Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































Munca

sociologie












ALTE DOCUMENTE

VEZI CĂ ACEST ELEMENT NU ESTE NUMAI UNUL DE MENTALITATE, CI UNUL FUNCTIONAL, DE PROTECŢIE
ZAMBESTE ! DANSEAZA ! PLIMBA-TE! IUBESTE! TRAIESTE FIECARE CLIPA!
24 cele mai frumoase momente ale vietii:
SCURT ISTORIC AL BUNELOR MANIERE
Caci de n-ar fi, nu s-ar povesti...
Diverse texte iubire
20 DE REGULI DE VIATA
DROGUL.

INTRODUCERE

Munca reprezinta activitatea umana specifica manuala si/sau intelectuala - prin care oamenii īsi utilizeaza aptitudinile fizice si/sau intelectuale īn scopul producerii bunurilor cerute de satisfacerea trebuintelor lor.



Munca nu este supusa reglementarilor legale privind concurenta.

Īn calificarea corecta a muncii trebuie sa se tina seama ca forta de munca este :

·        inseparabila de persoana care o presteaza - spre deosebire de orice marfa;

·        imposibil sa fie pastrata - persoana care nu īsi pune īn lucru la un anumit moment forta sa de  munca, nu o poate utiliza ulterior; īn realitate la o data ulterioara se va utiliza forta de munca existenta la momentul respectiv;

·        imposibil sa fie sporita cantitativ - fara a afecta, de regula, īnsasi substanta biologica a persoanei (ea poate sa creasca sub aspect calitativ īn ipostaza de capital uman);

·        determinata numeric, ca persoane apte de munca, īn principal prin legile demografice si nu de cererea de forta de munca;

·        destul de greu deplasabila - dintr-o zon 11311i86l 59; īn alta, dintr-o tara īn alta.

Desfasurarea activitatii cu respectarea unui anumit program de lucru reprezinta una din trasaturile specifice ale raportului juridic izvorāt din īncheierea contractului individual de munca. Īntrucāt munca efectuata presupune cheltuirea fortei vitale a omului, este necesar īn mod obiectiv ca ziua de munca sa se īncadreze īn anumite limite, sa fie numai o parte dintr-o zi naturala de viata.

         Legislatia noastra cuprinde prevederi referitoare nu numai la reglementarea timpului de lucru si a timpului de odihna, ci si la asigurarea folosirii timpului liber.

Prin timp de munca se intelege durata stabilita, dintr-o zi sau saptamānĂ, īn care este obligatorie efectuarea muncii īn cadrul contractului individual de munca.

         Timpul de munca se īmparte īn doua categorii :

1.    timpul care se incadreaza īn programul de lucru sau durata normala a muncii ;

2.    timpul peste programul de lucru sau peste durata normala a muncii.

Īn Romānia aspectele legate de timpul de munca si timpul de odihna sunt reglementate prin dispozitiile Titlului III al Codului Muncii si printr-o serie de acte normative speciale.

CAPITULUL VII: TIMPUL DE LUCRU, TIMPUL DE ODIHNĂ

SECTIUNEA I: TIMPUL DE LUCRU

Articolul 68.

         1. Timpul de lucru nu trebuie sa depaseasca 8 ore īntr-o zi si 48 de ore īntr-o saptamāna. Activitatea angajatului este justificata īn programul de munca zilnic sau saptamānal si trebuie anuntat din timp.

         2. Timpul de munca zilnic trebuie scurtat cu o ora sau doua ore pentru persoanele care lucreaza īn conditii grele, toxice sau periculoase, locuri de munca care sunt publicate īntr-o lista de catre Ministerul Muncii, Invalizilor de Razboi si Bunastarii Sociale si Ministerul Sanatatii Publice.

Articolul 69.

         Muncitorii calificati si celi necalificati pot face ore suplimentare dar orele suplimentare lucrate nu trebuie sa depaseasca patru ore īntr-o zi si 200 ore īntr-un an.

Articolul 70.

         Munca de noapte īncepe de la orele 22 pāna la 6 dimineata sau de la orele 21 pāna la 5 dimineata, īn functie de zona geografica stabilita de catre guvern.

Romānia : Timpul de munca reglementat īn noul Cod al Muncii este definit ca fiind timpul pe care salariatul īl foloseste pentru īndeplinirea sarcinilor de munca, o definire prea larga, fara precizie īn ceea ce priveste spatiul, putānd cuprinde astfel si timpul afectat prepararii unor lucrari specifice la domiciliu sau īn afara locului de munca.

         Pentru salariatii angajati cu norma īntreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamāna.

Īn cazul tinerilor īn vārsta de pāna la 18 ani durata timpului de munca este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamāna.

Repartizarea timpului de munca īn cadrul saptamānii este, de regula, uniforma, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus.

Durata maxima a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamāna, inclusuv orele suplimentare.

Potrivit art.113, alin.1 din Codul Muncii, modul concret de stabilirea programului de lucru integral īn cadrul  saptamānii de lucru de 40 de ore, precum si īn cadrul saptamānii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de muncala nivelul angajatorului sau, īn absenta acestuia, va fi prevazut īn regulamentul de ordine interioara.

Art.10(5) din Contractul colectiv de munca  la nivel national prevede ca īn sectoarele de munca unde regimul de lucru este influentat de sezoane, durata timpului de lucru se stabileste prin negocieri cu sindicatele, cu conditia ca media saptamānii sa nu depaseasca 48 de ore, inclusiv orele suplimentare, iar durata programului zilnic sa nu depaseasca 12 ore.

Art.122 din Codul Muncii prevede ca se considera munca īn timpul noptii aceea care se presteaza īn intervalul cuprins īntre orele 22-6. Salariatii care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte beneficiaza fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza, fie de un spor la salariu de minimum 15% din salariul de baza pentru fiecare ora de munca de noapte prestata.

Potrivit art.125 alin.1 nu pot presta munca de noapte tinerii care nu au īmplinit vārsta de 18 ani.

Nu pot fi obligate sa presteze munca de noapte femeile gravide, lauzele si cele care alapteaza.

SECŢIUNEA II : TIMPUL DE ODIHNĂ



Articolul 71.

1. Muncitorul are dreptul la cel putin jumatate de ora de odihna inclusiv angajatii care au program de lucru de opt ore.

         2. Muncitorii īn schimbul de noapte au dreptul la cel putin 45 minute pauza inclusa īn programul de lucru.

         3. Pentru muncitorii care lucreaza īn schimbul de noapte le este acordat un timp de odihna de cel putin 12 ore īnainte de īnceperea schibului turei urmatoare.

Romānia : Īn cazurile īn care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 6 ore, salariatii au dreptul la pauza de masa si la alte pauze, īn conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern (art. 130).

Īntre sfārsitul  programului de lucru dint-o zi si īnceputul programului de lucru din ziua urmatoare trebuie sa existe, de regula un interval de cel putin 12 ore consecutive.

Articolul 72.

         1. Īn fiecare saptamāna de lucru, angajatului trebuie sa i se acorde o zi de odihna ( 24 ore).

         2. Ziua de odihna din saptamāna poate fi stabilita Duminica sau īn oricare alta zi.

         3. Īn cazuri speciale īn care nu se poate asigura o zi de odihna pe saptamāna, angajatorul trebuie sa acorde angajatului patru zile de odihna pe luna.

Romānia :  Ca o consecinta a trecerii la saptamāna de lucru de 5 zile, s-a prevazut ca salariatii au dreptul, de regula, la 2 zile consecutive de repaus saptamānal; acestea se acorda, tot ca regula, sāmbata si duminica. Īn cazul īn care activitatea nu poate fi īntrerupta, prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate sau institutie se stabilesc conditii īn care zilele de repaus saptamānal sa fie acordate si īn alte zile ale saptamānii sau cumulat pe o perioada mai mare.

Articolul 73.

         Angajatul este īndreptatit sa primeasca de la angajator plata pentru o zi de munca pentru urmatoarele sarbatori :

-         Anul Nou : o zi

-         Sarbatoarea de Anul Nou : patru zile ( una īnainte de anul nou si trei zile dupa anul nou)

-         Ziua Victoriei : o zi (30 Aprilie)

-         Ziua Internationala a Muncii : o zi (1 Mai)

-         Ziua Nationala : o zi (2 Septembrie) 

Īn cazul īn care sarbatorile coincid cu perioada de concediu, angajatul

este īndreptatit sa primeasca o zi libera īn urmatoarele zile.

Romānia : Potrivit art.134 din Noul Cod al muncii zilele de sarbatoare legala īn care nu se lucreaza sunt:

-   1 si 2 ianuarie;

-   prima si a doua zi de Pasti;

-         1 mai;

-         1 decembrie;

-         prima si a doua zi de Craciun;

-         doua zile pentru fiecare dintre cele doua sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decāt cele crestine, pentru persoanele apartinānd acestora.

Acordarea zilelor libere se face de catre angajator.

Salariatilor care lucreaza īn unitati sanitare si  alimentatie publica li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator īn urmatoarele 30 de zile si īn cazul neacordarii de zile libere (īn zilele de sarbatoare legala) salariatii beneficiaza de un spor la salariu de baza de 100%.

Articolul 74.

         Muncitorii care au lucrat 12 luni cu un program de 8 ore pe zi, au dreptul la concediu anual platit astfel:

a) 12 zile pentru o persoana cu program normal de lucru

b) 14 zile pentru persoanele care lucreaza īn mediu dur (munca grea fizic),

toxic sau periculos sau īn locuri cu conditii grele de viata sau pentru persoanle care nu au īmplinit vārsta de 18 ani

         c) 16 zile pentru persoanele care lucreaza īn mediu deosebit de greu, toxic sau periculos sau īn conditii deosebit de grele de viata.

Timpul de calatorii nu este inclus īn concediul anual, va fi stabilit de guvern.

Articolul 75.

         Numarul de zile de concediu va fi marit proportional cu vechimea īn munca cu o zi de concediu pentru fiecare cinci ani de munca.




Articolul 76.

         1. Muncitorul trebuie sa stabileasca data cānd īncepe concediul dupa ce consulta Comitetul Executiv si este anuntat din timp asupra perioadei programate.

         2. Angajatorul poate fi de acord ca angajatul sa-si īmparta perioada de concediu īn mai multe etape.Muncitorii din zone īndepartate īsi pot uni perioada de concediu de pe doi ani īntr-un singur an. Daca vrea sa-si adune timpul de concediu de pe o perioada de 3 ani trebuie sa aiba acordul angajatorului.

         3. Daca un muncitor nu a beneficiat de toate zilele de concediu, acesta trebuie sa primeasca plata integrala pentru zilele de concediu neefectuate.

Articolul 77.

         Pentru concediul anual angajatul trebuie sa primeasca plata īn avans care trebuie sa fie egala cu plata ca si cum zilele ar fi lucrate

         Muncitorul care a lucrat mai putin de 12 luni va avea numarul de zile de concediu raportat la perioada lucrata si va primi plata īn avans.

Romānia : Concediul de odihna constituie una din formele timpului liber, a carei necesitate si īnsemnatate deosebita rezulta din continutul dispozitiilor legale care īl reglementeaza, cāt si din practica raporturilor sociale de munca. Influenta sa pozitiva asupra sanatatii salariatilor, posibilitatile recreative pe care le oferaa, rolul sau de factor īn cresterea randamentului muncii, avantajele care decurg din plata indemnizatiei cuvenite pe timpul efectuarii lui, prin urmare functiile sale economice si sociale, pun īn lumina importanta concediului de odihna.

Penrtru prima data īn tara noastra concediul de odihna a fost reglementat prin Legea contractelor de munca din 5 aprilie 1929. Dupa 23 august 1944, decretul nr.314/1946 a adus o reglementare noua concediului de odihna, iar Constitutia din 13 aprilie 1948 a īnscris dreptul la odihna printre drepturile fundamentale ale salariatilor.

         Codul muncii din 8 iunie 1950, a  reglementat pe larg concediul de odihna, iar dispozitiile sale au fost dezvoltate prin H.C.M.nr.186/1951 si H.C.M.nr 1478/1952, ca si prin mai multe acte normative privind unele categorii de personal din sectoare cu activitati specifice.

         Ulterior au fost elaborate Legea nr.26/1967, considerata una din cele mai bune reglementari din domeniul legislatiei muncii ale perioadei 1948-1989, atāt prin continut cāt si prin redactare, precum si, īn aplicarea acesteia, Hotarārea Consiliului de Ministri nr. 1149/1969 privind stabilirea criteriilor pentru determinarea locurilor de munca cu conditii deosebite pentru care se acorda concedii suplimentare de odihna si a locurilor de munca pentru care durata concediului suplimentar de odihna poate depasi 12 zile lucratoare.

Potrivit art.139(1) dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor.

Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare. (art.140). Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil, este prevazuta īn contractul individual de munca si se acorda proportional cu activitatea prestata īntr-un an calendaristic.

         Intrucāt, ca regula, este fundamentat pe contractul individual de munca, dreptul la concediul de odihna este de natura contractuala. Asa cum se prevede expres īn lege, orice conventie prin care se renunta total sau īn parte la dreptul la concediul de odihna este interzisa.

Anumite categorii de salariati au dreptul la un concediu suplimentar de odihna, care se adauga anual la cel de baza. Potrivit art.142 din noul Cod al Muncii, salariatii care lucreaza īn conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii īn vārsta de pāna la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.

         Dobāndirea dreptului la concediul anual de odihna si efectuarea concediului sunt doua notiuni care nu trebuie sa fie confundate. Dobāndirea dreptului la concediul de odihna este concomitenta cu īncadrarea īn munca, iar durata lui - īn cadrul duratei totale, stabilita de lege - este direct dependenta de timpul īn care se presteaza munca īn anul calendaristic respectiv.

Programarea concediului de odihna se face la sfārsitul anului pentru anul urmator de catre conducerea unitatii, cu consultarea sindicatelor sau, dupa caz a reprezentantilor salariatilor. Programarea se face īn tot timpul anului calendaristic īn raport cu interesele bunei desfasurari a activitatii.

Rechemarea din concediu - constituie una din cauzele īntreruperii concediului. Potrivit art.146 (2) - angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihna īn caz de forta majora sau pentru interese urgente care impun prezenta salariatului la locul de munca. Īn acest caz angajatorul are obligatia de a suporta toate cheltuielile salariatuui si ale familiei sale, necesare īn vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a īntreruperii concediului de odihna.

De regula concediul de odihna se efectueaza integral īn fiecare an calendaristic. Concediul se poate acorda si fractionat, la cererea salariatului, cu conditia ca una dintre fractiuni sa nu fie mai mica de 15 zile lucratoare.

Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu care nu poate fi mai mica decāt valoarea totala a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectiva.

            Indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a veniturilor din luna/lunile īn care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.

Indemnizatia de concediu de odihna se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare īnainte de plecarea īn concediu.

SECŢIUNEA III

CONCEDIU PENTRU INTERES PERSONAL, CONCEDIU FĂRĂ PLATĂ

Articolul 78.

         Angajatul are dreptul la concediu īn interes personal cu plata integrala īn urmatoarele cazuri:

1. Casatorie : trei zile.

2. Casatoria copiilor : o zi.

3. Moartea parintilor (inclusiv parintii sotului sau sotiei) moartea sotiei sau sotului, moartea copiilor : trei zile.

Articolul 79.

         Angajatul cu acordul angajatorului mai poate beneficia de concediu neplatit.

Romānia : Codul Muncii la art.147 prevede ca īn cazul unor evenimente familale deosebite, salariatii au dreptul la zile libere platite, care nu se includ īn durata concediului de odihna precum si faptul ca evenimentele familiale deosebite  si numarul zilelor libere platite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulament intern.

Art.61 din Contarctul colectiv de munca la nivel national spune ca salariatii au dreptul la zile libere platite pentru evenimente deosebite īn familie, sau pentru alte situatii, dupa com urmeaza :

a)     casatoria salariatului - 5 zile;



b)     casatoria unui copil -2 zile;

c)     nasterea unui copil - 2 zile;

d)     decesul sotului, copilului, parintilor, socrilor - 3 zile;

e)     decesul bunicilor, fratilor, surorilor - 1 zi;

f)       donatorii de sānge -conform legii;

g)     la schimbarea locului de munca īn cadrul aceleiasi unitati, cu mutarea domiciliului īn alta localitate - 5 zile. 

Concediile pentru formare profesionala se acorda cu sau fara plata dupa Codul muncii. Contractul colectiv de munca completeaza (art.61 alin.2) limitānd la 30 de zile acest concediu si specifica faptul ca salariatii au dreptul o singura data, pentru pregatirea si sustinerea lucrarii de diploma īn īnvatamāntul superior. 

Cererea de concediu fara plata pentru formare profesionala trebuie īnaintata  angajatorului cu o luna īnainte de efectuarea acestuia.

Trebuie precizata data de īncepere a stagiului de formare profesionala domeniu si durata acestuia precum si denumirea institutiei de formare profesionala. Concediul pentru formare profesionala se poate realiza si fractionat īn cursul unui an calendaristic, pentru sustinerea examenelor de absolvire a unor forme de īnvatamānt sau pentru sustinerea examenelor de promovare īn anul urmator īn cadrul institutiilor de īnvatamānt superior, cu respectarea conditiilor stabilite la art. 151 alin (2).

Īn cazul ca angajatorul īn cursul unui an calendaristic nu a asigurat participarea  la o formare profesionala ( platita de angajator)  a salariatilor īn vārsta de pāna la 25 de ani si īn decurs de 2 ani consecutiv, salariatul īn cauza are dreptul  la un concediu de pāns la 10 zile  lucratoare platite de angajator , perioada fiind de comun acord stabilita  cu angajatorul.

SECŢIUNEA IV

TIMPUL DE LUCRU, TIMPUL DE ODIHNĂ PENTRU PERSOANELE CARE PRESTEAZĂ SERVICII CU CARACTER SPECIAL

Articolul 80.

         Timpul de lucru si de odihna pentru persoanele care lucreaza pe mare, īn mine sau presteaza servicii cu caracter special vor fi precizate de catre guvern.

Articolul 81.

         Timpul de lucru si timpul de odihna prntru muncitorii care au semnat contract pentru o zi, o saptamāna sau contract partial de munca va fi stabilit īntre angajat si angajator.

Romānia : Pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durata zilnica a timpului de munca mai mica sau mai mare de 8 ore.

BIBLIOGRAFIE

1. Alexandru Ţiclea (Coordonator) -  Codul muncii adnotat si comentat, ed.Lumina Lex, Bucuresti, 2004

2. Gabriela Gheorghiu, Adriana Prodan - Managementul relatiilor de munca īn context european, ed.Tehnica, stiintifica si Didactica, Iasi, 2005

3. Sanda Ghimpu, Alexandru Ţiclea - Dreptul muncii, Casa de editura si presa sansa  SRL, 1997, Editia a III-a

4. *****Legea nr.53 din 24 ianuarie 2003 - Codul muncii, publicata īn Monitorul Oficial al Romāniei, nr.72 din 5 februarie 2003

5. *****Legea nr.1116 din 30 ianuarie 2003 - Contractul colectiv de munca la nivel national, publicat īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea a V-a nr.2 din 24 februarie 2003

6. ***** site-uri internet:

    www.cdep.ro

    www.kappa.ro













Document Info


Accesari: 5629
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )