatirea profesionala;

egalitatea de tratament a femeilor si barbatilor;

informarea, consultarea si participarea lucratorilor;

protectia copiilor si adolescentilor;



drepturile persoanelor in varsta;

drepturile persoanelor cu handicap.


U.E. considera ca emigratia clandestina prezinta tot atatea riscuri pentru comunitate ca si traficul de arme sau de droguri, motiv pentru care si-a inasprit politica fata de emigranti, aplicand masuri restrictive si sisteme de control din ce in ce mai severe.


Tot mai multi dintre emigrantii romani care au parasit tara in ultimii 5-6 ani sunt tineri si foarte bine pregatiti din punct de vedere profesional, ceea ce reprezinta o mare pierdere pentru tara noastra, dar din pacate statul roman nu ia masuri corespunzatoare pentru a stopa acest fenomen.

Oferta de munca este formata din munca pe care o pot depune membrii societatii in conditii salariale. Prin urmare, in oferta de munca nu se includ femeile casnice, studentii, militarii in termen si alti oameni care desfasoara activitati nesalariale. Sporirea ofertei de munca excedentara se datoreaza, in principal, efectelor pe care restructurarea economica si retehnologizarea le imprima cererii de munca. Evolutia ofertei de munca, in deceniile care urmeaza, va fi marcata de actiunea combinata si cumulata a mai multor factori:

sporul natural al resurselor de munca;

rata de activitate a resurselor de munca, pe grupe de varsta care exprima, in fapt, incidentele duratei si ratei de cuprindere in invatamant a tineretului, precum si a sistemului de pensionare;

cererea sau oferta de munca a unei parti a populatiei casnice, in general femei;

disponibilizarea populatiei ocupate dintr-o serie de ramuri si activitati economice - ca efect al procesului de reforma economica - care, pentru o vreme, amplifica proportiile somajului;

emigratia populatiei.

Incidenta acestor factori asupra ofertei de munca se diferentiaza sectorial, teritorial, pe categorii profesionale si profesii.

Efectele emigratiei asupra ofertei de munca in economia romaneasca au inceput sa fie resimtite din anii '98. Aceste efecte pot fi apreciate ca fiind pozitive sau negative, pe termen scurt sau pe termen lung.

Efectele pozitive sunt, de natura economica si devin cele mai importante. Astfel, slabirea presiunii asupra numarului de locuri vacante duce la o tendinta de crestere a salariilor. Mentinerea unui trend ascendent al castigurilor salariate obliga fiecare unitate economica sa fie preocupata de eficienta intregului proces productiv; si in sfera serviciilor se va pune accent pe calitate si pe un marketing bine elaborat. Tot in plan economic repatrierea veniturilor realizate in strainatate echilibreaza, intr-o anumita masura, balanta comerciala a tarii. Intensificarea transferurilor bancare, a activitatilor de transport si curierat, adaugarea unei conotatii turistice au antrenat pe verticala si pe orizontala dezvoltarea catorva industrii in Romania.

Dintre efectele negative - renuntarea consumatorilor romani la anumite bunuri si servicii romanesti in favoarea altora mai competitive, fapt care conduce la disparitia anumitor 'actori' din economia romaneasca.

Efectele pe termen scurt sunt benefice deoarece procesul tranzitiei de la economia centralizata la economia de piata din Romania a scos la iveala gravele dezechilibre si tensiuni existente in perioada 1947-1989. Aceste tensiuni si dezechilibre nu aveau cum sa nu produca un val de someri, de persoane cu diferite calificari, dar care nu reuseau sa activeze in domeniul pentru care s-au pregatit.

Tot pe termen scurt putem privi si integrarea tinerelor generatii in munca, aspect insuficient analizat si tratat in contextul economiei romanesti actuale.

Pe termen lung, se va resimti absenta persoanelor cu o calificare ridicata pentru domeniul analizat. Acest efect negativ va putea fi estompat de progresele tehnologice .

Efectele emigratiei asupra ofertei de munca in economia romaneasca vor continua sa fie preponderent pozitive si ca urmare a reintoarcerii - chiar si temporare - a persoanelor in spatiul romanesc.

In prima faza au loc:

a) Schimbari in volumul acumularii prin intrarea de noi factori de productie si, respectiv, plecarea acestora. Este vorba, de capitalul fizic, cat mai ales, in cazul nostru, de capital uman. Astfel, la inceput , tarile care exporta capital uman fizic pierd o parte a acestuia, pe care o cedeaza voit sau nu, gratuit sau cu cost subevaluat, tarilor importatoare. In acest fel, poate fi o pierdere neta de capital uman, de competenta pentru tara de plecare pentru care tara respectiva (statul, familia, individul) a facut investitii ale caror roade se vor manifesta si culege in tara importatoare, reflectandu-se in rata de crestere economica si calitatea acesteia, in acoperirea unor deficite de calificari, in sporirea veniturilor globale si individuale. Sub aspectul pur economic, aici apare un paradox: investitia in factorul uman este facuta de o tara, iar beneficiile revin, de regula, gratuit altei tari. Tara gazda castiga mai mult pe termen scurt, mediu si chiar lung. Pe de alta parte, in plan individual, persoana migranta beneficiaza de un venit incomparabil mai mare decat cel pe care l-ar fi obtinut in tara pentru o munca de valoare egala.

b) Atenuarea vitezei de imbatranire demografica a populatiei din tarile gazda, forta de munca migranta fiind o forta de munca mai tanara, cu capacitate ridicata de a invata, munci si de a se adapta. Pe de alta parte, in tarile de plecare procesul de imbatranire demografica se accentueaza si pe calea migratiei externe. Privit la nivel european, si acesta este inca un paradox, cel putin o dilema, un factor intr-o masura mai mica decat se spera de reechilibrare demografica pentru piata interna a UE, dar dezechilibrant pentru piata muncii din tara care exporta forta de munca, in care procesele de imbatranire demografica se accentueaza in perioada tranzitiei, la inceputul careia Romania beneficia de un anumit avans/avantaj.

In faza secundara efectele se multiplica, raportandu-se atat la aspecte economice, cat si sociale:

a) Efectele pe piata muncii, care privesc deopotriva ocuparea/somajul si salariile. In acest context, este de observat ca migratia externa, pe ambele piete ale muncii, fie din tara exportatoare, fie din cea importatoare, poate avea concomitent rol echilibrant, de reducere a gradului de incordare al acestor piete ale muncii, a presiunii exercitate fie de oferta de forta de munca in excedent, fie de cererea de forta de munca deficitara in anumite segmente profesionale si de calificare sau regionale.

In tarile de plecare, este evident faptul ca migratia fortei de munca, controlata sau necontrolata, reduce presiunea ofertei de forta de munca pe o piata a muncii marcata inca de disfunctionalitati si rigiditati. Rata, relativ redusa de somaj din Romania in anii 2001-2002 se explica, printre altele, si prin impactul migratiei externe realizate in conditii mai avantajoase si protectoare decat inainte, ca urmare a acordurilor bilaterale incheiate in diverse tari. La acesta, s-ar putea adauga si castigul profesional, plusul de competenta pe care lucratorii migranti care intra intr-un alt mediu de munca si se adapteaza pot sa le obtina. Acestea pot deveni elemente ale procesului in cariera utilizate la reintoarcerea in tara.

In tarile de primire gazda efectele pot fi contradictorii. Pe de o parte, acopera nevoile de forta de munca din anumite profesii, calificari devenite de ani buni deficitare. Pe de alta parte, cu deosebire pentru muncile de complexitate mai redusa, se pun probleme de recrutare, selectie. Nu totdeauna si oricand solutia folosirii lucratorilor migranti este cea mai buna, cu atat mai mult cu cat poate da nastere la stari conflictuale cu forta de munca autohtona care pleaca din activitate sau ramane in somaj, stiut fiind faptul ca, in cele mai multe cazuri, lucratorii migranti sunt gata sa accepte conditii de munca si salarizare inferioare celor solicitate de cei autohtoni. Aceasta este una din dilemele care se depaseste cu dificultate sau ar putea fi interpretata ca si un paradox, in conditiile in care in tara de primire exista someri si locuri de munca disponibile sunt oferite fortei de munca venite din alte spatii geografice.

b) Efectele asupra salariilor. Si in acest caz, fenomenele par a fi diferite pentru cele doua grupe de tari.

Pentru tarile de plecare, este bine cunoscut faptul ca motivatia migratiei din tarile din Europa Centrala si de Est, inclusiv Romania, este de departe economica: lipsa de locuri de munca, dimensiunea mica a salariului pentru munci sensibil egale cu cele din UE, diferentele de salarii descurajate, mari discrepante regionale, o politica de impozite si taxe asupra salariilor agresiva, descurajata atat in ce priveste performanta, cat si investitia pentru crearea de noi locuri de munca . Incercarile timide de reducere a fiscalitatii pe salarii nu conduc si nu pot conduce la rezultatele scontate atata vreme cat si o serie de probleme legate de ajustare structurala, de coruptie, colectare a veniturilor, arierate, esalonari/scutiri de datorii ale marilor consumatori de resurse treneaza, marindu-si volumul de la o guvernare la alta.

In general, lucratorii migranti, cu deosebire migrantii ilegali, dar nu numai, accepta conditii de munca si salarizare sub baremurile acordate sau cerute de forta de munca autohtona. Este explicabil un asemenea comportament, intrucat, intr-o perioada de cateva luni, obtin venituri cu mult superioare celor pe care le-ar fi putut obtine in tara. Astfel, potrivit unui sondaj de opinie realizat de CURS in colaborare cu Societatea Academica Romana, majoritatea celor care au lucrat temporar in strainatate dupa 1990 au in prezent o firma sau o afacere proprie. Efectul pozitiv se resimte la scara locala, regionala, societala si, evident, individuala. Dintr-o persoana fara loc de munca sau cu un loc de munca precar a devenit un om de afaceri care-si asigura pentru el si familia lui un trai decent; la randul lui, bugetul statului castiga, nemaivorbind de faptul ca se creeaza locuri de munca.

In tarile - gazda, pentru angajator, salariile platite lucratorilor migranti chiar si atunci cand exista acorduri bilaterale care includ clauza de tratament egal sunt un mecanism important de reducere a costului salarial total si unitar, de sporire a competitivitatii pe seama reducerii masei salariilor. Este un avantaj care nu poate fi neglijat, in conditiile concurentei tot mai ascutite pe pietele externe si ale unei potentiale recesiuni induse de situatia politica.

c) Efectul de remisie, de transferare a unor importante sume de bani in valuta, in parte, lucratorilor migranti care lucreaza in strainatate. Din aceasta perspectiva, au un aport de seama la sporirea rezervei valutare, la intretinerea familiei, sustinerea consumului, relansarea cererii agreate pe piata interna, la cresterea economisirii si investitiilor. Dupa unele estimari facute de BNR, in anul 2002, valoarea remisiilor a fost de circa 2 miliarde dolari SUA . Sumele remise, transferurile banesti nu sunt atat transferuri ale persoanelor emigrante (cu schimbarea domiciliului), ci mai ales ale celor plecati temporar la munca in strainatate.

Incidenta muncii in strainatate asupra unor indicatori macroeconomici este, de asemenea, semnificativa. In anul 2000, cei 1080 milioane dolari SUA trimisi in tara de cei care au lucrat in strainatate au reprezentat 3,7% din PIB, 10,4% din export, 8,9% din import si 44,3% din rezerva valutara. Acestea au o dinamica crescatoare comparativ cu anul 1998( 753 milioane dolari SUA, 7,9% din export si 5,8% din import). Consideram ca aceste influente favorabile nu trebuie sa transforme Romania intr-o mare exportatoare de forta de munca. Solutia problemei ocuparii trebuie cautata si gasita in interiorul tarii, concomitent cu pregatirea conditiilor necesare pentru libera circulatie a lucratorilor romani, in perspectiva aderarii la UE.




loading...











Document Info


Accesari: 15624
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )