Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload

loading...



















































Metodologia cercetarii sociologice

sociologie












ALTE DOCUMENTE

Varsta inocentei...
Traficul de fiinţe umane
DOAR O TIGARA
Eu VS Lumea
ADOLESCENTUL SI SOCIETATEA
Taxonomia didactica
Manual de supravietuire 1
S. A. C.
PERSPECTIVE TEORETICE SI METODOLOGICE DE ABORDARE A TEMATICII INTERCULTURALITATII IN STIINTELE SOCIO-UMANE DIN ROMANIA
Difuzionismul cultural

SCOALA NATIONALA DE STUDII POLITICE SI ADMINISTRATIVE

Facultatea de Administratie Publica - ID















REFERAT

SOCIOLOGIE



TEMA : Metodologia cercetarii sociologice























CUPRINS :





Capitolul I - Metodologia cercetarii : intre teorie si normativitate


Unitatea metodologiei ;

Impactul teoriei sociologice asupra practicii de cercetare ;

Implicatii normative ale metodologiei ;


Capitolul II - Orientari ale practicii metodologice


2.1 Clasificarea orientarilor metodologice ;

2.2 Practici metodologice obiective ;

2.3 Practici metodologice interpretative ;


Capitolul III - Geneza proiectului metodologic


3.1 Componentele proiectului metodologic.















Capitolul I Metodologia cercetarii : intre teorie si normativitate



I

ntr-o forma sau alta, premisele unui proiect trebuie dezvoltate, particularizate, incarcate de semnificatii care se vor deschizatoare de drum pentru continuarea si nu pentru incetarea investigatiei. Inceputul prefigureaza in nuce propria sa devenire, dar numai printr-o desfasurare care nu poate impiedica aparitia surprizelor asociative.

Desfasurarea premiselor va fi focalizata asupra acelor probleme care enunta diversitatea orientarilor teoretice sau a practicilor de cercetare si care solicita sinteza posibila intr-un proiect metodologic adecvat nivelului de dezvoltareteoretica a sociologiei.

Daca admitem ca in sociologie nu s-a dezvoltat o metodologie unitara si universala, autonoma fata de universul theoretic luat ca referinta, ci mai de graba metodologii si strategii de investigare specifice diferitelor orientari teoretice si purtatoare ale ideologiei implicite sau explicite din cadrul acestora, atunci este necesar sa analizam principalele orientari teoretico-metodologice din sociologie si sa sesizam elementele de diferentiere si pe cele de convergenta.


Unitatea metodologiei :


Metoda de cercetare nu este integral independenta de teoria in raport cu care se dezvolta si care-i solicita ajutorul pentru raportarea cercetatorului la lumea empirica. Proiectarea unui experiment sau a unei anchete sociale, de exemplu, nu se realizeaza tinand seama doar de reguli metodice sau normative care se refera la controlul variabilelor, dispunerea acestora intr-o serie de indicatori operationali, ordonarea spatiului de atribute ale faptelor sociale investigate, formularea lingvistica cat mai accesibila si exhaustiva. Numai empirismul a sperat intr-o detasare suverana a metodei de investigare de teoria luata ca referinta, esuand pana la urma intr-un conglomerat de date concrete care, chipurile, vorbeau prin ele insele, fara a fi necesara interpretarea si integrarea teoretica.

Principiul teoretic s-a convertit in principiul metodologic care ghideaza un anumit fel de raportare a cercetatorului la realitatea sociala si un mod particular de constructie teoretica. Nu-ti poti imagina un adept al teoriei interactionismului simbolic care, utilizand ancheta sociala sau chestionarul standard pentru culegerea de date empirice, sa nu se abata de la principiile acceptate initial ca referinta teoretica. El va folosi, ca metoda principala, observatia, astfel incat sa fie implicat in situatia sociala investigata pentru a reconstrui introspectiv semnificatiile sociale vehiculate. De pe alta pozitie teoretica metoda de investigare ar fi astfel proiectata, iar aceasta ar conduce la concluzii teoretice specifice. Astfe, intr-o metodologie de orientare pozitivista, observatia s-ar baza mai putin pe implicarea participativa a observatorului in situatia sociala observata si nu s-ar concentra numai sau mai ales pe schimburile de semnificatii realizate in procesele de comunicare interumana. Transferurile de metode dintr-un cadru teoretic in altul sunt de fapt transferuri metodologice, pentru ca oricarei metode concrete de investigare ii sunt intrisece anumite principii teoretice.

Normativitatea tehnico-metodica

 

Impactul teoriei sociologice asupra practicii de cercetare

  a)          diversificarea ipotezelor sau metodelor ipotetice cu valoare explicativa aplicabile unuia si aceluiasi domeniu al realitatii sociale ;

b)         corelarea si integrarea modelelor ipotetice validate empiric in constructii teoretice mai cuprinzatoare, in asa fel incat sa se stabileasca circuite informetionale intense intre teoria generala, teoriile cu rang mediu de generalitate sau teoriile partiabile aplicabile la o problema particulara sau la un segment al realitatii sociale ;

c)          existenta unor multiple posibilitati de operationalizare a conceptelor teoretice ;

d)         desfasurarea unor observatii variate : participate sau/si neparticipate, transversale sau longitudinale, cu participarea sau fara implicarea actorilor sociali investigati in asa fel incat sa se ajunga la ceea ce Marx numea candva  un Mont Blanc de fapte  ;

e)          extinderea posibilitatilor ca un numar mai mare de observatori sa analizeze una si aceeasi problema sociala sau unul si acelasi segment al realitatii, ca o conditie a cresterii veridicitatii ;

f)           considerarea complementaritatii diferitelor metode de investigare.




CAPITOLUL II    Orientari ale practicii metodologice



2.1 Clasificarea orientarilor metodologice :


Exercitiul de analiza critica a orientarilor metodologice implica si considerarea practicilor teoretice la care acestea s-au raportat si cu care de fapt au fost corelate.

In functie de metodologia utilizata si finalitatea practic-politica a discursului teoretic, Brian Fay restrange campul orientarilor teoretice in sociologie, reducandu-le la trei : pozitiviste, interpretative si critice.

Mircea Flonta distinge doua orientari metodologice dominante in stiintele sociale : - pozitia celor care afirma unitatea metodei stiintei si necesitatea de a orienta cercetarea in stiintele omului dupa criterii de rationalitate si stiintificitate degajate prin analiza metodei stiintelor teoretice ale naturii poate fi numita  monism metodologic  ;

 Sociologia interpretativa  a lui Max Weber


Pentru Max Weber "sociologia este o stiinta care urmareste intelegerea interpretativa a actiunii sociale, pentru ca prin aceasta sa ajunga la explicarea cauzala a cursului si efectelor sale".

Conceptele centrale ale acestei sociologii sunt actiunea sociala si intelegerea interpretativa. Actiunea se refera la acel comportament uman care include semnificatii subiective investite de individul singular. Actiunea este sociala in masura in care semnificatia subiectiva investita de unul sau mai multi actori individuali este elaborata in functie de comportamentul celorlalti si este orientata relational.

Dupa Weber, termenul se poate referii mai intai la semnificatia efectiv existenta intr-un caz concret dat al unui actor particularsau la semnificatia medie sau aproximativa atribuita unei pluralitati date de actori ; sau, in al doilea rand, la un tip pur, conceput teoretic, de semnificatie subiectiva atribuita unuia sau mai multor actori implicati intr-un tip de actiune.

Sociologul reconstruieste sensul care orienteaza actiunea actorului individual in raporturile acestuia cu altul prin elaborarea tipurilor ideale de actiuni rationale.

Tipul ideal este un construct mental, o  utopie , pentru ca nu exista ca atare in realitate. Este un construct analitic care are atributul de ideal numai in sens strict logic.

Un tip ideal este format atat prin accentuare unilaterala a unuia sau mai multor puncte de vedere si prin sinteza fenomenelor individuale concrete, difuze, discrete mai mult sau mai putin prezente si uneori absente, care sunt ordonate in conformitate cu acele puncte de vedere unilateral accentuate intr-un construct analitic unificat. Conceptul descriptiv rezulta din sinteza abstracta a acelor trasaturi care sunt comune numeroaselor fenomene concrete.






CAPITOLUL III     Geneza proiectului metodologic



3.1 Componentele proiectului metodologic :



Un proiect metodologic odata definit a fost considerat ca unic si universal valabil. In locul sustinerii diversitatii si complementaritatii proiectelor metodologice s-a pledat pentru identificarea unei strategii de cercetare menita sa fie opusa altora existente sau posibile si sa fie generalizata in orice conditii si pentru orice problema.

Principii generale :

Ontologia sociala

(unitatile analizei sociologice)

O

 

Datele empirice (investigatia sociologica ca practica de producere a datelor empirice    D

 


S1

Relatii intre componentele proiectului metodologic de cercetare sociala



Schema de mai sus propune o vizualizare a relatiilor dintre componentele proiectului metodologic.

Relatiile pot fi analizate din punctul de vedere al succesiunii si al simultaneitatii raporturilor.

Sociologului contemporan ii este oferit astazi un evantai destul de larg de obtiuni metodologice prezentate cel mai adesea in mod antinomic. Polaritatile antinomice ascund complementaritati metodologice aflate in corespondenta cu diversitatea ontologica a realitatii sociale.


































BIBLIOGRAFIE :

LAZAR VLASCEANU - Metodologia cercetarii sociologice.



loading...











Document Info


Accesari: 5164
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )