Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Mobilitatea sociala

sociologie


Mobilitatea sociala,

Status social - diferite dimensiuni(ec., soc., cultural., pol., profesional)

Stratul social - ansamblul pozitiilor sociale care au caracteristici relativ asemanatoare(clasa gulerelor albastre)



Stratificarea sociala - proc.de plasare a indivizilor in straturi sociale diferite, asezate pe o axa imaginara de la inferior la superior. Stratificarea se refera si la mecanismele prin care indivizii pot ocupa anumite pozitii sociale(mostenire, casatorie, reusita).

Mobilitatea sociala - miscarea indivizilor in cadrul unei structuri sociale precum si accesul la ocuparea unor pozitii corespunzatoare calitatilor si mijloacelor de care dispun(studii, competenta, bunuri materiale etc). Mobilitatea sociala depinde de permeabilitatea sociala, precum si de g 444g66e radul de dezvoltare sociala.

Concepte introduse in studiul mobilitatii sociale de Pitirin Sorokin

-          spatiu social - "universul populatiei umane"

-          pozitie sociala - (a unui individ/grup)rezulta din definitia relatiilor sale cu ceilalti indivizi sau fenomenele alese ca puncte de referinta.

-          dimensiuni ale spatiului social - spre deosebire de spatiul geometric care este tridimensional, spatiul social este multidimensional, intrucat el inglobeaza o multitudine de grupuri umane diferentiate dupa criterii diferite(ex. niv. De instructie, religie, etnie, varsta, sex, domiciliu, apartenenta politica etc). Pt. simplificarea demersului de localizare a pozitiei unui individ in spatiul social, aceasta multitudine de dimensiuni poate fi redusa la doua dimansiuni fundamentale: verticala si orizontala.

-          Intensitatea mobilitatii sociale - nr. de straturi strabatute de un individ in miscarea sa/mobilitatea sa la un moment dat.

-          Generalitatea mobilitatii sociale - nr. de indivizi care si-au schimbat pozitia sociala intr-o perioada data.

Tipuri de mobilitate sociala

Tumin a realizat o tipologie a mobilitatii sociale cu 6 dimensiuni.

I. dimensiunea spatiala a mobilitatii

1. mobilitate sociala orizontala - trecerea unui individ de la un grup la altul situat la acelasi nivel in cadrul structurii sociale(ex. asistent universitar se muta de la o universiate la alta)

2. mobilitate sociala verticala - trecerea unui individ de la un grup la altul la nivele ierarhice diferite:

a)mobilitate verticala ascendenta - infiltrarea indivizilor dintr-un strat inferior intr-un strat superior deja existent. Crearea de noi grupuri de astfel de indivizi si patrunderea lor intr-un strat mai inalt alaturi sau in locul grupurilor deja existente in acel strat.

b) mobilitate verticala descendenta - caderea individului dintr-un strat superior fara degradarea grupului de origine. Degradarea grupului in raport cu grupul de origine sau chiar dezintegrarea sa sociala.

II. dimesiunea temporala a mobilitatii sociale

1. mobilitate intergenerationala - schimbarea statusului social al individuluzi in raport cu cel avut de parintii/bunicii sai.

2. mobilitate intragenerationala - se refera la schimbarea statusului individului in raport cu cel avut anterior.

III. dimensiunea continutului mobilitatii. Se poate studia:

1. mobilitatea unor elemente ale statusului luate separat(profesie, domiciliu, venit, stil de viata)

2. mobilitatea statusului luat in totalitatea sa

IV. dimensiunea mecanismelor de mobilitate(mostenire, reusita, casatorie, inaintarea in varsta, vechime)

V. unitatea de mobilitate

1. mobilitatea sociala a unei singure persoane

2. mobilitatea unui grup social/categorii(de rudenie, etnic)

3. mobilitatea unei societati

VI. dimensiunea subiectiva a mobilitatii - studiul expectantelor, a niv. de aspiratie.

 

 

Mobilitatea fortei de munca

Mobilitate - forma de miscare a pop. si a fortei de munca in raport cu nevoile mereu schimbatoare ale productiei. Este mobila acea parte a fortei de munca, respectiv a pop. care cunoaste deplasari in spatiu, ramura sau meserie.

In sens restrans, prin miscare migratorie se intelege deplasarea pop. dintr-o localitate in alta sau dintr-o tara in alta, fiind insotita si de schimbarea domiciliului.

Tipuri de mobilitate

a)miscare migratorie interna(domiciliul)

b)miscare migratorie externa(domiciliul se afla intr-o alta tara)

Situatii ale persoanei

a. emigrant pt. locul din care pleaca

b. imigrant pt. locul de destinatie



totalitatea persoanelor care isi stabilesc domiciliul legal intr-o localitate pe parcursul unei perioade de timp formeaza hoharta imigrantilor pt. localitatea respectiva.

Hoharta imigrantilor - totalit. pers. care pleaca din localitate stabilindu-si domiciliul in alte localitati.

Formele mobilitatii fortei de munca

1. mobilitatea geografica - deplasarea fortei de munca in spatiu cu schimbarea domiciliului(migratia fie prin pastrarea domiciliului si deplasarea la locul de munca-navetism). In functie de tipul de localitati existente, mobilitatea teritoriala imbraca urmatoarele forme: mob. Interrurala, mob. Rurala, mob. Intre localit. Urbane si cele rurale.

In toate aceste cazuri, mobilitatea teritoriala se desfasoara sub forma de fluxuri: flux de sosire-imigranti; flux de plecare-emigranti. In raport cu soc. Migratia poate fi un fenomen de reechilibrare a structurii demografice intre zone si localitati(mecanismele de competitie, reglare).

In functie de durata si natura deplasarilor distingem mai multe tipuri de migratie:

a) migratii definitive - cu schimbarea totala a domiciliului

b) migratii temporare - fara ca aceste deplasari sa afecteze domiciliul stabil al pers.

Migratia temporara poate avea forme diferite: zilnica, sezoniera, de weekend(turistice).

2. mobilitatea profesionala - toate schimbarile posturilor de munca cum ar fi schimbari ale ocupatiei prin trecerea de la o firma la alta.

Functiile mobilitatii

a. functia de echilibru - consta in corelarea dimensiunilor fortei de munca cu dimensiunile sistemului productiv (nr locurilor de munca)

b. functia de asigurare a ocuparii - consta in faptul ca modificarile in sistemul productiv atrag dupa ele disponibilizari ale fortei de munca

c. functia de folosire eficienta a fortei de munca - de readaptare a dimnsiunilor fortei de munca in raport cu noile dimensiuni ale sistemului productiv, asigurandu-se concordanta intre cerere si oferta de munca, precum si folosirea eficienta a acestora.

d. functia de sporire a venitului national pe locuitor - in cazul in care mobilitatea fortei de munca nu are loc sau se desfasoara in proportii insuficiente, excedentul coexista generand straturi de mari tensiuni sociale, importante pierderi de forta de munca si incetinirea sistemului cresterii ec.

f. functia demografica - deplasarea fortei de munca din loc. spre cele care inregistreaza un deficit, contribuie si la imbunatatirea structurii pe varsta in loc. in care aceasta inregistreaza valori mai scazute.

Factorii mobilitatii

A) f. demografici - inclinatia spre mobilitate este diferita in functie de anumite caracteristici demografice; barbatii sunt mai mobili decat femeile, tinerii sunt mai mobili decat pers. varsnice, pers. necasatorite sunt mai mobile decat cele casatorite.

B) f. ec. - capacitatea de ocupare a nr de locuri de munca

C) f. ai nivelului de trai - se concretizeaza in diferenta de salarii oferite in zonele de origine, comparativ cu cele de destinatie.

Costul mobilitatii - toate formele mobilitatii fortei de munca implica un cost atat pt. pers. implicate (costul deplasarii, costul psihologic, constand in dificultatile integrarii in noua cultura), cat si pt. soc. de ansamblu, investitia in formarea ei.

Modalitati de reducere a costului mobilitatii

-          cresterea flexibilitatii locurilor de munca prin diversificarea din unele ramuri si domenii pt. ocuparea totala a locurilor de munca

-          cuprinderea in sfera mobilitatii teritoriale a unor proportii cat mai mari a unei forte de munca cat mai tanara care atrage dupa sine proportii cat mai mici de pers. inactive.

Obiectul analizei miscarii migratorii

1. determinarea intensitatii fen. (pers. care pleaca structurat dupa caract. Dmografice, socio-ec., culturale-etnie, religie)

2. orientarea fluxurilor migratorii(migratia internationala) - orientarea fluxurilor catre anumite destinatii

3. studiul efectelor - pe care le poate avea miscarea obligatorie asupra zonei de origine si a zonei de destinatie.

4. analiza dinamicii si a cauzalitatii acesteia

5. studiul modalitatilo

 

Teorii ale migratiei internationale ale fortei de munca

 

Analistii fen. migratiei internationale s-au ocupat de identificarea cauzelor fen., modalitatile mecanismelor prin care se realizeaza, pe cunoasterea impactului pe care fen. il are in zonele de origine si cele de destinatie, de identif. trasat./caract. pers. mobile. Printre cele mai relevante teorii in acest domeniu sunt mentionate urmatoarele:

1. Teoria ec. neoclasice

A fost una din constructiile teoretice in dom. Migratiei in perioada anilor 1960-1970. Intreaga teorie este construita in jurul intrebarii "de ce?". Specificul ei sta in privilegierea rolului factorilor ec., in explicarea atat a fluxurilor de migratie(la nivel macroeconomic) cat si in explicarea deciziei individuale de a migra. Cauza migratiei este constituita din diferenta intre nivelul salariilor in tarile si in spatiile geografice caracterizate printr-o relativa saracie a capitalurilor, inclusiv prin cerere scazuta a fortei de munca. In comparatie cu oferta salariul va fi scazut in raport cu cel din tarile sau spatiile in care situatie este inversa. In aceste situatii forta de munca va profita de caracterul ei mobil si se va deplasa catre ariile de maximizare a profitului ec. aceeasi logica det. si migrarea specialistilor cu inalta calificare spre tarile bogate in capital, ei urmarind maximizarea recompensei in urma investitiei in capitalul uman in tara saraca.

In conceptia sustinatorilor acestei teorii fluxurile de migratie internationale devin mecanisme de echilibrare a deficientelor interne de pe piata fortei de munca la nivel global si atenuarea diferentelor dintre salarii va determina in ultima instanta reducerea fluxului de migratie pana la stopare.

In ceea ce priveste motivatia individuala, teoria neoclasica apreciaza ca decizia de a migra este una de tip rational. Individul calculeaza, evalueaza beneficiile monetare ale actiunii sale respectiv castigul salarial, posibilitatea de a obtine o slujba la destinatie, comparandu-le cu cele pe care le-ar obtine daca ar ramane imobil in tara de origine, luand in acelasi timp in calcul costurile deplasarii concretizate in: costul calatoriei, al supravietuirii in tara de destinatie pana la gasirea unui loc de munca, dificultatea adaptarii la noul loc de munca, adaptarea la o noua piata a fortei de munca precum si efortul de a invata o noua limba si de a se adapta la o noua cultura, de asemenea costul psihologic al ruperii de vechile relatii si de stabilirea unora noi. Decizia de a miogra este pozitiva in cazul in care rezultatul calculului efectuat de individ este pozitiv si va fi orientata catre destinatia care-i va oferi cea mai mare recompensa in raport cu abilitatile individului. Migratia devine astfel o forma de investitie in capitalul uman.

2. Teoria noua ec. a migratiei

Este o teorie care porneste de la premisele ec. neoclasice ale carei limite isi propune sa le depaseasca. Ea aduce doua modificari fundamentale.




In primul rand scoate individul din starea de relativa izolare. Noua teorie priveste individul si decizia sa de a migra in contextul mai larg tinand cont de familia sa, de pozitia ei in structura sociala si de prestigiu a comunitatii. Gospodariile sau familiile iau decizia unor membrii adoptand strategii de minimizare a riscului la origine(pierderea venitului, somaj, imbolnavire) prin diversificarea surselor de venit in principal cu acordul banilor trimisi acasa de migranti. Solutia migratiei este adoptata pr a compensa functionarea imperfecta in comunitatea de origine a unor mecanisme institutionale care in tarile dezvoltate minimizeaza ricurile asupra gospodariilor pop. cum sunt: asigurarile, piata de credit, programe guvernamentale.

In al doilea rand economicul in forma sa de diferentiere de salarii intre ec. de origine si cele de destinatie nu mai este considerata factorul fundamental care declanseaza migratia. Noua teorie introduce in explicatie raportarea venitului gospodariei la distributia veniturilor in cadrul comunitatii de origine prin introducerea conceptului de deprivare relativa. Prin urmare factorul ce declanseaza migratia este constituit de pozitia pe care o gospodarie o ocupa d.p.d.v. al venitului in structura comunitatii de origine si nu de venitul absolut al gospodariei. O consecinta a migratiei la nivel comunitar este cresterea probabilitatii de migratie in cadrul gospodariilor fara migranti ca urmare a rearanjarii pozitiilor in distributia de venituri in comunitatea de origine.

3. Piata fortei de munca segmentate(duale)

Este o teorie care-si propune aceleasi intrebari "de ce" dar dintr-o perspectiva structurala centrata exclusiv pe factori din aria de destinatie. Teoria argumenteaza ca migratia internationala este efectul inevitabil al cererii fortei de munca in cadrul ec. dezvoltate.

Analizand caracteristicile ec. dezvoltate teoria identifica 4 factori care genereaza nevoia de forta de munca imigranta: inflatia structurala, constrangerile ierarhice ale motivatiei, dualismul ec., modificarile demografice ale rezervei de forta de munca.

Teoria include in analiza un nou concept de forta de munca duala. In cadrul ec. poate fi identif. un sector primar constituit din slujbe, conditii bune de munca, beneficii generoase si posibilitatea unor mobilitati ascendente dezirabile si un sector secundar cu slujbe necalificate, instabile, conditii bune sau periculoase de munca si slabe posibilitati de mobilitate ascendenta. Muncitorii autohtoni evita locuri de munca din sectorul secundar ca urmare a inconvenientelor mentionate, in principal a salariilor mici. Transformarea sectorului secundar in unul atractiv pt forta de munca autohtona prin marirea salariilor nu este o solutie adecvata intrucat ar atrage dupa sine cresteri salariale in lant si in celelalte domenii ceea ce ar genera inflatie structurala.

Daca anterior cererea de forta de munca din sectorul secundar era satisfacuta de forta de munca feminina, de munca adolescentilor sau de pop. din mediul rural, modificarile sociale si demografice specifice acestor categorii de pers. au redus potentialul de incadrare a lor in sectorul secundar.

Factorii care au generat aceste transformari sunt:

-          schimbari in pozitia femeilor in cadrul soc. dezv. in special identif. acestora prin statusul profesional in detrimentul statusurilor bazate pe rolurile familiale.

-          schimbarile intervenite in procesul educational in special a cresterii nr de ani de scoala.

-          Scaderea fertilitatii al carui efect in domeniu se concretizeaza in scaderea nr de adolescenti dar si a sccimbarii in valorizarea copilului in sensul ca el nu mai este utilizat in calitate de forta de munca.

-          Urbanizarea accentuata care a dus la diminuarea rezervorului de forta de munca din rural.

In aceste conditii imigrantii devin forta de munca cea mai atractiva din perspectiva angajtorului care nu mai este nevoit sa aleaga in strategia de a mari salariul. Pe de alta parte situatia angajarii in sectorul secundar al tarii de destinatie este acceptabila si din perspectiva imigrantului oricat de mici ar fi salariile din acest sector ele sunt mai mari decat in tara de origine.

Aceasta teorie se asociaza cu aspectul comunitatii etnice. Dezvoltarea comunitatilor etnice de imigranti si studiile care le-au fost dedicate au dus la identificarea unui al treilea segment al fortei de munca respectiv enclava etnica asociata cu firmele proprietare a imigrantilor, a fortei de munca.

Conform teoriei mentionate particularitatea enclavei consta in combinarea caracteristicilor sectorului primar si secundar ceea ce creaza noi oportunitati de mobilitate pt imigranti precum si posibilitatea de utilizare a investitiei anterioare in capitalul uman, trasaturi prezente in sectorul primar dar absente in cel secundar. Studiile intreprinse pe aceasta tema au evidentiat ca pt. dezvoltarea comunitatii de emigranti sunt necesare cel putin doua conditii: prezenta imigrantilor cu suficient capital si abilitati anteprenoriale si reinnoirea fortei de munca a enclavei prin imigratie sustinuta.

Teoria retelelor de migratie

Este prezenta in majorit teoriilor migratiei

Termenii utilizati in lit de specialit sunt: retele de migratie, retele de imigranti, retele personle, retele sociale.

Retelele de migranti- acele seturi de relatii interpersonale care leaga migrantii, fosti migranti si nonmigranti in aria de origine sau de destinatie prin legaturi de rudenie, prietenii, orogine comunitara. Interesul pentru retelele de migratie s-au manifestat la mij sec trecut si pt depasirea perspectivei teoriei reductioniste care privea pe migrant rupt de context si de mediul de origine. Evidenta empirica a retelelor de rudenie, a celor bazate pe origine comuna si rolul lor, integrarea indivizilor in noul mediu, mentinandu-i in acelas timp in relatie cu mediul vechi, amploarea formelor clandestine de migranti. Importanta reintegrarii familiei, ca si incapacitatea factorilor politici de a controla fluxurile de migranti au readus in plin plan tema relatiilor de migranti.

Teoria retelelor de migranti incearca o integrare a elementelor disparate intr-o constructie unitara, bazate pe centralizarea retelelor in explicatie si pe evidentierea caracterului dinamic si cumulativ in migratie.

Rolul relatiilor sociale si simbolice din comunitatea de origine constau in faptul ca prin ele se stabileau legaturile, se furnizeaza informatiile in legatura cu posibilitatea imigrarii pt potentialii imigranti, se acorda sprijin pt acordarea pt gasirea aranjamentelor celor mai sigure si mai ieftine de depasire a interdictiilor de intrare in spatiul tarii de destinatie, sprijin in gasirea unui loc de munca si a unei locuinte si asigurarea unor mijloace de trai pt o peroiada de inceput a cautarilor, asigurarea de suport emotional si social.

Ajunse la maturitate retelele de migratie sporesc accesibilitatea migratiei ca strategie diminuand selectivitatea fenomenului.

Includerea fiecarui nou individ in retea aduce dupa sine dezvoltarea retelei cu noi indivizi.

Procesul este privit dintr-o perspectiva dinamica evoluand catre un moment al dezvoltariii sale .

Abordarea institutionala

Aceasta orientare teoretica este una de inceput fiind rezultatul unei incercari de sistematizare a cadrului conceptual din domeniul migratiei internationale. Ideea centrala a abordarii este aceea ca dezvoltarea laturii institutonale a procesului combinata cu existenta retelelor de migranti va conferi independenta procesului in raport cu mediul in care se dezvolta.

Teoria se centreaza pe studiu institutiilor care se dezvolta in cadrul procesuli de migratie. Institutiile analizate sunt foarte eterogene, mergand de la agenti, firma, indivizi care intervin in procesul de migratie indiferent de caracterul lor legal si pana la organizatii voluntare care se4 implica in porces.

Agentii analizati sunt cei care speculand oportunitatile ec oferite de diferenta dintre nr mare de indivizi care doresc sa emigreze si restrictiile de intrare de munca sau de sedere sau de legalizare a situatiei din cele mai mari tari dezv se ocupa de facilitarea intrarii, transportului gasirea unui loc de munca sau locuinta. Pe de alta parte organizatiile voluntare asigura migrantilor suport nelimitat pt drepturile lor asigurand in unele cazuri ajutor material, juridic. Aceasta abordare este strans legata de celelalte, in special de teoria retelelor de migranti, aprofundand modalitatile formale si informale de sprijin pt realizarea fluxurilor de migranti contribuind la autosustinerea fenomenului intr-o anumita etapa.

Abordarea migratiei din perspectiva capitalului social



Noua linie teoretica permite includerea retelelor de migratie in conceptul social de capital social.

Teoria utilizeaza o perspectiva dinamica asupra migratiei luand in analiza beneficiile migratiei internationale in momentul in care retelele si-au dezv contribuind la cresterea beneficiilor prin reducerea costurilor si riscurilor asociate procesului inclusiv la cresterea posibilitatii de aparitie a fen prin atragerea potentialilor migranti. S-a incercat sa uneasca perspectiva retelelor de migranti si perspectiva institutionala in teoria capitalului social.

Abordarea sistematica

Perspectiva sistematica incearca sa surprinda caracterul dinamic al migratieie integrand aspectele care intervin in acest proces, atat in aria de origine cat si de destinatii, avand la baza ideea migratia internationala poate fi inteleasa prin fluxurile de migratiune, definite ca un grup de tari care schimba un numar relativ mate de migranti unele cu altele.

Intentia abordarii este de a surprinde complexitatea actuala a fenomenului prin includerea in analiza a factorilor care intervin la diferite nivele, micro, macro, si chiar intr-o mica masura actionand in contexte diferite, ec, politic, social, demografic, intr-o perspectiva temporala luand in calcul elemente de natura istorica, precum si modificarile intervenite in proces pe parcurs.

Traditia structural istorica

Teoria dependentei se inscrie deasemenea in seria teoriilor care pot raspunde la intrebarea de ce in privinta migratiei. Ofera o perspectiva macrostructurala centrata in jurul ideii ca dezvoltarea capitalista a dat nastere unei ordini globale caracterizata de existenta unui centru, caracterizat de tarile industriale care dezvolta relatii asimetrice cu tarile mai putin dezvoltate care rep si carora li se impun in mod structural dependenta de centru astfel migratia inclusiv cea internationala nu rep decat unul din mecanismele ce contribuie la perpetuartea ordinii capitaliste carew duce la o mai mare saracie a zonelor subdezvoltate.

Rolul ei consta in sublinierea mecanismelor de ordin structural in explicarea migratiei, ca o contrapondere la teoriile psihologizante cu accentul pe factori individuali derivate din teoria neoclasica.

Teoria sistemului mondial dezv ideea de ordine la nivel global, promovata de teoria dependentei astfel putem descrie existenta a trei zone concentrice: centrul constituit din puterile dominante, semiperiferia si periferia fiecare cu roluri distincte in diviziunea internationala a muncii.

Conceptele cheie: rolul, dependenta si gradul de dezvoltare, considerand ca in timp indivizii, firmele, organizatiile devin bine cunoscute imigrantilor si institutionali stabili, constituind o alta forma de cooperare sociala pe care migrantii se pot baza pt a avea acces la pietele straine de forta de munca.

Cauzalitatea cumulativa- o perspectiva asupra migratiei

La originea abordarii stau ideile asipra cauzalitatii dinamice cumulative preluata si aplicata domeniului migratiei intenationale actuale.

Cauzalitatea cumulativa propune intoarcerea la imtrebarea de ce, care nu este insa adresata momentului ded declansare a migratiei dupa cum propune teorie ec neoclasice ci fazei de maturizare a fluxurilor de migratie. Migratia este plasata in categoria proceselor care se autosustin, perpetuandu-se prin mecanismele carora le da nastere. Exista 6 factori care sunt responsabili pt caracterul cumulativ al migratiei, cu actiun la nivele combinate: individual-familial, gospodarie-comunitate, destinatie-stat. Cei 6 factori sunt:

-distributia veniturilor gospodariei la nived de comunitate sau deprimarea relativa

-distributia pamantului si modul de organizare agrar la nivelul comunitatiii de origine

-cultura migratiei, cultura din comunitatea d eorigine

-distributia regionala a capitalului uman din cadrul regiunii de origine

-etichetarea sociala la destinatie

-retele de migratie si instiutiile care sprijina migrare

Elementele prezentate sunt extrem de eterogene fiind preluate din celelalte teorii mentionate.

Derpivarea relativa ca factor al migratiei

Etichetarea sociala a muncii prin definirea unor slujbe in special din sectorul secundar care sunt rezervate imigrantilor este un elememt specific al teoriei fortei de munca segmentate.

Contributia noii perspective de reducere la evidentierea pamantului si a ansamblului de productie agrar la distributia la nivel regional a capitalului uman si la aparitia si dezvoltarea culturii migratiei.

Rolul- structura relatiei unei tari (latura in analiza) cu restul lumii si la diviziunea intrnationala a muncii.

Dependenta- priveste vulnerabilitatea tarii si fluctuatia ei in sistemul mondial, iar ambele se presupune ca au efecte performanta ec.

Ideea de baza este cea a dominatieitarilor din centrul dezv al lumii capitaliste, care isi consolideaza pozitia penetrarea zonelor subdezvoltate in cautare de resurse de materii prime, forta de munca ieftina sxi noi piete de desfacere.

Sub aspectul migratiei, principalul efect il constituie aparitia unei categorii de indivizi care se desprind de comunitata traditionala si migreaza spre zone mai convenabile.

Factorii care conduc la aparitia acestor categorii sunt:

-modernizarea activitatii din agricultura care atrage dupa sine reducerea necesarului de forta de munca si implicit crearea unui surolus de forta de munca in rural

-dezv industriei extractive a materiilor prime care atrage in principal forta de munca autohtona din mediul rural, scotandu-in astfel din mediul lor traditional

-politicile de asigurare a fortei de munca practicate de firme straine de cooperatii intrnationale, de a acorda salarii mici pe perioade reduse de timp folosind in special forta de munca feminina

Migratia intrenationala a fortei de munca este facilitata in viziunea acestei teorii de mai multi factori printre care:

-raspandirea prin diverse mijloace moderne d ecomunicare: mass-media, jucand un rol al unor informatii privind sistemul de valori, nivelul de trai specific tarilor dezv din centru, creand astfel nivele de aspiratie pt unii indivizi care nu pot fi atinse in tarile de origine

-dezv infrastructurii a transporturilor si comunicatiilor, teorile dezv avand interes direct in acest sens pt a-si dezv investitiile

-legaturile ideologice a fostelor colonii cu puterile din centru au contribuit la socializarea indivizilor intr-un mediu favorabil migratiei, in sensul asigurarii accesului la cultura si limba tarilor dezv

-constituirea legaturilor militare in urma stationarii trupelor puterilor din centru in diverse tari

Astfel orasele globale, centre de concentrare a puterii decizionale si ec la nivel mondial prin cererea mare de forta de munca la extreme, ierarhiile ocupationale pe de o parte forta de munca inalt calificata iar pe de alta parte necalificata devin destinatia preferata pt migranti lumiii a treia.

Ambele teorii incearca explicarea cauzelor migratiei la nivel glogal, teoria sistemuluin mondial aducand in discutie factorii generatori ai fenomenului.













Document Info


Accesari: 13894
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )