Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload



















































O perspectiva generala asupra casatoriei si a uniunii libere

sociologie












ALTE DOCUMENTE

Varsta inocentei...
20 DE REGULI DE VIATA
Droguri
Aceasta stare de fapt ar trebui sa ne ingrijoreze, deoarece consecintele proliferarii drogurilor in Romania sunt multe si dezastruoase, cum ar fi:
TIGARI COMBINATE
Violenta in familie
CUM NE IMBRACAM ?
Interculturalitate si interconfesionalitate: o alta perspectiva
MEDIUL PENITENCIAR SI INFLUENTELE SALE ASUPRA PERSONALITATII ADOLESCENTULUI
PROPUNERI TEME PENTRU INSPIRATIE - MAMA SI COPILUL

O perspectiva generala asupra casatoriei si a uniunii libere




1.Casatoria - precizari conceptuale

In centrul familiei se afla relatia conjugala cu multiple moduri de manifestare.

Alegerea casatoriei si a partenerului par sa fie acte bazate pe propria vointa. Dintotdeauna casatoria a fost regula dupa care tinerii si-au organizat vietile. Daca in trecut respectarea acestei reguli era o obligatie, astazi casatoria coincide cu propria vointa si nu se realizeaza decat atunci cand partenerii decid ca este momentul potrivit. Cu toate ca au aparut si modele alternative casatoria ramane principalul mod de viata. Tinerii nu se mai grabesc la casatorie nu pentru ca nu mai cred in ea ci din motive diverse principalul fiind lipsa mijloacelor materiale.

Taina casatoriei a fost studiata de-a lungul timpului atat de catre sociologi cat si de teologi. Din punct de vedere religios actul sexual capata legitimitate numai in interiorul casatoriei si numai pentru perpetuarea neamului, indeplinirea indatoririlor conjugale, evitarea desfraului, satisfacerea placerii. Aceasta din urma este considerata de unii un pacat foarte grav chiar si in interiorul casatoriei, de altii mai putin grav daca se exercita in interiorul casatoriei legitime.[1]

Casatoria poate fi definita ca "fenomen complex ce declanseaza multiple consecinte sociale, afective, morale, juridice care privesc atat cuplul cat si descendentii lui".[2]

Oricat s-ar vorbi de libertatea alegerii casatoria ramane tot supusa determinarilor sociale libertatea indivizilor nefiind totala ei fiind constransi de o serie de factori fie de natura fizica sau geografica, fie de natura sociala sau culturala.

In tara noastra scopul incheierii casatoriei este intemeierea unei familii. Din punctul de vedere al cercetatorului, casatoria poate fi asociata cu prima etapa a ciclului vietii familiale ea influentand fertilitatea si natalitatea. La multe popoare casatoria este conditionata inca de avere, de dreptul parintilor asupra copiilor, de diferentierile datorate claselor sociale. Din fericire la noi acest lucru nu este de actualitate, poate ca mai poate fi intalnit insa ca fenomen izolat.

Ne casatorim pentru ca suntem multumiti de cel de langa noi, pentru ca dorim sa ne continuam viata si sa evoluam impreuna, pentru ca speram sa ne fie mai bine impreuna. Pentru a ajunge in acest stadiu este necesara in primul rand depasirea unui eventual egoism prezent anterior casatoriei pentru ca acum nu mai suntem unul ci suntem doi.

Daca intr-un capitol anterior precizam faptul ca familia este oglinda transformarilor societatii atunci trebuie sa amintim si problema specifica societatii romanesti si anume dificultatile pe care cuplurile de tineri le au in a-si achizitiona o locuinta proprie de cele mai multe ori datorita locurilor de munca prost platite chiar si dupa ce acestia au urmat o facultate.

Acest aspect de cele mai multe ori duce la amanarea casatoriei pana cand ei decid ca au suficiente resurse pentru a organiza totul asa cum si-au dorit sau daca nu, la necesitatea de a locui cu unii dintre parinti. Locuind cu acestia relatia poate ajunge sa se degradeze intimitatea fiind semnificativ redusa, manifestarile sexuale fiind rezervate, libertatea de decizie si de actiune fiind scazute. Inevitabil conflictele intergenerationale vor aparea, ideile, atitudinile, mentalitatile sunt diferite creand stari tensionate ce vor actiona acolo unde cuplul are puncte slabe mergand chiar pana la destramarea lui.

Totusi cercetarile arata ca oricate probleme si dificultati presupune casatoria, in medie, oamenii casatoriti sunt mai fericiti decat celibatarii, iar cei care se bucura cel mai mult de acest privilegiu par a fi barbatii (in ciuda conceptiei ca ei ar suferi cel mai mult in momentul casatoriei datorita pierderii libertatii si a restrictiilor ce apar) care au de cinci ori mai multe sanse de a fi fericiti in comparatie cu cei vaduvi sau despartiti si de trei ori mai multe in comparatiei cu cei divortati.[3]

1.1 Norme juridice ce stau la baza casatoriei

Constientizarea schimbarii statusului si angajarea fiecaruia dintre parteneri intr-un rol bine delimitat juridic reprezinta momentul de tranzitie in care cuplul ar trebui sa fie pregatit atat financiar cat si emotional pentru o noua viata.

Din punct de vedere juridic, "casatoria reprezinta uniunea liber consimtita dintre un barbat si o femeie incheiata cu respectarea dispozitiilor legale cu scopul intemeierii unei familii".[4]

Legea foloseste termenul de "casatorie" in doua sensuri:[5]

1.      act juridic incheiat de catre cei ce decid sa se casatoreasca; pentru ca o casnicie sa poata fi declarata valabila este necesar acordul celor doi insa odata dat acest acord ei vor fi obligati sa se supuna normelor legale referitoare la efectele casatoriei. Odata dat acceptul pentru casatorie ei confirma ca sunt de acord si sa li se aplice regimul legal al casatoriei fara a avea posibilitatea de a-l modifica dupa bunul plac;

2. situatie juridica care in principiu are caracter de permanenta a celor doi soti; in acest sens codul familiei precizeaza obligatia celor doi de a purta dupa casatorie un anumit nume stabilit de comun accord.

Intre soti casatoria da nastere la efecte in ceea ce priveste capacitatea de exercitiu si modifica in special relatiile patrimoniale. Relatiile dintre soti sunt multiple si complexe dreptul juridic reglementand numai o parte din acestea celelalte avand doar un caracter moral. Reglementarea juridica a anumitor relatii influenteaza insa si raporturile morale dintre ei. Relatiile dintre soti sunt ghidate de obligatii mutuale deloc exagerate atat timp cat relatia dintre ei este sincera si bazata pe dragoste.

Cele mai evidente sunt:[6]

-          obligatia de sprijin moral reciproc aparand ca o consecinta a 252h72c afectiunii pe care se intemeiaza casatoria; ea are caracter juridic;

-          obligatia de fidelitate care este foarte adevarat ca nu este mentionata in Codul Familiei insa in Codul Penal nerespectarea ei constituie adulter si reprezinta un element cu "greutate" intr-un potential proces de divort;

-          obligatia de a locui impreuna este o consecinta fireasca a casatoriei atat timp cat cei doi formeaza o familie; pentru motive temeinice bineinteles ca ei pot locui si separat atat timp cat amandoi se pun de acord; in cazul izgonirii din locuinta a unui sot de catre partener acesta poate fi sanctionat atat contraventional cat si penal, dupa caz.

-          indatoririle conjugale exista fie ca cei doi soti locuiesc impreuna fie ca au decis sa locuiasca separate;

Numele sotilor trebuie declarat ofiterului starii civile inainte de incheierea casatoriei; mai precis cei doi viitori soti trebuie sa se decida asupra numelui pe care il vor purta dupa casatorie ei avand trei variante (fie isi vor pastra fiecare numele, fie vor purta cele doua nume reunite fie se vor opri asupra unuia - al sotului sau al sotiei - pe care sa il poarte amandoi).

Dupa oficierea casatoriei la Oficiul Starii Civile sotii au posibilitatea sa urmeze cununia religioasa. Aceasta insa, nu produce niciun efect juridic. Este si o oarecare contradictie intre institutiile noastre abilitate pentru a "construi familii". In timp ce dreptul juridic sustine ca celebrarea religioasa a casatoriei nu produce niciun efect juridic deci nu se poate numi casatorie din acest punct de vedere, religia sustine ca nu exista casatorie sau mai corect spus familie doar dupa oficierea casatoriei civile. In lumea bisericeasca taina casatoriei este administrata de biserica avandu-l ca oficiant si ca martor pe preot, ea neexistand in afara acesteia.

Casatoria religioasa capata o semnificatie aparte oferind sotilor un statut diferit de cel al tinerilor dar si de cel al tinerilor care traiesc in concubinaj. Casatoria religioasa este cea care atesta in fata comunitatii faptul ca cei doi formeaza un cuplu si ofera un statut legitim copiilor ce se vor naste.[7]

Cu toate acestea in drepturile sotilor exista si limite si putem mentiona aici relatiile sociale si corespondenta celuilalt asupra carora sotul nu este indreptatit sa intervina. De asemenea, profesia ramane la alegerea fiecaruia fara a avea nevoie de acordul celuilalt.

Astazi, casatoria se intemeiaza pe deplina egalitate in ceea ce priveste drepturile si obligatiile intre barbat si femeie si aici vorbim atat de conditiile in care se incheie casatoria cat si de relatiile dintre soti si dintre acestia si copiii lor. Casatoria si conditiile incheierii ei au avut parte de schimbari permanente ea fiind in stransa legatura cu viata economica si sociala, cu traditiile si obiceiurile fiind permanent conditionata de familie si viata sociala.

Cu toate ca poate parea incomod, cadrul legislativ joaca un rol important in reglementarea relatiilor dintre soti si in asigurarea stabilitatii familiale.

Casatoria se intemeiaza pe cateva considerente si anume:[8]

a)scopul incheierii casatoriei il constituie intemeierea unei familii; in tara noastra casatoria este ocrotita de lege si este apreciata drept baza a intemeierii unei familii; daca o casatorie s-ar incheia in alt scop, oricare ar fi acesta ea ar cadea sub incidenta legii;

b)      casatoria se intemeiaza pe consimtamantul partenerilor in sensul ca promoveaza drept temei al casatoriei afectiunea sotilor excluzand presiunea parintilor sau alte considerente precum cele de ordin economic;

c)casatoria este monogama acest lucru reiesind din articolul 5 al Codului Familiei "este oprit sa se casatoreasca barbatul care este casatorit sau femeia care este casatorita";

d)      caracterul solemn si civil al casatoriei ea incheindu-se numai in fata autoritatii de stat sau a unor persoane investite sa o inlocuiasca;

e)egalitatea in drepturi a sotilor atat in relatiile dintre ei cat si in relatiile cu proprii copii.

Forma familiei, marimea ei, nivelul de dezvoltare economic, valorile influenteaza fara doar si poate drepturile si obligatiile ce revin celor doi si diviziunea rolurilor in interiorul familiei. De asemenea personalitatea, caracterul, motivatiile in ceea ce priveste casatoria pot influenta comportamentul celor doi in interiorul vietii de familie.

Formele de casatorie au fost indelung cercetate insa nu s-a reusit o corespondenta intre acestea si factorii economici, sociali, morali existenti in societate.

Cele mai cunoscute forme ale familiei sunt: monogamia (cea mai raspandita, reprezentand casatoria unui barbat cu o singura femeie), poligamia (acceptata la unele popoare fiind casatoria unui barbat sau a unei femei cu mai multi parteneri de sex opus)[9]. Poligamia, la randul ei are doua forme: poliandria ( o femeie casatorita cu mai multi barbati, avand cu fiecare cel putin un copil) si poliginia (casatoria unui barbat cu mai multe femei fiind considerata o forma de prestigiu insa putini sunt cei care isi permit sa o practice).

Cercetatorii afirma ca femeile se casatoresc mai devreme decat barbatii chiar daca tendinta comuna este de amanare a casatoriei. Femeile par a se casatori in mai mare proportie decat barbatii la o varsta tanara. Rata nuptialitatii la femeile sub 20 de ani este de sase ori mai ridicata decat la barbatii sub 20 de ani. Ponderea persoanelor necasatorite adulte (15 - 59 de ani) in totalul populatiei de acelasi sex este diferita pentru femei si barbati. Intr-adevar in Romania sunt mai multe femei decat barbati insa diferenta dintre barbatii necasatoriti si femeile necasatorite este mult mai mare decat surplusul de populatie feminina rezultand ca in societatea romaneasca barbatii tind sa prefere casatorii succesive in timp ce femeile prefera o singura casatorie.[10]

2.Uniunea libera - precizari conceptuale

Pentru a se simti mai liberi, mai stapani pe propria viata tinerii din zilele noastre tind sa prefere alternative ale casatoriei, cel putin pentru o vreme. Cu toate ca inca nu este considerata demodata ideea solidaritatii afective pe toata viata, nu ne mai grabim atat de mult si amanam acest moment din diferite motive.

Concubinajul sau uniunea libera, cu toate ca inca este blamat de unii, ofera pentru altii o satisfactie aparte datorita faptului ca nu se simt constransi de nimic, sunt mai siguri de dragostea unuia fata de celalalt.

Ideea ca fidelitatea este oferita de la sine, din dragoste, din dorinta de a-i fi bine celuilalt ofera o stare psihica mult mai placuta, energizanta decat in interiorul casatoriei care poate induce ideea de obligatie. Una din cele mai dezbatute probleme privind coabitarea este aceea referitoare la liberalizarea atitudinilor sexuale. Valorile privind respectarea virginitatii si asteptarea pana in "noaptea nuntii" si-au redus semnificativ puterea in favoarea unei largi credinte cum ca implicarea intr-o relatie in care exista dragoste si intentia unei casatorii justifica relatia sexuala in afara acesteia. Printre cuplurile coabitante se inregistreaza un camp larg de angajare.

Philip Rice[11] a identificat in cercetarile sale atat cupluri dispuse pentru coabitare doar pentru o vreme cat si persoane ce manifestau o dispozitie de coabitare permanenta. El a grupat aceste comportamente in cinci tipuri:

1.Aranjamentul fara angajare - este cel mai rar intalnit tip de relatie; partenerii stau, dorm, isi distribuie cheltuielile si rolurile casnice si se distreaza impreuna fiind foarte buni prieteni si iubiti dar nedorind o angajare permanenta; de cele mai multe ori aceasta este o relatie de scurta durata;

2. Implicarea intima cu angajament emotional - este cea pe care o regasim la majoritatea studentilor; ei isi descriu relatia ca puternica si sincera si desi uneori se permit si intalniri in afara relatiei, se pune mare pret pe monogamie; cei implicati intr-o asemenea relatie prefera sa traiasca prezentul, de cele mai multe ori nu fac planuri pentru viitor preferand sa astepte pentru a vedea ce va fi;

3. Traiul in comun ca preludiu al casatoriei - este momentul cand cuplul decide ca este pregatit pentru a-si asuma o relatie legala; considera normal sa traiasca impreuna in timp ce fac angajamente pentru casatorie;

4. A trai impreuna simuland casatoria (casatoria de proba) - este de fapt un test al relatiei; cei doi locuiesc impreuna pentru a vedea daca sunt compatibili pentru a intra intr-o relatie legala;

5. A trai impreuna ca alternativa a casatoriei ( companionate marriage) - reprezinta un substitut al casatoriei inlocuind-o.

Argumentul cel mai des utilizat in favoarea coabitarii il reprezinta dizolvarea cuplurilor incompatibile si pregatirea partenerilor pentru o casnicie fericita.

Romania a inceput sa manifeste o oarecare indulgenta in ceea ce priveste coabitarea abia dupa evenimentele din '89, acest mod de viata fiind preponderent preluat de catre studenti.

Pana la urma uniunea libera face parte din formele familiei restructurate ea aparand ca normala, pana la un moment dat, (momentul aparitiei copilului care se considera ca trebuie sa se nasca intr-un cadru legal).

Uniunea libera reprezinta de fapt, "relatia existenta intre un barbat si o femeie asemanatoare sub anumite aspecte cu relatia conjugala matrimoniala, dar care nu are ocrotire legala intrucat nu s-a incheiat cu respectarea dispozitiilor legale privitoare la incheierea casatoriei."[12]

Ioan Mihailescu definea concubinajul ca "mod de asociere, mod de a trai impreuna a cuplurilor heterosexuale in afara contractului casatoriei. Nu se deosebeste foarte mult de familia nucleara deoarece realizeaza majoritatea functiilor si se confrunta cu aceleasi probleme cu care se confrunta cuplurile casatorite."[13] Concubinajul poate parea mai confortabil si din cauza faptului ca traind asa cei doi nu sunt obligati sa respecte dispozitiile Codului Familiei asa cum se intampla in cazul casatoriei oficiale.

Uniunea libera se axeaza pe calitatea relatiei in detrimental durabilitatii ei. Constient sau nu, in cadrul uniunii libere fiecare dintre cei doi parteneri are sentimentul unei mai mari independente in raport cu celalalt, stabilitatea relatiei fiind mult mai fragila.

Din punct de vedere juridic uniunea libera nu produce niciun efect asupra celor doi parteneri legea din tara noastra nerecunoscand aceasta forma de convietuire.

Majoritatea statelor europene l-au recunoscut insa ca forma de viata, in special datorita numarului mare de copii nascuti de femei necasatorite. In Islanda, 60% dintre copii sunt proveniti din relatii de concubinaj, in Danemarca si Suedia 55% iar in Marea Britanie 40%. Nimic nu impiedica promovarea uniunii libere, totul se schimba atunci cand relatia se rupe si fiecare dintre cei doi isi cere partea din bunurile dobandite in timpul relatiei. In acest caz se va avea in vedere fiecare bun in parte iar in cazul in care ambii au contribuit la achizitionarea unui produs, un obiect de mobilier sa spunem, exact asa au si drepturi asupra lui, comune. Intr-adevar in cazul bunurilor situatia se complica si pana la urma in cazul in care exista bunuri comune cei doi vor trebui sa se inteleaga asupra lor.



Ce facem insa atunci cand apare si copilul? Chiar si ei, copiii nascuti in afara casatoriilor se bucura de acelasi regim de ocrotire ca orice copil "legal". Acesta beneficiaza de relatiile de rudenie de ambele parti, in cazul mostenirii este indreptatit sa primeasca din ambele parti si are dreptul de asemenea, la pensie alimentara din partea parintelui care nu locuieste cu el.[14]

Dovada a faptului ca romanii au inceput alaturi de americani si alte popoare sa prefere concubinajul vine inregistrarea uniunii consensuale ca model de viata in cadrul recensamantului din 2002. Astfel, potrivit datelor puse la dispozitie de Institutul National de Statistica, 828 000 de persoane au declarat ca traiesc in concubinaj, ei reprezentand 3,8% din populatia Romaniei.

Rezultatele recensamantului au evidentiat ca dintre persoanele care coabitau, proportiile femeilor casatorite si vaduve erau mai mari decat a barbatilor casatoriti si vaduvi; pentru persoanele necasatorite proportia este aproape echilibrata.

Structura persoanelor care traiau in uniune consensuala, pe sexe,

dupa starea civila, in anul 2002

Sursa: INSE, Recensamantul populatiei si locuintelor 2002.

De asemenea, Recensamantul populatiei si locuintelor a scos la iveala un fapt curios poate pentru multi dintre noi si anume, se pare ca in mediul rural exista mai multe cupluri care traiesc in uniune libera decat in orase.

Numarul persoanelor care traiau in uniune consensuala, pe categorii de populatie si pe medii

Sursa: INSE, Recensamantul populatiei si al locuintelor 2002.

Scaderea numarului de casatorii atesta de asemenea preferinta pentru concubinaj. Potrivit datelor INS in 2002 s-au inregistrat 129 018 casatorii adica aproximativ cu 30% mai putine decat in 1991. Totusi se pare ca inca nu avem motive de ingrijorare pentru ca inca ne aflam peste medie in ceea ce priveste nuptialitatea.

2.1 Aspecte social - psihologice ale uniunii libere

Asemeni celor pe tema casatoriei, cercetari s-au facut si in privinta concubinajului.

Se pare ca el are o pondere mult mai mare in tari precum America unde numarul cuplurilor preconjugale a crescut de 6 ori in anii '60 si inca pe atat intre '70 si '91. Potrivit studiilor realizate in 1988, 11 % dintre femeile ce nu fusesera casatorite niciodata locuiau cu partenerul iar 44 % dintre cele casatorite in anii '80 traisera candva in concubinaj. Cercetari din Marea Britanie au scos la iveala faptul ca 12 % din populatie cu varsta cuprinsa intre 18 si 24 de ani traiau impreuna fara a fi casatoriti. Pentru americani a locui impreuna inainte de a oficializa relatia reprezinta o casatorie de proba. Totusi ei sunt cei care sustin ca uniunea libera nu poate fi asociata doar cu diverse experimente sexuale ci trebuie luata mult mai in serios.

Majoritatea avem tendinta de a crede ca partenerii unui concubinaj sunt tineri fara minte. Cercetarile ne contrazic insa aratand ca cel putin jumatate din cei care traiesc in cadrul unei relatii neoficializate au fost anterior casatoriti. Pentru ei coabitarea poate fi alternativa definitiva la casatorie dupa un divort neplacut.[15] Asadar este o greseala sa privim uniunea libera ca pe o distractie. Desi casatoria inca este institutia dominanta uniunea libera a inceput sa fie o casatorie amanata acceptata de catre cei mai multi.

Optiunea pentru concubinaj incearca sa satisfaca nevoia de dependenta si identificare cu cea de autonomie angajand implicarea activa plenara, negand aspectul contractual al relatiei si exaltandu-l pe cel al libertatii de manifestare pe masura satisfactiilor mutuale si a nevoilor de a fi impreuna.

Avantaje si dezavantaje ale uniunii libere surprinse de J Coleman:[16]

Ca avantaje putem vorbi de o satisfactie sexuala crescuta, despre dezvoltarea unor deprinderi interpersonale, cresterea nivelului de trai; apare posibilitatea ca cei doi sa se obisnuiasca cu diferite situatii, sa isi afle unul altuia modul de a se manifesta in diferite situatii de criza.

Dezavantajele sunt si ele destul de numeroase si mentionam aici limitarea prematura a experientei intalnirilor, perpetuarea rolului traditional al femeii constand in asigurarea sarcinilor domestice ceea ce poate duce la unele dificultati in continuarea instructiei si a formarii pentru o viitoare cariera precum si la o restrangere semnificativa a satisfacerii nevoilor proprii, numarul de prieteni se reduce cuplurile avand tendinta de a se asocia cu alte cupluri aceasta reducand pentru fiecare partener reteaua de suport social.

METODOLOGIA CERCETARII

Metodologia cercetarii sociologice reprezinta "o analiza a metodelor si tehnicilor aplicate in realizarea si finalizarea cercetarii sociale".[17]

Metoda reprezinta un "modul de cercetare, sistem de reguli si principii de cunoastere si transformare a realitatii obiective".[18]

Intre metode si tehnici nu vom gasi intotdeauna diferenta, uneori "aceleiasi metode fiindu-i subordinate mai multe tehnici (ancheta pe baza de chestionar, pe baza de interviu) fiecare tehnica putand fi aplicata prin modalitati variate".[19]

Premisele cercetarii

Ideea de la care am pornit in realizarea cercetarii a fost reprezentata de familie, de schimbarile suferite de familie si in special de viata cuplului modern.

Obiectivele cercetarii

Obiectiv principal - lucrarea s-a axat pe aflarea opiniei tinerilor despre concubinaj si mai concret, daca ei considera ca el se instaleaza ca un nou model de viata inlocuind casatoria sau daca il privesc doar ca pe o casatorie amanata din diverse motive;

Obiective secundare

- determinarea importantei resurselor materiale in continuarea vietii firesti a oricarui cuplu;

- identificarea principalilor factori care ii determina pe tineri sa amane casatoria;

- determinarea opiniei tinerilor privind asocierea cuplu consensual - familie.

Ipoteze:

Ipotezele au rolul de a "orienta intreaga activitate de cercetare in sensul ca aceasta din urma este astfel conceputa incat sa permita testarea ipotezelor in vederea ajungerii la explicatii satisfacatoare ale domeniului explicat".[20]

Pornind de la obiectivele enumerate am emis urmatoarele ipoteze:

1.      Cu cat conditiile materiale ale cuplului sunt mai limitate, cu atat ei vor fi "impinsi" spre a prefera concubinajul;

2.      Opinia parintilor nu mai influenteaza decizia copiilor in ceea ce priveste modul in care ei aleg sa isi traiasca povestea de dragoste;

3.      Daca pentru unul dintre parteneri, sau pentru amandoi cariera este foarte importanta, atunci ei vor amana permanent casatoria;

4.      Satisfactia maritala este semnificativ redusa de statutul de concubin;

5.      Daca mediul social pune presiune pe cuplu atunci acesta va ceda acceptand casatoria chiar daca nu o face din dorinta proprie;

6.      Daca statul s-ar implica mai mult in viata tinerelor cupluri atunci numarul celor care traiesc in uniune libera ar scadea semnificativ;

7. Institutia casatoriei inca este valorizata de tinerii din Romania;

Pentru cercetare am ales chestionarul si interviul structurat. Am utilizat doua metode in idea ca, desi chestionarul poate oferi informatii de o calitate superioara dupa cum aflam din teorie, are de asemenea, si puncte slabe. In acest caz, principalul la care m-am gandit este faptul ca fiind un subiect destul de delicat pot exista persoane care poate nu vor raspunde exact asa cum si-ar dori datorita prezentei mele (operatorul de interviu) din diverse motive (jena, educatie conservatoare, teama de a nu fi judecat etc).

Labov si Fanshel (1977) definesc interviul ca eveniment de vorbire (speech event) in care o persoana A obtine o informatie de la o persoana B, informatie continuta in biografia lui B."[21] Biografia in acest context se refera la faptul ca informatia culeasa a fost sau inca este traita de catre subiect.

Interviul de cercetare este de fapt tehnica de obtinere a unor informatii verbale de la indivizi si grupuri de indivizi folosindu-ne de intrebari si raspunsuri, pentru a ne verifica ipotezele sau pentru descrierea stiintifica a unor fenomene sociale. Interviul presupune intrebari si raspunsuri asemeni chestionarului iar convorbirea reprezinta elementul fundamental atunci cand utilizam interviul.[22]

Chestionarul de cercetare reprezinta " o impletire de intrebari de opinie si de date factuale.'[23] Intrebarile de date factuale sunt grupate in intrebari de cunostinte si intrebari de clasificare sau identificare (varsta, sex, stare civila, profesie).

Este bine cunoscut faptul ca de multe ori cei chestionati, chiar daca accepta in prima faza participarea in cadrul unei cercetari pe parcurs pot avea tendinta de a modifica informatia sau pur si simplu de a nu spune ce cred cu adevarat.

Bernard Hennessy (1971)[24] mentioneaza patru motive pentru care se poate ajunge in aceasta situatie: fie oamenii pur si simplu nu stiu ce cred cu adevarat, si atunci cand sunt intrebati, de rusinea de a declara simplu "nu stiu" improvizeaza diferite raspunsuri, fie datorita unei exprimari publice greoaie a opiniilor prefera sa declare nu stiu, unii chiar nu doresc sa se afle ce cred din diferite motive de la neincredere in operatorul de ancheta, pana la timiditate sau teama de a nu fi judecat datorita discrepantei dintre opinia lor si ceea ce societatea considera dezirabil, existand chiar si persoane care simt ca exista o presiune sociala pentru ascunderea adevarului si declara neadevaruri sustinand ca o minciuna inocenta nu are efecte foarte grave.

Kenneth D. Bailey (1978/1982, 183)[25] enumara avantaje dar si dezavantaje ale utilizarii interviului. Totusi avantajele par a fi mai multe : flexibilitate, rata mai ridicata a raspunsurilor, observarea comportamentelor nonverbale, asigurarea standardizarii conditiilor de raspuns, asigurarea controlului asupra succesiunii intrebarilor, colectarea unor raspunsuri spontane, asigurarea unor raspunsuri personale, asigurarea raspunsului la toate intrebarile, precizarea datei si locului convorbirii, studierea unor probleme mai complexe.

Dezavantaje: costul ridicat, timpul indelungat necesar pentru identificarea persoanelor incluse in esantion, pentru obtinerea acordului si desfasurarea convorbirii, erori datorate operatorilor de interviu, imposibilitatea consultarii unor documente, inconveniente legate de faptul ca subiectii trebuie sa raspunda indifferent de starea psihica si fizica, neasigurarea anonimatului, lipsa de standardizare in formularea intrebarilor, dificultati in accesul la cei inclusi in esantion.

Si avantajele dar si dezavantajele sunt relative si trebuie analizate in functie de diferitele procedee si tipuri de interviu.

Se apreciaza ca spre deosebire de interviu, raspunsurile unui chestionar sunt mult mai probabil sa fie in concordanta cu adevaratele opinii ale respondentilor, in special atunci cand vorbim de atitudini mai putin favorabile valorilor acceptate de societate.[26]

Cercetarea a fost intreprinsa pe un esantion de 68 de persoane (60 pentru chestionar, 8 pentru interviu), mai concret 34 de cupluri. Interviurile si chestionarele au fost aplicate fiecarui membru al cuplului fara prezenta celuilalt. Ei au fost alesi prin metoda "din aproape in aproape" singurele criterii fiind varsta (intre 20 si 30 de ani) si implicarea intr-o relatie consensuala. Mediul de provenienta este atat rural cat si urban iar gradul de pregatire este diferit ( de la vanzatoare, zugrav pana la profesori, tehnicieni IT, asistent social).

Rezultate chestionar

60 de persoane chestionate ( 30 de cupluri )

30 femei, 30 barbati cu varsta intre 20 si 30 de ani

1. Pentru a defini conceptul de familie majoritatea au ales cuvintele clasice caldura, intelegere, dragoste, blandete, comunicare, copil, casatorie. Doar 13,33% (10% din numarul total de barbati si 3,33% din numarul total de femei) au asociat cuplul consensual termenului de familie.

2. Uniunea libera este definita de 68,33% din cei chestionati folosind cuvinte simple "casatorie fara acte" , "trai in comun" iar 31,66% pe langa aceasta mentioneaza si "fara binecuvantarea lui Dumnezeu". De precizat ca cele care evoca binecuvantarea divina sunt majoritatea femei (53,33 din totalul de femei).

3. Sunteti satisfacut sufleteste de statutul actual ( cel de concubin)?




La aceasta intrebare 6,66% dintre subiecti (3,33% din numarul total de femei si 10% din numarul total de barbati) au spus ca nu sunt deranjati de statutul de concubin, insa mult mai multi 70% ( 73,33% femei si 66,66% barbati) nu sunt multumiti de acest statut. 23,33% (26,66 femei, 20% barbati ) aleg sa nu raspunda.

4. Relatiile celor chestionati corespund cu asteptarile si visele lor de la inceput cu mici exceptii legate de asteptarile "ireale" spun ei, ale partenerului, de aspiratii, impartirea rolurilor casnice, 20% din totalul de femei declara ca si-ar fi dorit un cu totul alt partener si ca relatia este diferita de ceea ce au asteptat, o femeie spune ca relatia depaseste asteptarile iar un barbat spune ca visa la o cu totul altfel de partenera insa acum este multumit si nu ar schimba nimic.

5. Se impune concubinajul ca alternativa pentru casatorie?

85% din totalul celor care au raspuns chestionarului (90% din numarul total de femei si 80% din numarul total de barbati) nu accepta concubinajul ca alternativa pentru casatorie, 8,33 (3,33% femei si 10% barbati) sunt de acord cu uniunea libera iar 8,33% (6,66% femei si 10% barbati) nu raspund la aceasta intrebare.

6. Raspunsul care motiveaza preferinta pentru traiul in concubinaj (cel putin pentru moment) este aproape unanim 80% dintre raspunsuri aducand in prim plan considerentele materiale, 11,66% din nevoia de a se cunoaste mai bine, 8,33% considerand ca desi au totul, sunt inca prea tineri.

7. Parintii au reprezentat un factor important atunci cand ati decis sa traiti alaturi de partener in uniune libera?

36,66% dintre cei chestionati (40% din numarul total de femei si 33,33% din numarul total de barbati) spun ca parintii sunt de acord cu faptul ca ei traiesc in uniune libera.

43,33% (26,66% femei si 60% barbati nu pun pret pe opinia parintilor traind dupa bunul plac iar 20% din total (30% femei si 10% barbati) beneficiaza de sprijin din partea parintilor care le respecta decizia cu toate ca nu sunt de acord.

8. Avantaje pentru concubinaj mentionate de catre respondenti: relatie lejera, fara implicatii, fara obligatii, cunoasterea partenerului, lipsa responsabilitatilor, libertate, distractie, posibilitatea de a rupe relatia fara complicatii, "simularea" unei familii avand posibilitatea de a constata daca exista compatibilitate pentru a putea face pasul casatoriei.

Dezavantaje mentionate: obisnuinta, religia, stigmatizarea.

9. Cuplul consensual poate fi privit ca familie?

8,33% ( 3,33% din numarul total de femei si 13,33% din numarul total de barbati ) considera ca fara indoiala cuplul aflat in uniune consensuala poate fi privit ca familie, 72% ( 76,66% femei, 63,33% barbati), deci un procent mult mai mare nu accepta aceasta asociere, iar 18,33% (13,33% femei ,23,33% barbati) nu raspund.

10. Considerati casatoria o ingradire a libertatii?

12% ( 6,66% din numarul total de femei si 16,66% din numarul total de barbati) vad casatoria ca pe o ingradire a libertatii lor, 65% (70% femei si 60% barbati) considera ca nu poate fi vorba de asa ceva, 6,66% ( 10% femei si 3,33% barbati) refuza raspunsul iar 16,66% ( 13,33% femei si 20% barbati) s-au incadrat la alte raspunsuri preferand sa aduca si argumente (pe care le-am mentionat mai jos) pentru opinia lor.

Alte raspunsuri:

* 4 femei: "da insa cred ca depinde foarte mult si de modul cum partenerul a fost educat";

" da pentru noi femeile pentru ca nu mai avem atat de mult timp pentru noi";

" nu intotdeauna";

" depinde de cat de gelos este partenerul, daca iti permite sa mai iesi din cand in cand cu fetele, sa ai prieteni numai ai tai si nu cere explicatii la orice actiune a ta atunci cred ca e de bine si nun e putem considera ingradite";

7 barbati: "da, trebuie sa dai permanent explicatii si asta nu poate fi decat de rau";

" nu, nu cred";

" depinde cat de posesiva e sotia";

"nu, nu cred, daca e facuta cu cine trebuie nu poate fi o ingradire a libertatii

" nu, trebuie doar sa fii un pic mai serios si mai altruist dupa ce te casatoresti";

" da, din partea societatii pentru ca o data casatorit nu mai poti fi vazut in compania altei femei ca ti se si duce vorba ce om neserios esti".

11. Avantaje pentru casatorie mentionate de catre respondenti: intemeierea unei familii, copii legitimi, esti "in rand cu lumea", "copiii nu sunt priviti urat", "respecti religia", "respecti traditia".

Dezavantaje: dispare romantismul, se inmultesc responsabilitatile, in caz de neintelegi despartirea are multe implicatii, apare monotonia, "trebuie sa dai prea multe explicatii".

12.  Va simtiti incurajat de catre stat sa va intemeiati o familie?

Ingrijorator este faptul ca nici macar o persoana nu a mentionat ca simte sprijin din partea statului, 78,33% din totalul celor chestionati ( 73,33% din numarul total de femei si 83,33% din numarul total de barbati) au spus vehement ca nu iar 21,66% ( 26,66% femei si 16,66 barbati) au tinut sa aduca si argumente sarcastice uneori (mentionate la rubrica "alte raspunsuri").

Alte raspunsuri:

* 8 femei: " cu ce sa ne simtim incurajati de stat?"

" se implica statul cumva? Ca eu chiar nu stiu."

" vorbim de Romania?"

" care stat?"

" eu nu simt nicio incurajare"

" statul? Chiar ii pasa de familie?"

" statul nu ofera niciun beneficiu real raportat la vremurile in care traim"

" sa se casatoreasca cine-o vrea pentru 200 de euro"

5 barbati: " imi vine sa rad";

" pentru ei 200 de euro o fi o incurajare, pentru noi e chiria pe o luna';

" nu, cum sa fim incurajati daca familiei nu i se ofera niciun sprijin, dovada ca nimanui nu-i pasa e ca ne orientam dupa acelasi cod al familiei valabil din 1960 si ceva daca nu ma insel..oricum un cod foarte vechi pentru schimbarile permanente de astazi";

" daca ar fi sa asteptam incurajari din partea statului am promova toti concubinajul, casatoria ar deveni o minune";

" nu cred ca vorbim de tara noastra".

13. In cazul in care statul s-ar implica mai mult ( credite pentru tineri mai accesibile, locuri de munca mai bine platite pentru cei fara experienta care abia ies de pe bancile facultatilor, etc) ar putea sa va influenteze in sensul de a grabi decizia de a va casatori?

70% (76,66% din numarul total de femei si 63,33% din numarul total de barbati) spun ca da, daca ar avea posibilitatea sa se descurce mai usor s-ar casatori,15% (13,33% femei si 16,66% barbati) spun ca nu, iar 15% ( 10% femei si 20% barbati) aleg sa nu raspunda.

14. La intrebarea "cum ve-ti sti cand este momentul sa va casatoriti?" cei intervievati fie spun ca probabil vor simti pur si simplu, fie ca momentul pentru casatorie va fi atunci cand isi vor permite tot ceea ce vor si nunta pe care o vor, fie atunci cand se vor decide sa aiba un copil. Iar patru persoane sunt cele care s-au declarat pentru concubinaj inca de la inceput.

15. Va simtiti presati de cei din jur sa va casatoriti?

Se pare ca presiunea mediului social asupra tinerilor aflati in relatii ce se preconizeaza a fi finalizate prin casatorie ori nu exista ori nu se vede pentru ca tinerilor nu le pasa si aleg singuri cum sa traiasca si care sunt momentele cele mai potrivite pentru a face anumiti pasi in viata lor.

Astfel 33,33% din totalul de respondenti (36,66% din numarul total de femei si 30% din numarul total de barbati), declara ca se simt presati, insa 66,66% (63,33 femei si 70% barbati) nu se simt sau, datorita independentei cu care aleg sa isi traiasca povestile de iubire, probabil nu simt aceasta presiune.

16. Credeti ca in momentul in care ve-ti fi casatoriti se va schimba ceva in relatia voastra?

25% ( 20% din numarul total de femei, 30% din numarul total de barbati ) considera ca mariajul va aduce schimbari in relatie, 56,66% (63,33% femei, 50% barbati) considera ca nu au cum sa apara schimbari, 3,33% din total refuza raspunsul iar 15% ( 16,66% femei,13,33% barbati)vin cu argumente pentru raspunsurile lor.

*Alte raspunsuri:

* 5 femei: " din cate am observat la prietenele mele casatorite se cam pierde respectul, devine o obisnuinta folosirea cuvintelor dure, a jignirilor, bineinteles nu generalizam dar probabil ca se intalneste des un astfel de comportament"

" nu stiu, voi vedea cand voi fi casatorita, eu sper ca nu"

"ne place sa credem ca nu dar, din pacate schimbari ( in sens negativ) apar in orice cuplu dupa casatorie"

"cred ca devii un pic mai responsabil, mai ales daca apare si un copil"

"sper ca nu cu toate ca sunt constienta ca e imposibil ca totul sa ramana roz".

4 barbati: " as vrea sa cred ca nu"

" exact de asta ma tem de casatorie, n-as vrea sa se strice o relatie perfecta"

" da, probabil ca vom fi mai responsabili, mai cu picioarele pe pamant"

" ne vom casatori vara aceasta si vreau sac red ca nu se va schimba nimic, cel putin nu in sens negativ".

17. In ceea ce priveste rolurile in tinerele cupluri se pare ca intr-adevar a mai disparut din acel orgoliu masculin barbatii participand la treburile casnice (70% dintre barbati din care 28% spun ca o fac chiar cu placere atunci cand au timp), am avut surpriza de a gasi chiar si un barbat care a afirmat ca bucataria e domeniul lui, domeniul in care partenera are accesul interzis atunci cand el este acasa. Femeile se declara in mare parte multumite, chiar daca spun ca tot ele au cel mai mult de facut recunosc faptul ca atunci cand partenerii au timp sau chef le dau o mana de ajutor si nu se sfiesc sa spele vase, sa aspire si chiar sa gateasca.

18. Resursele materiale au avut importanta atunci cand ati decis sa amanati casatoria?

81,66% (76,66% din numarul total de femei, 86,66% din numarul total de barbati) din cei chestionati spun ca amana casatoria datorita lipsei resurselor materiale , 10% (13,33% femei, 6,66% barbati) spun ca banii nu au nicio legatura pentru ca au tot ce le trebuie, iar 8,33% (10% femei 6.66% barbati) dau alte raspunsuri.

*Alte raspunsuri:

* 3 femei: " sunt importanti si banii insa problema e atunci cand nu esti sigur ca acesta e omul pe care il doresti pentru toata viata"

" nu, din fericire parintii nostri ne ofera totul"

" as vrea sa spun ca da insa altele sunt problemele in cuplul nostru".

2 barbati: " nu, avem amandoi de toate insa preferam sa ne mai distram o perioada"

" da, suntem inca la facultate si chiar daca lucram part-time in unele perioade preferam sa asteptam sa avem resurse sigure si sa putem avea nunta pe care o planuim, platita numai de noi".

19. Sunteti genul de oameni care pun cariera pe primul plan chiar daca asta ar insemna amanarea unei eventuale casatorii sau a deciziei de a avea un copil?

18,33% ( 13,33% din numarul total de femei, 23,33 din numarul total de barbati ) apreciaza ca da cariera primeaza, 73,33% (76,66% femei, 70% barbati) spun ca nu, iar 8,33% (10% femei, 6,66% barbati) vin cu argumente la rubrica alte raspunsuri.

*Alte raspunsuri:

* 3 femei: "Cred ca poti sa iti construiesti o cariera de success si fiind casatorit. Cu aparitia copilului e mai greu dar.nu cred ca e imposibil sa le ai pe toate".

" Un copil, o familie a ta sunt mai presus de orice prestigiu oferit de cariera".

" Nu cred ca prestigiul castigat la locul de munca poate inlocui bucuria de a fi mama'

2 barbati: " As vrea sa spun ca nu, insa o familie trebuie intretinuta asa ca pledez pentru costruirea unei cariere remunerata decent si abia apoi pentru familie".

" Cred ca prefer sa ma astepte cineva acasa, intr-o casa cu chirie si saracacios mobilata deca sa am o cariera infloritoare, o casa luxoasa dar sa nu am cu cine sa le impart. "

20. Intre a petrece mai mult timp la locul de munca fiind rasplatit pentru aceasta si a petrece mai mult timp cu partenerul, ce preferati?

60% (56,66% din numarul total de femei, 63,33% din numarul total de barbati) petrec mai mult timp la munca, 31,66% ( 33,33% femei, 30% barbati ) cu partenerul, iar 8,33 (10% femei, 6,66% barbati) ne ofera alte raspunsuri din care reise ca tot la munca petrec cel mai mult timp cu toate ca nu asta este ceea ce isi doresc.

*Alte raspunsuri:

* 3 femei: " as vrea sa pot spune cu partenerul insa se intampla sa ramanem la serviciu si peste program pentru cativa zeci de lei in plus".

" traim in Romania deci la serviciu"

"la serviciu pentru ca nu ne permitem sa refuzam ocazia de a mai castiga ceva in plus"

2 barbati: " cu partenera..si cu cativa lei in plus si fara ei".

" as vrea sa ne putem permite sa petrecem mai mult timp impreuna insa.la serviciu".



21. Contrar asteptarilor celor mai multi dintre noi casatoria se pare ca inca este valorizata de catre majoritatea tinerilor (cel putin a celor chestionati) 85% din total raspunzand afirmativ acestei intrebari. Se pare ca dintr-un motiv sau altul ea este amanata (uneori poate chiar prea mult) insa, putini sunt cei care resping vehement ideea de casatorie .

Rezultate interviu

8 persoane intervievate ( cu varsta cuprinsa intre 20 si 30 de ani, implicati in relatii consensuale).

Daca in cadrul chestionarului am introdus si intrebari referitoare la mediul social, parinti, cariera, in interviu am preferat sa ating strict punctele legate de casatorie si uniune libera.

Pentru definirea familiei, spre deosebire de chestionar unde am dat o lista de cuvinte din care se putea alcatui o "definitie" cu intentia clara de a observa daca uniunea libera este introdusa in aceasta, in cadrul interviului am lasat liber respondentul pentru a defini familia cu propriile cuvinte si strict in functie de ce simte el.

De asemenea am cerut o definire personala a uniunii libere.

Am preferat sa incep in acest fel pentru a observa ce reprezinta pentru fiecare aceste doua forme de asociere umana pentru ca mai apoi sa am ocazia de a primi un raspuns clar atunci cand vine vorba de asocierea uniune libera - familie.

Familia a fost definita folosind cuvinte clasice " caldura, punct de referinta, liniste, relaxare, copii", chiar daca am gasit si persoane care afirmau ca au relatii tensionate cu familia de origine, ei aveau numai cuvinte de lauda la adresa acesteia.

Concubinajul, ca si in cazul chestionarului este definit fie drept "casatorie fara acte", fie "fara binecuvantarea lui Dumnezeu", fie pur si simplu " doua persoane care locuiesc impreuna, fac totul impreuna asemeni unei familii insa fara a fi casatorite".

Contrar asteptarilor tinerii nu asociaza familia cu concubinajul, 75% din cei intervievati, desi sunt constienti ca traind in uniune libera alegi practic sa iti intemeiezi pas cu pas propria familie ei nu se considera inca o familie si, mai presus de a se considera ei o familie spun ca in primul rand societatea nu ii vede asa si uneori sunt chiar judecati aspru pentru faptul ca "nu trec si ei in randul lumii".

Motivele pentru care cuplurile intervievate prefera pentru moment uniunea libera sunt destul de previzibile si coincid foarte mult cu raspunsurile colectate prin chestionar; persoanele care afirma ca sunt sigure pe partener, sunt sigure ca vor sa se casatoreasca si sa ramana impreuna pentru toata viata nu o fac inca datorita dificultatilor financiare (50%) ori pentru ca se considera inca prea tineri, asteapta sa termine facultatea si sa aiba un loc de munca stabil (25%); persoanele care traiesc in uniune libera si nu se confrunta cu probleme financiare spun ca 'nu vor sa se lege la cap" atat de devreme (25%).

75% dintre cei intervievati spun ca planuiesc sa se casatoreasca, 25% considera ca nu e o prioritate dar ca se vor casatori la un moment dat, insa toti afirma ca nu ar putea trai in concubinaj pentru toata viata si ca nu considera ca acesta ar fi un model.

Doar 25% privesc casatoria ca pe o ingradire a libertatii in adevaratul sens, ceilalti 75% afirmand ca intr-adevar se limiteaza timpul petrecut cu prietenii, timpul alocat propriei persoane, insa majoritatea spun ca aceasta nu poate fi privita ca ingradire atat timp cat iubesti si alegi sa fii cu persoana respectiva.

Majoritatea nu dau un raspuns clar la intrebarea " cum ve-ti sti cand este momentul potrivit sa va casatoriti?" insa sunt convinsi ca e "o chestie care pur si simplu se simte" iar pe langa aceasta sunt din nou mentionati banii si locuinta, ". atunci cand vom avea suficienti bani ca sa traim decent", "..atunci cand vom avea un loc stabil unde sa stam.", ".probabil cand ne vom hotari sa avem un copil ne vom si casatori ca sa se nasca asa cum trebuie.".

In ceea ce priveste schimbarile ce ar putea aparea dupa casatorie 62% spun ca apare o mai mare responsabilizare si copii insa in alte privinte spun ca deja locuiesc impreuna si nu se asteapta la mari schimbari cunoscand deja partenerul atat in momente bune cat si in cele mai putin bune.

Se pare ca nu s-a pierdut nicio clipa respectul pentru institutia casatoriei, 75% nu promoveaza nicicum concubinajul, cel putin nu voit si nu il considera un mod de a trai o viata intreaga.

Concluzii

Asadar, familia nu a ramas niciodata in urma realitatii sociale fiind permanent in pas cu fenomenele ce caracterizeaza societatea.

Cercetarea realizata a si-a adus aportul la intelegerea unor noi dimensiuni ale problematicii studiate contribuind la redimensionarea conceptelor de "casatorie" si "uniune libera", concepte pe care avem ocazia de a le pune in antiteza tot mai des, ambele fiind forme bine cunoscute de uniune.

Obiectivele lucrarii, dupa cum am vazut in interpretarea rezultatelor cercetarii, au fost atinse, obtinand raspunsuri pertinente la problemele vizate.

Astfel, cel mai mult respondentii au parut sa insiste asupra dimensiunii financiare a vietii lor in corelatie cu luarea deciziei maritale.

In limita de varsta in care am ales sa ma incadrez raspunsurile tinerilor (83% din totalul de persoane participante la cercetare) au fost impotriva concubinajului pe termen lung si mai ales, pentru toata viata.

Astfel tinerii romani nu par a promova nicicum modele alternative la casatorie (cel putin nu uniunea libera), valorile, respectul pentru aceasta institutie existand inca.

Daca nu se mai casatoresc atat de repede si la o varsta atat de frageda este pentru ca prefera sa amane momentul fie pana cand se vor convinge ca acela este partenerul care le poate sta alaturi pentru toata viata, fie pana cand vor dobandi o stabilitate materiala, un loc stabil unde sa locuiasca stiut fiind faptul ca din considerente materiale apar numeroase probleme in cuplu, sau macar pana cand isi vor permite sa organizeze o nunta asa cum si-o doresc.

Ipotezele si-au dovedit validitatea, mai putin cea referitoare la presiunea mediului social: "Daca mediul social pune presiune pe cuplu atunci acesta va ceda acceptand casatoria chiar daca nu o face din dorinta proprie", care s-a dovedit falsa.

Se pare ca mediul social nu mai este atat de important atunci cand vine vorba de deciziile cuplului; presiunea mediului asupra tinerilor aflati in relatii ce se preconizeaza a fi finalizate prin casatorie ori nu exista ori nu se vede pentru ca tinerilor nu le pasa si aleg singuri cum sa traiasca si care sunt momentele cele mai potrivite pentru a face anumiti pasi in viata lor.

Daca in trecut parintii aveau putere absoluta asupra copilului si a partenerului lui marital acum acestia nu mai reprezinta un factor de decizie copiii alegand dupa propria dorinta. Pentru 20% dintre persoanele participante la cercetare desi ar exista posibilitatea sa locuiasca (alaturi de partener) cu unii dintre parinti in aceeasi casa ei prefera sa locuiasca fie cu chirie, fie prin camine sau facand cu schimbul de la parintii unuia la ai celuilalt fara insa a se stabili la niciunii. Aceasta deoarece este bine stiut faptul ca inevitabil apar conflicte intergenerationale ce afecteaza stabilitatea cuplului mai ales atunci cand acestea se instaleaza pe un fond pe care deja exista unele probleme; si in acest caz se prefera varianta "nu stam nici la parintii mei dar nici la ai tai".

Din cercetare s-a evidentiat, de asemenea, consideratia acordata institutiei numita casatorie. Tinerii inca pun pret pe aceasta valoare in ciuda aparentei lor "sete de libertate"; casatoria este privita ca ideal, realizare suprema de catre 83% din totalul persoanelor participante la cercetare.

Se dovedeste prin aceasta cercetare inca o data cate implicatii are dragostea si mai ales cate implicatii are alaturarea a doua persoane diferite atat din punctul de vedere al educatiei, cat si al conceptiilor, aspiratiilor, mediului social.

Dragostea este frumoasa fara doar si poate insa presupune vointa, perseverenta, altruism, indulgenta si multe altele, de la caz la caz.

Casatoria a fost regula dupa care tinerii s-au ghidat inca din cele mai vechi timpuri, uniunea libera, cu toate ca a existat dintotdeauna, abia de curand a inceput sa fie acceptata la nivel social, comunitatea devenind mai permisiva (intr-o masura destul de mica dar oricum semnificativa comparativ cu societatile traditionale).

Comparativ cu celelalte forme de familii restructurate uniunea libera se bucura de cea mai mare indulgenta fiind acceptata in principiu datorita ideii ca ea precede casatoria. Atunci cand apare idea de "model de viata" deja comunitatea devine sceptica asupra motivului care ii poate impiedica pe membrii unui cuplu care se comporta ca o familie sa oficializeze relatia.



[1] Delumeanu, J, 1998 apud Ghitulescu, Constanta, In salvari si cu islic, Ed. Humanitas, Bucuresti, [2004], pag. 197;

[2] Voinea, Maria, Sociologia familiei, Ed. Universitatii Bucuresti, Bucuresti, 2003;

[3] Eysenck, Hans si Eysenck, Michael, Descoperirea comportamentului uman, Ed. Teora, [f.l], [f.a], pag 134;

[4] Filipescu, Ion, Tratat de dreptul familiei,Ed. All Beck, Bucuresti, 2000;

[5] Voinea, Maria, Psihosociologia familiei, Ed.Universitatii Bucuresti, Bucuresti, 1996, pag. 14;

[6] Idem pag. 25;

[7] Ghitulescu , Constanta, In salvari si cu islic, Ed. Humanitas, Bucuresti, [2004], pag. 197;

[8] Voinea, Maria, Sociologia familiei, Ed.Universitatii Bucuresti, Bucuresti, 1993;

[9] Voinea, Maria, Sociologia familiei, Ed. Universitatii Bucuresti, Bucuresti, 1993, pag. 21;

[10] Pasti, Vladimir, Ultima inegalitate, Ed. Polirom, Iasi, [2003], pag. 117-118;

[11] Rice, Philip, The adolescent development, relationships and culture, Fifth Edition, Allyn and Bacon, Boston, 1987, pag. 500-501;

[12] Mitrofan, Iolanda si Mitrofan, Nicolae, Familia de la A.la Z.Mic dictionar al vietii de familie, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1991, pag. 40;

[13] Mihailescu, Ion apud Mitrofan, Iolanda si Ciuperca, Cristian, Incursiune in psihosociologia si psihosexologia familiei, Ed. Edit Press Mihaela SRL, Bucuresti, 1998, pag. 56;

[14] http;//www.avoconsult.ro/concubinajul-convietuire-trai-casatorie-bunuri-comune-cote-parti-copii-rudenie-drepturi.html (avoconsult pe google)

[15] Blanc, 1984 , Levinson, 1984 , O'Donnel, 1992 si Thomson si Colella, 1992 apud Mitrofan, Iolanda si Ciuperca, Cristian, Psihologia relatiilor dintre sexe.Mutatii si alternative, Ed,Alternative, Bucuresti, 1997, pag.58;

[16] Coleman, J apud Hardyment, Christina, Viitorul familiei, Ed, Stiintifica, Bucuresti, 2000, pag. 23;

[17] Zamfir, Catalin, Vlasceanu, Lazar (coord.), Dictionar de sociologie, Ed.Babel, Bucuresti, 1994, pag.353;

[18] Chelcea, Septimiu, Metodologia cercetarii sociologice, Ed. Economica, Bucuresti, 2001, pag.48;

[19] Idem pag 49;

[20] Marginean, Ioan, Proiectarea cercetarii sociologice, Ed Polirom, Bucuresti, 2000, pag 116;

[21] Labov si Fanshel 1977 apud De Singly, Francois et all, Ancheta si metodele ei, Ed.Polirom,[Bucuresti],1998,pag.121;

[22] Chelcea, Septimiu, Metodologia cercatarii sociale, Ed.Economica,Bucuresti, 2002, pag.267;

[23] Idem pag. 181.

[24] Idem pag. 185;

[25] Kenneth , D, Bailey (1978/1982) apud Chelcea, Septimiu, Metodologia cercetarii sociale, Ed. Economica, Bucuresti, pag. 271;

[26] Chelcea ,Septimiu, Metodologia cercetarii sociale, Ed. Economica,Bucuresti, 2002, pag 272












Document Info


Accesari: 7217
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2019 )